Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bunul contrasteaz cu aa-numitul ru care face ca utilitatea s scad. Un alt mod de a considera un bun este faptul c bunul este
ceva din care se vrea mai mult, iar rul este ceva din care se vrea mai puin. De exemplu timpul liber este un bun, iar munca este
considerat un ru din punctul de vedere al muncitorului, dei banii pe care acesta i poate ctiga sunt un bun. Un bun este
considerat adeseori a fi doar un produs fizic, ca i n definirea contabil ca bun contabil. n economie nu este nevoie ca un bun s fie
un obiect fizic. De exemplu un serviciu, cum ar fi tunsul la frizer, ar fi un bun atta timp ct beneficiarul l dorete. Definiia mai
cuprinztoare pe care o folosesc economitii are valoare n multe dintre deciziile pe care oamenii le iau dintr-un numr de alegeri
posibile.
Acelai obiect poate fi un bun ct i un ru pentru o anumit persoan. De exemplu, primele cinci felii dintr-o pizza pot avea o
utilitate pozitiv, ns urmtoarea felie poate avea utilitatea zero, iar mai multe felii consumate din acel moment vor avea utilitate
negativ. Uneori economitii presupun c un bun este non-saturat. n acest caz se presupune c exist ntotdeauna utilitate pozitiv
pentru un bun, iar cantitatea nu conteaz. Dac bunul este disponibil gratis, atunci nivelul de consum va fi astfel nct ultima unitate
consumat din acel bun va avea utilitate zero pentru consumator
.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bun_economic&oldid=10221520
Acest text este disponibil sub licenaCreative Commons cu atribuire i distribuire n condiii identice
; pot exista i clauze
suplimentare. Vedei detalii la Termenii de utilizare.