Sunteți pe pagina 1din 107

Cuprins

1.1. INFORMAŢII GENERALE.................................................................................................................................................4


1.1.2. Informaţii despre titularul proiectului ..........................................................................................5
3.1.3. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al
raportului la acest studiu.........................................................................................................................5
4.1.4. Denumirea proiectului ..................................................................................................................5
5.1.5. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare,
demontare/dezafectare/închidere/ postînchidere).................................................................................6
6.1.6. Durata etapei de funcţionare ......................................................................................................17
16.1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei
necesare asigurării producţiei ..............................................................................................................17
1.1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .....................18

17.1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea
propusă ................................................................................................................................................24
19.1.10. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică ..............................................................................25
20.1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor
alegerii uneia dintre ele.........................................................................................................................25
21.1.12. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ..27
22.1.13. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale,
istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone de protecţie sanitară,
e.t.c.......................................................................................................................................................28
23.1.14. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificare/amenajarea
teritorială în zona amplasamentului proiectului....................................................................................28
24.1.15. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă.............28
1.1.16 MĂsuri de diminuare a impactului.........................................................................................29
2.2. PROCESE TEHNOLOGICE.............................................................................................................................................34
1. 2.2. Activităţi de dezafectare............................................................................................................41
3.3. DEȘEURI...........................................................................................................................................................................41
4.4. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MASURI DE REDUCERE A
ACESTORA................................................................................................................................................................................44
1.4.1. Apa..............................................................................................................................................44
2.4.2. Aerul............................................................................................................................................49
3.4.3. Solul.............................................................................................................................................52
4.4.4. Geologia subsolului.....................................................................................................................54
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


5.4.5. Biodiversitatea.............................................................................................................................54
6.4.6. Peisajul........................................................................................................................................55
8.4.7. Mediul social şi economic............................................................................................................56
9. 4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural.........................................................................56
5.5. ANALIZA ALTERNATIVELOR......................................................................................................................................56
6.6. MONITORIZAREA..........................................................................................................................................................57
7.7. SITUAȚII DE RISC...........................................................................................................................................................60
8.8. DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR..................................................................................................................................60
9.9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC......................................................................................................................60
10.10. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI...64

a3 pagina 3
1. 1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Cadrul general

Prezenta lucrare s-a întocmit la comanda beneficiarului, având în vedere


cerinţele legislative actuale privind necesitatea evaluării impactului asupra
mediului pentru stabilirea zonei de protecție sanitară a fermei ca formă și mărime
și obţinerea acordului de mediu în cazul proiectelor care pot avea impact
semnificativ asupra mediului, prevăzute în:
 Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;
 O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările
ulterioare;
 HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului,
 Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a
recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificările și
completările ulterioare
 Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.

Luând în considerare:
Memoriul aplicativ/justificativ –elaborat de proiectant apreciem că proiectul
propus de S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L. se încadrează în Anexa nr. 2-
Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării
impactului asupra mediului a H.G. nr. 445/2009, punctele:
- 1. Agricultură, silvicultură și acvacultură: litera e) instalații pentru
creșterea intensivă a animalelor de fermă, altele decât cele de incluse în Anexa nr.
1;
- 2. Industria extractivă: d) foraje de adâncime, cu excepția forajelor pentru
investigarea stabilității solului, în special: (iii) foraje pentru alimentarea cu apă;
- punctul 3. Industria energetică: lit. a) instalații industriale pentru
producerea energiei electrice, termice si a aburului tehnologic, altele decât cele
prevăzute in anexa nr. 1;
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


- 10. Proiecte de infrastructură: a) proiecte de dezvoltare a unităților/zonelor
industriale;
- 11. Alte proiecte: b) instalații pentru eliminarea deșeurilor, altele decât
cele prevăzute în anexa nr. 1.
Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.5.
Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor
de animale, având o capacitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/zi; din Anexa 1 –
Categoriile de activități industriale pentru care este obligatorie obținerea
autorizației integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.
Conform Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 18 Ianuarie 2006 privind înfiinţarea Registrului European al
Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului
91/689/CEE şi 96/61/CE, categoria de activitate analizată se încadrează la
capitolul 5. Managementul deşeurilor şi apelor uzate, lit. e) Instalaţii pentru
eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale cu o
capacitate de tratare de 10 t/zi.
Directiva IPPC este o directivă de mediu de o importanţă majoră. Scopul său
este de a obţine o abordare integrată în ceea ce priveşte controlul emisiilor care au
un efect semnificativ asupra mediului, pentru a atinge impactul minim asupra
mediului luat ca întreg. Cerinţele de prevenire şi reducere a emisiilor sunt cuprinse
în cadrul unui sistem de autorizare integrată.

a5 pagina 5
1. 1.2. INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Numele şi adresa companiei titularului:


S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L cu sediu în Bacău, strada Miron
Costin, nr. 75, sc. A, ap. 5, județul Bacău; adresa obiectiv – Mărășești, T 152, P
1510, județul Vrancea;
- Cod unic de înregistrare: 26371304;
- Atribut fiscal: RO;
- Nr. de ordine în registrul comerţului: J 04/2/2010;
Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: Marius Rusu, tel.: 0751.018
559, fax: 0234525275.

2.

3. 1.3. INFORMAŢII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL


STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI ŞI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU

- Numele şi adresa: S.C. DIVORI PREST S.R.L. Focşani, strada Cărăbuş,


nr. 19, judeţul Vrancea
S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI este înscrisă în Registrul Național
al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția 68, având
competența de elaborare a următoarelor tipuri de lucrări: RM (raport de mediu),
RIM (raport privind impactul asupra mediului), BM (bilanț de mediu), RA (raport
de amplasament), RS (raport de securitate) și EA (evaluare adecvată).
- Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: Fechete Iuliana, Tel.:
0337.103.508; Mobil: 0722.322.239; fax: 0237.230.271
Se anexează Certificatul de înregistrare emis de Ministerul Mediului la data
de 24.11.2009.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

4. 1.4. DENUMIREA PROIECTULUI

Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și


utilizare de energie din surse regenerabile

5. 1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI DESCRIEREA ETAPELOR


ACESTUIA (CONSTRUCŢIE, FUNCŢIONARE,
DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/ POSTÎNCHIDERE)

Titularul proiectului – S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L. Bacău,


propune construirea unei ferme de vaci de lapte dotată cu o unitate de procesare a
laptelui și o unitate de producere curent electric din biogazul captat de la dejecțiile
rezultate amestecate cu biomasă (porumb siloz). Terenul pe care va fi amplasată
ferma este situat în partea de sud a teritoriului administrativ al orașului Mărășești,
adiacent drumului DN 24, pe partea stânga pe direcția de mers Tișița –Tecuci, cu
locație cadastrala T152, P1510 și are o suprafață de 18640 metri pătrați.
VECINĂTĂȚI:

 Nord: canal și drum de exploatare;


 Est: proprietate particulară - COMFERT SRL;
 Sud: drum național DN 24;
 Vest: proprietate particulară - Labă Neculai.

a7 pagina 7
Terenul pe care se dorește realizarea investiției este într-o zonă de terenuri
agricole, situată în extravilanul localității Mărășești, folosința actuală curți –
construcții și destinația stabilită prin planurile de urbanism și amenajare a
teritoriului PUZ.
În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:
- cca. 2500 m față de cea mai apropiată locuință din orașul Mărășești, spre
Nord;
- cca. 2700 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Bizighești
spre Sud;
- adiacent drumului DN 24, pe partea stânga pe direcția de mers Tișița –
Tecuci;
- cca. 5300 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Doaga spre
Sud-Est;
Terenul analizat are destinația fermă zootehnică, prevăzută în Planul
Urbanistic Zonal Accesul la teren se face din drumul DN 24, pe direcția de mers
Tișița-Tecuci.
Coordonatele geografice ale amplasamentului, măsurate în centrul acestuia,
în format GMS (Grade:Minute:Secunde) sunt:
Latitudine 45050’46,53” N;
Longitudine 27013’30,11” E.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pa 9 pagina 9
Proiectului analizat - construirea fermei pentru creștere vaci de lapte și unitate
de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile prevede construirea
obiectivelor din tabelul următor:

Denumire obiectiv - Înființare fermă de vaci de lapte


Nr. Suprafață
cu unitate de procesare și utilizare de energie din Capacitate
crt. construită
surse regenerabile
1 Grajd vaci + Sala muls 3.232.44
2 Grajd tineret 1.772.44
3 Secție procesare lapte 362.85
4 Fânar 507
5 Siloz masă verde 600
80 m
Puț forat de mare adâncime
adâncime
Rezervor de înmagazinarea
6 Gospodărie de apă 100 mc
apei
Grup de pompare cu
hidrofor
7 Post transformare 400 KVA
8 Bazin vidanjabil (ape menajere) 2 mc
9 Bazin vidanjabil (ape tehnologice sala muls) 10 mc
Unitate de producere energie din surse regenerabile 2
10 960,00 250 kw
fermentatoare
11 Platforma stocare Platforma stocare fertilizant 984.05 1150 mc
fertilizant solid și bazin solid - suprateran
stocare fertilizant lichid
Bazin stocare fertilizant 1500 mc
lichid - subteran
Bazin încărcare separator:
construcție subterana
deschisa
Stație de separare
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

12 Dezinfector rutier 39.89


13 Împrejmuire

Grajd de vaci și sala de muls – clădire cu regim de înălțime parter, cu


înălțimea de 10,2 m, pe fundații izolate din beton armat, suprastructura și șarpanta
metalică și cu închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante.
Pardoselile se vor executa din beton elicopterizat cu tratament special pentru
impermealizare.
Grajd pentru tineret bovin - clădire cu regim de înălțime parter, cu înălțimea
de 6,2 m, pe fundații izolate din beton armat, suprastructură și șarpantă metalică și cu
închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante. Pardoselile se vor
executa din beton elicopterizat cu tratament special pentru impermealizare.
Secție procesare lapte – este o clădire cu regim de înălțime parter, cu
infrastructură pe fundații izolate, suprastructură din stâlpi și ferme metalice, șarpanta
metalică, închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante.
Compartimentările interioare se vor realiza din panouri termoizolante cu finisaje
speciale de uz alimentar iar pardoselile se realizează din beton elicopterizat acoperite
cu rășini epoxidice.
Fânar – construcție pe parter cu înălțimea de 5,0 m, cu infrastructura pe
fundații izolate din beton armat și suprastructura și șarpanta metalică. Construcția este
acoperită cu tablă profilată, dar este deschisă.
Siloz masa verde – este o construcție de stocare a masei verde, cu pereți și
pardoseală din beton armat, cu o înălțime maximă de 5,5 m acoperită, deschisă.
Platforma stocare fertilizant solid și bazin stocare fertilizant lichid – este o
construcție alcătuită dintr-un bazin subteran din beton armat (bazin stocare fertilizant
lichid) și o platformă la cota de peste planșeul acestuia pentru stocarea fertilizantului
solid, cu o înălțime de 5,5 m acoperită deschisă. Suprastructura este realizată din
profile de oțel cu acoperiș din tablă profilată. Acest obiect mai include și o stație de
separare: Materialul rezultat după fermentarea în stația de biogaz, digestatul, este
Pa

11

pagina 11
trimis în bazin încărcare separator și apoi prin pompare către stația de separare
amplasată adiacent platformei de fertilizant solid. Stația de separare digestat are rol de
separarea părții solide de partea lichidă prin eliminarea din digestat a particulelor
solide cu o granulometrie superioară a 500-800 microni, în acest mod obținându-se
două faze, una substanțial solidă (substanța uscată=20-30%) care se depune pe o
platformă de beton și o substanță lichidă dirijata către bazin, fiind un excelent
îngrășământ natural.
Unitate de producere energie din surse regenerabile – are următoarea
alcătuire : Fermentatoarele (2 bucăți) sunt construcții cilindrice cu înălțimea de 6.00
m (5.00 m îngropate și 1.00 m elevația la suprafața la care se adaugă înălțimea
membranei de stocare biogaz), cu fundații tip “radier general” din beton armat și
pereți din segmente prefabricate din beton armat. În centrul fiecărui digestor se afla un
stâlp din beton armat care sprijină structura secundară din lemn, necesară anvelopării.
Anvelopa este o folie specială impermeabilă și nonpenetrabilă pentru gaze, care se
“ umflă” pe măsură ce cantitatea de biogaz crește, realizând practic stocarea acestuia.
Echipamentele adiționale fermentatoarelor sunt următoarele:
- buncăr de încărcare cu biomasă vegetală;

- echipamentele de agitare a biomasei de fermentație;

- conducte de transportoare a masei de fermentație consumate;

- separator tip presă a biomasei fermentate în lichid și solid (respectiv fertilizant


natural lichid și solid);

- echipamente de captare și transportoare a biogazului către stația de


cogenerare.

Funcționare :

• În perioada de recoltare biogazul va fi utilizat cu precădere în sistemul de


uscare cereale și nu va putea fi utilizat pentru producerea de energie prin cogenerare,
ci numai într-o proporție mică pentru întreținerea sistemului.
• În restul perioadei , se va consuma cu precădere energie din unitatea de
producere energie din surse regenerabile (producere de biogaz și cogenerare) , cu
mențiunea că instalația din proiect prevede o putere instalată de 250 kw din care
efectiv utilizabilă circa 85%, restul fiind necesară pentru autoîntreținere. Diferența se
va regla din postul de transformare.
• În perioada de revizie a unității de cogenerare, sau în perioadele de
mentenanță se va utiliza exclusiv energie din postul de transformare.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

- clădire cogenerare și automatizare instalație biogaz – este o clădire pe


parter, cu structura din zidărie portanta cu sâmburi din beton armat, înălțime liberă de
3,5 m și acoperiș din panouri termoizolante.
Pentru realizarea obiectivelor și funcțiunilor mai sus descrise este necesară o
suprafața de teren de 12.521,13 mp, suprafața care include și zonele de protecție ale
clădirilor.

Încadrarea imobilului:

- Categoria de importanta globală: C (normala) conform HG nr. 766/1997;


- Clasa de importanţă: I (clădiri agricole – fosta clasa IV conform P100-1/2006);
- Zona seismică de calcul: B conform P100 – 1992;
- Gradul de rezistenta la foc: II conform P118 -1999;
- Risc de incendiu al clădirii: MIC qi = sub 420 MJ/m2 conform P118 -1999 .

DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCŢIE

Reglementari regim de construire:


- Aliniament și regim de aliniere – se respecta condițiile de amplasare dispuse în
certificatul de urbanism și regulamentul zonal de urbanism.
- Regim de înălțime: Parter pentru toate imobilele din incinta fermei.

- Indicatorii principali POT, CUT se încadrează în regulamentul impus în PUZ.


- Destinația terenului – se schimba destinația inițială din pășune în ferma vaci.

SISTEMUL CONSTRUCTIV

• Obiectul 1- Grajd vaci+sala de muls


Caracteristici clădire

- dimensiuni exterioare adăpost vaci: 110.70 x 29 m

Pa

13

pagina 13
- Suprafața construită = 3232.44 mp;

- număr niveluri = P;

- hmax = 10.20 m.

Grajdul de vaci: construcție metalica ce va avea următorul sistem constructiv:

- Fundații izolate;

- Structura: stâlpi și ferme metalice;

- Șarpanta pe ferme metalice;

- Învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioară, prevăzută cu


jgheaburi și burlane;

- Pardoseli impermeabile din beton.

Sala de muls:

- Suprafața construită = 132 mp;

- număr niveluri = P;

- Fundații izolate;

- Structura: stâlpi și ferme metalice;

- șarpanta pe ferme metalice;

- învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioara, prevăzută cu


jgheaburi și burlane;

- închideri perimetrale din panouri termoizolante, tâmplărie aluminiu;

- pardoseli din beton elicopterizat, perfect lavabile.

• Obiect 2 Grajd tineret


Caracteristici:

- dimensiuni exterioare adăpost: 60.70 x 29.20 m;

- Suprafața construită = 1772.44 mp;

- număr niveluri = P;

Grajdul va fi o construcție metalica ce va avea următorul sistem constructiv:

- Fundații izolate;

- Structura: stâlpi și ferme metalice;


Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

- Șarpanta pe ferme metalice;

- Învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioară, prevăzută cu


jgheaburi și burlane;

- Pardoseli impermeabile din beton.

• Obiect 3 Secție procesare lapte


Caracteristici:

- dimensiuni exterioare: 24.19 x 15 m;

- Suprafața construită = 362.85 mp;

- număr niveluri = P;

- Fundații izolate;

- Structura: stâlpi și ferme metalice;

- Șarpanta pe ferme metalice;

- Învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioară, prevăzută cu


jgheaburi și burlane;

- Închideri și compartimentări: panouri termoizolante de uz alimentar;

- Pardoseli impermeabile din beton elicopterizat acoperit cu rășină epoxidică.

Finisajele interioare ce se vor executa vor fi – tencuieli obișnuite la pereți și


tavane, pardoseli PVC pardoseli gresie placaj faianță în grupul sanitar și zugrăveli
lavabile.

La exterior se vor executa tencuieli obișnuite și zugrăveli lavabile. În jurul


construcției se va executa un trotuar de protecție din beton simplu, ce va avea o pantă
de 1.5% spre exterior. Între trotuar și construcție se va turna un dop de bitum pentru
etanșare.

• Obiectul 4 Unitate de producere energie regenerabilă


Pa

15

pagina 15
Suprafață construită = 960 mp, h max=6 m.

Fermentatoarele (2 bucăți) sunt constructii cilindrice cu fundații tip radier


general din beton armat dispers și pereți din segmente de tablă inox, cu întăritură prin
nervuri. Atât radierul general al fermentatorului cât și pereții din tablă de inox sunt
izolați cu o manta exterioară.

Echipamentele adiționale fermentatoarelor sunt următoarele:

- buncăr de încărcare masa verde;

- echipamentele de agitare a digestatului de fermentație;

- conducte de transportoare a masei de fermentație consumate;

- separator de fertilizant în lichid și solid (respectiv fertilizant natural lichid și


solid);

- echipamente de captare și transportoare a biogazului către stația de


cogenerare.

Clădire multifuncțională destinată instalației de biogaz reprezintă centrul de


comandă pentru stația de biogaz alcătuita din:

1. Camera automatizare
2. Zona cogenerator
3. Camera tablou general de distribuție
4. Depozit piese de schimb și mentenanță.
Construcția dezvoltată pe un singur nivel (parter), având următorul sistem
constructiv:

- fundație continua din beton;

- zidărie portantă din cărămidă Porotherm cu înalt grad de izolare fonică pentru
a nu emite în exterior zgomote mai mari de 50 dB;

- sâmburi, centuri și planșeu din beton armat;

- șarpanta din lemn;

- învelitoare din panouri termoizolante;

- tâmplărie: uși și ferestre metalice conform cerințelor de siguranța în


exploatare;

- finisajele interioare din tencuieli obișnuite la pereți și tavane;

- pardoseală din membrană electrostatică;


Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

În jurul construcției se va executa un trotuar de protecție din pavele prefabricate


ce va avea o pantă de 1.5% spre exterior. Între trotuar și construcție se va turna un dop
de bitum pentru etanșare.

• Obiectul 5 Fânar
- dimensiuni exterioare: 50.70 x 10 m;
- Suprafață construită = 507 mp;
- h = 6 m;
Fanarul va fi o construcție metalică ce va avea următorul sistem constructiv:

- Structura: stâlpi și ferme metalice;

- Șarpantă pe ferme metalice;

- Învelitoare din panouri tip sandwich cu scurgere exterioară, prevăzută cu


jgheaburi și burlane.

•Obiectul 6 Siloz masa verde platforma betonata, 50 m/ 12 m


• Obiectul 7 Platformă stocare fertilizant solid și lagună stocare fertilizant
lichid
Platforma stocare fertilizant solid este o construcție supraterană, de formă
pentagonală neregulată, din beton armat, finisată la interior prin tencuire cu mortar
bicomponent hidrofug cu înălțime hmax = 3.7 m;

Laguna de stocare fertilizant lichid este o construcție subterană, cu o adâncime


de 3 m, realizată din beton armat.

• Obiectul 8 Gospodărie de apa și incendiu - construcție subterană


Componenta gospodăriei de apa:

- 1 puț forat; Puțul pentru alimentarea cu apă a fermei va fi forat la circa 80 m,


și va avea o gospodărie de apă cu zonă de protecție sanitară constând în:

- Rezervor de înmagazinarea apei V = 100 mc - construcție metalică


autoportantă pe o fundație tip radier general;

Pa

17

pagina 17
- Stație de pompare cu hidrofor;

- Conducte tehnologice.

• Obiectul 9 Post de transformare


Se va realiza un post de transformare de 400 KVA în anvelopa din beton,
alcătuită din două elemente prefabricate.

Fundația este un element prefabricat monobloc, alcătuită dintr-un radier de 10


cm grosime și pereți de 8 cm grosime, armați cu plase sudate. Interiorul cuvei va fi
împărțit în două elemente - unul destinat cablurilor și unul pentru recuperarea uleiului,
realizat astfel încât să nu permită infiltrarea uleiului în mediul exterior. Planșeul de
acoperiș este realizat din beton cu o panta de 2% pentru scurgerea apelor pluviale.
Hidroizolația se execută cu membrane termosudabile în două straturi, din care, ultimul
este cu ardezie. Ușile vor fi din oțel zincat care să fie rezistente la coroziune.

• Obiectul 10-11 Bazine vidanjabile:


Construcție hidroedilitară subterană, perfect etanșă care colectează apele
tehnologice și menajere de la sala de muls și de la unitatea de procesare lapte.

Structura bazinului este din beton armat, finisat la interior prin tencuire cu mortar
bicomponent hidrofug.

• Obiectul 12 Dezinfector rutier


- dimensiuni exterioare: 10.86 x 3.6 m;
- Suprafață construită = 39.09 mp;
- h max = 0.10 m.
Bazinul realizează decontaminarea la intrarea în fermă.

Construcția este din beton armat și respectă întocmai constrângerile


referențialelor în vigoare, fiind dotat inclusiv cu recuperatoare de soluție de pe roți.

• Obiectul 13 Împrejmuire

Utilitățile existente:

 Energia electrică va fi procurată de la furnizorul local, urmând a se prevedea un


post de transformare cu capacitatea de 400 KVA. De asemenea se prevede realizarea
unei stații de biogaz ce va produce energie electrică și termică necesare activităților.
 Alimentarea cu apă se va realiza din sursa proprie puț forat cu o adâncime de 50
metri, rețea de alimentare în lungime de 600 metri și rezervor de înmagazinare apă cu
un volum de 100 metri cubi.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

 În zonă nu există racord la rețeaua de canalizare centralizată, apele menajere și


tehnologice rezultate vor fi canalizate și captate în bazine vidanjabile iar apele
pluviale se vor deversa intubat în canalul vecin, aflat în partea de Nord a terenului.
 În zona nu există rețele de gaze naturale, încălzirea spatiilor realizându-se cu
energia termică rezultată din unitatea de biogaz.

ORGANIZARE DE ŞANTIER
Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” - desfăşurarea
fluxurilor tehnologice fiind următoarea:
- lucrări de împrejmuire
- lucrări de infrastructură
- lucrări de suprastructură
- lucrări de închidere şi compartimentare
- lucrări de tâmplărie şi finisaje
- lucrări de amenajare exterioară.
Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte
suprafeţe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).
Condiţii ce vor fi îndeplinite în timpul organizării de şantier:
- se va evita decopertarea solului şi îndepărtarea vegetaţiei pe o suprafaţă mai
mare decât cea strict necesară;
- gestiunea deşeurilor se va realiza cu respectarea legislaţiei de mediu în
vigoare;
- organizarea de şantier nu se va amplasa în zonele de protecţie sanitară a
forajelor de alimentare cu apă;
- circulaţia cu mijloace auto se va face numai pe căile de acces existente;
- titularul are obligaţia de a lua măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate
de ape uzate în perioada de execuţie a investiţiei.
Modul de asigurare al utilităților si evacuarea apelor uzate este următorul:

- energia electrică va fi asigurată în prima fază de la un generator electric, după


care se va face racordarea de la rețeaua electrică aparținând Electrica;

Pa

19

pagina 19
- pe timpul etapei de construcție nu se va folosi apa în procesul tehnologic; apa
de băut pentru muncitori va fi adusă de la o firmă specializată;

- Pe timpul etapei de construcție vor fi aduse toalete ecologice pentru personalul


muncitor.

DESCRIEREA ETAPEI DE FUNCŢIONARE


La finalizarea lucrărilor de construcţie şi a montării tuturor utilajelor şi
echipamentelor necesare fluxului tehnologic, operatorul economic, S.C. COMFERT
AGRICULTURA S.R.L. are obligaţia să solicite şi să obţină de la autoritatea
competentă de mediu, autorizaţia integrată de mediu, înainte de punerea în funcţiune a
instalației IPPC.

DESCRIEREA ETAPELOR DE
DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE

Pentru demolarea şi dezafectarea halelor trebuiesc parcurse următoarele etape:


a) Dezafectarea utilajelor;
b) Demolarea construcţiilor;
c) Dezafectare reţele de conducte tehnologice;
d) Dezafectare / dezmembrare agregate;
e) Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare;
f) Aducerea terenului la starea iniţială

a) DEMOLAREA CONSTRUCŢIILOR
- întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a
reţelei de canalizare.
- demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu
energie electrică, apă potabilă şi canalizare.
- inspectarea părţilor de construcţie pe niveluri, depistarea locurilor periculoase
şi marcarea lor cu plăci avertizoare în vederea interzicerii accesului personalului
muncitor.
- demontarea elementelor de construcţie în ordine: tâmplăria, învelitoarea din
plăci de azbociment de la acoperiş, grinzile secundare longitudinale şi transversale şi
cadrele de beton armat.
Demolarea trebuie începută de la învelitoare, respectându-se cu stricteţe
normele de protecţie a muncii referitoare la lucrul la înălţime (centura de siguranţă
legată de elementele sigure).
Elementelor demolate vor fi sortate pe categorii în vederea
eliminării/valorificării acestora.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

b) DEZAFECTAREA UTILAJELOR
Dezafectarea utilajelor se va face după un program şi o tehnologie specifică,
ce cuprinde:
- verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor
- demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor.

c) DEZMEMBRARE REŢELE DE CONDUCTE TEHNOLOGICE


Dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice presupune abordarea
problemei sub următoarele aspecte:
- Identificarea conductelor conform schemei tehnologice, în funcţie de fluidul
vehiculat;
- Stabilirea condiţiilor de lucru în vederea dezmembrării;
- Pregătirea reţelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare;
- Dezmembrarea propriu-zisă;
- Sortarea elementelor de conductă;
- Sortarea armăturilor;
- Evaluarea gradului de uzură pentru conducte, fitinguri, etc.

d) DEZAFECTARE / DEZMEMBRARE AGREGATE


Dezafectarea agregatelor se va face după un program şi o tehnologie specifică,
ce cuprinde:
- Izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea şi asigurarea
împotriva prezenţei accidentale de produse periculoase;
- Transportarea în secţiile specializate pentru inspectare din punct de vedere
electric şi mecanic;
- În funcţie de gradul de uzură constatat, echipa de inspecţie va hotărî destinaţia
agregatului de pompare, respectiv:
A. Vânzare prin licitaţie sau reutilizare în altă instalaţie
B. Dezmembrare pentru valorificarea materialelor
Rezultatele testelor de inspectare vor fi consemnate într-un proces - verbal de
constatare.

Pa

21

pagina 21
e) DEZAFECTARE INSTALAŢII ELECTRICE ŞI DE
AUTOMATIZARE
Dezafectarea instalaţiilor electrice şi de automatizare presupune ca primă
măsură scoaterea lor de sub tensiune. Baza acestei activităţi va fi, în mod obligatoriu,
schema electrică şi de automatizare a instalaţiei respective.
Conform schemei, consumatorii sunt grupaţi în:
- Instalaţie de iluminat.
- Instalaţie de forţă.
- Instalaţie de automatizare.

f) ADUCEREA TERENULUI LA STAREA INIŢIALĂ


Se recoltează probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte de
aceasta, se analizează şi se compară rezultatele obținute cu valorile de referință (la
punerea în funcțiune a obiectivului).
În cazul contaminării solului şi subsolului se fac lucrări de decontaminare
funcţie de poluantul depistat.

6. 1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Instalaţia nu are o perioadă limitată de funcţionare.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

16. 1.7. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI


RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE
ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

Informațiile privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul


producerii energiei necesare asigurării producției sunt cuprinse în tabelul nr. 1.7.
TABELUL 1.7. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor
energetice

Nr.
crt
. Denumire intrări anuale cantitate u.m.
1 porumb siloz și similar 600 tone/an
2 curent electric și echivalent termic 250 kw/h
3 apă 37 mc/zi
4 nr. vaci lactație 200 capete
5 nr. capete tineret bovin 250 capete
6 dejecții din ferma proprie lichid 12 mc/zi
7 dejecții din ferma proprie solid 5 mc/zi
8 Lapte din producția proprie 5130 l/zi
nr.
crt
. Denumire ieșiri anuale cantitate u.m.
1 curent electric și echivalent termic 250 kw/h
2 cantitate de biogaz 1041 mc
3 nămol fermentat solid 1407 mc/an

Pa

23

pagina 23
4 nămol fermentat fracție lichida 5631 mc/an
5 brânzeturi filate 500 kg/zi
6 smântână 150 kg/zi

1. 1.8. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU


PREPARATELE CHIMICE

Informațiile despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice care vor
fi utilizate în scopul asigurării producției sunt cuprinse în tabelele nr. 1.8.1 și 1.8.2.
TABELUL 1.8.1 Informaţii despre furaje
Necesar furajare ferma de vaci
Consum furaje/hrana pe categorii - kg/an

Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Pășune (masă verde)
235,228.00
329,665.00
367,150.00
385,409.50
381,969.00
fan Ray Grass
91,574.00
223,874.00
311,251.50
356,706.00
346,461.50
mazăre (orz)
76,727.00
106,400.00
118,860.00
125,107.50
120,057.00
porumb siloz
965,916.00
1,596,428.40
1,820,862.40
1,987,756.40
1,939,689.50
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

Total hrana
1,369,445.00
2,256,367.40
2,618,123.90
2,854,979.40
2,788,177.00

paie grâu
43,191.40
63,367.50
100,847.60
112,811.30
104,290.90
integrator vitamino-mineral
28,327.25
42,452.90
49,661.68
53,238.68
53,634.35
lapte colostru
564.00
564.00
828.00
828.00
690.00
lapte matern
7,632.80
7,632.80
11,205.60
10,995.60
9,310.00

Pa

25

pagina 25
mazăre
4,366.95
4,786.95
6,518.93
6,558.83
7,056.00
orz
16,672.60
28,754.60
32,281.90
36,353.10
43,624.00
porumb
229,877.90
321,024.90
361,280.85
379,546.65
380,632.00
soia
150,375.05
248,973.55
286,714.93
314,120.63
310,099.30
Tărâțe grâu
51,784.95
71,986.95
80,270.93
84,475.83
82,502.00
Total hrana
532,792.90
789,544.15
929,610.40
998,928.60
991,838.55

Total
1,902,237.90
3,045,911.55
3,547,734.30
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

3,853,908.00
3,780,015.55

TABELUL 1.8.2 Informaţii despre substanţele sau preparatele chimice


folosite

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuală utilizată


Clasificarea şi etichetarea
substanţelor sau a preparatelor
chimice*)
Mod de depozitare/mod de asigurare a acestora

Categorie
- Periculoase/
Nepericuloase
(P/N) -
Periculozitate**)
Fraze de risc*)

Antibiotice + vaccinuri

1608 doze pe an

Cabinet veterinar, de unde sunt ridicate si aduse in ferma numai in momentul utilizării.
substanţe dezinfectante -

1500 l

S02;S13;S20/21;S24/25S36/37/39;

R20/21/22; R34; R40.

Sunt aduse in ferma numai in momentul utilizării de către o firma specializata.

*) Conform Hotărârii nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea


substanţelor periculoase

Pa

27

pagina 27
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

17. 1.9. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL, GENERAŢI DE
ACTIVITATEA PROPUSĂ

Informațiile despre poluanții fizici și biologice care afectează mediul, generați de activitatea propusă sunt cuprinse în tabelul nr. 1.3.

TABELUL 1.9. Informații despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Poluare Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/


maximă reducere
Tipul Sursa de Nr. surse de permisă Poluare de Măsuri de
poluării poluare poluare (limita fond eliminare/
maximă Pe Pe zone de Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte reducere a
admisă zona protecţie/ zone protejate cu luare în considerare a poluării
pentru om obie restricţie poluării de fond
şi pentru ctiv aferente
mediu) Fără măsuri de Cu implementarea
ului obiectivului, eliminare/ măsurilor de
conform reducere a eliminare/ reducere a
legislaţiei în poluării poluării
vigoare
continuă ventilatoare Poluarea de
fond în zona
Transport auto:
obiectivului
discontinuă aprovizionare,

Pagina 29
zgomot transport furaje, 65,0 dB(A) nu poate
dejecții depăşi - - - - -
limita
maximă
admisă
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

18.

19. 1.10. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ SAU BIOLOGICĂ

Dat fiind specificul activității, exista riscul contaminării mediului cu germeni


patogeni sau apariția vreunui impact de natura biologica.
Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:
- apariția unor epizootii (epidemia la animale);
- apariția de zoonoze (boala infecțioasa sau parazitara la animale, transmisibila
omului).

Este important ca înainte de decontaminarea adăposturilor să se efectueze


curăţarea. Dezinfectanţii nu au efect maxim dacă aplicarea lor nu este precedată de o
curăţare manuală. Procedurile de dezinfecţie în ferme se aplică în caz de:

• Epizootii, pentru a limita răspândirea;

• Stabilirea de bariere septice împotriva contaminării între grupe de bovine sau


sectoare;

• Intervenţii chirurgicale şi tratarea bovinelor;

• Limitarea contaminării cu agenţi patogeni a produselor de origine animală.

20. 1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE


TITULARUL PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA
DINTRE ELE

În vederea selectării celei mai bune alternative de dezvoltare a activității din punct
de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul
analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:
• data începerii activităților;
• modalități de colectarea, tratarea si depozitarea dejecțiilor si apelor uzate;
• alte facilități legate de activitățile desfășurate;

Pagina 31
Depozitarea deșeurilor municipale
În arealul in care se afla amplasamentul nu exista un depozit autorizat pentru
deșeuri municipale. Singura alternativă viabilă identificată este colectarea și transportul
deșeurilor de către o firma de salubritate din zona cu care beneficiarul va încheia contract
de prestări servicii.
Alimentarea cu apă
A fost identificata si evaluata o singura alternativă: realizarea unui put de medie
adâncime.
În zona nu exista rețea de alimentare cu apa.
Gospodărirea apelor
Obiectivele de gospodărirea apelor necesar a fi atinse sunt:
• asigurarea unei cantități de apa suficiente pentru operațiile tehnologice, cu
minimizarea cererii de apa bruta;
• menținerea separării între apele curate si cele poluate;
Alimentarea cu energie electrica
Au fost identificata si evaluata o singura alternativă:
• utilizarea de energie electrica de la ELECTRICA.
Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este obținerea
de energie electrica de la ELECTRICA, cu prevederea unui post de transformare.
Alternativele tehnologice se referă la alte modalităţi de obţinere a energiei electrice
din surse neconvenţionale şi, de asemenea, la alte metode de tratare a deşeurilor organice.
În tabelul 1.11. sunt prezentate sumar principalele alternative cu avantaje şi dezavantaje
specifice.

Tabel 1.11. Alternative tehnologice


Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Tehnologie Materie Produse Produse Implicaţii Observaţii
primă principale secundare de mediu
Fermentarea Siloz de Energie Nămol Se pot Alternativa
anaerobă porumb, electrică şi fermentat – folosi o propusă de
deşeuri termică îngrăşământ gamă largă beneficiar.
organice natural de deşeuri Obiectivul
(dejecţii) pentru sol organice. Se principal al
produce proiectului
energie este
electrică şi obţinerea
termică din de energie
surse
regenerabile
Compostare Deşeuri Compost - Există Prin
a aerobă organice îngrăşământ restricţii în compostare
(dejecţii natural ceea ce nu se poate
animaliere pentru sol priveşte capta
, resturi materiile energie
vegetale) prime
Turbine Vânt Energie - Pot avea Suprafaţă
eoliene electrică impact mare de
semnificati teren
v asupra
mediului

Este preferată fermentarea anaerobă din mai multe motive:

 disponibilitatea materiei prime;


 eficienţa energetică mare şi avantaje financiare producerea energiei verzi,
obținerea de certificate verzi etc.

Pagina 33
 posibilitatea de comercializare a produselor secundare (nămol fermentat);
 disponibilitatea terenului şi implicarea comunităţilor locale.

Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investiţie din următoarele motive:

 terenul este cu folosinţă agricolă şi este amplasat într-o zonă lipsită de vecini
sensibili, la o distanţă de 2,5 km de limita orașului Mărășești;
 în apropiere nu se găsesc elemente naturale importante: zone protejate, cursuri de
apă, relief valoros, specii de plante sau animale protejate;
 disponibilitatea materiei prime în zonă este asigurată;
 existenţa terenurilor agricole în suprafeţe mari pentru a putea valorifica nămolul
fermentat rezultat;
 nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, astfel încât o investiţie de asemenea
anvergură va crea un impact socio-economic pregnant;
 disponibilitatea autorităţilor locale de a colabora în rezolvarea problemelor
administrativ – teritoriale;

21. 1.12. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A


AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT

Titularul proiectului nu a propus și alte alternative cu privire la localizarea


amplasamentului propus.
Terenul pe care va fi amplasată ferma este situat în partea de sud a teritoriului
administrativ al orașului Mărășești, adiacent drumului DN 24, pe partea stânga pe direcția
de mers Tișița –Tecuci, cu locație cadastrala T152, P1510 și are o suprafață de 18640
metri pătrați.

VECINĂTĂȚI:

 Nord: canal și drum de exploatare;


 Est: proprietate particulară - COMFERT SRL;
 Sud: drum național DN 24;
 Vest: proprietate particulară - Labă Neculai.

Terenul pe care se dorește realizarea investiției este într-o zonă de terenuri agricole,
situată în extravilanul localității Mărășești, folosința actuală curți – construcții și
destinația stabilită prin planurile de urbanism și amenajare a teritoriului PUZ.
În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


- cca. 2500 m față de cea mai apropiată locuință din orașul Mărășești, spre Nord;
- cca. 2700 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Bizighești spre Sud;
- adiacent drumului DN 24, pe partea stânga pe direcția de mers Tișița –Tecuci;
- cca. 5300 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Doaga spre Sud-
Est;
Terenul analizat are destinația fermă zootehnică, prevăzută în Planul Urbanistic
Zonal Accesul la teren se face din drumul DN 24, pe direcția de mers Tișița-Tecuci.
Coordonatele geografice ale amplasamentului, măsurate în centrul acestuia, în
format GMS (Grade:Minute:Secunde) sunt:
Latitudine 45050’46,53” N;
Longitudine 27013’30,11” E.

22. 1.13. INFORMAŢII DESPRE UTILIZAREA CURENTĂ A TERENULUI,


INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ, VALORI NATURALE, ISTORICE,
CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE / ZONE
PROTEJATE, ZONE DE PROTECŢIE SANITARĂ, E.T.C.

Prin localizarea obiectivului, acesta nu afectează valori naturale, istorice,


culturale, arheologice.
Terenul a făcut obiectul unui PUG împreună cu terenul deținut de S.C. COMFERT
SRL în vecinătate. Suprafața totală a terenului care a făcut obiectul PUG este de
51.005,92 mp, din care 32.365,0 mp aparținând SC COMFERT SRL și 18.640,92 mp
aparținând SC COMFERT AGRICULTURA SRL. Zona care a făcut obiectul PUZ-ului
are o suprafață de 34.964 mp, reprezentând suprafețele cumulate ale celor două societăți (
mai puțin suprafața de teren aparținând SC COMFERT SRL de 16.041,0 mp care a făcut
obiectul PUZ - CONSTRUIRE COMPLEX AGRICOL- aprobat anterior).
Accesul în incintă se realizează din drumul național 24 între localitățile Tișița-
Tecuci, prin partea de sud al terenului.

Pagina 35
Localizarea amplasamentului propus pentru realizarea investiției în raport cu
ariile protejate:

Amplasamentul propus de titularul P.U.Z. pentru realizarea investițiilor se află


la o distanță de aproximativ 4000 de metri DE ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ
DE INTERES COMUNITAR „LUNCA SIRETULUI INFERIOR” ROSPA 0071.

În înţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului


naţional _ Secţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se înţelege „zonele
naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de
patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor
specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”. Legea evidenţiază zonele naturale
protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural naţional, care
necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori.
Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi
gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes
naţional sunt prevăzute în anexa nr. I din lege. Zona studiată nu este inclusă în anexă.

23. 1.14. INFORMAŢII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE


EXISTENTE PRIVIND PLANIFICARE/AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN ZONA
AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

Terenul a făcut obiectul unui PUG împreună cu terenul deținut de S.C. COMFERT
SRL în vecinătate. Suprafața totală a terenului care a făcut obiectul PUG este de
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


51.005,92 mp, din care 32.365,0 mp aparținând SC COMFERT SRL și 18.640,92 mp
aparținând SC COMFERT AGRICULTURA SRL. Zona care a făcut obiectul PUZ-ului
are o suprafață de 34.964 mp, reprezentând suprafețele cumulate ale celor două societăți (
mai puțin suprafața de teren aparținând SC COMFERT SRL de 16.041,0 mp care a făcut
obiectul PUZ - CONSTRUIRE COMPLEX AGRICOL- aprobat anterior).

24. 1.15. INFORMAŢII DESPRE MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU


CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ

Informaţiile despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă


au fost furnizate la cap. „Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia”.

1. 1.16 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Identificarea și evaluarea impactului asupra factorilor de mediu în perioada de


construcție:

► Tipuri de poluare ce se pot produce în amplasamentul proiectului propus și în


zona limitrofă:

- Poluare specifică lucrărilor de construcții și constă din poluarea cu praf, emisii de


noxe chimice, zgomot și vibrații generate de utilajele pentru construcții și mijloacele de
transport;

- Poluarea accidentală, mai ales cu produse petroliere deversate accidental ca


urmare a unor defecțiuni ale utilajelor și mijloacelor de transport, alimentării de urgență
cu carburanți din recipienți necorespunzători și fără luarea măsurilor de siguranță etc.

► Principalii poluanți generați de proiectul propus în perioada de construcție:

Pagina 37
a.) Praful, generat în incinta șantierului de construcții (operațiunile excavații,
încărcare - descărcare, manipulare și transport pământ din săpături și materiale de
construcții în vrac) și pe drumul de acces, în timpul transportului (praful rezultat din
deplasarea mijloacelor de transport pe drumul provizoriu de

pământ sau de la suprafața încărcăturii în vrac).

b.) Noxe chimice, generate de arderea carburanților în motoarele utilajelor și ale


mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe drumul de acces;

c.) Zgomotul, generat de utilajele și mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe


drumul de acces;

d.) Vibrații, generate de utilajelor și mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe


drumul de acces;

e.) Deșeuri gospodărite necorespunzător.

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiații, ca urmare, în


zonă nu se va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiații.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanțe chimice


periculoase pentru sănătatea populației.

► Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol,


biodiversitate, așezări umane) identificate în perioada de construcție:

- impact direct asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe
chimice rezultate din arderea carburanților, zgomote din surse mobile mecanice, vibrații,
deșeuri gospodărite necorespunzător, acțiunea mecanică/manuală de excavare, construcții
supraterane și subterane, precum și poluarea accidentală cu produse petroliere;

- impact pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf,
noxe chimice rezultate din arderea carburanților, zgomote, vibrații, deșeuri gospodărite
necorespunzător, precum și poluarea accidentală cu produse petroliere în timpul
programului de lucru în șantierul de construcții;

- impact pe termen lung asupra apei, solului și subsolului prin acțiunea de


excavare, construcții supraterane și subterane, pe perioada de construcție și de
funcționare a proiectului propus;

- impact rezidual asupra aerului prin persistența după aplicarea măsurilor de


reducere, solului și subsolului, vegetației și faunei prin construcții supraterane și
subterane și asupra apei prin exploatarea resurselor de apă subterană.

În perioada construcției, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte


proiectele propuse sau aprobate despre care are informații elaboratorul , distanța dintre
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


amplasamente fiind de 5 km – 15 km, cu mult mai mare decât distanțele până la care se
pot propagă poluanții generați de activitatea din șantierul de construcții și pe drumul de
acces. Mai mult, perioada construcției proiectului propus este posibil să nu coincidă cu
cea a celorlalte proiectelor propuse identificate.

► Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de


construcție:

a.) Impactul produs asupra aerului

Activitatea de construcții, prin specificul său, poate produce poluarea aerului cu


praf, emisii de noxe chimice, zgomot și vibrații, atât în incinta șantierului, cât și pe
drumul de acces.

Emisiile de praf au ca sursă pământul rezultat din săpături manipulat în timpul


lucrărilor de excavare, încărcare/descărcare/ transport și materialele de construcții
transportate în vrac. Acestea se produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării
utilajelor și mijloacelor de transport. Cantitatea de praf este redusă, emisiile
înregistrându-se numai în perioadă fără precipitații, în timpul de funcționare al utilajelor
și mijloacelor de transport și este generată de un număr limitat de utilaje care
funcționează concomitent.

Curenții de aer dispersează emisiile de praf pe suprafață mare. Acesta se propagă în


incinta și în jurul perimetrului ocupat cu construcții, precum și de-a lungul drumului de
acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de cel mult 50 m și se depune pe iarbă și
frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul acesteia.

În timpul funcționării utilajelor și mijloacelor de transport, în atmosferă de degajă


gaze de eșapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de construcții și
mijloacelor de transport, în a căror componență sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de
carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuși organici volatili (COV), pulberi. Acestea se
produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării motoarelor și în cantitate redusă,
fiind generate de un număr limitat de utilaje care funcționează concomitent.

Pagina 39
Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul șantierului de construcții și de-a
lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de 100 – 150 m,
concentrațiile de poluanți reducându-se la jumătate la distanța de 20 m și de 3 ori la
distanța de 50 m. Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor și prin aplicarea
normelor Euro II – V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Activitatea de construcții se desfășoară într-o zonă cu vegetație. În procesul de


fotosinteză plantele consumă mari cantități de dioxid de carbon și eliberează cantități
importante de oxigen. Prin asimilația clorofiliană, masa verde consumă (absoarbe) mari
cantități de CO2 emanat în atmosferă, dar și restituie o mare parte prin respirație și prin
descompunerea materiei organice moarte. În acest fel, o parte a emisiilor generare de
proiectul propus va fi eliminată prin funcția îndeplinită de vegetației existentă, de filtrare
și epurare a aerului pe cale biochimică, ca și aceea de a emana oxigen și a absorbi CO2.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport și se propagă


în jurul șantierului de construcții și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe
o bandă cu lățimea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanța de
50 m și de 3 ori la distanța de 100 m. Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al
motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot se prognozează scăderea intensității
acestuia cu 30%.

Vibrații sunt generate de utilajele și mijloacele de transport, se produc în timpul


funcționării acestora și nu reprezintă surse semnificative de vibrații. Posibilitatea
propagării vibrațiilor în împrejurimile incintei șantierului de construcții, cel puțin
teoretic, este foarte redusă.

Activitatea desfășurată în amplasamentul proiectului propus și în zona limitrofă în


etapa de construcție generează asupra aerului un impact direct, semnificativ dar cu
intensitate redusă, rezidual, temporar și un grad de extindere zonal.

b.) Impactul produs asupra apei

Lucrările de construcții, conform prevederilor din studiul de fezabilitate, se


desfășoară suprateran și subteran, la mică și mare adâncime, afectând apele de suprafață
și subterane:

- Impactul asupra apelor de suprafață:

Pe amplasamentul proiectului propus și în zona limitrofă nu sunt ape de suprafață


care să fie afectate de lucrările de construcții prin acțiuni de schimbare/eliminare a
cursurilor de apă sau cu repercusiuni asupra alimentării cu apă a rețelei hidrografice de
suprafață.

- Impactul asupra apelor subterane.


Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Lucrările de construcții se desfășoară suprateran și subteran deasupra nivelului
hidrostatic (în zonă acviferele au fost identificate la adâncimea de 10 – 12 m), cu excepția
puțului forat pentru alimentarea cu apă, care se va executa sub nivelului hidrostatic, la
adâncime medie, în funcție de acviferele întâlnite.

În timpul lucrărilor de construcții, singura sursa de poluare a apelor subterane ar fi


poluarea accidentală cu produse petroliere, ca ar putea ajunge în pânza freatică prin
intermediul apelor pluviale, dar acesta este puțin probabilă și de amploare foarte redusă,
având în vedere numărul mic de utilaje și mijloace de transport care acționează în incinta
fermei. În timpul execuției lucrărilor apele pluviale vor fi colectate prin șanțuri și rigole,
vor trece printr-un separator de nisip și hidrocarburi, de unde vor fi deversate în spațiul
verde. Puțul forat se execută cu tehnologie specifică (foraj mecanic de mare adâncime cu
dispozitive acționate de la suprafață) și materiale de construcție nepoluante. Exploatarea
apei din foraj se face cu echipamente nepoluante, acționate electric. Exploatarea apei din
foraj, deși se produce pe termen lung, nu are impact asupra apelor subterane, fiind resursă
regenerabilă.

În faza de construcție, proiectul propus generează asupra apei un impact direct,


fără efecte semnificative, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere zonal.

c.) Impactul produs asupra solului și subsolului

În timpul execuției lucrărilor de construcții, solul și subsolul din amplasamentul


proiectului propus sunt afectate integral pe suprafețele ocupate definitiv cu construcții
supraterane și subterane, platforme betonate, drumuri de incintă și alei pietonale. În cazul
platformelor betonate, drumurilor de incintă și aleilor pietonale, stratul de sol este distrus
parțial, prin lucrările de săpături/umpluturi pentru aducerea la cotă și este scos din mediul
natural prin acoperirea cu strat de beton sau materiale de construcții specifice sistemelor
rutiere.

În cazul construcțiilor supraterane și subterane specifice proiectului, stratul de sol


este distrus integral, iar subsolul parțial (pe adâncimea de excavare) prin săpăturile
efectuate pentru fundații / amenajări subterane, îndepărtarea pământului neutilizat și
scoaterea terenului din mediul natural prin acoperirea cu construcții realizate cu materiale

Pagina 41
industrializate specifice. Pentru diminuarea impactului asupra solului, stratul de sol
vegetal va fi recuperat și depozitat corespunzător pentru refolosire.

Execuția lucrărilor de terasamente, indiferent de adâncimea de excavare și a


construcțiilor aferente proiectului propus are ca efect distrugerea totală a solului și, prin
urmare, distrugerea suportului dezvoltării biocenozei locale cu întregul lanț trofic.
Practic, prin excavare, odată cu distrugerea vegetației erbacee, a solului și subsolului se
produce modificarea completă a landșaftului, prin schimbarea mediului morfogeografic
natural, creându-se forme de relief artificiale. În acest fel, calitatea factorului de mediu
sol, în amplasamentul fermei este modificat esențial în sens negativ de activitățile de
construcții.

Impactul negativ produs asupra solului și subsolului se menține până la refacerea


stratului de sol cu calitățile specifice pentru refacerea biocenozei inițiale. Impactul
negativ produs asupra solului și subsolului se menține până la refacerea stratului de sol cu
calitățile specifice pentru refacerea biocenozei inițiale.

În faza de construcție, proiectul propus generează asupra solului și subsolului un


impact direct, semnificativ cu intensitate puternică, pe termen lung, rezidual și un grad
de extindere zonal.

d.) Impactul produs asupra vegetației și faunei

Activitățile specifice desfășurate în perioade de construcție pe amplasamentul


proiectului propus vor avea impact negativ asupra florei și faunei în incinta fermei și în
vecinătatea acesteia, care se manifestă prin:

- Înlăturarea componentelor biotice de pe amplasament, respectiv distrugerea


vegetației existente și a faunei subterane prin decopertare și excavare, precum și
deplasarea faunei terestră spre zone mai îndepărtate cu aceeași nișă ecologică;

- Reducerea productivității biologice în zona limitrofă prin creșterea gradului de


poluare în zonă.

Vegetație erbacee de pe amplasamentul proiectului propus va fi îndepărtată prin


lucrările de terasamente (excavare, manipulare) necesare pentru execuția construcțiilor
supraterane și subterane. În zona limitrofă, pe o bandă cu lățimea de maxim 50 m,
vegetația naturală sau cultivată va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitate
de construcții, care se depune pe iarbă și frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul
spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf este redusă, emisiile înregistrându-se numai în
perioadă fără precipitații, în timpul de funcționare al utilajelor și mijloacelor de transport
și este generată de un număr limitat de utilaje care funcționează concomitent. Vegetația
afectată prin execuția lucrărilor de construcții este formată din specii care nu necesită o
protecție strictă.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Concomitent cu pierderea vegetației supraterane, prin lucrările de terasamente
(excavare, manipulare) necesare pentru execuția construcțiilor supraterane și subterane
este îndepărtată și fauna subterană. Activitatea umană în amplasamentul proiectului
propus va avea ca efect imediat îndepărtarea indivizilor din speciile mobile din fauna
terestră (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, o parte din speciile de insecte etc.), în afara
zonei afectate cu lucrări, mai puțin cei aflate în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă.

Fauna terestră va fi puțin afectată de poluanții generați de activitate, mai puțin de


praf și emisiile de noxe chimice degajare prin arderea carburanților, dar mai mult de
zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport, împiedicarea
accesului în unele zone etc. Concentrațiile potențiale ale poluanților chimici din aer în
perioada șantierului sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru fauna zonei.
Prezența acestor poluanți va avea ca efect deplasarea indivizilor aflați de animale și
păsări spre zone mai îndepărtate cu aceeași nișă ecologică, situație care se menține pe
termen lung, până în momentul aducerii amplasamentului la starea inițială. Poluanții
generați de activitate nu duc la restrângerea arealului, diminuarea numerică/dispariția
unor specii din fauna locală care pot fi întâlnite în amplasamentul proiectului și zona
limitrofă, acestea fiind cu areale largi la nivel local și național.

Indivizii din speciile din faună imobilă (insecte, gasteropode) sau faună mobilă
aflați în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă, precum și fauna subterană vor fi afectați
până la distrugere prin acțiunea mecanică de îndepărtarea vegetației și a solului de pe
suprafața ce va fi afectată cu lucrări de construcții. Cantitativ, cu excepția faunei
subterane, numărul de indivizi afectați de lucrările de construcții este relativ mic (indivizi
din fauna mobilă aflați în stadiul de ou, pui în cuib, larvă, pupă), mai ales dacă lucrările
se desfășoară în afara perioadei de fătare sau cuibărit. Impactul asupra vegetației și faunei
în zona amplasamentului se menține pe toată perioada de existență a proiectului,
revenirea la starea inițială se va produce numai după refacerea amplasamentului cu
lucrări specifice de renaturare.

În faza de construcție, proiectul propus generează asupra vegetației și faunei un


impact direct, semnificativ de intensitate redusă, pe termen lung, rezidual și un grad de
extindere zonal.

Pagina 43
e.) Impactul asupra așezărilor umană

Așezările umane (Mărășești) aflate la distanță de peste 2.5 km față de


amplasamentul proiectului propus pot fi afectate de poluarea cu praf, emisii de noxe
chimice, zgomot și vibrații. Acestea pot ajunge în zona locuită ocazional, în funcție de
direcția și intensitatea curenților de aer. Din informațiile existente, distanța până la care se
pot propaga poluanții identificați este de până la 0,5 km, iar intensitatea scade direct
proporțional cu creșterea distanței față de sursă.

Prin crearea locurilor de muncă pe perioada construcției, proiectul propus poate


avea impact pozitiv asupra așezărilor umane.

În faza de construcție, proiectul propus generează asupra așezărilor umane un


impact direct, fără efecte semnificative, pe termen scurt și un grad de extindere zonal.

Identificarea și evaluarea impactului asupra factorilor de mediu în perioada


de exploatare

► Tipuri de poluare ce se pot produce în perioada de exploatare:

- Poluare specifică procesului tehnologic în ferme zootehnice moderne și constă


emisii de praf, noxe chimice, noxe biologice, mirosuri zgomot generat de utilajele
tehnologice și mijloacele de transport, zgomot generat de animalele din fermă, ape uzate
pluviale și menajere, deșeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv deșeuri cu risc
biologic;

- Poluarea accidentală cu produse petroliere deversate accidental ca urmare a unor


defecțiuni ale utilajelor și mijloacelor de transport, alimentării de urgență cu carburanți
din recipienții necorespunzători și fără luarea măsurilor de siguranță, precum și emisii
generate de instalația de producere a biogazului.

► Principalii poluanți generați de proiectul propus în perioada de exploatare:

f.) Praful, generat în zona limitrofă, pe drumul exterior de acces în fermă, în timpul
transportului furajelor, altor materiale și animalelor vii.

g.) Noxe chimice, generate de arderea carburanților în motoarele utilajelor și ale


mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe drumul de acces;

h.) Noxe biologice, generate în procesului tehnologic din ferma zootehnică


(efluenți gazoși produși în halele de creștere și în procesul de colectare, fermentare și
eliminare a dejecțiilor), precum și în procesul de utilizare de energie din surse
regenerabile.

i.) Emisii urât mirositoare produse în halele de producție și în procesul de


colectare, fermentare și prelucrare a dejecțiilor.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


j.) Zgomotul, generat de utilajele și mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe
drumul de acces;

k.) Zgomotul produs de animale în halele de creștere, mai ales în timpul hrănirii.

l.) vibrații, generate de utilajelor și mijloacelor de transport, în incinta fermei și pe


drumul de acces;

m.) Ape uzate pluviale, menajere și tehnologice

n.) Deșeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv animale moarte, dejecții și


deșeuri cu risc biologic.

Proiectul propus nu preconizează utilizarea unor surse de radiații, ca urmare, în


zonă nu se va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiații.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea unor substanțe chimice


periculoase pentru sănătatea populației.

► Tipuri de impact asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol + subsol,


biodiversitate, așezări umane) identificate în perioada de exploatare:

- impact direct asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de praf, noxe
chimice rezultate din arderea carburanților, noxe biologice rezultate în procesul
tehnologic din fermă, mirosuri neplăcute, zgomote din surse mobile mecanice, zgomot
produs de animale în halele de producție, vibrații, ape uzate pluviale și menajere, deșeuri
gospodărite necorespunzător, precum și poluarea accidentală cu produse petroliere emisii
generate de instalația de generare energie electrică din surse regenerabile;

- impact pe termen lung asupra factorilor de mediu emisiile de praf, noxe chimice
rezultate din arderea carburanților, noxe biologice rezultate în procesul tehnologic din
fermă, mirosuri neplăcute, zgomote din surse mobile mecanice, zgomot produs de
animale în halele de producție, vibrații, ape uzate (pluviale și menajere, deșeuri
gospodărite necorespunzător, precum și poluarea accidentală cu produse petroliere și
emisii generate de instalația generare energie electrică din surse regenerabile;

Pagina 45
- impact rezidual asupra solului și subsolului, vegetației și faunei prin construcții
supraterane și subterane, asupra aerului prin emisii de praf, zgomote, noxe
chimice/biologice și vibrații, asupra apei prin exploatarea resurselor de apă subterană.

În perioada exploatării, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte


proiectele propuse sau aprobate, distanța dintre amplasamente fiind de peste 5 km, cu
mult mai mare decât distanțele până la care se pot propaga poluanții generați de
activitatea din ferma zootehnică și pe drumul de acces.

► Impactul proiectului propus asupra factorilor de mediu în perioada de


exploatare

a.) Impactul produs asupra aerului

În perioada de exploatare, în ferma zootehnică, prin specificul său, se poate


produce poluarea aerului cu praf, emisii de noxe chimice și biologice, zgomot și vibrați.

Emisiile de praf se întâlnesc numai pe drumul de acces în afara fermei, în


perioadele de secetă și este generat de surse mobile - mijloace de transport specifice
activității în zootehnie (autospeciale pentru transport furaje și pentru transport animale
vii, autospeciale pentru vidanjare, mijloace de transport de mic tonaj pentru transport
materiale diverse, autoturisme). Praful se propagă de-a lungul drumului de acces, de o
parte și de alta pe o bandă cu lățimea de cel mult 50 m și se depune pe vegetația existentă
în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf
emisă în atmosferă este direct proporțională cu numărul mijloacelor de transport care se
deplasează pe drum și cu numărul orelor de funcționare ale acestora .

În incinta fermei nu se produc emisii de praf, ca urmare a modului de amenajare a


acesteia și a utilajelor tehnologice din dotare, astfel:

- drumurile de acces, aleile, trotuarele și platformele carosabile sunt amenajate cu


suprastructură din beton;

- mijloacele de transport circulă cu viteză redusă, iar încărcarea/descărcarea


furajelor care produc praf (furajele uscate) și prepararea/administrarea acestora se face în
spații închise/parțial închise, care reduc până la eliminarea dispersia pulberilor în
atmosferă;

- utilajele și instalațiile folosite în procesul de producție nu sunt generatoare de


praf, acestea funcționând în sistem închis.

- zonele neocupate de construcții vor fi amenajate și întreținute ca spații verzi.

În timpul funcționării utilajelor și mijloacelor de transport, în atmosferă de degajă


gaze de eșapament de la motoarele Diesel din dotarea utilajelor de deservire și
mijloacelor de transport, în a căror componență sunt: oxizi de azot (NO2), oxizi de
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


carbon (CO); oxizi de sulf (SO2); compuși organici volatili (COV), pulberi. Acestea se
produc în perioadă limitată, strict în timpul funcționării motoarelor și în cantitatea redusă,
fiind generate de un număr limitat de utilaje care funcționează concomitent.

Dispersia emisiilor de noxe chimice se va produce în jurul fermei și de-a lungul


drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de 100 – 150 m,
concentrațiile de poluanți reducându-se la jumătate la distanța de 20 m și de 3 ori la 50 m.
Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor și prin aplicarea normelor Euro II –
V, comparativ cu Euro I se prognozează scăderea emisiilor cu 30%.

Emisii de noxe biologice sunt specifice procesului tehnologic de creștere a vacilor


de lapte, se produc în spațiile de cazare animale vii și în procesul de colectare și
fermentare a dejecțiilor. Acestea sunt efluenți gazoși, care conțin metan (CH4) amoniac
(NH3), hidrogen sulfurat (H2S), dioxid de carbon (CO2).

Emisii de gaze în halele de producție – nivel maxim admis:

- CO ………. 0,3% (sub valoarea măsurabilă)

- H2S ………. 0,01% (sub valoarea măsurabilă)

- NH3 ………. 0,002% (maxim admis 10 ppm)

- CO2 ………. Volum maxim admis 0,20%

Temperatura și umiditatea aerului, nivelele de praf, circulația aerului și


concentrațiile de gaze trebuie sa fie menținute sub nivelele dăunătoare.

Emisiile ce pot rezulta de la bazinele de stocare a dejecțiilor lichide și platformele


de depozitare a deșeurilor solide sunt: NH3, H2S, CO2, CH4, N2O. Emisiile de poluanți
în atmosfera, rezultate din depozitarea dejecțiilor lichide în bazin, se vor încadra în
valorile limita de emisie de NH3 de la diferite sisteme de depozitare a dejecțiilor.
Debitele masice calculate pentru sursele staționare nedirijate se situează mult sub nivelul
de prag admis de Ord. 462/1993.

Pagina 47
Ferma este amplasată într-o zonă cu vegetație, care în procesul de fotosinteză
absoarbe mari cantități de dioxid de carbon și eliberează cantități importante de oxigen.
În acest fel, o parte a emisiilor generare de proiectul propus va fi eliminată prin funcția
îndeplinită de vegetației existentă, de filtrare și epurare a aerului pe cale biochimică.

În cadrul fermelor zootehnice un factor de poluare nenormat este mirosul neplăcut


emanat de surse staționare, cum ar fi rezervoarele de stocare din interiorul halelor,
bazinele exterioare de dejecții, precum și în timpul împrăștierii fertilizantului pe teren.
Acesta se produce permanent în perioada de funcționare a fermei. Emisiile urât
mirositoare din fermă depind și de factori precum activitățile de întreținere și organizare a
fermei, compoziția hranei și tehnicile folosite pentru manevrarea și depozitarea
bălegarului.

Având în vedere că gestionarea dejecțiilor prevede îndepărtarea acestora cu


ajutorul plugurilor racloare de pe diversele alei ale grajdurilor zootehnice, cu frecvență
zilnică se va reduce la minim fenomenul de fermentație în interiorul grajdurilor și se
garantează excelente conditii igienico-sanitare animalelor.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport în timpul


funcționării și se propagă în jurul fermei și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de
alta pe o bandă cu lățimea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la
distanța de 50 m și de 3 ori la distanța de 100 m.

Prin îmbunătățirea nivelului tehnologic al motoarelor echipându-le cu atenuatoare


de zgomot se prognozează scăderea intensității acestuia cu 30%.

Zgomotul produs de animalele din fermă în special în timpul hrănirii se propagă în


jurul halei de producție pe distanță de 100 m, intensitatea reducându-se la jumătate la
distanța de 50 m și de 3 ori la distanța de 100 m. Acesta se produce permanent în
perioada de funcționare a fermei și nu depășește valorile limită legale.

Vibrații sunt generate de utilajele și mijloacele de transport, se produc în timpul


funcționării acestora și nu reprezintă surse semnificative de poluare.

Activitatea desfășurată în etapa de exploatare în incintă și în zona limitrofă


generează asupra aerului un impact direct, semnificativ, dar de intensitate redusă,
rezidual, pe termen lung și un grad de extindere zonal.

b.) Impactul produs asupra apei

Pe amplasamentul proiectului propus și în zona limitrofă nu sunt ape de suprafață


care să fie afectate de activitatea specifică fermei zootehnice în perioada de exploatare,
prin acțiuni de schimbare/eliminare a cursurilor de apă sau cu repercusiuni asupra
alimentării cu apă a rețelei hidrografice de suprafață.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


În perioada de exploatare, conform prevederilor din studiul de fezabilitate,
activitatea în ferma zootehnică se desfășoară suprateran și subteran, la mică și mare
adâncime, afectând apele subterane prin:

- Apa uzată pluvială se preia de sistemul de canalizare pluvială al fermei și se


deversează în spațiul verde.

- Apa uzată menajeră rezultă provine din spațiile de administrație (pregătirea


hranei, toalete) și din filtrul sanitar (toalete și dușuri). Aceasta se preia de sistemul de
canalizare menajeră al fermei, se colectează într-un bazin vidanjabil și se transportă cu
vidanja spre stație de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată provine din sala de muls și din unitatea de procesare lapte,
în procesul de igienizare a acestora. Aceasta se colectează într-un bazin vidanjabil și se
transportă cu vidanja spre stație de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată provenită din grajduri în procesul de igienizare a acestora


se colectează împreună cu dejecțiile în bazinele pentru dejecții lichide și se folosește în
procesul tehnologic de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Bazinele de
precolectare din interiorul halelor de producție și bazinele de stocare a dejecțiilor lichide
sunt construcții subterane prevăzute cu sistem de impermeabilizare, care să nu permită
înfiltrațiile de apă uzată în sol și de aici în apele subterane.

Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare pluvială, canalizare


menajeră, colectarea si stocarea dejecțiilor, poluarea apelor subterane se poate produce
numai în caz de avarii sau de evenimente meteorologice excepționale care pot determina
cantități de ape pluviale peste capacitatea de preluare a bazinelor de stocarea dejecțiilor,
apa uzată în stare brută ajungând pe sol în afara zonelor protejate.

În perioada de exploatare, poluarea apelor subterane se poate produce accidental cu


produse petroliere, ca ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale,
dar acesta este probabilă și de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de
utilaje și mijloace de transport care acționează în incinta fermei.

Pagina 49
Exploatarea apei necesare în procesul tehnologic și pentru consum uman se face
din pânza freatică de adâncime. Puțul forat funcționează sub nivelul hidrostatic la
adâncime medie, în sistem închis și este dotat cu echipament din materiale nepoluante,
acționat electric. Gospodăria de apă va fi protejată conform prevederilor din “Norme
speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție și hidrogeologice” aprobate
prin H.G. nr. 930/11.08.2005”. Exploatarea apei din foraj, deși se produce pe termen
lung, nu are impact asupra apelor subterane, fiind resursă regenerabilă valorificată în
condiții total nepoluante.

În faza de exploatare, proiectul propus generează asupra apei un impact direct,


fără efecte semnificative, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere zonal.

c.) Impactul produs asupra solului și subsolului

În perioada de exploatare, solul și subsolul din amplasamentul proiectului propus


sunt în continuare afectate fizic prin ocuparea terenului cu construcții supraterane și
subterane, platforme betonate, drumuri de incintă și alei pietonale, dar suprafața afectată
este mai mică decât în perioada de construcție deoarece terenurile ocupate temporar au
fost renaturate și amenajate ca spații verzi. Impactul negativ produs asupra solului și
subsolului se menține până la refacerea stratului de sol cu calitățile specifice pentru
refacerea biocenozei inițiale.

În perioada de exploatare, poluarea solului și subsolului se poate produce cu ape cu


ape uzate menajere, pluviale și dejecții de la animale. Prin modul în care sunt proiectate
sistemele de canalizare pluvială, canalizare menajeră, colectarea și stocarea dejecțiilor,
poluarea apelor subterane se poate produce numai în caz de avarii sau de evenimente
meteorologice excepționale, apa uzată în stare brută ajungând pe sol în afara instalațiilor
și amenajărilor specifice.

Solul poate fi poluat cu nitriți, în situația în care nu sunt respectate prevederile Ord.
MMGA nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecția mediului și în
special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, și prevederile
Codului Bunelor Practici Agricole și a celorlalte prevederi legale conexe, în baza unor
Permise de aplicare aprobate de autoritățile competente și în baza unei monitorizări
stricte a caracteristicilor fizico – chimice și biologice a amestecului de dejecții lichide.

Solul poate fi poluat cu deșeuri gospodărite necorespunzător, inclusiv deșeuri cu


risc biologic.

În perioada de exploatare, poluarea solului și subsolului se poate produce


accidental cu produse petroliere, dar acesta este probabilă și de amploare foarte redusă,
având în vedere numărul mic de utilaje și mijloace de transport care acționată în incinta
fermei.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


În faza de producție, proiectul propus generează asupra solului și subsolului un
impact direct, semnificativ cu intensitate puternică, rezidual, pe termen lung, cu grad de
extindere zonal.

d.) Impactul produs asupra florei și faunei

În perioada de exploatare, procesul tehnologic se desfășoară numai în incinta


fermei.

Activitatea umană desfășurată în amplasamentul proiectului propus va avea ca


efect menținerea impactului negativ asupra faunei generat în faza de construcție,
respectiv îndepărtarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră în afara zonei de
impact.

Impactul asupra vegetației din incinta fermei și zona limitrofă este mai scăzut decât
în perioada construcției, datorită faptului că se reduc cantitățile de poluanți ca urmare a
soluției constructive adoptate și realizarea amenajărilor protecția mediului din faza de
construcție (perdele forestiere de protecție).

Vegetația din incintă și din zona limitrofă poate fi poluată cu deșeuri gospodărite
necorespunzător, inclusiv deșeuri cu risc biologic.

Poluanții generați de activitate nu duc la restrângerea arealului unor specii din flora
locală, distrugerea habitatului sau diminuarea numerică/dispariția unor specii din fauna
locală.

În spațiile verzi amenajate și mai ales în perdelele forestiere de protecție pot să


revină elemente de faună terestră, în special păsări și animale mici, mai tolerante față de
activitatea umană.

Impactul asupra vegetației și faunei în zona amplasamentului se menține pe toată


perioada de existență a proiectului, revenirea la starea inițială se va produce numai după
refacerea amplasamentului prin de renaturare, la scoaterea din funcțiune a fermei.

Pagina 51
În faza de producție, proiectul propus generează asupra florei și faunei un impact
direct, semnificativ de intensitate redusă, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere
zonal.

e.) Impactul asupra așezărilor umană

Așezările umane (Mărășești) se află la distanță de peste 2,5 km față de


amplasamentul proiectului propus, și, în mod normal nu pot fi afectate de poluarea cu
praf, emisii de noxe chimice și biologice, mirosuri neplăcute, zgomot și vibrații. Acestea
pot ajunge în zona locuită ocazional, în funcție de direcția și intensitatea curenților de aer.
Din informațiile existente, distanța până la care se pot propaga poluanții identificați este
de maxim 0,5 km, iar intensitatea scade direct proporțional cu creșterea distanței față de
sursă.

Concentrațiile potențiale noxelor chimice și biologice în incinta fermei și în zona


limitrofă sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru populația din zonă.

Nivelul zgomotului datorat funcționării utilajelor va avea valori care se vor încadra
în limita admisibilă stabilită prin STAS 10009/88.

Mirosurile neplăcute pot afecta zonele locuite doar în momentul împrăștierii în


teren a digestatului, dacă terenurile pe care se administrează îngrășământul natural sunt la
distanță de sub 0,5 km, încorporarea în sol se face cu întârziere și sunt favorizate de
curenții de aer.

Așezările umane pot fi poluate accidental cu deșeuri gospodărite necorespunzător,


inclusiv deșeuri cu risc biologic, dar în cantități foarte reduse.

Implementarea proiectului propus poate avea efecte benefice pentru comunitățile


locală prin crearea de locuri de muncă într-o zonă cu un nivel ridicat al șomajului și prin
asigurarea unor cantități însemnate de îngrășăminte naturale pentru culturi agricole
ecologice.

În perioada de producție, proiectul propus generează asupra așezărilor umane un


impact indirect, fără efecte semnificative, pe termen lung și un grad de extindere zonal.

e.) Impactul estetic

Implementarea proiectului propus produce modificări ale landșaftului local prin


aparții unor elemente artificiale, ale căror forme geometrice, dimensiuni, coloristică vin
în contrast cu peisajul general, caracterizat de o fizionomie proprie unui teritoriu, ce
rezultă dintr-o anumită combinație între componentele sale naturale. Interpunerea
formelor artificiale în peisaj are ca efect anularea ansamblului, rezultat al combinațiilor
ancestral reglate dintre componentele naturale specifice fiecărui landșaft local.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Modul de amenajare a incintei fermei, prin crearea spațiilor verzi și a perdelei
forestiere de protecție, vine să armonizeze elementele artificiale specifice proiectului
propus cu landșaftul local, creând astfel, un peisaj agreabil pentru ochiul uman.

2. 2. PROCESE TEHNOLOGICE

1.
2. 2.1. Procese tehnologice de producţie
2.
a) Secțiunea - Ferma vaci de lapte și tineret

Considerații generale. Modernizarea producției animale în cadrul fermelor


zootehnice este o componenta logică și obligatorie în contextul abordării sistemice,
integralist, a producției agricole. Creșterea producției și a productivității se realizează
prin creșterea nivelului de cunoștințe aplicate, inclusiv a dotărilor cu echipamente și
materiale.

Pagina 53
Animalele vor fi crescute în adăposturi moderne, care îndeplinesc cerințele și
reglementarile Uniunii Europene, realizându-se un microclimat corespunzător.

Proiectarea adăpostului se face astfel ca să cuprindă obligatoriu soluții constructive


care să asigure un microclimat salubru și posibilități de igienizare eficiente. Aceasta
înseamnă ventilație, colectarea și eliminarea bălegarului și a urinei, pereți și pardoseli
etanșe, lavabile.

De asemenea exista spatii corespunzătoare de depozitare și pregătire a furajelor, de


depozitare a utilajelor. Spatiile de depozitare și pregătire furaje sunt existente (silozuri
masa verde și fanar).

1. Caracteristici:

• Grajdurile nou create unde are loc creșterea vitelor în sistem de stabulație libera,
este prevăzut cu spațiu pentru stabulație, spațiu pentru hrănire, alee furajare,
instalație de adăpare, alee pentru circulația utilajului distribuitor de hrana.
Pentru crearea condițiilor optime de creștere și exploatare se va avea în vedere ca
la calcularea spatiilor de cazare care se vor asigura în sistemul liber de exploatare să se
prevadă o suprafata utila în adăpost de 4-6 m²/vaca și un front de furajare de 0,75-0,80
ml/cap.

Odihna vacilor se face în zona de odihnă pe pat de paie (cușeta). Aleea de plimbare
și pentru accesul la frontul de furajare este dimensionata, iar evacuarea dejecțiilor se face
prin raclare în bazinul de precolectare la capătul adăposturilor, iar apoi prin pompare
către stația de biogaz, separare digestat și în final platforma de stocare/bazine. Furajele
sunt introduse în grajd pe aleea de furajare. Pentru administrarea furajelor grajdul este
prevăzut cu un front de furajare. Acest tip de grajd asigura un confort sporit pentru
animale prin asigurarea unui microclimat corespunzător. Grajdul este dotat cu:

- adăpători cu nivel constant care funcționează cu ajutorul unui plutitor;

- canal ghidaj alunecare bara realizată din oțel și profil omega pentru pardoseala
(pluguri racloare);

- front furajare cu autofixare cu bare inclinate.

Pardoseala (are o pantă de 1,5-2%) reprezintă elementul de închidere care


delimitează partea inferioara a grajdurilor. Pardoseala este executată din beton.
Funcțional, pardoseala împarte grajdul în mai multe zone:

- Zona (aleea) de circulație și furajare. Aceasta este confecționată din beton;

- Zona de odihnă (cușeta), este, în fapt, un pat pentru odihnă confecționat din paie.
Anterior, înspre perete, prezintă un limitator de piept, iar posterior, spre aleea de
circulație, zona este delimitată de o poartă;
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


- Zona de furajare este proiectată pentru a oferi confort animalelor și în ideea
încurajării și maximizării consumului de furaje; în zona de furajare, se disting
următoarele elemente:

• grilajul de furajare - în partea inferioara, grilajul delimitează zona de furajare de


cea de circulație printr-un panou;
• frontul de furajare va fi mai înalt cu 5-10 cm decât pardoseala zonei de circulație;
lățimea este de 80-90 cm, iar suprafața este netedă și neporoasă;
• zona de acumulare și depozitare a furajului –continua frontul de furajare ;
suprafata este mai rugoasa și se continua cu zona destinata depozitarii temporare a
furajelor.
Pentru tratarea dejecțiilor a fost prevăzut prin proiect o instalație de mărunțire și
amestecare cu un mixer pentru omogenizarea acestora. După omogenizare dejecțiile vor
fi transferate prin intermediul unei stații de pompare și printr-o tubulatură de înaltă
presiune către stația de biogaz. Materialul (digestatul) rezultat în urma procesului de
obținere energie regenerabilă este trimis către stația de separare.

2. Fluxul tehnologic - conține itinerarii tehnologice a căror cunoaștere și realizare


constructivă este obligatorie, aceste itinerarii au fost numite generic drumuri (cai de
circulație).

- Drumul (accesul) oamenilor cuprinde circulația omului în procesul de furajare,


muls, transportul produselor care intră și ies din grajd. Lățimea optimă a unei alei în
spatele vacii este de 1,20 m. Ea se va executa din beton rugos. Rigola va fi executată în
formă dreptunghiulară, fiind finisată cu ciment, pentru a permite scurgerea lichidelor și
întreținerea ușoară a curățeniei.

- Drumul animalelor cuprinde atât patul (cușeta), accesul la hrană, la apă, precum
și zonele de deplasare, intrare și ieșire din grajd.

Delimitarea teritoriului personal al vacii se face prin implantarea de bare


despărțitoare realizate din țeavă.

Pagina 55
Aleea de furajare reprezintă culoarul pe care se deplasează mijloacele de transport,
este realizată din beton carosabil. Cușetele pentru vaci sunt amplasate pe un singur rând.
Sunt prevăzute distinct boxele pentru fătare, ca și spatiile pentru vițeii nou-născuți care
rămân în același grajd cu mamele lor.

Mulsul mecanic se face în sala de muls, iar laptele obținut se transportă prin
conductă de inox la punctul de colectare și răcire (tanc de răcire de 10.000 litri) și apoi
procesat în secția de procesare lapte-cca 60 % din laptele crud obținut în fermă
(cașcaval), restul de lapte crud (cca 4000 litri) va fi vândut către alte fabrici de lactate din
județ sau județele limitrofe.

Circulația în incinta secțiunii vaci de lapte și tineret

Amplasamentul unității este organizat astfel încât accesul și circulația să fie controlată.

Porțile de acces sunt construite astfel încât să nu permită accesul liber în interior.

Curtea interioară este suficient de mare ca să permită manevrarea ușoară a camioanelor


și este organizată cu platforme betonate care unesc poarta de acces cu clădirile, dar și cu spatii
verzi tip gazon tuns scurt, delimitate.

Accesul în incinta al oricăror mijloace de transport, se realizează exclusiv prin poarta de


acces prin dezinfectorul rutier, respectiv pentru circuitul furajelor și pentru circuitul produsului
finit și a personalului.

Accesul și circulația personalului la vestiare se face exclusiv prin poarta de acces, pe cel
mai scurt drum către vestiare sau birouri.

Fluxul tehnologic conține itinerarii tehnologice a căror cunoaștere și realizare


constructiva este obligatorie, aceste itinerarii au fost numite generic drumuri (cai de circulație).

- Drumul (accesul) oamenilor cuprinde circulația omului în procesul de furajare,


transportul produselor care intra și ies din grajd. Lățimea optimă a unei alei de circulație
este de 1,20 m. Ea se va executa din beton rugos. Rigola va fi executata în forma
dreptunghiulara, fiind finisata cu ciment, pentru a permite scurgerea lichidelor și
întreținerea ușoara a curățeniei.
- Drumul animalelor cuprinde atat cușeta (patul), accesul la hrana, la apa, precum și
zonele de deplasare, intrare și ieșire din grajd spre sala de muls.
1. Personalul care deservește ferma de vaci de lapte intra în ferma printr-un vestiar
filtru aflat la intrarea în fermă, după care afluiește către spațiul de lucru. Personalul care
deservește secția procesare brânzeturi utilizează o facilitate socială diferită, aflată în
cadrul secției de procesare și legată de aceasta, facilitate care dispune de toate dotările
necesare, respectiv: filtre vestiar pe sexe, toalete în număr suficient, loc de luat masa, etc.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


2. Tractorul cu remorcă transportă furajele (fânețuri, silozuri, concentrate) și intră
în incinta prin poarta de acces din spatele fermei și alimentează grajdul. Furajele
concentrate se vor procura de la unul din FNC urile aflate în zonă.

3. Furajele grosiere sunt transportate cu ajutorul remorcii de transport furaje.

4. Vacile pentru fătare sunt duse în adăposturile pentru tineret unde s-a prevăzut un
spațiu pentru vacile gestante, iar după fătare se reîntorc la grajdul de vaci cu lapte.

5. Circulația laptelui impune o atenție deosebita, care să asigure, atât prin dotarea
cu echipamente specifice, cât și prin respectarea tehnologiilor în conformitate cu
legislația națională, calitatea aparaturii de muls. Mulsul se face mecanic în sala de muls,
iar laptele se transportă pneumatic, în recipientul de colectare și răcire din imediata
apropiere a sălii de muls, iar de acolo va fi transportat pneumatic prin conducte la secția
de procesare.

Circulația furajelor

Drumul furajelor este legat de spațiile în care se depozitează acestea. Baza rațiilor
furajere va fi asigurată în fermă de: fân, lucernă, porumb siloz, cereale, etc. Furajele
concentrate vor fi asigurate din extern, în timp ce pentru însilozare există silozuri la
interiorul fermei, iar pentru depozitarea fânului un fânar în interiorul fermei. Furajul va fi
preparat în bucătăria furajeră (magazia) aflată în apropierea silozurilor de masă verde.

Circulația dejecțiilor animaliere

Evacuarea dejecțiilor animaliere impune amenajări constructive și dotări cu


echipamente specifice, dar și tehnologice pentru evacuarea acestuia din adăpost. Astfel
ferma va fi dotată cu o pluguri racloare și instalații de transport pentru dejecția
animalieră, stație de biogaz, instalație de separație a părții lichide, platforma de stocare
temporară a fertilizantului solid. Ambele componente se utilizează, după fermentare în
stația de biogaz, ca îngrășământ biologic.

Pagina 57
Schema generală a activităților din ferma vaci de lapte

CONSIDERENTE DE BIOSECURITATE ADOPTATE:

Pentru grajduri:

 Pardoselile sunt lavabile, netede și dotate cu pluguri racloare


 pereții sunt alcătuiți cu precădere din prelate, ușor de întreținut.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


 Grajdul este dotat cu sistem de asigurare a apei potabile sub presiune.
 Amplasarea utilajelor în spatiile de producție se va face cu respectarea regulilor de
bunăstare a animalelor, respectându-se întocmai dimensiunile recomandate pentru
animale.
 igienizarea spatiilor de producție se va realiza după o procedura scrisa
 personalul care deservește grajdul beneficiază de o facilitate sociala separată.

Generale
În exterior, incinta va fi luminata, acordându-se atenție sporită iluminării acceselor
în clădire, atat cele destinate aprovizionării
 Aleile vor fi betonate și ușor de igienizat
 Accesul autovehiculelor se va face utilizând în exclusivitate dezinfectorul rutier

Monitorizarea stării de igiena

a) Igiena utilajelor și spatiilor de creștere

Pentru asigurarea condițiilor de igiena necesare, igienizarea pentru toate utilajele


precum și pentru toate spatiile de creștere se efectuează conform unei proceduri
documentate.

La alegerea soluțiilor detergente și dezinfectante se au în vedere specificațiile


prescrise în cărțile tehnice ale utilajelor și instalațiilor.

b) Igiena personalului

 Personalul este controlat periodic din punct de vedere al sănătății, conform


normativelor legale în vigoare și poartă haine de protecție. Echipamentul de protecție se
va păstra în spatiile special amenajate pentru acest scop situate lângă vestiarele tip filtru.
 În timpul lucrului, personalul va purta în mod obligatoriu haine pentru
protecție care să acopere complet îmbrăcămintea personalului.

Pagina 59
 Echipamentele de protecție vor fi de culori diferite specifice locului unde vor
fi folosite în conformitate cu un cod al culorilor ce va fi stabilit ulterior.
c) Controlul de laborator

La laboratorul DSV, cu care societatea va încheia un contract, se vor realiza analize


complete de laborator în cadrul programului strategic completat cu programul de
autocontrol.

B) Secțiunea – prelucrare lapte

Flux lapte crud: Laptele crud pornește din tancul salii de muls, unde are loc răcirea
acestuia la o temperatura de 10-12 grade având 2 fluxuri distincte:

Livrarea către procesator Laptele crud care nu este procesat în unitatea proprie va
fi livrat ca atare către procesatori. Astfel cisterna de lapte va andoca și se va cupla cu instalația
de livrare lapte crud, transferul făcându-se prin pompare, iar recepția efectuându-se
volumetric.
Livrarea către unitatea proprie . Laptele crud ce trebuie procesat în unitatea proprie
va fi pompat către aceasta prin intermediul unei conducte de transfer transferul făcându-se
prin pompare, iar recepția efectuându-se volumetric.
Flux secție de lapte:

Materia primă o constituie laptele crud de vacă obținut în cadrul fermei, urmând a
se prelucra un minim de 60% din totalul de materie primă disponibilă.

Procesul tehnologic de fabricație a cașcavalului se desfășoară în doua etape distincte:


fabricarea cașului și fabricarea a cașcavalului.

Recepția laptelui. Laptele se recepționează din punct de vedere calitativ de către


laboratorul uzinal (minilaboratorul propriu) unde sunt efectuate analize fizico-chimice
prin care se determină aciditatea, unitatea de grăsime și gradul de impurificare. În
vederea determinării încărcăturii microbiene laboratorul de microbiologie prelevează
probe de lapte pentru controlul gradului de contaminare (proba reductazei, NTG, bacterii
coliforme, Escherichia coli). Pentru verificarea încărcăturii de celule somatice,
antibiotice, metale grele și pesticide probe de lapte sunt trimise pentru analiza la un
laborator autorizat.
Recepția cantitativa constă în trecerea laptelui din sala de muls (tanc de răcire) în
instalația de recepție automatizată, dotată cu un sistem automatizat de măsurare
volumetrică.

După ce laptele a fost recepționat din punct de vedere cantitativ acesta este supus
următoarelor operațiuni:
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Filtrarea – Instalație recepție este dotată cu 2 filtre de mătase ce lucrează în paralel,
în care se acumulează impuritățile grosiere din lapte. Instalația recepție are o capacitate
de 3000 l/h. Când viteza laptelui scade sub 3 l/s, este rezultatul unei încărcări a filtrului,
operatorul comută filtrarea pe filtrul liber, iar cel încărcat este schimbat. Filtrul cu
încărcătura este spălat și dezinfectat.

Răcirea – După filtrare laptele intră în vana de răcire și stocare lapte unde se
realizează răcirea la temperatura de 3+1 oC.

Separarea centrifugală – cu ajutorul separatorului centrifugal. În interiorul acestuia


se realizează separarea laptelui integral în lapte degresat și smântâna.

Pasteurizarea smântânii - Pasteurizarea smântânii se realizează la peste 85 oC ( 85


- 90 oC), cu menținerea la aceasta temperatura timp de 20 – 30 minute. Rolul pasteurizării
smântânii la temperatura ridicată constă în distrugerea microflorei banale și patogene și
inactivarea peroxidazei, care reprezintă și un indicator al aplicării corecte a operației de
pasteurizare.

Ambalarea smântânii de consum se face în ambalaje de polistiren (pahare de


gramaje diferite). Dozarea produsului în ambalaje se va realiza cu ajutorul unei mașini
automate de ambalare produse lactate vâscoase, productivitatea mașinii este de 300
buc. /h..

Paharele cu smântâna se așează în cutii cartonate și se introduc în depozitul de


produse proaspete.

Laptele degresat este utilizat mai departe la fabricarea cașului și apoi cașcaval.
Astfel :

Pregătirea laptelui pentru coagulare presupune realizarea mai multor operații și


anume:

- însămânțarea cu culturi de bacterii lactice;

Pagina 61
- maturarea se realizează la temperatura de 34-36 °C și durează 30-40 minute;

- adăugare cheag în funcție de puterea lui de coagulare.

Coagularea se va realiza la temperatura de 32-34 °C, va dura 60-70 minute și se


va desfășura în vana mecanizată de prelucrare a coagulului (capacitate 1000 l).

Prelucrarea coagulului presupune realizarea următoarelor operații care se vor


realiza mecanizat cu ajutorul dispozitivelor din dotarea vanei mecanizate de prelucrare a
coagulului:

- tăierea în coloane cu secțiune pătrată cu latura de 2-3 cm și apoi în cuburi de


aceeași dimensiune, aceasta operație realizându-se cu ajutorul harfei;

- repaus 5-10 minute;

- eliminarea parțiala a zerului.

Scoaterea coagulului pe crinta, autopresarea se va realiza în sedila așezată pe


crintă și va dura 40-50 minute, având loc cu ruperea marginilor.

Opărirea cașului urmărește modificarea structurii și consistentei cașului, acesta


devenind apt pentru formare și frământare. Operația de opărire se desfășoară cu ajutorul
mașinii automate de opărit și frământat cașcaval ce va fi alimentată cu un amestec având
temperatura de 72-74 °C. Amestecul va fi preparat într-un cazan cu pereți dubli care va fi
încălzit cu ajutorul apei calde. În cazan se introduce până la 50% din capacitate, un
amestec format din 70% apa și 30% zer deproteinizat cu aciditate 60-70 %, în care se
dizolvă și sare albă până la atingerea unei concentrații de 10-12 %. Pentru opărire feliile
de caș tăiate în prealabil, cu ajutorul mașinii de tăiat se introduc în mașina automată de
opărire și formare a cașcavalului. Aceasta fază a procesului tehnologic va dura 50-60
secunde.

Urmează apoi frământarea cașului pentru eliminarea apei de opărire și


uniformizarea pastei, operație care se va desfășura tot cu ajutorul aceleași mașini.
Frământarea trebuie efectuată cât mai repede.

Filare-Formarea este o operație importantă care se execută manual și necesită o


anumită îndemânare și pricepere. Pasta de caș este trecută pe masa de lucru, unde este
împăturită și presată cu mâinile de mai multe ori, în vederea obținerii unei paste cât mai
omogene, bine legată și fără spații libere. La final se dă pastei o formă aproape sferică,
printr-o mișcare de rotire, rămânând o porțiune strangulată (buric), care apoi prin rotiri
mai rapide este îndepărtată. Cașul se introduce în forme lungi , ca niște fire ,
confecționate din material plastic sau oțel inox, căptușite cu sedilă, așezate pe o masă
acoperită cu sedilă, favorizându-se astfel eliminarea zerului și formarea cojii. Operația de
formare trebuie făcută cât mai repede, pentru a evita răcirea masei de caș, asigurându-se
astfel o bună legare a ei.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Zvântarea cașcavalului așezat în forme se desfășoară pe o perioada de 16-20 ore
și se va realiza în depozitul de maturare I. Suprafața cașcavalului crud se înțeapă cu un ac
gros în mai multe puncte, pentru favorizarea eliminării aerului. Urmează întoarcerea
formelor, care în primele 30-60 minute se întorc mai des (3-5 întoarceri).

Maturarea cașcavalului se face în două faze, în prima fază la temperatura de 16-


18 °C și umiditatea relativă a aerului de 83-85%, durând 10-12 zile. Aceasta primă fază
se va desfășura în primul depozit de maturare al cașcavalului, depozit condiționat la
temperatura și umiditatea relativă a aerului descrise mai sus. Acest depozit va fi prevăzut
cu rafturi cu suprafața din oțel inox pe care se vor așeza bucățile de cașcaval. Aceasta
fază a procesului tehnologic poate fi realizată și după ambalarea bucăților de cașcaval sub
vid, dar cașcavalul va prezenta o culoare mai deschisă, pastă mai moale și gust slab acid.

Maturarea a II a este operația tehnologică care se desfășoară la temperatura de


14-15 °C și durează 50-60 zile realizându-se în depozitul de maturare II al cașcavalurilor.
Aceasta operație se realizează pentru transformarea „brânzei crude” în produs finit, în
timpul maturării modificându-se compoziția chimică a pastei, aspectul și consistență și se
formează aroma tipic caracteristică.

Ambalarea sub vid a bucăților de cașcaval se realizează în folie de PVC


contractibilă. Bucățile de cașcaval trebuie să prezinte o suprafață netedă, fără urme de
mucegai superficial și fără găuri. În cazul în care se întâmplă acest lucru, bucățile de
cașcaval vor fi răzuite și șterse cu un tifon uscat.

Depozitarea finală a cașcavalurilor se va realiza în depozitul de produse finite


(brânzeturi) la o temperatura de 8-10 0C, unde cașcavalurile vor rămâne depozitate până
se livrează.

Produsul final se caracterizează printr-o calitate superioară, asigurată de calitatea


laptelui din ferma proprie.

DESCRIEREA FUNCȚIONALA ȘI TEHNOLOGICA A STAȚIEI DE


PRODUCERE A ENERGIEI REGENERABILE

Pagina 63
Obținerea biogazului se bazează pe procesul biologic de digestie anaerobă.
Digestia anaerobă este un proces biologic complex, prin intermediul căruia, în absența
oxigenului, substanța organică este transformată în biogaz (sau gaz biologic), constituit
în principal din metan și anhidridă carbonică. Procentul de metan din biogaz variază în
funcție de tipul de substanță organică digerată și de condițiile de proces, de la un minim
de 50% până la 80%. Ca procesul să aibă loc, este necesară acțiunea diferitelor grupuri de
microorganisme, în măsură să transforme substanța organică în compuși intermediari, în
principal acid acetic, anhidrida carbonică și hidrogen, utilizabile de microorganismele
metanigene care conclud procesul, producând metanul. Microorganismele anaerobe
prezintă o scăzută viteză de creștere și o mică viteză de reacție și deci e necesar să
mențină optime, pe cât posibil, condițiile mediului de reacție. Cu toate aceste scurtări,
timpii de proces sunt relativ lungi dacă se compară cu cei ale altor procese biologice;
totuși avantajul procesului este că materia organică complexă este transformată în metan
și anhidride carbonice și astfel duce la producția finală a unei surse alternative de energie,
sub formă de un gaz combustibil de o înaltă putere calorică. Ambientul de reacție, definit
fermentator, pentru a permite creșterea simultană a tuturor microorganismelor implicate,
va trebui să rezulte dintr-un compromis între exigențele fiecăror grupuri microbice. Ph-ul
optim, este în jur de 7/7,5. Temperatura optimă a procesului este în jur de 35-40 °C, dacă
se utilizează bacterii mezofile, sau în jur de 55° C, dacă se utilizează bacterii termofile.
La proces participă următoarele grupuri de bacterii:

• bacterii hidrolitice, care descompun macromoleculele biodegradabile în substanțe


mai simple;
• bacterii acidogene, care utilizează ca substrat compușii organici simpli eliberați de
bacteriile hidrolitice și produc acizi organici cu lanț scurt, care la rândul lor
reprezintă substratul pentru grupurile următoare de bacterii;
• bacterii acetogene, producătoare obligate de hidrogen (OPHA: ObbligateHydrogen
Producing Acetogens), care utilizează ca substrat produsele din bacterii acidogene
dând naștere la acetat, hidrogen și anhidride carbonice;
• bacterii omoacetogene care sintetizează acetat plecând de la anhidride carbonice și
hidrogen;
• bacterii metanigene, diferențiate în două grupe:
a) cele care produc metan și anhidride carbonice din acid acetic, numite
acetoclastici;
b) cele care produc metan plecând de la anhidride carbonice și hidrogen, numite
hidrogenotrofe.

În timp ce metanul este eliberat aproape complet în faza de gaz văzută fiind
scăzuta sa solubilitate în apă, anhidrida carbonică participa la echilibrul carbonaților
prezente în biomasa în reacție. Interacțiunile între diferitele specii de bacterii sunt foarte
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


strânse și produsele metabolismului anumitor specii pot fi utilizate de alte specii ca
substrat sau ca factori de creștere.

Caracteristici principale.

Acest proces de digestie anaerobă utilizează dejecțiile. Fermentatorul este de forma


cilindrică și va fi dotat cu o instalație de amestecare cu elice, cu pompa de recirculare
externă temporizată și sistem cu deschizături de fund pentru a obține mișcarea dejecției și
rupere de crustă. Digestorul va fi alimentat zilnic cu dejecție proaspătă, în timp ce
dejecția digerata va ieși după un timp mediu de ședere în bazin de aproximativ 20/25 zile.

Fazele procesului:

Procesul se desfășoară cu scopul final de a obține o mai mare producție posibilă de


biogaz, iar pentru aceasta este fundamental ca dejecțiile produse să ajungă “proaspete” la
fermentator; pentru aceasta trebuie adoptate toate mijloacele cele mai oportune pentru a
evacua din grajdurile zootehnice cel mai rapid posibil dejecțiile produse. Dejecția
produsă este dirijată spre un prebazin de depozitare, omogenizare, amestecare și ridicare,
prevăzut cu mixer și o pompă de mărunțire, cu un conținut de solide nu mai mare de
10%, care îmbogățește cu substanța organica dejecția destinata să alimenteze digestorul.

Digestia anaeroba a dejecțiilor așa cum sunt, este obținută în interiorul unui
fermentator adecvat prin activitatea bacteriilor capabile să fărâmițeze moleculele
complexe cu formarea de metan, anhidride carbonice, apa și hidrogen sulfurat.
Activitățile biologice expuse mai sus sunt condiționate de diferiți factori ca: PH-ul,
temperatura și timpul de ședere al dejecției în fermentator. Este posibilă și divizarea
volumului de digestie în doi reactori, unul primar și unul secundar, adaptați la a permite
desfășurarea într-un mod mai controlat a fazelor acidogenă și metanigenă.

Pentru a opera în condiții controlate din punct de vedere termic, pereții


fermentatorului trebuie să fie bine și adecvat izolați, iar interiorul fermentatorului este

Pagina 65
încălzit și menținut la temperatura procesului de un schimbător de căldura pus în
apropierea fundului, realizat cu tubulaturi din oțel inoxidabil în care apa caldă mișcată
circular este produsă de arderea biogazului în cogenerare.

Biogazul produs este strâns direct în partea superioară a fermentatorului printr-un


acoperiș în formă de cupolă gazometrică. Cupola are forma de semicilindru sau calotă
sferică și este realizată cu membrane suprapuse din țesut de fibre poliestere din PVC și
sudată cu un sistem electronic la frecvență înaltă. Membrana care este situată la interior
are menirea de a închide biogazul într-o cameră în contact cu dejecția, cea intermediară
este în contact cu exteriorul de-a lungul bordurilor laterale și evită ca biogazul să se
poată, eventual, amesteca cu aerul conținut în volumul închis între membrana
intermediară și cea mai exterioară, care rămâne întotdeauna umflată. Camera de aer este
menținută în presiune de o centrală de control și de supape care, atingând sau scăpând
aer, mențin biogazul mereu la presiunea de 200 mm H2O, independent de cantitatea de
biogaz conținut. În acest mod, alimentarea arzătoarelor este constantă și membrana
externă este întotdeauna întinsă. Sistemul de acoperire cu membrană presostatică oferă
între altele următoarele avantaje:

• evită construirea separată a unui gazometru;


• simplifică întreținerea fermentatorului, fiind ușor de înlăturat;
• asigură un grad ridicat de izolare al cupolei fermentatorului;
• permite înmagazinarea biogazului la presiunea de utilizare a arzătoarelor, evitând
instalația compresoarelor pentru gaz;
• este rezistent la zăpadă și vânt;
• face posibilă o gestiune mai flexibilă a utilizatorilor de biogaz datorită volumului
mare închis în interior;
• favorizează deumidificarea gazului conținut, mai ales în lunile mai răcoroase, prin
condensarea apei în contact cu peretele cupolei.
De-a lungul unei conducte corespunzătoare legată de acoperișul înmagazinator de
gaz al fermentatorului, gazul produs și recuperat este orientat spre instalația de
cogenerare alcătuită din cele doua cogeneratoare, care arzând biogaz produc energia
electrică și căldura. O parte din căldura produsă este recuperată și utilizată pentru
termostatarea și menținerea temperaturii din fermentator.

Dejecția la ieșirea din fermentator, nămolul, de acum stabilizată și dezodorizată, va


fi acumulată bazine de stocare în așteptarea utilizării agronomice.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Fluxul tehnologic al stației de biogaz

1 – alimentarea cu substrat solid și lichid; 2 – fermentator; 3 – biogaz;

4 –sistem de analiză a gazului; 5 – cogenerator;

6 – fertilizant; 7-8 energie electrica și termică.

Pagina 67
1. 2.2. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Terenul este liber de construcții. Nu necesită activități de dezafectare.

3. 3. DEȘEURI

Surse de deşeuri pe perioada construcției

În afara deşeurilor rezultate din procesele tehnologice aplicate pentru construcţia


fermei, se vor acumula uleiuri de motor de la întreţinerea utilajelor, piese metalice (piese
de schimb de la reparaţiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane şi asfalt etc. Perioada
de execuţie relativ scurtă, precum şi numărul redus de utilaje ce vor lucra pe
amplasament, conduc la concluzia că volumul deşeurilor de tipul celor de mai sus va fi
mic.

De la organizarea de şantier vor rezulta deşeuri menajere, cantităţile de deşeuri


menajere fiind mult inferioare celor rezultate din activitatea de construcţie. Deşeurile
menajere trebuie colectate în pubele tipizate şi preluate periodic de serviciile de
salubritate din zonă.

Reciclarea deşeurilor

Tendinţa actuală este de reducere a consumului de materiale, în paralel cu acţiuni


de recuperare, reciclare şi refolosire a deşeurilor. O parte din deşeurile rezultate din
lucrările de construcţie pot fi refolosite. Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra
mediului prin:

- reducerea necesarului de materiale extrase din cariere;

- micşorarea producţiei fabricilor de materiale de construcţii şi, implicit, scăderea


poluării cauzate de tehnologiile folosite de acestea;

- reducerea consumului de energie pentru producerea materialelor de construcţie;

- scăderea volumului depozitelor de deşeuri, care ocupă suprafeţe importante de


teren şi constituie surse de poluare chimică a aerului, solului, apei, contribuind de
asemenea la degradarea peisajului.

Tabelul 3.1 Modul de gestionare a deşeurilor


Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Sursa deşeurilor Tipuri de deşeuri Mod de colectare / evacuare Observ

Organizarea de Deşeuri menajere sau În pubele din plastic (110 l), predate la operatori de salubritate autorizați Se vor p
şantier asimilate

Deşeuri metalice Depozitate temporar pe platforme impermeabile, special amenajate, Se vor p


valorificate prin unităţi specializate. cu HG 8

Deşeuri materiale de Pe platforme speciale, nu ridică probleme din punct de vedere al protecţiei Se pot v
construcţii mediului amenajă

Şlamuri petroliere / uleiuri În recipienţi metalici închişi, predaţi la unităţi specializate pentru Se vor p
uzate valorificare sau eliminare (conform
uleiurilo

Deşeuri lemn Colectate selectiv, se pot valorifica funcţie de calitate şi dimensiuni Se vor p
cu HG 8

Acumulatori uzaţi Deşeuri periculoase, stocate în spaţii închise şi predate numai la unităţi Se vor p
specializare cu HG 8

Acumulatori uzați Se colectează separat şi se predau către operatori economici autorizați Se vor p
cu HG 8

Pagina 69
Conform Listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase din H.G. nr.
856/2002, principalele deşeuri rezultate din activităţile de construcţie, exceptând
materialele contaminate cu substanţe periculoase, nu se încadrează în categoria deşeurilor
periculoase.

Deşeurile periculoase, precum şi ambalajele substanţelor toxice şi periculoase, vor


fi depozitate în siguranţă şi predate unităţilor specializate pentru depozitare definitivă,
reciclare sau incinerare.

Deşeurile rezultate din activitatea fermei sunt de două categorii şi anume:

 deşeuri menajere și asimilabile


 deşeuri din activitatea de creştere a vacilor, procesare lapte și secția biogaz

Tipul, cantităţile şi modul de eliminare a deşeurilor prevăzute a fi generate din


activitatea Fermei de vaci lapte și a Unității , sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.2. Modul de eliminare deșeuri

Cod
Tip deşeu Mod propus de eliminare / valorificare a deşeurilor
deşeu*

deşeuri
20 03 01 la rampă de deşeuri conformă, prin operator autorizat
menajere
deşeuri din 15 01 01 Se colectează selectiv şi se valorifică prin unităţi
ambalaje 15 01 02 specializate

Deşeuri Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se


02 01 10
metalice valorifică prin unităţi specializate
Se vor colecta într-o incintă special amenajată, dotată cu
cadavre vaci 02 01 99
instalație frigorifică şi se predau la unități de ecarisare
dejecţii de Se folosesc în procesul tehnologic de producere energie
02 01 06
vaci din surse regenerabile
Ambalaje de Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin
15 01 06
medicamente unităţi specializate
Ambalaje de
Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin
la substanţele 15 01 10*
unităţi specializate
dezinfectante

*- În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută


în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor
şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

4. 4. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI


ȘI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

În activitatea de creştere a vacilor, impactul potenţial asupra componentelor


mediului se refera la emisiile de amoniac în aer, la scurgerile de azot și fosfor în sol, în
apele subterane și de suprafața și care provin de la dejecții.

O caracteristica a acestui sector este aceea ca proiectarea și realizarea sistemului de


adăpostire a animalelor reprezintă ele însele o tehnica fundamentala ce contribuie, de
asemenea, la performantele generale de mediu. În mod tradițional, sistemul de adăpostire
este o investiție pe termen lung și acest aspect trebuie luat în considerare atunci când se
stabilesc prioritățile în fiecare caz.
Activitățile agricole în creșterea a vacilor pot duce la un număr de fenomene de
mediu :

- acidificarea (NH3, SO2, NOx)

- eutrofizarea (N, P)

- reducerea stratului de ozon (CH3Br)

- creşterea efectului de seră (CO2, CH4, N2O)

- neplăceri locale (miros, zgomot)

- răspândirea de metale grele şi pesticide.

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus


la sporirea atenţiei pentru un număr de aspecte privitoare la mediu asociate cu creşterea
vacilor.

1. 4.1. APA

 Alimentarea cu apă
Sursa de apă

O constituie acviferul de adâncime ce se va capta printr-un puț forat cu adâncimea


H=80 metri.

Puțul va fi echipat cu pompa submersibilă.

Forajul va fi prevăzut cu o cabină din beton armat îngropată cu dimensiunile


interioare:

L x l x H = (2,30 x 1,85 x 2,60 ) m care protejează instalatiile hidraulice și


electrice.

Gospodărie de apa

Cuprinde următoarele obiecte:

- rezervor de înmagazinarea apei V = 100 mc bicameral (46 mc pentru consumuri


în ferma și 54 pentru rezerva de incendiu);

- stație de pompare cu hidrofor


- conducte tehnologice.

Apa provenită de la puț va fi pompată în rezervorul de înmagazinare și apoi


distribuită prin pompare în rețea; presiunea necesară va fi asigurată de o stație de
pompare cu hidrofor.

Rezervorul de inmagazinare

În schema tehnologică a sistemului de alimentare cu apă, și în conformitate cu


prevederile Normativului P66 și a STAS-urilor 1343 și 4706 , rezervorul de înmagazinare
are rolul de acumulare al volumului de apă pentru compensare orară și rezerva de
incendiu.

Cuva rezervorului este o construcție circulară, subterană, hidroizolată și


termoizolată.

Rezervorul cilindric va fi realizat din plăci metalice din oțel galvanizat.

Instalațiile hidraulice:

Funcție de prescripțiile furnizorului, rezervorul va fi prevăzut cu :

- conducta de alimentare;

- conducta de distribuție (aspirație pompe) prevăzută cu 2 sorburi (unul pentru


preluarea rezervei de incendiu, și celălalt preluarea debitului de consum).

- conductă de golire și preaplin;

- racord PSI .

Toate conductele sunt prevăzute cu vane de închidere, cu excepția conductei de


preaplin care va debușa în conducta de golire.

Conductele de incendiu au vanele închise în mod obișnuit, deschiderea lor


făcându-se numai de către responsabilul PSI.

Rețea de distribuție a apei

Funcție de condițiile locale, conductele se vor amplasa sub aleile betonate sau pe
zonele verzi din incintă.

Conductele fiind de diametru relativ mici se pot monta în spatii limitate, iar
tranșeea în care se vor monta acestea va fi cu pereți-verticali cu o lățime minimă de 0,60
mm conform STAS 4163 și h min = 0,95 m.

Rețeaua va fi alcătuită din conducte de polietilenă de înaltă densitate PEID D 40


mm.
În conformitate cu normativele în vigoare pe conductele rețelei de distribuție se
prevăd:

- Cămine de vane;

- Vane de secționare cu tija de manevră;

- Hidranți de incendiu.

Aparatura de măsurare a debitului captat

Pentru măsurarea debitului captat s-au prevăzut:

- Contor de apa rece;

Asigurarea zonei de protecție sanitară

Prevederile referitoare la normele sanitare și tehnica securității sunt în conformitate


cu “NP028/2000, GP 106/2004, HG 930/2005 – Norme specifice privind caracterul și
mărimea zonelor de protecție sanitară; pentru alimentarea cu apă potabilă se instituie
zona de protecție hidrogeologică în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității
apei”.

Se asigura perimetru cu regim sever privind protecția sanitară prin împrejmuire la:

- Puț –sursă apă; (10 m)

- Gospodăria de apă prin împrejmuire cu panouri din plasă de sârma cu


dimensiunile: 78/75/25 ml.

DESCRIEREA FUNCȚIONALA și TEHNOLOGICA A SISTEMULUI DE


EVACUARE A APELOR UZATE MENAJERE+TEHNOLOGICE.

Proiectarea rețelei de canalizare ape uzate (menajere+tehnologice) este în


concordanță cu standardele și normativele românești precum, și cu cerințele MLPTL și
legislația europeană în domeniul mediului.

Apele uzate (menajere și tehnologice) se colectează în grupul de bazine vidanjabile


(este prevăzut un bazin bicompartimentat etanș, pentru colectarea separată apelor
menajere, cât și a celor tehnologice). Apele uzate rezultate din cadrul fermei se vor
vidanja periodic de către o societate din zona autorizata în acest sens. Capacitatea
bazinelor vidanjabile este de 2 metri cubi pentru apele menajere și 10 metri cubi pentru
ape tehnologice sala de muls.

Apele de proveniență meteorică de pe constructii se vor deversa prin jgheaburi și


burlane către zona verde.
DESCRIEREA FUNCȚIONALA ȘI TEHNOLOGICĂ A SISTEMULUI DE
EVACUARE ȘI TRANSPORT DEJECȚII DE LA ANIMALE, MOD DE
COLECTARE și SEPARARE.,

Gestionarea dejecțiilor prevede îndepărtarea acestora cu ajutorul plugurilor


racloare de pe diversele alei ale grajdurilor zootehnice, cu frecvență zilnică, astfel încât
să se reducă la minim fenomenul de fermentație în interiorul grajdurilor și de a garanta
excelente conditii igienico-sanitare animalelor.

Dejecțiile din grajduri sunt adunate pe capete și deversate în canale colectoare de


capăt, cu dimensiunile H=1,00 m și B=0,70 m, care printr-o instalație racloare sunt
dirijate la un bazin de precolectare dejecții cu dimensiunile: 6,00 x 6,00 m, h=4,0 m.
Bazinul de precolectare dejecții este echipat cu o instalație de mărunțire și amestecare a
dejecțiilor constând dintr-un mixer (tocător) de putere 7,5 kw. și două pompe de putere 15
kw și Qp=15 mc/h fiecare.
Instalația de mărunțire și amestecare a dejecțiilor are rolul de mărunțire a
materialelor fibroase (paie, fân), aglomeratelor solide, de omogenizare a dejecțiilor. După
ce dejecțiile au fost omogenizate, cu ajutorul celor 2 pompe sunt dirijate printr-o
tubulatură subterană de înaltă presiune (tuburi PVC și tuburi inox) către stația de biogaz.
După obținerea biogazului, materialul care iese din fermentatoare (digestatul) este trimis
la stația de separare pentru a obține o parte lichidă și una solidă.

Stația de separare digestat este amplasata în zona celor două bazine de stocare
fertilizant.

Tubulatura de presiune se va monta îngropat la adâncimea minimă de îngheț.

Stația de separare are rol de separarea părții solide de partea lichidă prin
eliminarea din dejecții a particulelor solide cu o granulometrie superioară a 500-800
microni, în acest mod obținându-se două faze, una substanțial solidă (substanță uscată =
20-30 %) care se depune pe o platformă de beton (dim. 30,0 m x 16,0 m) și o substanță
lichidă dirijată către bazine, fiind un excelent îngrășământ natural. Fiecare bazin de
colectare fertilizant lichid este dotat cu câte un cămin din beton echipat cu un sistem
special de prindere a vidanjei ce permite golirea în siguranța a compostului și distribuirea
acestora în teren fie cu ajutorul vidanjelor fie cu un sistem special de fert-irigare conectat
direct prin intermediul unei pompe la bazinul de stocare.

Pentru evacuarea dejecțiilor din sala de așteptare din sala de muls se utilizează
același sistem.

Alimentarea cu apă

Debite zilnice:
BREVIAR DE CALCUL

Necesar de apa

Coeficient
Qn
Coeficient de de Qn zi Qn zi
orar
Nr. Categorie de consum variație zilnica variație med max
max
(Kzi) orara (mc/zi) (mc/zi)
(mc/h)
(Ko)

1 angajați permanenți 1.10 2.50 0.84 0.92 0.096

2 pentru adăpare vaci de lapte 1.30 2.50 18.00 23.40 2.438

3 pentru adăpare tineret 1.30 2.50 10.50 13.65 1.422

4 pentru spălare pardoseli (sala muls) 1.20 2.50 0.26 0.32 0.158

5 unitate procesare lapte 1.20 1.15 6.00 7.20 1.035

6 unitate producere biogaz 1.20 1.15 1.00 1.20 0.058

TOTAL 36.60 46.69 5.149

Cerința de apă:
BREVIAR DE CALCUL AL CERINȚEI DE APĂ

DENUMIRE (mc/zi) (mc/h)

Coeficient de pierderi prin rețele Kp 1.10

Coeficient pentru folosințe tehnologice Ks 1.02

Qs zi med =Kp*Ks*Qn zi med 41.07 3.42

Qs zi max=Kp*Ks*Qn zi max 52.39 4.37

Qs orar max=Kp*Ks*Qn orar max 5.78

BREVIAR DE CALCUL APA UZATA

DENUMIRE (mc/zi) (mc/h)

Qu zi med 6.62 0.28

Qu zi max 8.94 0.37

Qu orar max 0.75

Proiectul nu cuprinde realizarea unei stații de epurare mecano-biologică a apelor


uzate de la ferma de vaci. Apele tehnologice rezultate vor fi folosite în procesul
tehnologic de la Unitatea de producere de energie din surse regenerabile.
Din aceste considerente, nu este necesară efectuarea unei dezinfecții finale a apelor
tratate.
Apele meteorice
Apele pluviale se vor deversa intubat în canalul vecin, aflat în partea de Nord a
terenului.

 Prognozarea impactului
Pe amplasamentul proiectului propus și în zona limitrofă nu sunt ape de
suprafață care să fie afectate de activitatea specifică fermei zootehnice în perioada de
exploatare, prin acțiuni de schimbare/eliminare a cursurilor de apă sau cu repercusiuni
asupra alimentării cu apă a rețelei hidrografice de suprafață.

În perioada de exploatare, conform prevederilor din studiul de fezabilitate,


activitatea în ferma zootehnică se desfășoară suprateran și subteran, la mică și mare
adâncime, afectând apele subterane prin:

- Apa uzată pluvială se preia de sistemul de canalizare pluvială al fermei și se


deversează în spațiul verde.

- Apa uzată menajeră rezultă provine din spațiile de administrație (pregătirea


hranei, toalete) și din filtrul sanitar (toalete și dușuri). Aceasta se preia de sistemul de
canalizare menajeră al fermei, se colectează într-un bazin vidanjabil și se transportă cu
vidanja spre o stație de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată provine din sala de muls și din unitatea de procesare lapte,
în procesul de igienizare a acestora. Aceasta se colectează într-un bazin vidanjabil și se
transportă cu vidanja spre o stație de epurare din afara fermei.

- Apa tehnologică uzată provenită din grajduri în procesul de igienizare a acestora


se colectează împreună cu dejecțiile în bazinele pentru dejecții lichide și se folosește în
procesul tehnologic de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Bazinele de
precolectare din interiorul halelor de producție și bazinele de stocare a dejecțiilor lichide
sunt construcții subterane prevăzute cu sistem de impermeabilizare, care să nu permită
înfiltrațiile de apă uzată în sol și de aici în apele subterane.

Prin modul în care sunt proiectate sistemele de canalizare pluvială, canalizare


menajeră, colectarea si stocarea dejecțiilor, poluarea apelor subterane se poate produce
numai în caz de avarii sau de evenimente meteorologice excepționale care pot determina
cantități de ape pluviale peste capacitatea de preluare a bazinelor de stocarea dejecțiilor,
apa uzată în stare brută ajungând pe sol în afara zonelor protejate.

În perioada de exploatare, poluarea apelor subterane se poate produce accidental cu


produse petroliere, ca ar putea ajunge în pânza freatică prin intermediul apelor pluviale,
dar acesta este probabilă și de amploare foarte redusă, având în vedere numărul mic de
utilaje și mijloace de transport care acționează în incinta fermei.

Exploatarea apei necesare în procesul tehnologic și pentru consum uman se face


din pânza freatică de adâncime. Puțul forat funcționează sub nivelul hidrostatic la
adâncime medie, în sistem închis și este dotat cu echipament din materiale nepoluante,
acționat electric. Gospodăria de apă va fi protejată conform prevederilor din “Norme
speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție și hidrogeologice” aprobate
prin H.G. nr. 930/11.08.2005”. Exploatarea apei din foraj, deși se produce pe termen
lung, nu are impact asupra apelor subterane, fiind resursă regenerabilă valorificată în
condiții total nepoluante.

În faza de exploatare, proiectul propus generează asupra apei un impact direct,


fără efecte semnificative, pe termen lung, rezidual și un grad de extindere zonal.

 Măsuri de diminuare a impactului


O reducere a consumului de apă la ferme poate fi realizată reducând pierderile prin
scurgere când se adapă vacile şi reducând toate celelalte utilizări nu neapărat legate de
necesităţile nutriţionale. Utilizarea raţională a apei poate fi considerată a fi o parte a unei
bune practici şi poate cuprinde următoarele acţiuni:
* curăţirea adăposturilor şi a echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune. Cu
toate acestea este important a se găsi un echilibru în ceea ce priveşte curăţenia şi utilizare
a cât mai puţină apă;
* calibrarea regulată a instalaţiilor pentru apă de băut pentru evitarea pierderilor
prin scurgere;
* ţinerea de înregistrări referitor la consumul de apă prin folosirea contoarelor de
apă (apometre);
* detectarea şi repararea scurgerilor.
Reducerea consumului de apă nu este considerată a fi o măsură practică. Acesta va
varia în concordanţă cu dieta şi, deşi câteva strategii de producţie includ alimentarea
restricţionată cu apă, alimentarea permanentă cu apă este în general considerată a fi o
obligaţie.
În faza de construcție nu se folosește apa în procesul tehnologic.

2. 4.2. AERUL

Specificul climei acestei regiuni este dat de poziția regiunii în proximitatea curburii
Carpaților și a orogenului nord Dobrogean, dispoziția în trepte a reliefului și de
principalii centri barici care acționează peste Sud – estul Europei. Poziția în proximitatea
celor doua obstacole orografice determina pe de o parte canalizarea maselor de aer rece,
polar sau arctic, generate de anticiclonii est-european și scandinav și producerea unor
vanturi cu direcție predominanta nordica (21.2 %) sau nord-estica (15.9%) și pe de alta
parte generarea efectelor foehnale la coborârea maselor de aer cu circulație vestica pe
versantul extern al curburii carpatice.
Execuţia lucrărilor de construcţie constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de
praf, cauzată de circulaţia vehiculelor grele, iar pe de altă parte sursa de emisie a
poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în
motoarele utilajelor, cat şi a mijloacelor de transport folosite.

A) Surse liniare

Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt rezultatul traficului


desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.

Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursă importantă de poluare a


mediului pe şantierele de construcţii.

Apreciem ca poluarea aerului în cadrul activităţilor de alimentare cu carburant,


întreţinere şi reparaţii ale mijloacelor de transport este redusă şi poate fi neglijată.

Traficul de şantier este determinat de circulaţia vehiculelor grele de la sursele de


materii prime la locul de descărcare a acestora.

B) Surse de suprafaţă

Emisiile de substanţe poluante evacuate in atmosferă sunt generate de funcţionarea


utilajelor in şantier.

Activitatea utilajelor cuprinde, in principal:

• decopertarea solului, săpături.


• manipularea materialelor şi a deşeurilor
Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de
următorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de
carburant pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea
cu dispozitive de reducere a poluării.

Emisiile de particule in suspensie variază de la o zi la alta, depinzând de


specificul operaţiilor efectuate, cât şi de condiţiile meteorologice.

Cantitatea de particule in suspensie este proporţională cu aria terenului pe care se


desfăşoară lucrările. Impactul emisiilor de particule in suspensie asupra factorilor de
mediu este maxim in condiţii meteorologice defavorabile (vânt cu viteza egală sau mai
mică de 1 m/s).

Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra sănătăţii umane se manifestă când aceştia


depăşesc un nivel maxim al concentraţiilor, numit prag nociv. Nocivitatea poluanţilor
depinde de concentraţia lor, dar şi de durata expunerii. Efectele lor asupra sănătăţii umane
pot fi următoarele:
- monoxidul de carbon (CO): prin inhalarea acestuia se pot produce intoxicaţii,
care au ca efect tulburări de vedere, dureri de cap, ameţeală, oboseală, palpitaţii şi chiar
moartea, atunci când 66% din hemoglobina prezentă in sânge se transformă in
carboxihemoglobină;

- oxizii de azot (NOx): la anumite concentraţii provoacă intoxicaţii grave (maladii


respiratorii cronice şi leziuni inflamatorii);

- hidrocarburile (Hc): îndeosebi cele aromatice monociclice (benzenul) şi


policiclice (benzopirenul) sunt hemato şi neurotoxice, având efecte cancerigene;

- particule de funingine (fum): fumul poate conţine particule de plumb şi


hidrocarburi aromatice policiclice determinând apariţia unor tulburări respiratorii şi
efecte cancerigene la nivelul laringelor, bronhiilor, plămânului;

- plumbul şi compuşii de plumb: poate pătrunde in organism prin plămâni, aparatul


digestiv şi prin piele, acţiunea toxică a acestuia este urmarea perturbării biosintezei
hemoglobinei, a sistemului nervos central şi pot apărea anemii sau poate avea efect
negativ asupra capacităţii intelectuale;

- oxizii de sulf (SOx): au acţiune iritantă asupra sistemului respirator.

Simularea dispersiei poluanţilor rezultaţi din activităţile de şantier este foarte


dificilă având în vedere că sursele de emisie nu sunt punctiforme.

Având în vedere următoarele considerente:

• numărul utilajelor care funcţionează simultan pe un amplasament este redus


(max. 4 utilaje);
• condiţiile bune de dispersie înregistrate în zona amaplasamentului
• condiţiile tehnice ale utilajelor
• particulele sedimentabile (praf) rezultate în urma activităţilor de excavare şi
manipulare a materialelor se produc într-o concentraţie scăzută deoarece:
o căile de acces ale utilajelor vor fi stropite cu apă în scopul reducerii prafului;
o utilajele de transport sunt dotate cu copertine care împiedică emisia de pulberi
în atmosferă,

Se apreciază că efectul emisiilor de poluanţi în perioada de execuţie a


lucrărilor este redus şi se manifestă temporar. Receptorii sunt în număr
redus iar probabilitatea ca aceştia să fie afectaţi de emisii este mică.

Principale surse de emisii de noxe din ferma de creștere vaci sunt prezentate
în tabelul de mai jos:
Emisii aer - Sursa de emisii poluanţi în aer
poluanţi
Amoniac Halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilor
(NH3)
Metan (CH4) Halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilor
Protoxid de Halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilor
azot (N2O)
Miros (H2S) Halele de vaci, stocarea temporară a dejecţiilor
Praf Stocarea hranei - furaje, halele de vaci, stocarea
temporară a dejecţiilor
Fum /CO Arderea resturilor

În activitatea de creştere a vacilor, aşa cum se va desfăşura în cadrul Fermei de


vaci deţinută de S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L., pot fi identificate următoarele
surse de poluare a aerului:

- mijloacele de transport auto aprovizionare hrană vaci – surse mobile de poluare


a aerului

- instalația de cogenerare – sursă staţionară dirijate;

- platforma stocare fertilizant solid - suprateran - surse staţionare difuze;

- împrăştierea fertilizantului pe terenuri agricole - surse staţionare difuze.

Procesul de fermentare anaerobă se desfăşoară în condiţii anaerobe – recipienţi


etanşi – şi nu presupune emisii în atmosferă decât în timpul transferului în şi din
fermentatoare. Sistemele anaerobe generează mai puţine emisii decât sistemele aerobe
raportat la kilogram de deşeuri, deoarece emisiile gazoase (metanul) sunt produşi utili
(metanul este utilizat pentru producerea energiei). În orice caz, în cazul distribuţiei
deşeurilor şi a tratamentului mecanic pot rezulta emisii de mirosuri şi praf. O altă sursă
de emisii o reprezintă etapa aerobă a procesului , când se pot produce emisii de miros, în
special dacă fermentarea anaerobă nu se produce la parametrii optimi.

Emisiile cauzate de combustia biogazului sunt în mod normal mai mari decât
emisiile generate în timpul procesului de producere a biogazului.

Sunt posibile emisii fugitive de biogaz rezultate din valvele de urgenţă şi din
neetanşeităţi ale traseelor tehnologice. Acestea implică o serie de riscuri, inclusiv riscul
de explozie sau incendiu, alături de toxicitatea gazelor (H2S, mercaptani – care generează
mirosuri).
Emisiile de pulberi sunt puţin probabile deoarece procesul anaerob se desfăşoară în
spaţii etanşe. ,

Surse de emisii în activitatea de producere a energiei termice şi electrice din biogaz


duce la emisii în atmosferă provenite din următoarele surse:

1. Manipularea dejecțiilor introduse ca şi co-substrat în bioreactor.


2. Emisii fugitive de metan pot rezulta din neetanşeităţi, scurgeri accidentale
şi gestionare incorectă a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate).
Biogazul produs din fermentaţie se colectează la partea superioară a
fermentatoarelor în rezervoare tip „pungă” (baloane din folie de plastic insertizată cu
fibre textile). De aici, biogazul este transportat către bateria de cogenerare.

3. Emisii punctuale rezultate din combustia biogazului în scopul


producerii energiei termice şi electrice (dirijate)
Conform documentelor de referinţă, aceste emisii nu sunt de natură să afecteze
semnificativ mediul, date fiind debitele şi concentraţiile în poluanţi la emisie.

4. Emisii nedirijate, mobile


Sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel cu
următoarele caracteristici ale surselor:

o surse nedirijate
o evacuări intermitente de gaze carburaţie
o surse la nivelul solului

3. 4.3. SOLUL

După punerea în funcţiune a obiectivului o posibilă sursă de poluare a solurilor este


stocarea temporară a dejecţiilor.

O cantitate mare de azot, fosfor, potasiu sub formă de diferiţi compuşi ai acestora
sunt eliminaţi în urma activităţii ce se va desfăşura pe amplasament, de creştere a vacilor.

Dejecţiile animaliere conţin cantităţi variabile din aceşti nutrienţi precum şi o serie
de minerale şi elemente elementare sulf, magneziu, etc.

Principalele surse de poluare cu N şi P sunt:

- pentru N – scurgeri accidentale de ape de spălare, procesele de denitrificare a


compuşilor cu azot, NO2, NO, N2,;

- pentru fosfor - scurgeri accidentale de ape de spălare;

- acumularea N şi P în componența organică a solului.


Principalele substanţe poluante ale solului şi apelor subterane rezultate din
împrăştierea directă a fertilizantului (DIGESTAT) pe sol.

Soluri şi ape subterane Operaţia tehnologică


Compuşi cu azot
Fosfor
K şi Na Împrăştierea fertilizantului
Metale grele (DIGESTAT) direct pe sol

Antibiotice

Emisia, în sol şi în apele de suprafaţă, datorită aplicării îngrăşămintelor


(composturilor), poate fi prevenită prin corelarea ratei de aplicare cu cerințele solului,
exprimate în funcție de necesarul de nutrienţi al solului şi vegetației. Rata aplicării este
raportul între concentrația de nutrienți din îngrășăminte (composturi), volumul acestora și
suprafața disponibilă pentru aplicare (kg/ha/an). În general, cerința de P2O5 a culturilor
este de 3-4 ori mai scăzută decât cea de N, astfel, o fertilizare echilibrată va include atât
aport de N cât și de P, însă în așa fel încât să se evite saturarea progresiva cu fosfor a
solului.

Aportul de nutrienți în sol și vegetație este complex și dependent de sol, de


condițiile meteorologice din timpul aplicării, de anotimp și de tipul de iarbă sau de
recoltă. În mod ideal, pentru a preveni aplicarea unui exces de nutrienți, nu mai trebuie
aplicate îngrășăminte (composturi) până când solul/recolta vor permite. Având date
concentrația de nutrienți și volumul îngrășământului, se poate determina macheta cerinței
cantitative de nutrienți pentru combinația cultură/sol. Cu alte cuvinte, rata maximă de
aplicare a N și P poate modifica tipul de sol, care la rândul sau poate avea impact asupra
producției șeptelului (inclusiv a numărului de animale care pot fi crescute).

Instrumentele care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertilizării solului sunt:

- balanța nutrienților din sol;

- evaluarea sistemului, a numărului de animale pe terenul disponibil.

Balanța nutrienților calculează diferența între intrările și ieșirile totale de nutrienți


în și respectiv din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea balanței necesare
scopurilor naționale. Acesta arată orice exces de nutrienți aplicați (N și P) și oferă
indicații asupra eficientei nutrienților utilizați în sectorul agricol. Calculele dau indicații
referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a îngrășămintelor naturale și ale altor
deșeuri organice, la depunerile atmosferice de azot și fixarea biologică a acestuia,
precum și la utilizarea culturilor.

La nivelul fermelor, se aplică o versiune derivată, care ține evidența tuturor


mineralelor care intră și ies din sistemul de producție animală, corelată cu aplicarea
tehnicilor de management nutrițional. Aceasta indică eficiența nutrienților utilizați.
Următorul pas este utilizarea nivelului de nutrienți necesar culturii pentru calcularea ariei
disponibile împrăștierii îngrășământului organic.

Evaluarea numărului de animale în funcție de terenul disponibil este o abordare


mai pragmatică și este aplicată, de exemplu, în Italia, Portugalia și Finlanda. Comunitatea
Europeană a calculat balanța și Standardele de producție a azotului pentru diferite
categorii de animale și le-a prezentat în referințele date.

Beneficiul pentru mediu dobândit: Este dificil de estimat efectul utilizării balanței
nutrienților asupra solului. Ținta este să se evite acumularea unui exces de nutrienți în
sol, datorită aplicării îngrășămintelor (composturilor). Câteodată, este posibil, ca în mod
deliberat să se cauzeze un exces temporar de nutrienți, cum ar fi fosforul, pentru al face
disponibil pentru culturile ce se vor dezvolta pe același teren.

Este necesar studiul pedologic și agrochimic – OSPA pe terenurile pe care se vor


împrăștia fertilizantul (DIGESTATULUI) solid și lichid.

Alte surse de poluare a solului, cu mai puţină importanţă sunt:

- materii organice depozitate necorespunzător;

- deşeuri depozitate necorespunzător;

- pierderi accidentale de ulei de la autovehicule şi utilaje;

- pulberi şi alte emisii de la centralele electro-termice.

 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Emisia, în sol şi în apele de suprafaţă, datorită aplicării îngrăşămintelor


(composturilor), poate fi prevenită prin corelarea ratei de aplicare cu cerințele solului,
exprimate în funcție de necesarul de nutrienţi al solului şi vegetației. Rata aplicării este
raportul între concentrația de nutrienți din îngrășăminte (composturi), volumul acestora și
suprafața disponibila pentru aplicare (kg/ha/an). În general, cerința de P2O5 a culturilor
este de 3-4 ori mai scăzuta decât cea de N, astfel, o fertilizare echilibrata va include atât
aport de N cat și de P, însă în așa fel încât să se evite saturarea progresiva cu fosfor a
solului.
Aportul de nutrienți în sol și vegetație este complex și dependent de sol, de
condițiile meteorologice din timpul aplicării, de anotimp și de tipul de iarba sau de
recolta. În mod ideal, pentru a preveni aplicarea unui exces de nutrienți, nu mai trebuie
aplicate îngrășăminte (composturi) pana când solul/recolta vor permite. Având date
concentrația de nutrienți și volumul îngrășământului, se poate determina macheta cerinței
cantitative de nutrienți pentru combinația cultura/sol. Cu alte cuvinte, rata maxima de
aplicare a N și P poate modifica tipul de sol, care la rândul sau poate avea impact asupra
producției șeptelului (inclusiv a numărului de animale care pot fi crescute).
Instrumentele care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertilizării solului sunt:
- balanța nutrienților din sol;
- evaluarea sistemului, a numărului de animale pe terenul disponibil.
Balanța nutrienților calculează diferența între intrările și ieșirile totale de nutrienți
în și respectiv din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea balanței necesare
scopurilor naționale. Aceasta arată orice exces de nutrienți aplicați (N și P) și oferă
indicații asupra eficientei nutrienților utilizați în sectorul agricol. Calculele dau indicații
referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a ingrasamintelor naturale și ale altor
deșeuri organice, la depunerile atmosferice de azot și fixarea biologica a acestuia,
precum și la utilizarea culturilor.
La nivelul fermelor, se aplica o versiune derivata, care tine evidenta tuturor
mineralelor care intra și ies din sistemul de producție animala, corelata cu aplicarea
tehnicilor de management nutrițional. Aceasta indica eficienta nutrienților utilizați.
Următorul pas este utilizarea nivelului de nutrienți necesar culturii pentru calcularea ariei
disponibile împrăștierii ingrasamantului organic.
Evaluarea numărului de animale în funcție de terenul disponibil este o abordare mai
pragmatica și este aplicata, de exemplu, în Italia, Portugalia și Finlanda. Comunitatea
Europeana a calculat balanța și Standardele de producție a azotului pentru diferite
categorii de animale și le-a prezentat în referințele date.
Beneficiul pentru mediu dobândit: Este dificil de estimat efectul utilizării balanței
nutrienților asupra solului. Ținta este să se evite acumularea unui exces de nutrienți în
sol, datorita aplicării ingrasamintelor (composturilor). Câteodată, este posibil, ca în mod
deliberat să se cauzeze un exces temporar de nutrienți, cum ar fi fosforul, pentru al face
disponibil pentru culturile ce se vor dezvolta pe același teren.
Măsuri de diminuare a impactului asupra mediului in perioada de funcționare:

 lucrările de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor de transport se vor


efectua numai în locuri special amenajate în acest sens, în afara zonei de
construcție;
 este interzisă spălarea utilajelor în zona de exploatare, iar alimentarea cu motorină
şi cu lubrifianţi se va face cu asigurarea tuturor condiţiilor de evitare a poluării
apei;
 împrăştierea digestatului pe terenuri agricole se va face în perioadele menționate în
studiul pedologic și agrochimic;
 se vor face verificări periodice ale platformei pentru stocarea temporară a
dejecţiilor, pentru a evita poluări accidentale;
 se vor face verificările tehnice prevăzute legal pentru centrala termică murală
utilizată pentru încălzirea spaţiilor administrative (birouri, filtru sanitar);
 pardoselile din hale vor fi impermeabile şi uşor de curăţat. Zonele active ale
suprafeţei de teren vor fi de asemenea impermeabilizate şi uşor de curăţat
 deşeurile reciclabile colectate selectiv vor fi depozitate in locurile special
amenajate
 apele pluviale vor fi colectate prin rigole şi evacuate in mediu fără conţinut de
uleiuri sau alte produse toxice sau periculoase.
Pentru diminuarea impactului în faza de construcție se impun unele masuri :
 după realizarea investiției se vor amenaja spatii verzi;
 pământul in exces din excavații va fi folosit in totalitate pentru umpluturi;
 organizarea de șantier va fi dotata cu containere pentru colectarea selectiva a
 deșeurilor urmând ca acestea sa fie eliminate sau valorificate, după caz, prin unități
specializate;
 se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate.

Orice poluare a solului constatată, indiferent de cauzele poluării acesteia, va fi


semnalată imediat la Garda de Mediu.

4. 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Caracterizarea geomorfologică
Din punct de vedere geomorfologic regiunea studiată face parte din zona marginală
vestică a Câmpiei Române de NE. Regiunea este amplasată în lunca râului Buzău (malul
drept) care reprezintă un golf al Câmpiei Române ce pătrunde adânc în regiunea colinară
reprezentând o câmpie aluvionară de divagare, slab fragmentară, cu mişcări actuale de
subsidenţă ce se dezvoltă la poalele câmpiei piemontane.

Caracterizare geologică
Din punct de vedere geotectonic zona cuprinde depresiunea marginală a
geosiclinalului carpatic format la sfârşitul neogenului pe un fundament cutat, scufundat,
de vârstă caledonică şi hercinică.
Sarmaţianul este cea mai veche formaţiune care apare la zi în axul anticlinalului
Monteoru în partea nord-vestică a zonei – urmează Meoţianul, Ponţianul, Dacianul şi
Levantinul care aflorează pe flancurile anticlinalelor Monteoru şi Berca sub forma unor
alternanţe de marne şi nisipuri, argile la partea superioară.
Pleistocenul inferior (Villafranchian) prezintă o mare dezvoltare şi are o importanţă
deosebită în hidrogeologia zonei , alcătuind complexul psefitic al Stratelor de Cândeşti.
Stratotipul acestor formaţiuni apare bine deschis în dreptul localităţii Cândeşti. Acest
complex este alcătuit la partea inferioară din pietrişuri şi nisipuri medii între care se
intercalează strate groase de argile şi argile nisipoase. Pe măsura ridicării pe verticală
pietrişurile prezintă dimensiuni mai mari, iar intercalaţiile argiloase sunt mai subţiri.
În zona amplasamentului, depozitele recente au o grosime apreciabilă, aluviunile
fiind constituite din nisipuri grosiere, cu pietrişuri şi bolovănişuri situate direct peste
pietrişurile de Cândeşti.

5. 4.5. BIODIVERSITATEA

Amplasamentul propus de titularul P.U.Z. pentru realizarea investițiilor se află la o


distanță de aproximativ 4000 de metri de ARIEI NATURALE PROTEJATE DE
INTERES COMUNITAR „LUNCA SIRETULUI INFERIOR” ROSPA 0071.
În înţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional _ Secţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se înţelege „zonele
naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de
patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor
specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”. Legea evidenţiază zonele naturale
protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural naţional, care
necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori.
Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi
gruparea geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes
naţional sunt prevăzute în anexa nr. I din lege. Zona studiată nu este inclusă în anexa.
Aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior se suprapune
extremităţii nord – estice a unităţii de relief a Câmpiei Romane. Sectorul sudic al
Culoarului Siretului se află la interferenţa unităţilor majore de relief reprezentate de
Subcarpaţi, Podişul Moldovei şi sectoarele răsăritene ale Câmpiei Române, la răspântia
bioregiunilor Pontică și Continentală.
Arealul în ansamblu, reprezintă un spaţiu geografic individualizat, al cărui element
central este Siretul şi în care complexul elementelor geografice, asigură favorabilitatea
existenţei și dezvoltării unor ecosisteme valoroase. Aria de protecţie specială
avifaunistică Lunca Siretului Inferior cuprinde două areale distincte, dezvoltate pe
direcţie generală nord-sud şi respectiv nord-vest sud-est, în principal în lungul albiei
majore a Siretului, şi pe areale restrânse în lungul albiei Trotuşului, amonte de confluenţa
acestuia cu Siretul.
← Fragment din harta geologica a României, cuprinzând zona Ariei de protecție
specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior

Arealul analizat este caracterizat de o vegetaţie specifică cursului inferior al


Siretului cu puternice tendinţe de artificializare în scopul creării unor arborete cu o
valoare economica mai ridicată.

6. 4.6. PEISAJUL

Implementarea proiectului propus produce modificări ale landșaftului local prin


aparții unor elemente artificiale, ale căror forme geometrice, dimensiuni, coloristică vin
în contrast cu peisajul general, caracterizat de o fizionomie proprie unui teritoriu, ce
rezultă dintr-o anumită combinație între componentele sale naturale. Interpunerea
formelor artificiale în peisaj are ca efect anularea ansamblului, rezultat al combinațiilor
ancestral reglate dintre componentele naturale specifice fiecărui landșaft local.

Modul de amenajare a incintei fermei, prin crearea spațiilor verzi și a perdelei


forestiere de protecție, vine să armonizeze elementele artificiale specifice proiectului
propus cu landșaftul local, creând astfel, un peisaj agreabil pentru ochiul uman.

Peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al


cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani.
Această definiţie a peisajului este dată în Legea nr. 451/23.07.2002, pentru “Ratificarea
Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000”.
Legea nr. 451/23.07.2002, pentru “Ratificarea Convenţiei europene a peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000”, a fost adoptată din preocuparea Statelor
membre ale Consiliului Europei - de a realiza o mai bună cooperare între membrii săi în
vederea:
- protejării şi promovării idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniul lor
comun şi că acest scop este atins, în particular, prin acorduri în domeniul economic şi
social;
- preocupării să se ajungă la o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie echitabilă şi
armonioasă între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu;

Prin construirea fermei de vaci pe amplasamentul analizat, în prezent fiind un teren


neproductiv, va exista un impact local asupra peisajului, dar care este nesemnificativ,
deoarece destinația actuală a terenului este de unități zootehnice, în trecut (până în anul
1990) funcționând o fermă avicolă.
Nu se impun măsuri pentru protejarea peisajului.

7.

8. 4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Dezvoltarea durabila a așezărilor umane obliga la o reconsiderare a mediului natural


sub toate aspectele sale: economice, ecologice, sociale si estetice, accentuând caracterul
de globalitate a problematicii mediului. Raportul „mediu natural – mediu antropic”
trebuie privit sub aspectul modului in care utilizarea primului este profitabila si
contribuie la dezvoltarea celui din urma, astfel ca prin proiect se prevede asigurarea de
spatii verzi si plantații de aliniament, utilizarea eficienta si durabila a spațiului existent,
asigurarea facilităților de productie, cu conservarea factorilor de mediu.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social și economic prin
atragerea forței de muncă, plata taxelor locale, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic al
zonei, etc. Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere
al:

- pieţii de muncă ;

- investiţiilor locale şi dinamicii acestora;

- activităţilor agro-zootehnice.

9. 4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL


Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale
sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.

5. 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

La realizarea noului obiectiv de investiții se va ține seama de recomandările din


certificatul de urbanism si din avizele solicitate, soluțiile tehnice propuse vor sta la baza
emiterii autorizației de constructii.
În ceea ce privește protecția mediului înconjurător prin prevederile impuse în
proiect cât și prin dotările propuse la realizarea investiției s-a avut în vedere respectarea
condițiilor legislației de mediu în vigoare, legislație ce a fost aliniată la prevederile
Comunității Europene.
Alegerea amplasamentului a fost dictată de proprietatea terenului ce aparține SC
COMFERT AGRICULTURA SRL, studiindu-se si vecinătățile imediate, distanța față de
zona locuită, precum si de dezvoltarea zonei cu dotări complementare, spații plantate,
spații de circulație.
Stabilirea variantei de amplasament a fost dictată de situarea terenului în partea de
sud a teritoriului administrativ al orașului Mărășești, adiacent drumului DN 24, pe partea
stângă pe direcția de mers Tișița –Tecuci și de rețeaua de energie electrică existentă.
Conceptul arhitectural de realizare si amplasare a noului obiectiv va conduce la
dotarea cu echipamente performante, procesul tehnologic desfășurându-se în incinte
închise în proporție foarte mare, ceea ce conduce la diminuarea impactului produs asupra
calității factorilor de mediu.

6. 6. MONITORIZAREA

Conform OUG nr. 195/2005 cu modificările si completările ulterioare si OUG nr.


152/2005 cu modificările si completările ulterioare , titularul acordului de mediu integrat
are obligația monitorizării calității următorilor factori de mediu:
6.1. Monitorizarea intrărilor si a ieșirilor din instalație
Se vor înregistra consumurile lunare de furaje, apa, energie electrica, combustibili;
Se va tine evidenta reviziilor si reparațiilor efectuate in instalații;
Se vor înregistra ieșirile din instalație: ape uzate, dejecții, deșeuri, conform
punctului 6.4.
Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa, energie electrica,
furaje.
6.2. Monitorizarea calității apei
Monitorizarea calității apei uzate:
- ape uzate tehnologice: se vor respecta prevederile autorizației de gospodărire a
apelor.
6.3. Monitorizarea calității solului
In vederea analizării influentei activității desfășurate asupra calității solului, se va
realiza monitorizarea calității solului de pe amplasament.
6.4. Monitorizarea deșeurilor
Evidenta gestiunii deșeurilor se va face lunar conform prevederilor Legii
211/15.11.2011 privind deșeurile.
Se va tine evidenta eliminării de deșeuri din ferma, in registre special constituite:
- date despre preluarea deșeurilor animaliere in vederea neutralizării lor;
- date despre transporturile de deșeuri si operațiile de valorificare sau eliminare,
după caz.
În continuare sunt date câteva practici comune de monitorizare.
Fermierii vor înregistra, cheltuielile făcute de ei în special pentru furajare,
combustibili (inclusiv electricitate), consumurile de apă etc. Întrucât furajele și apa sunt
principalele intrări pentru şeptelul fermei, acestea pot fi trecute la înregistrări indiferent
dacă sunt sau nu sunt păstrate chitanţele (facturile).
Înregistrarea computerizata și administrarea costurilor, intrările-ieşirile etc., sunt
tot mai mult aplicate la unităţile mari. Acolo unde se aplica sistemul de înregistrări,
unitatea trebuie să fie echipata cu apometre, contoare de electricitate și calculatoare astfel
să se asigure și un control al climatului din interiorul halelor .
Trebuie de asemenea avut în vedere ca depozitele de dejecţii trebuie verificate
pentru a depista scurgerile.
In mod curent, fermierii nu monitorizează și controlează emisiile în aer, dacă
aceasta nu se impune ca rezultat al plângerilor vecinilor. Aceste plângeri se refera în
special la zgomot și emisii odorizante.
In Irlanda monitorizarea emisiilor și a punctelor de prelevare probe de aer
(mirosuri), zgomote, ape de suprafaţa/freatice, teren și reziduuri, este impusa prin Licenţa
de Control Poluare.
Este esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi crearea de reziduuri
pentru a decide dacă şi cum pot să fie făcute schimbări pentru îmbunătăţirea
profitabilităţii şi în beneficiul mediului. Monitorizarea regulată a consumului de apă, a
consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantităţile de hrană pentru
animale, reziduurile apărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor anorganici şi bălegarului
va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi
evaluarea trebuie să fie legate de grupele de animale, operaţiunile specifice sau să fie
făcute gradual, după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se pretează la
îmbunătăţiri. De asemenea, monitorizarea ar trebui să ajute în identificarea de situaţii
anormale şi să permită ca să fie întreprinse acţiuni corespunzătoare.
Propunem un Plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de
mediu care urmează a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii şi amplasamentul ales
pentru monitorizarea fiecărui factor:
Propunere Plan de monitorizare a mediului
Ferma de vaci S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L.

Componenta de mediu Periodicitatea propusă Parametrii analizaţi Valori limită de emisie – Locul de prelevare
acte normative
Apă apă tehnologică trimestrial pH, suspensii, CCO-Cr, Valori limită acceptate în Bazin colectare
CBO5, azot amoniacal, studiul OSPA
substanţe extractibile, fosfor
total, cupru, zinc
apă subterană anual pH, azotiţi, azotaţi, azot Legea nr. 458/2002 Foraje de hidro-observaţie
amoniacal, fier, cupru, zinc amonte și aval de platforma de
stocare dejecții
Aer aer în emisie nu este cazul - - -

aer în imisie anual NH3, CH4, Valori calculate – PRTR -


La limita amplasamentului fermei,
zgomot STAS 10009/1988 spre zona rezidenţială
Sol anual pH, Cu, Zn, Cd, Pb, Azotiţi, Ordinul 756/1997 Zona forajelor de hidro-observaţie
Fosfor
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

7. 7. SITUAȚII DE RISC

Un plan pentru evenimente neprevăzute va ajuta titularul activităţii să rezolve


situaţii neplanificate referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei sau a
altor factori de mediu, dacă acestea apar. Aceasta poate de asemenea acoperi orice
riscuri de incendiu şi posibilitatea unui act de vandalism. Planul pentru evenimente
neprevăzute va include:
* un plan al fermei arătând sistemele de drenaj şi surse de apă
* detalii despre echipamentele disponibile în fermă, sau disponibile la cerere,
care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare
* numere de telefon de la serviciile de urgenţă şi autorităţi, şi altele, cum ar fi
de la proprietarii de teren din aval şi de la analiştii în probleme de apă
* planuri de acţiune pentru anumite evenimente potenţiale, cum ar fi incendii,
scurgeri de la depozitele de mixtura de dejecţii, prăbuşirea depozitelor de mixtura de
dejecţii, deversare necontrolată din supra-plinul de dejecţii sau pierderi de produse
petroliere prin scurgeri.
Este important să se analizeze procedurile după orice incident pentru a vedea
dacă se pot trage învăţăminte şi ce ameliorări trebuie implementate.
Este necesar a se verifica structurile şi echipamentele pentru a se asigura că
acestea sunt în bună stare de funcţionare.
Identificarea şi implementarea unui program structurat pentru activitatea care se
va desfăşura va reduce probabilitatea de apariţie a problemelor. Se vor pune la
dispoziţie cărţi cu instrucţiuni şi manuale şi personalul va primi o calificare
corespunzătoare.
Depozitul de dejecţii va fi verificat regulat pentru orice semne de scurgere şi
trebuie să fie corectate orice defecţiuni, cu asistenţă profesională dacă este necesar.
Depozitele ar trebui să fie golite de câte ori va fi necesar, depinzând de calitatea
construcţiei lor şi senzitivitatea solului şi apei freatice, astfel ca suprafaţa să poată fi
verificată şi orice probleme structurale, defecţiune sau degradare să fie remediate. În

Pagina 95
câteva situaţii unde inspecţia vizuală la asemenea construcţii este limitată este
recomandată monitorizarea apei freatice cu un indicator de scurgeri.
După finalizarea lucrărilor, înainte de punerea în funcţiune, titularul activităţii
va elabora toate documentele solicitate în procedura de autorizare şi care vizează
situaţiile de risc, respectiv:
 Plan de intervenţie în cazul poluărilor accidentale şi dezastre;
 Alte asemenea planuri de măsuri solicitate de autorităţile competente.

8. 8. DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR

Nu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice în timpul efectuării


evaluării impactului asupra mediului.

9. 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

SC COMFERT AGRICULTURA SRL este proprietarul terenului cu suprafața


totală de 18.640 mp pe care se dorește realizarea investiției „Înființare fermă vaci
lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile"
amplasată în extravilanul localității Mărășești, județul Vrancea, conform contractului
de vânzare-cumpărare anexat.

VECINĂTĂȚI:

 Nord: canal și drum de exploatare;


 Est: proprietate particulară - COMFERT SRL;
 Sud: drum național DN 24;
 Vest: proprietate particulară - Labă Neculai.
Terenul pe care va fi amplasată ferma este situat în partea de sud a teritoriului
administrativ al orașului Mărășești, adiacent drumului DN 24, pe partea stânga pe
direcția de mers Tișița –Tecuci, cu locație cadastrala T152, P1510.
Proiectului analizat - construirea fermei pentru creștere vaci de lapte și unitate
de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile prevede construirea
obiectivelor din tabelul următor:

Nr. Denumire obiectiv - Înființare fermă de vaci de lapte Suprafață Capacitate


crt cu unitate de procesare și utilizare de energie din construită
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

. surse regenerabile

1 Grajd vaci + Sala muls 3.232.44


2 Grajd tineret 1.772.44
3 Secție procesare lapte 362.85
4 Fânar 507
5 Siloz masă verde 600
80 m
Puț forat de mare adâncime
adâncime
Rezervor de înmagazinarea
6 Gospodărie de apă 100 mc
apei
Grup de pompare cu
hidrofor
7 Post transformare 400 KVA
8 Bazin vidanjabil (ape menajere) 2 mc
9 Bazin vidanjabil (ape tehnologice sala muls) 10 mc
Unitate de producere energie din surse regenerabile 2
10 960,00 250 kw
fermentatoare
Platforma stocare fertilizant
1150 mc
solid - suprateran
Platforma stocare
11 fertilizant solid și bazin Bazin stocare fertilizant 984.05 1500 mc
stocare fertilizant lichid lichid - subteran
Bazin încărcare separator:
construcție subterana

Pagina 97
deschisa
Stație de separare
12 Dezinfector rutier 39.89
13 Împrejmuire

A. Justificarea necesităţii proiectului


Realizarea obiectivului este justificata din următoarele puncte de vedere:

• Obținerea de energie electrică din surse regenerabile;


• Managementul eficient al dejecțiilor provenit de la Ferma de vaci;
• Se creează noi locuri de munca;
• Se asigura stabilitatea forței de munca în zona rurala;
• Contribuie la dezvoltarea producătorilor locali și încurajarea activității
legate de producția produselor alimentare;
• Valorificarea complexa a resurselor agricole și conexe în scopul realizării
produselor destinate alimentației umane
• Contribuie la dezvoltarea economica a unității și a localității, cu impact
asupra populației.

B. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului,


inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar
(planuri de situaţie şi amplasamente)

Se anexează planșe cu Plan de amplasament al obiectivului și Plan de


amplasare în zonă.

C. Formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri,


materiale de construcţie etc.)

Încadrarea imobilului:

- Categoria de importanta globală: C (normala) conform HG nr. 766/1997;


- Clasa de importanţă: I (clădiri agricole – fosta clasa IV conform P100-1/2006);
- Zona seismică de calcul: B conform P100 – 1992;
- Gradul de rezistenta la foc: II conform P118 -1999;
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


- Risc de incendiu al clădirii: MIC qi = sub 420 MJ/m2 conform P118 -1999 .

Grajd de vaci și sala de muls – clădire cu regim de înălțime parter, cu înălțimea


de 10,2 m, pe fundații izolate din beton armat, suprastructura și șarpanta metalică și cu
închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante. Pardoselile se vor
executa din beton elicopterizat cu tratament special pentru impermealizare.
Grajd pentru tineret bovin - clădire cu regim de înălțime parter, cu înălțimea de
6,2 m, pe fundații izolate din beton armat, suprastructură și șarpantă metalică și cu
închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante. Pardoselile se vor
executa din beton elicopterizat cu tratament special pentru impermealizare.
Secție procesare lapte – este o clădire cu regim de înălțime parter, cu
infrastructură pe fundații izolate, suprastructură din stâlpi și ferme metalice, șarpanta
metalică, închideri perimetrale și învelitoare din panouri termoizolante.
Compartimentările interioare se vor realiza din panouri termoizolante cu finisaje
speciale de uz alimentar iar pardoselile se realizează din beton elicopterizat acoperite
cu rășini epoxidice.
Fânar – construcție pe parter cu înălțimea de 5,0 m, cu infrastructura pe fundații
izolate din beton armat și suprastructura și șarpanta metalică. Construcția este
acoperită cu tablă profilată, dar este deschisă.
Siloz masa verde – este o construcție de stocare a masei verde, cu pereți și
pardoseală din beton armat, cu o înălțime maximă de 5,5 m acoperită, deschisă.
Platforma stocare fertilizant solid și bazin stocare fertilizant lichid – este o
construcție alcătuită dintr-un bazin subteran din beton armat (bazin stocare fertilizant
lichid) și o platformă la cota de peste planșeul acestuia pentru stocarea fertilizantului
solid, cu o înălțime de 5,5 m acoperită deschisă. Suprastructura este realizată din
profile de oțel cu acoperiș din tablă profilată. Acest obiect mai include și o stație de
separare: Materialul rezultat după fermentarea în stația de biogaz, digestatul, este
trimis în bazin încărcare separator și apoi prin pompare către stația de separare
amplasată adiacent platformei de fertilizant solid. Stația de separare digestat are rol de

Pagina 99
separarea părții solide de partea lichidă prin eliminarea din digestat a particulelor
solide cu o granulometrie superioară a 500-800 microni, în acest mod obținându-se
două faze, una substanțial solidă (substanța uscată=20-30%) care se depune pe o
platformă de beton și o substanță lichidă dirijata către bazin, fiind un excelent
îngrășământ natural.
Unitate de producere energie din surse regenerabile – are următoarea alcătuire :
Fermentatoarele (2 bucăți) sunt construcții cilindrice cu înălțimea de 6.00 m (5.00 m
îngropate și 1.00 m elevația la suprafața la care se adaugă înălțimea membranei de
stocare biogaz), cu fundații tip “radier general” din beton armat și pereți din segmente
prefabricate din beton armat. În centrul fiecărui digestor se afla un stâlp din beton
armat care sprijină structura secundară din lemn, necesară anvelopării. Anvelopa este
o folie specială impermeabilă și nonpenetrabilă pentru gaze , care se “ umflă” pe
măsură ce cantitatea de biogaz crește , realizând practic stocarea acestuia.

Echipamentele adiționale fermentatoarelor sunt următoarele:


- buncăr de încărcare cu biomasă vegetală;

- echipamentele de agitare a biomasei de fermentație;

- conducte de transportoare a masei de fermentație consumate;

- separator tip presă a biomasei fermentate în lichid și solid (respectiv fertilizant


natural lichid și solid);

- echipamente de captare și transportoare a biogazului către stația de


cogenerare.

Funcționare :

• În perioada de recoltare biogazul va fi utilizat cu precădere în sistemul de


uscare cereale și nu va putea fi utilizat pentru producerea de energie prin cogenerare,
ci numai într-o proporție mică pentru întreținerea sistemului.
• În restul perioadei , se va consuma cu precădere energie din unitatea de
producere energie din surse regenerabile (producere de biogaz și cogenerare) , cu
mențiunea că instalația din proiect prevede o putere instalată de 250 kw din care
efectiv utilizabilă circa 85%, restul fiind necesară pentru autoîntreținere. Diferența se
va regla din postul de transformare.
• În perioada de revizie a unității de cogenerare, sau în perioadele de
mentenanță se va utiliza exclusiv energie din postul de transformare.
- clădire cogenerare și automatizare instalație biogaz – este o clădire pe
parter, cu structura din zidărie portanta cu sâmburi din beton armat, înălțime liberă de
3,5 m și acoperiș din panouri termoizolante.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Pentru realizarea obiectivelor și funcțiunilor mai sus descrise este necesara o
suprafața de teren de 12.521,13 mp, suprafața care include și zonele de protecție ale
clădirilor.

D. Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

1. Profilul şi capacităţile de producţie

Prin investiţia propusă se aplică o tehnologie modernă, în conformitate cu


standardele din Uniunea Europeană şi care corespunde cerinţelor legislative sanitar –
veterinare, sanitare şi de protecţia mediului în vigoare, în domeniul creşterii vacilor de
lapte.
Capacități realizate în ferma:

 secțiunea zootehnica de creșterea a bovinelor:


⇒ 200 vaci în lactație
⇒ Un maxim de 250 capete tineret bovin, funcție de perioada din flux
 Secțiunea procesare lapte
⇒ 5.130 litri lapte procesat / zi (lapte din ferma proprie).
⇒ Un maxim de 500 kg/zi brânzeturi filate ( cașcaval) produse și
ambalat în unitatea de procesare proprie
⇒ Un maxim de 150 kg/zi Smântână
 Secțiunea biogaz
⇒ 250 kw

În urma realizării investiţiei, ferma de vaci va fi dotată cu utilaje moderne ce


vor asigura hrănirea, adăparea, şi microclimatul necesar creşterii vacilor de lapte.

Pagina 101
10. 10. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Analiza impactului asupra factorilor de mediu realizată pentru proiectul propus


de S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L. Bacău, evidenţiază faptul că respectă
distanța minimă recomandată în art. 11 al Ordinului M.S. nr. 536/1997 pentru
aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al
populației.
Pe baza informaţiilor oferite de titularul proiectului, ţinând cont de toate
aspectele analizate în prezenta lucrare putem spune că proiectul poate primi decizia
favorabilă a autorităţii competente pentru protecţia mediului, după evaluarea
propunerilor motivate ale publicului, în etapa de dezbatere publică a prezentului raport
la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
Se apreciază că proiectul propus de S.C. COMFERT AGRICULTURA S.R.L. se
încadrează în cerinţele privind obţinerea acordului de mediu, în vederea promovării
investiţiei.
În condiţiile respectării proiectului şi a normelor tehnice de exploatare, alături
de măsurile de reducere a poluării factorilor de mediu, impactul se apreciază ca fiind
în limite admisibile.

Analiza impactului asupra mediului

Impactul asupra apelor

În procesul tehnologic se utilizează surplus de apă în afara apei conţinute în


materia primă şi a apei rezultate din deshidratarea biogazului (condensat). Se
utilizează apă în scopuri menajere. Sursa de apă o constituie un puţ săpat pe
amplasament, prevăzut cu instalaţii de pompare şi distribuţie.

Apele uzate menajere sunt colectate într-un bazin vidanjabil şi introduse în


proces. Apa condensată din biogaz este reintrodusă în procesul de fermentaţie. Apele
pluviale sunt evacuate în mediu prin sistematizarea orizontală şi verticală a terenului.
Acestea sunt considerate convenţional curate, având în vedere că nu sunt surse
notabile de impurificare a lor.

În imediata vecinătate a amplasamentului nu se găsesc ape de suprafaţă. Apele


subterane sunt cantonate la adâncimi de min. 6 m. Specificul activităţii şi al lucrărilor
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


de construcţie (fundaţii, materiale etc.) nu implică un impact asupra dinamicii sau
calităţii apelor subterane. Nămolul fermentat rezultat din proces îndeplineşte cerinţele
de calitate impuse de legislaţia în vigoare. Distribuirea acestuia pe terenuri agricole se
va face cu respectarea „bunelor practici agricole” şi a normelor legislative care
reglementează conţinutul de azot din soluri.

Impactul asupra factorului de mediu apă este NESEMNIFICATIV

Impactul asupra aerului

Ca surse de poluare a aerului s-au identificat:

 manipularea deşeurilor organice introduse ca şi co-substrat în bioreactor.


Se utilizează, pe lângă materia primă principală – silozul de porumb – alte materiale:
dejecţii bovine;
 emisii fugitive de metan rezultate din neetanşeităţi, scurgeri accidentale şi
gestionare incorectă a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate).
 emisii punctuale rezultate din combustia biogazului în scopul producerii
energiei termice şi electrice (dirijate). Conform documentelor de referinţă, aceste
emisii nu sunt de natură să afecteze semnificativ mediul, date fiind debitele şi
concentraţiile în poluanţi la emisie. Se emit gaze specifice de ardere: CO, NOx, SOx,
pulberi, precum şi concentraţii foarte mici de alţi poluanţi: HCl, HF, COV, metale
grele etc.
 emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranţă a biogazului şi de la
generator (dirijate)
 emisii nedirijate, mobile - mijloacele de transport auto

Estimarea impactului

Pagina 103
Calitatea efluenţilor gazoşi în emisie rezultate din sursele de poluare nu prezintă
impact potenţial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra mediului
înconjurător.

Conform notei de bonitate acordate, mediul este afectat în limite admise – fără
efecte cuantificabile. Impactul asupra factorului de mediu AER este
NESEMNIFICATIV

Impactul asupra solului

Perimetrul vizat are stabilitatea generală asigurată. Nu s-au semnalat fenomene


geologice active sau fosile. Terenul satisface cerinţele de sol mai puţin sensibil pentru
activităţi industriale.

Cea mai importantă sursă de poluare a solurilor o reprezintă utilizarea


necorespunzătoare a nămolului fermentat rezultat în urma fermentaţiei anaerobe, ca
îngrăşământ pentru sol. Alte surse de poluare a solului, cu mai puţină importanţă sunt:

 materii organice depozitate necorespunzător


 deşeuri depozitate necorespunzător
 pierderi accidentale de ulei de la autovehicule şi utilaje
 pulberi şi alte emisii de la bateria de cogeneratoare

Utilizarea nămolului în agricultură se va face funcţie de caracteristicile


rezultate din studiul periodic chimic, biologic şi bacteriologic, de capacitatea de
preluare a solului şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi
de câmp. Se vor respecta prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/ECE
privind administrarea sub nivelul maxim admis de 170 kg N/Ha/an. Supravegherea
administrării se va face prin organisme de specialitate, respectiv OSPA Focşani
(Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice)

Lucrările de amenajare a obiectivului pot aduce modificări asupra terenului din


punct de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faţă de
situaţia existentă. Având în vedere amploarea relativ mică a proiectului, precum şi
caracteristicile acestuia, modificările fizice asupra solului sunt nesemnificative. Se
apreciază că nu vor fi afectate semnificativ dinamica apelor subterane, deoarece
acestea sunt la adâncimi de cca 6 m).

Ţinând cont de utilizarea trecută precum şi de modul de amenajare a terenului


în zona de amplasare a obiectivului propus, se consideră că realizarea obiectivului
propus nu aduce modificări semnificative în activitatea biologică a solurilor, a calităţii,
vulnerabilităţii şi rezistenţei acestora.
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de
protecţie a factorului de mediu sol.

Se consideră că in incinta staţiei nu vor fi emisii semnificative pe sol.

Planificarea şi efectuarea lucrărilor de verificare – întreţinere - reparare a


tuturor instalaţiilor şi echipamentelor din staţie precum şi planificarea riguroasă a
tuturor operaţiilor care se desfăşoară, vor preveni apariţia unor emisii pe sol, in subsol
şi in apa subterană.

Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect, platforme betonate, instalaţii de


alimentare cu apă şi canalizare bine izolate, depozite de materii organice conform
normelor, poluarea solului va fi evitată.

Impactul asupra factorului de mediu sol este NESEMNIFICATIV

Impactul asupra biodiversităţii

Nu se produc modificări de suprafeţe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de


apă, nu se alterează habitate, nu se produc influenţe asupra speciilor de plante
sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu importanţă economică.

Impactul asupra factorului de mediu BIODIVERSITATE este


NESEMNIFICATIV

Peisaj

Pagina 105
Impactul produs de proiect asupra peisajului nu este semnificativ deoarece:

 amplasamentul este situat la distanţe mari faţă de zonele locuite şi de


drumurile judeţene;
 construcţiile nu vor fi vizibile din oraş;
 amplasarea obiectelor proiectului s-a făcut cu respectarea normelor de
design industrial. Bateria de cogeneratoare, transformatorul, modulul tehnic sunt
înglobate în construcţii modulare;
 rezervoarele de reacţie (fermentatoare), de stocare sunt vopsite în verde
pentru a nu contrasta puternic cu peisajul învecinat
Mediul social economic, condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al :

 pieţii de muncă ;
 investiţiilor locale şi dinamicii acestora;
 activităţilor agro-zootehnice.
Realizarea investiţiei se preconizează că va avea un impact social pozitiv din
următoarele considerente:

 necesarul de personal va fi preluat din zonă. La nivelul orașului


Mărășești, rata de şomaj este mare, astfel încât recrutarea de personal va avea un
impact social major;
 va aduce beneficii financiare prin impozite şi taxe plătite la primărie;

Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi


culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi
monumentelor istorice.

Se identifică un impact pozitiv semnificativ asupra mediului social şi economic


al zonei

Indicele de poluare global

Indicele de poluare global indică că „mediul este supus activităţii umane în


limite admisibile”

PROIECTUL „Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și


utilizare de energie din surse regenerabile” VA INFLUENŢA MEDIUL
ASTFEL:
Înființare fermă de vaci de lapte cu unitate de procesare și utilizare de energie din surse regenerabile

TITULAR: COMFERT AGRICULTURA S.R.L. RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


- Impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu
- Impact pozitiv semnificativ asupra mediului social şi economic din zonă

Elaborat : SC DIVORI PREST SRL


Drd. Ing. jurist Iuliana FECHETE
ing. Adrian SIMULESCU

Pagina 107