SOCIETATEA CIVILĂ, TINERET

Societatea civilă se manifestă prin reprezentanţii săi, asociaţii ce se

formează în afara structurilor de stat şi independent de stat, care se disting de
profesioniştii politicii şi intră în forme de concurenţă sau de colaborare cu
aceştia şi instituţiile statului.
Organizarea societăţii civile se produce în mod spontan şi voluntar în
baza unor idei, nevoi, interese comune şi publice, fie ca o contrapondere la
dominaţia statului, fie complementar ori ca partener al acestuia. Parteneriatul
privind administraţia locală şi societatea civilă apare atât în luările de poziţii
guvernamentale cât şi în cele neguvernamentale, ca un deziderat al ambelor
părţi. Este în interesul ambelor de a promova cooperarea administraţiei
publice locale şi a ONG-urilor pentru a monitoriza şi evalua progresele în
direcţia parteneriatului.
În implementarea proiectului privind strategia de dezvoltare locală a
Primăriei municipiului Brăila pentru anii 2008-2013, parteneriatul cu ONG
apare ca o necesitate şi are bune premise având în vedere pe de o parte
potenţialul ONG-urilor brăilene şi pe de altă parte deschiderea manifestată
până în prezent de autorităţile administraţiei locale (primar şi consiliul
local).
Folosind experienţa acumulată şi dezvoltarea activităţii ONG-urilor au
fost organizate, în parteneriat, activităţi ca Ziua Mediului, Ziua Dunării,
Campania Deşeurilor Reciclabile, Ziua Internaţională a Copiilor, Ziua
Internaţională a Romilor, care au avut drept scop final educarea tinerei
generaţii în spiritul normelor europene.
Primăria are parteneriate cu Fundaţia „Lumina” şi Fundaţia „Trebuie”,
iar ca o recentă colaborare de mare interes a fost organizată, la iniţiativa
Asociaţiei Pro Democraţia – Club Brăila, Dezbaterea Publică cu tema
„Dezvoltării staţiunii Lacu -Sărat”.

ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
 existenţa în municipiul Brăila a unui număr important de ONG-uri,
cu activitate susţinută şi care îmbracă un spectru larg de
problematici de interes cetăţenesc;
 instituţia primarului manifestă o mare disponibilitate de colaborare
în parteneriat în derularea programelor propuse de către ONG-uri;
  existenţa în cadrul instituţiei primarului a unui compartiment
specializat (Centrul de Informare pentru Cetăţeni);
 mediatizarea măsurilor de interes public;
 transparenţă în elaborarea şi adoptarea actelor normative;
 existenţa unui Consiliu Local al Tinerilor;
 existenţa în municipiu Brăila a unei instituţii care organizează
cursuri extraşcolare (Palatul Elevilor şi Copiilor);
 campanii de informare susţinute de către administraţia publică
locală cu prilejul organizării unor manifestări social-culturale de
mare amploare pe plan local;

 PUNCTE SLABE:
 insuficienta preocupare pentru cunoaşterea istoriei şi a tradiţiilor
locale, prin punerea în valoare a tezaurului istoric existent în
Muzeul Brăilei, precum şi în Casele Memoriale;
 se constată o insuficientă preocupare pentru crearea şi menţinerea
în funcţiune a spaţiilor de joacă pentru copii;
 organizarea unui număr redus de activităţi privind gospodărirea
oraşului – factor important în educarea şi conştientizarea civică a
cetăţenilor în mod special a tinerilor;

OPORTUNITĂŢI:
 constituirea unei „structuri pentru relaţia cu mediul asociativ” la
nivelul Primăriei municipiului Brăila care să preia şi să dezvolte
activităţile derulate până în prezent;
 pregătirea şi adoptarea unui acord – cadru de cooperare între
Primărie , Consiliul Local Municipal şi ONG-urile din localitate;
 promovarea ONG-urilor care au avut o activitate semnificativă
pentru comunitatea brăileană;
 creşterea rolului ONG-urilor privind organizarea timpului liber al
tinerilor şi implicarea lor în viaţa comunităţii, precum şi a
problemelor comunităţii brăilene;
 sprijinirea participării tinerilor în diferitele forme ale activităţilor
voluntare;
 implicarea tinerilor în acţiuni cultural – educative;
 Parteneriate între Administraţia publică locală - ONG-uri –
Organizaţii de Tineret;
AMENINŢĂRI:
 lipsa interesului în ceea ce priveşte educarea tinerilor pentru
practicarea exerciţiilor fizice şi a sportului care în general conduce
la creşterea numărului de tineri predispuşi obezităţii şi apariţiei
bolilor cardiace;
 tendinţa tinerilor de a se stabili în centre universitare după
absolvirea studiilor;
 lipsa unei solidarităţi între generaţii într-o societate care
îmbătrâneşte;
 lipsa de finanţare a sectorului ONG care poate determina dispariţia
unor organizaţii.