Articulatia soldului

- este o articulatie extrem de importanta deoarece primeste greutatea trunchiului

- este mult mai dezvoltata avand ligamente foarte puternice

A. SUPRAFETE ARTICULARE
1) capul femural (2/3 sfera)
-care corespunde acetabulului avand o directive spre medial superior si anterior si este inconjurat de un sant
neregulat care il desparte de colul anatomic al capului femural
-capul femural prezinta foseta capului femural – loc de insertie al ligamentului rotund al capului femural si prezinta
cartilaj hialin de 3-3.5 mm, mai slab dezvoltat in partea antero-inferioara a capului
2) acetabulul = foseta acetabulara sau cotiloidiana
-are 2 regiuni:
a)portiune externa semilunara, neteda – suprafata de articulare, tapetata cu cartilaj hialin
b)portiune central rugoasa – corespunde ligamentului rotund si in aceasta portiune se gaseste periost

-pe circumferinta acetabulului se gaseste un fibro-cartilaj numit labrum acetabulare care adanceste suprafata
acetabulului stranguland capul femoral pentru a-l mentine in cavitate
-labrum acetabular are o margine de insertie in jurul sprancenei acetabulare, o fata extern ce vine in raport cu
capsula articulara si sinoviala si o fata interna care priveste spre capul femoral
- la nivelul scobiturii inferioare a sprancenei cotiloidiene se gaseste un ligament transvers care formeaza peretele unui
canal numit orificiul ischio-pubian pe unde patrund vase si nervi spre ligamentul rotund al capului femural. Peste
acest ligament trece labrum acetabular fara sa-l obstrueze

B. MIJLOACE DE UNIRE
1) capsula articulara
– manson intre cele 2 oase cu insertie:
-medial pe circumferinta acetabulara
-lateral- pe colul anatomic femural
-insertia acetabulara lasa liber canalul ischio-pubian
-insertia pe colul anatomic femural : anterior –pe linia intertrohanterica, posterior-la un cm deasupra crestei
intertrohanterice, superior- linie care uneste insertia anterioara cu cea posterioara si inferior – se intinde pana in
apropiere de trohanterul mic.
Concluzie :capsula articulatiei soldului lasa din femur creasta intertrohanterica, trohanterul mare, trohanterul mic si 1/3
laterala a fetei post a colului .
Din punct de vedere anatomic ,structura capsule articulare este constituita astfel:
a) superficial – fibre longitudinale care pot fi confundate cu ligamentele de intarire ale capsulei
b) profund – fibre circulare perpendiculare pe axul colului femural care se organizeaza sub forma unui ligament
circular = zona orbiculara cu rol de sustinere a capului femural.
Capsula articulara este un element puternic, inegal ca grosime: in partea superioara are intre 8-12 mm iar antero-
inferior 2-3 mm.
2) ligamentele
a. Ligamentul ilio-femural al lui BERTIN
– ligament puternic ca un evantai pe fata anterioara a articulatiei
-porneste de la spina iliaca antero-inf si merge divergent spre femur pana la linia intertrohanterica.

1
-se imparte intr-un fascicul superior care se indreapta spre trohanterul mare si care limiteaza adductia si rotatia
externa si un fascicul inferior care merge spre trohanterul mic si linia intertrohanterica si limiteaza extensia coapsei pe
bazin

b. Ligamentul pubo-femural
-pleaca de la creasta pubisului, eminent ilio-pectinee si ramul superior al pubisului spre linia intertrohanterica,
trohanterul mic,amestecandu-si fibrele cu zona orbiculara si avand rol de limitare a adductiei si rotatiei mediale.
-important este fasciculul numit zona orbiculara- mai bine reprezentat in regiunea postero-inferiara a articulatiei
care proine din fibrele profunde ale capsulei si se insera osos pe spranceana cotiloidiana si spina iliaca ant-inf, de
unde se rasfira divergent imbratisand colul anatomic si contine si fibre proprii care formeaza inele complete dispuse
paralel cu spranceana cotiloidiana constituind in ansamblu un mijloc de sustinere extrem de important al colului
femural (explicatia este – diametrul acestei zonule orbiculare este mai mic spre colul femural)

c. Ligamentul rotund
-bandeleta fibroasa situata intra-articular cu lungime de 30-35 mm si cu grosime de 10-15 mm
-pe femur – foseta capului iar pe acetabul – zona rugoasa centrala
-insertia pe acetabul este divergenta in 3 fascicule:
a)fasciculul mijlociu –pe ligamentul transvers al acetabulului
b)fasciculul antero-superior - pe extremitatea anterioara, pubiana a acetabului
c)fasciculul posterior - pe extremitatea posterioara , ischiadica.
-acest ligament contine o vascularizatie bogata avand arteriole si venule proprii care vascularizeaza si capul femural.
-are o rezistanta de pana la 45-50 kg.

C. SINOVIALA

– tapeteaza intern capsula articulara avand o component propriu-zisa pentru aceasta regiune si o component
separata pentru ligamentul rotund al capului femural formandu-i o teaca de protectie.

Miscarile in articulatia soldului:

-sunt flexiune , extensiune , adductive ,abductie , rotatie mediala , rotatie laterala ,circumductia

Flexiunea si extensiunea sunt miscari de-a lungul axului transversal care trece de la trohanterul mare la foseta capului
femural.
a) Flexiunea
Consta in apropierea fetei anterioare a coapsei de peretele anterior abdominal urmata de relaxarea anterioara a
capsulei articualre si a ligamentelor anterioare in special a ligamentului Bertin urmata de intinderea partilor moi
posterioare ale articulatiei si limitata de unele miscari ale membrului inferior dupa cum urmeaza:
-miscarea este limitata cand genunchiul este flectat de intinderea muschilor anteriori ai coapsei, intinderea muschilor
abdominali, contractia muschilor posteriori ai coapsei.
-cand genunchiul este extins, miscarea este mai limitata, contribuind in special muschii posteriori.
b)Extensia
Consta in apropierea fetei posterioare a coapsei de regiunea fesiera; aceasta miscare este facilitate de partile moi
posterioare( capsule si ligamente) care se relaxeaza si inhibata de partile anterioare.

2
In conditii de hiperextensie(in anumite sporturi), aceasta miscare este insotita de flexia articulatiei contralaterale,
inclinarea bazinului contralateral si hiperlordoza lombara
Miscarea de flexie-extensie poate sa ajunga la o amplitudine maxima de 105 – 130 grade.

Abductia – adductia sunt miscari prin care coapsa este indepartata sau apropiata de planul medio-sagital. Axul este
sagital prin capul femurului .
Abductia – amplitudinea este de 80 grade in cazul in care membru este in extensie si pana la 140 grade cand
membrul este in flexie
Limitarea miscarii de abdcutie o fac: muschii adductori ,intalnirea dintre capul femural si spranceana cotiloidiana,
ligamentele ilio-femurale ,ligamentele pubo-femurale
Adductia este apropierea de planul sagittal ca limitare fiind membrul inferior opus
Cand coapsa este flectata, adductia poate depasi planul medio-sagital = pozitia picior peste picior sau pozitia
pantofarului sau pozitia picior peste picior
Limitarea acestei miscari o fac muschii abductori si ligamentul ilio-femural

Rotatia – miscare limitata

Rotatia este de 2 feluri:
1) externa ( laterala ) – antreneaza si genunchiul si rotatia articulatiei inferioare
2) interna – antreneaza celelalte articulatii.
Ambele miscari sunt limitate cand membrul inferior este in extensie (rotatia externa -15 grade, rotatie interna- 35
grade) si facilitate de flexia si abductia membrului.
Rotatia externa si rotatia interna ajungand pana la 100 grade
Se observa ca in membrul in extensie rotatia este mult mai slaba . Pe langa pozitia membrului, elementele care
limiteaza rotatia sunt ligamentele anterioare –ilio si pubo - femurale si muschii antagonisti (rotatori interni)

Circumductia este miscarea combinata in care membrul inferior trebuie sa fie in flexie si abductie.
Se executa o miscare conica a diafizei femurale si a coapsei in care varful conului este la nivelul articulatiei coxo-
femurale iar baza ovalara - la nivelul epifizei distale femurale.

Agentii motori

I. Muschii FLEXORI ai coapsei

1) muschiul iliopsoas
–cel mai important muschi flexor-psoasul lucreaza prin component de lungime si iliacul prin componenta de forta
-este important in echilibru si in statiunea bipeda, vertical
- cele 2 actiuni ale lui sunt completate de muschii spinali si abdominali
-cand muschiul ia punct fix pe bazin, ridica coapsa pana la orizontala sic and ia punct fix pe femur inclina abdomenul
-cand se contracta unilateral, flecteaza si inclina trunchiul.
-in cazul unei paralizii a acestui muschi intra in actiune muschii sinergici: muschiul tensor al fasciei lata si muschiul
cvadriceps dar cu o actiune mai slaba
2) muschiu croitor
3) muschiul tensor al fasciei lata
4) muschiul cvadriceps prin dreptul femural
5) muschiul pectineu
II. Muschii EXTENSORI ai coapsei
1) muschiul fesier mare este cel mai important si cand ia punct fix pe bazin fesierul imprima coapsei si o miscare de
rotatie externa si adductiesi cand ia punct fix pe femur redreseaza bazinul avand rol in statiunea bipeda
3
-este inactiv in mers si devine activ in fuga, dans, ascensiune.
-cand individul este in statiune bipeda, muschii fesieri sunt relaxati deoarece centrul de greutate trece inapoia liniei
bicondiliene
-intra in actiune imediat cand corpul tinde sa cada anterior, aducand corpul in pozitia de drepti prin impingerea
bazinului anterior
-se contracta in anumite sporturi – inot, calarie, vaslire.
2) muschiul biceps femural
3) muschiul semitendinos
4) muschiul semimembranos

III. Muschii ABDUCTORI ai coapsei

-reprezentati in special de muschiul fesierul mijlociu care actioneaza prin 3 fascicule:
a) fascicul anterior cu fibre care merg oblic descendent si posterior si care constituie cel mai important contingent
de fibre abductorii ale fesierului mijlociu
b) fascicul mijlociu – abductor secundar
c) fascicul vertical – mergand anterior si inferior – abductor secundar
-cand fesierul mijlociu isi ia punct fix pe femur, redreseaza bazinul si il inclina lateral.
-in mers, inclina bazinul amplicand greutatea pe piciorul fix si permite mobilizarea celuilalt picior.
Alti muschi abductori sunt muschiul fesier mic , muschiul piriformul , muschiul tensor al fasciei lata si muschiul croitor.

IV. Muschii ADDUCTORI ai coapsei

– rol de a apropia coapsele fata de planul sagital si se gasesc in spatiul unghiului dintre coxal si femur
-sunt muschii adductor lung ,adductor scurt si adductor mare fiind antagonisti fesierilor mijlociu si mic.
-contractia bilaterala apropie coapsele iar contractia unilaterala cand membrul este flectat aduce coapsa peste linia
mediana
-impreuna cu pectineul realizeaza si flexia coapsei pana la orizontala mai putin decat iliopsoasul punand coapsa in
pozitia croitorului
-mai fac parte muschii pectineu si gracilis

V. Muschii ROTATORI MEDIALI ai coapsei

a) muschiul fesier mijlociu
b) muschiul fesier mic
c) muschiul gracilis

VI. Muschii ROTATORI LATERALI ai coapsei

a)muschiul fesier mare
b) muschiul patrat femural – cel mai puternic rotator lateral sau extern
c)muschiul croitor
d)muschiul pectineu
e) muschiul piriform
f)muschii gemeni

4
 Articulatia genunchiului
-cea mai mare articulatie care din punct de vedere functional este o condil-artroza

1. SUPRAFETE ARTICULARE
1.epifiza distala/inferioara a femurului
– este formata dintr-o portiune transverala situata anterior cu aspect de trohlee si doua portiuni laterale numite
condili separate printr-o scobitura intercondilara
- fiecare condil prezinta:
a) fata cutanata cu o proeminenta = epicondil ( loc de insertie musculara )
b) fata articulara inferioara – corespunde platoului tibial
c) fata intercondilara – corespunde incizurii posterioare
! Condilul medial este mai inferior (mai jos) si mai mare, el are un diametru antero-posterior care poate sa ajunga la
8-10cm si un diametru transversal putin mai mic 6-8 cm.
Posterior condilii diverg astfel ca axul fiecarui condil este oblic dinspre anterior spre posterior si lateral la condilul
lateral si medial la condilul medial

2. epifiza superioara a tibiei- platou tibial

- prezinta 2 suprafete netede articulare condilare corespunzatoare condililor femurali cu mentiunea ca cea mediala
este mai scobita si mai mare in sens antero - posterior
-central prezinta o proeminenta numita spina tibiei cu 2 tuberculi - medial si lateral despartiti printr-o incizura si
anterior de spina – aria intercondilara anterioara ce se opreste la nivelul circumferintei tibiei iar posterior - aria
intercondilara posterioara ce coboara peste circumferinta tibiei.
Ambele fete articulare (1 si 2) sunt tapetate cu cartilaj hialin

3. fata posterioara a rotulei

- corepunde unei suprafete de 4/5 din suprafata articulatiei
- prezinta 2 suprafete articulare despartite de o creasta cu mentiunea ca suprafata laterala este mai extinsa
-este acoperita de cartilaj hialin cu maxim de grosime la nivelul crestei.

Intre suprafetele articulare A si B se gasesc MENISCURILE INTRAARTICULARE.

Meniscurile sunt: fibrocartilaje cu rolul de a stabili concordanta dintre suprafetele articulare, concordanta nerealizata
de convexitatea epifizei femurale si concavitatea platoului tibial.
Meniscurile au caractere comune si diferente:
a) caracterele comune
-fiecare menisc prezinta o fata superioara concava si o fata inferioara aproape plata
- fiecare menisc prezinta 2 circumferinte – circumferinta externa, mai groasa ce corespunde capsulei fibroase si o
circumferinta interna, mai mica spre centrul articulatiei.
Maximul distantei intre cele 2 meniscuri e de 6-8 mm.
- fiecare menisc prezinta 2 extremitati sau coarne anterioare si posterioare.
Aceste meniscuri nu sunt elemente fixe ci aluneca pe platoul tibial.
b) diferentele
- se refera la forma (meniscul lateral are aspectul literei “O” iar meniscul intern are aspectul literei “C”) , insertie
(meniscul extern se insera prin cornul anterior pe aria intercondiliana anterioara si pe tuberculul lateral al spinei tibiei
si prin cornul posterior pe tuberculul lateral al spinei, tuberculul medial al spinei sip e incizura intercondiliana

5
iar meniscul medial se insera prin cornul anterior pe tuberculul medial al spinei si prin conul posterior pe aria
intercondiliana posterioara in spatial dintre ligamentul incrucisat posterior si meniscul extern)
si dimensiuni (dimensiunea meniscul extern este mai mare, meniscul intern este mai mic) .In ceea ce priveste
grosimea la nivelul circumferintelor – extern 8 mm, medial – 6mm.
Meniscul extern este mai bine ancorat deoarece de la nivelul cornului lui posterior porneste un fascicul fibros care se
ataseaza de ligamentul incrucisat posterior – ligament menisco-femural
Intre cele 2 meniscuri exista o bandeleta de legatura numita ligament transvers intermeniscal sau jugal si care poate
sa lipseasca la 10% din indivizi => rupture de menisc.

2. MIJLOACE DE UNIRE
capsula articulara
– manson cu 2 cirumferinte – superioara= femurala si inferioara= tibiala
-superior insertia porneste de deasupra suprafetei patelare pentru articulatia cu patella, merge lateral, coboara pe
condili lasand in afara epicondilii si se termina posterior la suprafata intercondilara unde se gasesc ligamentele
incrucisate si insertia inferioara este la suprafata condililor tibiali de la linia intercondilara anterioara pana la scobitura
intercondilara unde coboara ligamentele incrucisate.
-in ansamblu, capsula prezinta 2 orificii:
a) anterior – pt patela
b) posterior – la nivelul ligamentelor incrucisate
-pe partile laterale, capsula articulara adera la meniscuri si astfel cavitatea articulara poate fi divizata intr-un etaj
superior suprameniscal si unul inferior – inframeniscal
-structural contine fibre longitudinale ,fibre trnasversale ,fibre oblice ,fibre lungi – de la femur la tibie .fibre scurte –
numai pana la meniscuri.
-capsula este intarita de fibre care se organizeaza posterior sub forma a 2 calote fibroase ce se muleaza pe condilii
femurali

3. LIGAMENTE
1.ligamentul anterior = ligamentul patelar = rotulian
– formatiune ligamentara cu baza la rotula si varful la tuberozitatea tibiei si considerat tendon terminal al
cvadricepsului femural
Rotula, os sesamoid , se deplaseaza cu miscarile articulatiei astfel :in extensie este in pozitie vertical iar in flexie se
deplaseaza lateral si inferior
Posterior de patela cu ligamentul ei se gaseste CORPUL ADIPOS INFRAPATELAR cu rol de protectie a suprafetelor
articulare
2.ligamentul posterior
- situat pe fata posterioara a articulatiei
- are 3 portiuni:
a)central
b)calota laterala 1
c) calota laterala 2
Calotele fibroase laterale se muleaza pe condili cu mentiunea ca cea laterala este mai groasa iar calota mijlocie se
gaseste de-a lungul incizurii intercondiliene concentrandu-se in 2 fascicule:
a) Ligamentul popliteu oblic reprezentat de tendonul recurent al muschiului semimembranos
b) Ligamentul popliteu arcuat cu rol de retinacul.

6
3.ligamentul lateral peronier
- este situat intre varful fibulei si epicondilul lateral femural
-se relaxeaza in flexie si este intins in extensie venind in raport cu capatul de insertie al muschiului biceps femural si
separat de acesta printr-o bursa seroasa.
4.ligamentul colateral tibial
- ligament turtit, situate pe fata mediala a articulatiei, avand aspect triunghiular cu baza la rotula si varful la meniscul
articular medial
-contine 3 categorii de fibre dintre care, unele care leaga meniscul de tibie sunt mai bine reprezentate
-acest ligament este intins in extensie si relaxat in flexie.
5.ligamentele incrucisate
-cele mai importante ligament ale articulatiei genunchiului , sunt profunde si se afla in incizura intercondilara
-sunt in numar de doua:
1) Ligamentul incrucisat anterior
2) Ligamentul incrucisat posterior
- se incruciseaza in plan frontal si sagital
- denumirea de anterior si posterior vine de la insertia lor tibiala si situatia lor in fosa intercondilara astfel :
1) Ligamentul incrucisat anterior – are directie oblica inferior, anterior si medial; porneste de la aria intercondilara
anterioara pana la suprafata intercondilara a femurului, pe fata posterioara a condilului lateral
2) Ligamentul incrucisat posterior – are directie oblica, spre inferior, posterior si lateral;insertie de la aria intercondilara
posterioara pana la fata intercondilara a condilului medial al femurului.
Caractere comune:
1) au dubla oblicitate
2) directie inversa unul fata de celalalt
3) se incruciseaza in sens ant-post si in sens frontal
- ligamentul incrucisat posterior este situat posterior pe tibie, pe insertie inferioara si este medial pe femur PI
- ligamentul incrucisat anterior este situat anterior pe aria intercondilara anterioara, pe tibie si lateral pe femur PE

4. SINOVIALA
-este dubla, avand o portiune suprameniscala si una inframeniscala.
- lasa in afara ligamentele incrucisate
-delimiteaaza o capsula corpului adipos
-prezinta multiple prelungiri

MISCARILE ARTICULATIEI
Miscarile pot fi principale – flexiune, extensiune si secundare – rotatia si inclinatia laterala
Flexiune si extensiunea
– miscare femur pe tibie, a tibiei pe femur si miscarea simultana a ambelor oase
- axul miscarii este transversal prin condilii femurali
In miscarea condilor femurali au loc 2 procese: initial de invartire si apoi de alunecare
Aceste doua miscari – invartire cu alunecare sunt considerate miscari initiale pure, ca apoi, flexiunea si extensiunea
sa fie miscari finale combinate dupa cum urmeaza:
-FLEXIA insotita de ROTATIA GAMBEI spre interior
- meniscurile se deplaseaza dinspre post - >ant
-EXTENSIA insotita ROTATIA GAMBEI spre exterior
-meniscurile se deplaseaza ant-> post.

7
Dintre meniscuri mai mult se deplaseaza cel extern.
Miscarea de flexie- extensie are un maxim pentru flexie de 50 grade si pentru extensie de 180 grade

Rotatia
- se face pe un ax vertical ce trece prin mijlocul cavitatii condilare mediale a tibiei
- ea este evidenta numai cand gamba este flectata si insotita de miscarile piciorului.
Rot M – varful piciorului – spre int
Rot L – varuful piciorului – spre ext
Rotatia se amplifica odata cu miscarile de aplecare.