ANALIZA STABILITĂȚII DE TENSIUNE
1. Considerații generale
Scop: Analiza stabilității de tensiune a sistemului electroenergetic
TEST2 (fig.1) considerând linia L2 deconectată.
Fig. 1. Schema sistemului TEST2 cu linia L2 deconectată
Deoarece nodul SEN al reţelei TEST2 este de putere infinită, în cazul în
care linia L2 este retrasă din exploatare se obţin cele două configuraţii clasice:
 un generator conectat la o bară de putere infinită prin intermediul
unei linii electrice;
 alimentarea unei zone de consum dintr-un sistem de putere infinită.
Având în vedere configuraţia rezultată după retragerea din exploatare
a liniei L2, studiul stabilităţii de tensiune vizează stabilitatea legăturii care
alimentează zona de consum (fig. 2,a). Înlocuind reţeaua electrică văzută de la
bornele sarcinii cu echivalentul Thévenin corespunzător și numerotând
nodurile ca în figura 2.b, se obţin schema echivalentă de calcul din figura 2.c.
1
a)
b) c)
Fig. 2. Schema monofilară şi schem echivalentă de calcul pentru studiul
stabilităţii de tensiune a sistemului TEST2 în cazul indisponibilităţii liniei L2
2. Întocmirea schemei echivalente
Se reprezintă linia electrică printr-un cuadripol în  , iar
transformatoarele printr-un cuadripol în  , cu parametrii raportaţi la
tensiunea înfăşurării reglabile (înfăşurarea primară), în serie cu operatorul de
transformare N (fig. 3).
Fig. 3. Schema echivalentă a reţelei electrice pentru studiul
stabilităţii de tensiune
 Calculul parametrilor schemei echivalente a liniei electrice
Având în vedere datele liniei electrice se calculează:
 impedanţa longitudinală: Z L  L  r0  jx0  , în 
 admitanţa transversală: YL 0  L  g 0  jb0 106 , în S
 admitanţele cuadripolului în  , în unităţi relative
Mai întâi se calculează impedanţa de bază Z b , respective admitanţa de
bază Yb folosind relaţia Z b  1 Yb  U b21 Sb  1600  . S-a ţinut seama că
parametrii liniei și ai transformatorului sunt raportaţi la tensiunea nominală a
nodului de racord la SEN şi, prin urmare, U b1  400 kV .
În aceste condiţii, ţinând seama de numărul de circuite în paralel,
rezultă:
Z Z 1 Y L0
y13  nc b  2 b și y130  y 310  nc  Y L0 Zb
ZL ZL 2 Yb
a) b)
 Calculul parametrilor schemei echivalente a transformatoarelor Fig. 4. Schema echivalentă a transformatorului cu raport real de
Pe baza datelor de catalog ale transformatoarelor se calculează transformare: a) schema cu operator de transformare; b) schema galvanică
parametrii acestora raportaţi la tensiunea înfășurării reglante
corespunzătoare plotului curent de funcționare : 3. Calculul echivalentului Thévenin
U r  U nr (1  plot  U p 100) , în  . Utilizând schema galvanică pentru reprezentarea
 parametrii longitudinali transformatoarelor bloc rezultă schema echivalentă din figura 5 a reţelei
electrice în care:
U2 u U2
RT  Pscnom 2r 103 , în  ; ZT  sc r , în  ;
S nT 100 S nT Y 1  y13 ; Y 2  N y 23 ; Y 10  y130 ; Y 20  N  N  1 y 23 și

X T  ZT2  RT2 , în  și Z T  RT  jX T . Y 30  y 310  y 320  (1  N ) y 23

 parametrii transversali
P i S
GT 0  20 103 , în S ; YT 0  0 nT2 , în S ;
Ur 100 U r
BT 0  YT2  GT2 , în S și Y T 0  GT  jBT , în S
 raportul de transformare în unități relative

N
 
U nr 1  plot  U p 100 U b1
U nf Ub2 Fig. 5. Schema pentru calculul echivalentului Thévenin
Se ţine cont că tensiunea de bază pentru nodul 2 este U b 2  110 kV .
 Calculul t.e.m. E Th
 admitanţele cuadripolului în  , în unităţi relative Se scrie ecuaţia matriceală a tensiunilor nodale pentru schema din
Ţinând seama de numărul transformatoarelor în paralel este, rezultă: figura 5, ţinând cont că în acest caz I 2  0
Z Y
y 23  nT b1 și y 320  nT T 0  nT Y T 0 Z b1 Y 11  Y 1  Y 10 0 Y 13  Y 1 U1 I1
ZT Yb1
0 Y 22  Y 2  Y 20 Y 23  Y 2 U2  I2  0
Observaţie: Schema echivalentă a transformatorului cu operator real
de transformare (fig. 4,a) poate fi înlocuită cu schema galvanică din figura Y 31  Y 1 Y 32  Y 2 Y 33  Y 1  Y 2  Y 30 U3 0
4,b. Echivalenţa celor două scheme rezultă din faptul că ele au aceeaşi
matrice a admitanţelor nodale.

2
 Având în vedere că U 1  1  j 0 (este tensiunea impusă de sistemul de Observație: Se va compara valoarea tensiunii în punctul A de
putere infinită), iar la mersul în gol I 2  0 , rezultă sistemul de ecuaţii: funcţionare cu cea obţinută în urma calculului de regim permanent.

Y 22 U 2  Y 23U 3  0  Calculul sensibilităţilor tensiunii

 Sensibilitățile tensiunii la variația puterii active, respectiv reactive se
Y 31U 1  Y 32 U 2  Y 33U 3  0 calculează cu relațiile:
din care se determină:
U 2 A R U 2 A X
Y Y 23 Y 31  și 
U 3   22 U 2 și U 2  E Th  U1 P2 Q2
Y 23 Y 22 Y 33  Y 23 Y 32 U 2  4( RP  XQ )
1 2 2 U 2  4( RP  XQ )
1 2 2

 Calculul impedanţei Z Th U 2 B R U 2 B X
 şi 
Scurtcircuitând sursa şi aplicând regulile de echivalare a admitanţelor în P2 U12  4( RP 2  XQ2 ) Q2 U12  4( RP 2  XQ2 )
serie, respectiv paralel rezultă:
Comentați rezultatele!
Y 1 Y 1  Y 30  1
Y th  Y 20  respectiv Z Th   R  jX  Z 
Y 1  Y 2  Y 30 Y Th 5. Caracteristicile reţelei de transport
În continuare, pentru studiul stabilităţii de tensiune se va utiliza schema Se adoptă ipoteza factorului de putere constant şi se determină punctul
de calcul redusă (fig. 2,c). critic.
4. Calculul și analiza punctelor posibile de funcționare  Calculul puterilor maxime transmisibile
Se determină puterile maxime care pot fi tranzitate către zona de consum
Se consideră că sarcina are o caracteristică de tipul P  ct. , iar puterea
folosind relațiile relaţiile:
complexă solicitată, în unități relative, este S 2  P2  jQ2 .
U12
P S 2max  ; P2max  S 2max cos  și Q2max  S 2max sin 
Prin urmare, S2  P22  Q22 , iar cos   2 2( R cos   X sin   Z )
S2
iar apoi distanţele în putere (aparentă, activă și reactivă) dintre punctul
 Calculul tensiunilor U 2 A şi U 2B
curent de funcţionare şi punctul critic:
Pentru calculul tensiunilor în punctele posibile de funcționare se rezolvă DSc  S 2max  S 2 ; DPc  P2max  P2 și DQc  Q2max  Q2
ecuația bipătrată:
 
U 24   2  RP2  XQ2   U12  U 22  Z 2 P22  Q22  0
 Calculul tensiunii critice
Având în vedere că în punctul critic   0 , valoarea tensiunii în acest
Ţinând cont că U1  ETh rezultă:
punct se determină cu relația U 2cr  U12  2( RP2 max  XQ2 max )  2
   
U2A  și U 2 B 
2 2  Efectul compensării puterii reactive
în care: Se consideră trei valori diferite pentru factorul de putere (
  U12  2( RP2  XQ2 ) și    2  4Z 2 S 22 cos ind  P2 S 2 inductiv, cos neutral  1 şi cos cap  0.98 capacitiv) şi se

3
trasează caracteristicile U 2  P2 considerând tensiunea sursei constantă, Tabelul 2. Valorile puterilor maxime transmisibile şi ale tensiunilor critice
adică U s  1 , iar U1  ETh  ct. În acest sens, mai întâi se calculează valorile pentru diverse valori ale tensiunii sursei
puterilor maxime transmisibile şi cele ale tensiunilor critice urmând Puterile maxime transmisibile
metodologia prezentată anterior pentru cos ind . Rezultatele obţinute sunt Us U1  ETh U 2cr
sintetizate în tabelul 1. S 2max P2max Q2max
Tabelul 1. Valorile puterilor maxime transmisibile şi ale tensiunilor critice 1
pentru diverse valori ale factorului de putere şi tensiunea sursei constantă
1.05
Puterile maxime transmisibile
cos  tg U 2cr Apoi se generează caracteristicile U 2  P2 . Se vor obține două
S 2max P2max Q2max caracteristici de tipul celor prezentate în figura 6,b.
cos ind  P2 S 2 tg=0.4286
tg=0 Us=1.0 Us=1.05
tg=-0.2031
1 0

0.98 -0.2031

În continuare, pentru generarea caracteristicilor U 2  P2 se variază

puterea activă P2 transmisă către zona de consum de la 0 până la P2max şi se
calculează valorile tensiunilor U 2 A şi U 2B în punctele posibile de
funcţionare. Se vor obține trei caracteristici de tipul celor prezentate în
figura 6,a.
 Efectul modificării tensiunii la capătul sursă
Se consideră două valori diferite pentru tensiunea nodului sursă ( U s  1
şi U s  1.05 ) şi se trasează caracteristicile U 2  P2 considerând factorul de
putere constant ( cos ind  P2 S 2 inductiv). De această dată, deoarece pentru
cazul U s  1.05 s-au modificat condiţiile de funcţionare este necesar să se
recalculeze valoarea tensiunii electromotoare ETh (valoarea impedanţei Z Th
nu se modifică deoarece topologia reţelei nu s-a modificat).
Urmând procedeul de calcul prezentat mai sus, mai întâi se calculează
puterile maxime transmisibile şi tensiunile critice. Rezultatele se vor
prezenta sintetic în tabelul 2.
a) b)
Fig. 6. Caracteristicile U2-P2: a) tensiunea sursei constantă şi factor de
putere variabil și b) factor de putere constant şi tensiunea sursei variabilă
6. Analiza modală a matricei Jacobian redusă
Se consideră schema de calcul redusă (fig. 2,c) în care nodul 1 este nodul
de echilibru, iar nodul 2 este nod de tipul PU. Prin urmare, modelul matematic
este constituit din ecuaţiile bilanţului de puteri la nodul 2
 P2 g  P2c  P2t  U1U 2 (G21 cos 2  B21 sin 2 )  G22U 22

Q2 g  Q2c  Q2t  U1U 2 (G21 sin 2  B21 cos 2 )  B22U 2
2
Deoarece P2 g  Q2 g  0 , P2c  P2 şi Q2c  Q2 rezultă sistemul de ecuaţii
neliniare:

4
  P2  U1U 2 (G21 cos 2  B21 sin 2 )  G22U 22  0 Pentru calculul elementelor matricei Jacobian se ţine cont de faptul că, în
 conformitate cu ecuaţiile bilanţului de puteri, în cele două puncte posibile de
Q2  U1U 2 (G21 sin 2  B21 cos 2 )  B22U 2  0
2
funcţionare P2t   P2 şi Q2t  Q2 și, prin urmare, elementele matricei
în care P2 şi Q2 sunt puterile activă şi reactivă solicitate de către zona de consum. Jacobian sunt:
În aceste condiţii matricea Jacobian este:
 P2  G22U 22
 P2t P2t   P2t  G22U 22  J P  Q2  B22U 22 J PU 
 Q2t  B22U 2
2
 U2
 J P J PU   2 U 2   U2 
[J ]     Q2  B22U 22
 J Q J QU   Q2t Q2t   Q2t  B22U 22
J Q   P2  G22U 22 J QU 
   P  G22U 2 
2
U2
 2 U 2   2t U2 
iar matricea Jacobian redusă este:
iar matricea Jacobian redusă J R  J QU  J Q  J P1  J PU .
J R , A  J QU  J Q  J P1  J PU
Se observă că în acest caz particular J R este o matrice de dimensiune 1x1
a cărei valoare proprie este chiar elementul matricei. În plus, valoarea minimă Pentru a aplica analiza modală se ține cont ca în punctul de funcţionare A
singulară este egală cu valoarea proprie şi, prin urmare, indicatorul global VSI se U 2  U 2 A , iar în punctul de funcționare B U 2  U 2B
calculează ca raportul dintre valorile proprii calculate pentru regimul Se va efectua analiza modală considerând diverse valori ale puterii
corespunzător punctului A de funcţionare şi, respectiv pentru regimul de mers în solicitată de către zona de consum. Rezultatele vor fi sintetizate în tabelul 3.
gol.
Tabelul 3. Rezultatele analizei modale a matricei JR şi valorile indicatorului
În continuare, pentru calculul matricei JR şi evaluarea stabilităţii de
global VSI în diverse puncte de pe caracteristica P-U
tensiune folosind analiza modală a acestei matrice se are în vedere că U1  ETh şi
se parcurg următoarele etape: Punctul de funcţionare Punctul de funcţionare
P2 Q2 A B VSI
(i) Calculul matricei admitanţelor nodale   JR   JR
U2A U2B
Y Y th   G11  jB11 G12  jB12  0 0
Y nn    Yth 
Y th  G21  jB21 G22  jB22  0.5 0.2143
 th
P2 Q2
(ii) Calculul tensiunii U2 1.0 0.4286
Fiind cunoscute valorile puterilor activă P2 şi reactivă Q2 se calculează 1.5 0.6429
2.0 0.8527
  U12  2( RP2  XQ2 ) şi    2  4 Z 2 S 22   2  4 Z 2 ( P22  Q22 ) . .
respectiv . .
    . .
U2A  şi U 2 B  P2max Q2max
2 2
(iii) Calculul matricei Jacobian redusă şi evaluarea stabilităţii de Comentați rezultatele!
tensiune