Cum sa combatem tensiune nervoasa

Majoritatea oamenilor isi indeplinesc sarcinile zilnice precum un sofer care ruleaza cu frana trasa..Aceasta frana
reprezinta tensiunea nervoasa pe care nu o constientizam.Ea insoteste de mult timp munca si jocul nostru,ca
aproape ajunge sa ni se para normala.Nu mai observam ca avem maxilarele incordate,stomacul strans si muschii
incordati.Cu toate acestea,oboseala datorata tensiunii nervoase ne consuma din forte,ne reduce abilitatile ,mergand pana la
intunecare judecatii/mintii asupra lucrurilor din jurul nostru.

Cand spui tensiune ,spui efort excesiv in realizarea unui lucru care ar fi trebuit sa fie un automatism.Rezulta ,astfel ,faptul
ca muschii se innoada si se contracta.Incercati sa faceti un efort constient ca sa vorbiti: veti incepe sa va balbaiti,in
cazul in care nu ati amutit.Cand un pianist virtuos incepe sa se gandeasca la degetele lui ,risca sa-si ”agate degetele”.

Depunem un efort excesiv pentru o anumita sarcina.Cu toate aceste, muschii nostri ar raspunde mai bine daca
ordinele noastre ar fi adresate cu blandete,nu cu violenta.De exemplu ,ochiul trebuie sa perceapa un mare numar de
miscari imperceptibile,necesare examenului minutios al obiectului privit.Acest ansamblu de miscari, pur si simplu automate ,
e la fel de independent de vointa precum bataile inimii.Dar daca va puneti in gand sa va fixati privire pe un
obiect,sa faceti un efort constient ca sa vedeti mai bine,ochii dvs, ai caror muschi se atrofiaza, funcioneza mai rau si
imaginea e afectata.

Conscintele negative ale acestei contractii nu sunt doar de ordin fizic.Cand muschii se contracta fara motiv,creierul e
afectat.Din acest motiv se intampla ca o persoana moderata ,ale carei idei se inlantuie cu usurinta ,sa experimenteze
un vid mental in momentul in care participa la o conferinta importanta.Tensiunea,rezultat al unui efort excesiv ,i-a blocate
“rotitele”.

Acest blocaj tinde sa devina obisnuit si inconstient iar muschii ajug sa ramana contractati.Cum putem ,in aceste conditii,sa
ne dam seama de aceasta contractie involuntara?

Mai intai,localizand centrul tensiunii musculare.In acest moment,nu sunteti constienti ,de exemplu, de faptul ca aveti
fruntea incruntata,cu toate ca sunt multe sanse sa fie usor incruntata.Ca sa fiti siguri ,cresteti in mod voluntar
tensiune , incruntati-va pur si simplu sprancenele si observati senzatia musculara care apare.

Exersati pentru a recunoaste aceasta senzatie si verificati in ziua urmatoare rezultatul acestui antrenament

“Cand am invatat sa ma destind,”povestea un student,”am descoperit straturi suprapuse datorate tensiunii, a

caror existenta nu o observasem inainte.”

Odata ce am am invatat sa descoperim contractia ,putem invata s-o oprim.Pentru a ajunge s-o putem opri
trebuie ,mai intai sa crestem contractia musculara.Nu incercati sa va destindenti de la inceput.Nu uitati ca un
muschi are tendinta de-a se destinde involuntar.Contractati in mod voluntar un anumit muschi , apoi opriti-va.Acest
muschi va continua sa se destinda in mod automat ,daca nu e impiedicat de altceva.

Musculatura sprancenelor si a fruntii merita o atentie speciala pentru ca e strans legata de anxietate si griji.Daca nu
incruntam sprancenele e practic imposibil sa ne facem griji.Data viitoar cand veti mai avea o problema ,incercati sa nu
mai incruntati sprancenele si veti vede ca veti aborda problema cu mai multa seninatate.

Mandibula e parte cea mai expresiva a corpului uman.Cand suntem furiosi ,strangem din dinti,cand suntem
hotarati incordam mandibula.Cand mandibula se contracta,creierul dvs.care primeste, neancetat,mesaje prin terminatiile
nervoase ale muschilor ,intelegand :”Sunt intr-o situatie critica ,in fata unui obstacol formidabil.”Astfel apare un
sentiment de angoasa in constiinta.

Indata ce va relaxati muschii mandibulei,creierul intelege astfel :” Bine,iata-ma scapat.”Si treceti printr-un sentiment
de incredere.Deci,de fiecare data cand sunteti ingrijorati si va indoiti de dvs,observati-va contractia mandibulei si
incercati s-o faceti sa dispara.

Mana ,principalul agent de executie al corpului participa la aproape toate activitatile si senzatiile noastre :ridicam
bratele in semn de neputinta,aratam pumnul ca sem al maniei,Cand mana se contracta intregul corp se pregateste de
actiune.Invatati sa va destindeti mainile cand sunteti intr-o situatie dificila , sau cand sunteti maniosi ,astfel tensiunea
va disparea si veti avea impresia ca dominati situatia.

Cand parati o lovitura in stomac , va incordati muschii abdominali.Daca traiti constant in defensiva ,subconstientul dvs.
provoaca contractia permanenta a muschilor abdominali.Si iata cum apare un nou cerc vicios: aceste mesaje de neliniste
emise de muschi ajung la creier si intretin impresia de nesiguranta.Invatati sa rupeti cercul :cand va simtiti
anxiosi,ingrijorati opriti-va si destindeti-va muschii abdominali.Daca incercati sa va dominati anxietatea prin
rationament,cu siguranta nu veti reusi decat sa o agravati.In schimb ,aveti posibilitatea de-a actiona in mod eficace
asupra muschilor cheie.

Invatati sa va destindeti cateva momente ,de trei ori pe zi: in adoua jumatate a diminetii, chiar inainte de pranz, si in a
doua parte a dupa-amiezii.Stati jos cat mai confortabil cu putinta si destindti-va complet sau intindeti-va pe pat,cu
bratele pe langa dvs.Apoi treceti in revista pozitiile cheie ale tensiunii :frunte ,abdome,mandibula,maini,etc.Opriti-va la
fiecare parte cat sa faceti un exercitiu de incordare urmat de destindere ,lucru care va duce, automat, la relaxarea
muschilor.

Respiratia e o modalitate comoda de atenuare a enervarii in intregul corp.Pentru a exprima emotia ,spunem ca avem o
piatra pe inima.Cand momentul critic a trecut , spunem ca respiram mai bine.In schimb ,daca am am invata sa respiram mai
corect am fi mai putin enervati si angoasati.

Ca sa invatati sa respirati trebuie sa stiti ca exista doua tipuri de inspiratie :cei nervosi inspira doar pana-n capul
pieptului ,dilatandu-si si contractandu-si alternativ cutia toracica ;mai mult,respira prea repede si prea superficial.Acest tip
de respiratie e adaptat pentru situatiile de urgenta: asa respiram cand nu mai avem aer ,dupa ce am alergat .Pieptul se
umfla si aspira superficial aerul , pentru ca muschii au nevoie de oxigen.Persoanele nervoase sunt atat de obisnuite
sa reactioneze prin excese, la situatiile normale ,ca respira constant in acesasta maniera anormala.

Respiratia normala e cea abdominala si se realizeaza in special cu ajutorul diafragmei ,miscarea se efecutueaza in
principal in partea de jos a pieptului ,respectiv in partea de sus a stomacului.Prin miscarea de respiratie,muschiul
daiafragmei exercita un masaj usor asupra intregului abdomen ai carui muschi se destind.E aproape imposibil sa fi crispat daca
practici in mod regulat respiratia abdominala.Cand remarcati ca respirati repede si nervos, continuati sa respirati asa ,dar
in mod voluntar.Respirati in felul aceasta ,in mod intentionat,de 500 de ori ,astfel incat sa puteti controla aceasta respiratie
prin vointa.Interventia constinta a vointei are ca efect inlaturarea impresiei de nervozitate.La un moment dat vet
observa faptul ca va trebuie sa va fortati sa respirati repede si ca incetinirea ritmului va usureaza.Una dintre cele
mai damnate cauze ale tensiunii e graba.Putem sa ne grabim chiar stand pe scaun,aparent inactivi ,sau
asteptand autobuzul.Multi oameni se grabesc pentru ca au impresia ca nu mai au timp.Acesti ar face mai bine daca ar
urma sfatul pe care sir WO il dadea studentilor Ganditi-va ,deci la tot timpul pe care il aveti inainte ,in loc sa va
ganditi la putinul timp de care dispuneti.

De fiecare data cand sunteti grabiti,incetiniti ritmul ,intentionat.Fiecare persoana are pasul lui ,ritmul lui de viata ; cand
cedam in fata grabei ,permitem evenimentelor exterioare sa ne impuna ritmul lor.Marele atlet finlandez PN alerga
intotdeauna cu ceasul la mana , isi regla ritmul dupa acest ceas , nu dupa viteza adversarilor ;fara sa se grabeasca
vreodata isi termina cursa in ritmul propriu.

Una dintre cauzele majore ale tensiunii nervoase e faptul ca acordati o importanta nemasurata scopului final , si
ca faceti eforturi excesive ca sa ajungeti la el.E bine sa va reprezentati clar obiectivul visat ,dar asta nu
inseamna ca trebuie sa va deturnati atentia de la pasii de etapa.Si nu uitati sa va menajati fortele pentru a doua
zi.Departe de a fi proba de 100 de metri,viata semana mai degraba cu o proba de cross-country.Daca sprintati fara
oprire riscati,nu doar sa ratati cursa , ci si sa va prabusiti inainte de a sosi la capat.