Sunteți pe pagina 1din 36

Nume Client : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Setări generale ( pt.

întregul imobil TOTAL


): 01/17/2018

Zona climatică IV -21 Zona eoliană IV inafara localit. 4.0 Adâncimea pânzei de apă freatică H 7.00 Coef. Etaj E 1.00 CM 1.00

denumire / destinatie cameră T inter. °C 20 Necesar termic total W 0 W/mc 0.00 W/mp 0.00

denumire h Supraf.
Rc Temp h sol m elem. denumire h Supraf.
Rc Temp h sol m elem.
Supraf. Supraf.
element L Totala
de calcul ext. a W de element L Totala
de calcul ext. a W de
constructie l Lvitral. aprox. exact peret. i fer./usi constr. constructie l Lvitral. aprox. exact peret. i fer./usi constr.

perete 1 2.50 0.00 0.00 M-B -21 0.00 0.00 1.038 P perete 2 2.50 0.00 0.00 M-B -21 0.00 0.00 1.038
fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 E fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 R fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
fereastra 3 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 E fereastra 3 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
usa 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 T usa 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
I
perete 3 2.50 0.00 0.00 M-B -21 0.00 0.00 1.038 E perete 4 2.50 0.00 0.00 M-B -21 0.00 0.00 1.038
fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 X fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 T fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
usa 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 E usa 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
R
perete 5 2.50 0.00 0.00 M-B -21 0.00 0.00 1.038 I perete 6 2.50 0.00 0.00 M-B -21 0.00 0.00 1.038
fereastra 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 O fereastra 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
usa 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200 R usa 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200

perete 7 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 P perete 8 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 E usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 R usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
E
perete 9 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 T perete 10 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 I usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 I usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
N
perete 11 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 T perete 12 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 E usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
R
perete 13 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 I perete 14 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 O usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
R

podea 1 0.00 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 P tavan 1 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 0.00 1.038
podea 2 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 L tavan 2 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038
podea 3 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 A tavan 3 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038
podea 4 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 N tavan 4 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038
podea 5 0.00 P1 20 0.00 0.00 1.000 S tavan 5 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038
E fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200
E fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -21 0.00 0.050 1.200

Aveti mai jos o serie de marimi si valorile lor, conform SR 1907, asa cum le utilizeaza si acest program. O parte provin din pag. Culise, o parte sint rezultatul unor formule de calcul, iar o alta parte sint constante ce pot fi introduse de operator. Atentie sa nu stergeti din greseala vreo
formula. Cei care au cunostinte in domeniu isi pot adapta si mai bine calculele la experienta si nevoile lor, ca si in pagina Culise. Iar cei care se pricep mai putin, aveti grija ce date introduceti aici ! Modificati DOAR daca : 1. sinteti sigur pe ceea ce faceti, sau 2. doriti doar sa vedeti
cum afecteaza modificarea unei valori rezultatul final, dupa care dati un "UNDO" = Ctrl+Z.

Punct Cardinal Est AT 0.00 λ mediu 1.50 A usi ext. 0.00 Qi1 0 V - volumul camerei 0.00
Ao 0.000 Ap 0.00 ms 0.48 n-nr.desch. 0 Qi2 0
Rm 0.60 Rp 0.00 ns 1.20 Qu 0 L rosturi 0.00 QS 0.00
Ac 16.200 Abc 0.00 V 3/4 6.35 alege destinatia camerei: ρ aer 1.20 QT 0
Adaosuri 1.162 R bc 0.00 bai Cp 1,011 QT*adaosuri 0
Abcj 0.00 nao 0.00028 QT*adaosuri + Qi 0
Modul de stabilire al gradului de izolatie al peretilor exteriori sau planseelor -- orientativ!

Grosime Grosime
Material component Strat izolator
( cm ) ( cm )

caramizi cu goluri verticale 38 polistiren 16


Rezistenta termica corectata, reala ( R c ) =

Pe cei cu adevarat interesati ii invit sa-si calculeze si mai exact rezistenta termica a peretilor sau a planseelor, cu ajutorul tabelului
din dreapta ( col. T-W). De asemenea, pt. cei care nu stiu, aveti si mai in dreapta o serie de definitii ( K, R, λ ), precum si o serie de
formule de calcul simplificate din acest domeniu. Nota : programul face calculele pierderilor de caldura conform formulelor din
SR 1907, care sint mult mai "stufoase" !

Pt. acest program,


1. in placa peste pamant, sau in sapa de deasupra ei (cu sau fara
PODEA izolata inseamna : incalzire in pardoseala), un strat de polistiren extrudat de 5 cm
grosime. (alegem P7 la pardoseala camerei, Rc= 2,2 mpK/W).
4. Daca sub podea este EXTERIORUL
(camera iese inafara celei de sub ea, sau
sub camera e un gang de trecere), atunci 2. in placa sau in sapa de peste o incapere neincalzita (subsol,
izolatia podelei ar trebui sa fie mult mai buna beci, camera tehnica, garaj etc). un strat de XPS, SI / SAU
(Rc minim recomandat = 4,5 mpK/W), cu vreo
20 cm de izolatie, aproape cam ca la un 3. pe exterior, sub podea, adica pe tavanul camerei neincalzite de
tavan spre exterior. In acest caz, alegem P5 dedesdubt, un strat de polistiren sau vata, cu sau fara gips-carton. In
la pardoseala camerei, in pagina Camere, la total, izolatia podelei trebuie sa ajunga la o Rc de 2,9 mpK/W, minimul
incaperea analizata. recomandat. Alegem P3 la pardoseala camerei.

1). Deasupra tavanului este POD:


Pt. acest program, 1. pe interior, in camera de la ultimul nivel locuit (incalzit), sub tavan,
TAVAN izolat inseamna : un strat de izolatie termica (EPS, vata minerala de sticla sau bazaltica,
celuloza, sau ce vreti voi) de 25 cm grosime, cu sau fara gips-carton.
Valoarea Rc minim recomandat de 5 mpK/W. Se alege T3 sau T5 la
descrierea situatiei tavanului camerei
Pod izolat inseamna ca in pod, intre capriori,
exista un strat de izolatie termica, de 10 cm
polistiren expandat sau 6-7 cm PUR suflat in-
2. SAU: un strat izolator pe interior mai subtire, de 10-15 cm, daca nu
situ (vata mai rar, caci e sensibila la
va permite inaltimea camerei si un alt strat pe exterior, in pod, pe
umezeala care s-ar putea scurge accidental,
podeaua lui, mai mult sau mai putin pietonal, dupa dorinta. Poate fi
in timp, sub invelitoare, mai ales fara folia de
EPS mai dens, minim EPS80, mai bine 100 sau 120 (rezistenta la
difuzie montata pe astereala). Poate reduce
compresiune, nu grosimea!!!), sau se poate face un caroiaj din rigle de
temperatura din pod, iarna, cu 6*C fata de
lemn intre care se pune vata sau orice alt material izolator, chiar PUR
cea exterioara, daca nu exista ferestre
(spuma poliuretanica suflata in-situ), si care la final poate fi acoperit cu
deschise la pod. De aceea apar, in pagina
scaduri sau placi de OSB, pt protectie si circulatie.
Camere, la pod, variantele T3 si T5. Difera
doar prin temperatura interioara a podului,
adica cea de dincolo de tavaanul camerei.
3. Daca planseul spre pod este alcatuit din grinzi de lemn, de 10-15-20
cm grosime, se poate pune material izolator intre grinzi, in general vata
la rola, cat mai etans. Iar sub tavan, se poate completa cu alt strat de
izolatie, de 15-10-5 cm, poate chiar un pic mai gros, pt compensarea
puntilor termice inerente, pina la atingerea valorii Rc.
deschise la pod. De aceea apar, in pagina
Camere, la pod, variantele T3 si T5. Difera
doar prin temperatura interioara a podului,
adica cea de dincolo de tavaanul camerei.
3. Daca planseul spre pod este alcatuit din grinzi de lemn, de 10-15-20
cm grosime, se poate pune material izolator intre grinzi, in general vata
la rola, cat mai etans. Iar sub tavan, se poate completa cu alt strat de
Sper sa nu le confundati: Podul este pod, izolatie, de 15-10-5 cm, poate chiar un pic mai gros, pt compensarea
iar tavanul tavan !!! puntilor termice inerente, pina la atingerea valorii Rc.

2). Deasupra tavanului este EXTERIORUL:

1. pe interior, in camera de la ultimul nivel locuit (incalzit), sub tavan


(care de obicei e planseu din beton armat), un strat de izolatie termica
(EPS, vata minerala de sticla sau bazaltica, celuloza, sau ce vreti voi)
Panourile sandwich ca acoperis: de 25 cm grosime, cu sau fara gips-carton. Valoarea Rc minime
recomandate este aceeasi, de 5 mpK/W.
Nu vreau sa le fac reclama, dar cu un astfel
de acoperis impusti 3 iepuri dintrun foc: 1).
Scapi de sarpanta (lemn+manopera) sau de 2. SAU: un strat izolator pe interior mai subtire, de 5-10 cm, daca nu
cea mai mare parte din ea; 2). Rezolvi cu va permite inaltimea camerei si un alt strat pe exterior, afara, pe
invelitoarea propriu-zisa; 3). Rezolvi cu brio, podeaua terasei. In acest ultim caz, exista 2 sisteme de realizare:
intr-un strat subtire si cu putine punti termice, terasa clasica si terasa inversata. Depinde daca vrem terasa
termo-izolatia tavanului. circulabila sau nu. Fiecare dintre metode presupune anumite etape
de punere in opera si anumite straturi de materiale necesare, intro
anumita ordine, pentru a impleti cat mai eficient necesitatea izolarii
Singurul dezavantaj este ca nu o sa mai ai termice cu cea a hidro-izolarii, care este decisiva in astfel de cazuri.
un pod pe care sa il umpli in timp cu tot felul Gasiti multe informatii pe net, despre aceste sisteme, foarte
de lucruri inutile, care crezi ca o sa-ti mai documentate chiar de catre producatori recunoscuti.
trebuiasca candva…

Si ii rapesti viitoarei tale pisici un palpitant 3. Tavanul camerei este alcatuit chiar din panouri sandwich, cu panta
teren de joaca si de vanatoare, in zilele lina, fara pod. Aceste panouri (aproape) ca pot oferi singure, cu PUR la
ploioase :)) interior, valoarea Rc minim recomandata.de 5 mpK/W, de pe la 12 cm
grosime in sus. Cel putin asa se lauda producatorii...
orientativ! Tip constructiv fereastra - orientativ.

Geam ORICE geam ante-termopan, cu 2-3 sticle float, montate in 1-2 cercevele
simplu (fara gaz inert, fara LowE, fara garnituri), tamplarie lemn sau AL simplu.
Grad izolare
Termopan cu 2 foi de sticla float, fara Argon, sau cu Argon pus acum minim 10 ani, prin supape),
vechi fara Low-E, pe lemn sau PVC 3-4 camere (60mm) sau AL simplu.

FB cu 2 foi de sticla (pachet 24 mm grosime), cu Low-E sau 4S si Argon, cu tamplarie AL cu


Termopan
4.2653 rupere punte termica, lemn stratificat (60 mm grosime) sau PVC cu 3-4 camere (max. 65
economic mm grosime), cu 2 garnituri de etansare.

cu 3 foi de sticla (pachet maxim 40 mm grosime), cu 2 foi LowE (sau LowE si 4S) si
seelor, cu ajutorul tabelului Tripan
R, λ ), precum si o serie de Argon, pe lemn stratificat (70 mm grosime), AL cu rupere punte termica sau PVC cu 5-6
bun camere (maxim 76 mm grosime), cu doar 2 garnituri de etansare.
dura conform formulelor din

cu 3 foi de sticla (pachet minim 42 mm grosime), cu 2 foi LowE (sau 4S+LowE), cu


Tripan
Argon, cu baghete de AL sau "calde" (din plastic), pe lemn stratificat (80 mm) sau PVC cu
premium 6-7 camere (minim 80 mm grosime), cu 3 garnituri de etansare.

easupra ei (cu sau fara cu 3 foi de sticla (minim 46 mm), cu 2 foi LowE (sau 4S+LowE), cu Argonn, cu baghete
Tripan casa
en extrudat de 5 cm calde (nu din AL!), pe lemn stratificat (90 mm) sau PVC cu 6-7 camere (minim 82 mm), cu
ei, Rc= 2,2 mpK/W).
pasiva 3 garnituri, si (eventual) cu module termice in profile.

re neincalzita (subsol,
de XPS, SI / SAU

camerei neincalzite de
sau fara gips-carton. In
c de 2,9 mpK/W, minimul
eala camerei.

uit (incalzit), sub tavan,


a de sticla sau bazaltica,
, cu sau fara gips-carton.
W. Se alege T3 sau T5 la
camerei

e, de 10-15 cm, daca nu


pe exterior, in pod, pe
, dupa dorinta. Poate fi
sau 120 (rezistenta la
ce un caroiaj din rigle de
terial izolator, chiar PUR
final poate fi acoperit cu
ie si circulatie.
Daca situatia
dvs. concreta
este diferita, va
nzi de lemn, de 10-15-20
invit sa va
tre grinzi, in general vata
calculati exact
completa cu alt strat de
rezistenta
ai gros, pt compensarea
podelei sau
gerea valorii Rc.
tavanului cu
tabelul din
Daca situatia
dvs. concreta
este diferita, va
invit sa va
calculati exact
rezistenta
podelei sau
tavanului cu
tabelul din
dreapta paginii,
iar valoarea
obtinuta sa o
folositi in
coloanele H si
cuit (incalzit), sub tavan T din pagina
n strat de izolatie termica Camera. In
eluloza, sau ce vreti voi) acest caz, va
n. Valoarea Rc minime alegeti singuri
5 mpK/W. coeficientul
datorat puntilor
termice ! (si il
notati in celula
re, de 5-10 cm, daca nu
AA18)
pe exterior, afara, pe
2 sisteme de realizare:
de daca vrem terasa
esupune anumite etape
ateriale necesare, intro
ent necesitatea izolarii
siva in astfel de cazuri.
este sisteme, foarte
ori recunoscuti.

ouri sandwich, cu panta


oferi singure, cu PUR la
mpK/W, de pe la 12 cm
a producatorii...
Uw R

montate in 1-2 cercevele


ie lemn sau AL simplu. 3.70 0.270

m minim 10 ani, prin supape),


m) sau AL simplu. 2.50 0.400

S si Argon, cu tamplarie AL cu
PVC cu 3-4 camere (max. 65 1.70 0.588
nsare.

oi LowE (sau LowE si 4S) si


unte termica sau PVC cu 5-6 1.30 0.769
nituri de etansare.

oi LowE (sau 4S+LowE), cu


stratificat (80 mm) sau PVC cu 1.00 1.000
ituri de etansare.

owE), cu Argonn, cu baghete


6-7 camere (minim 82 mm), cu 0.80 1.250
ce in profile.
1

10
Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale (corectate) a
unui perete sau planseu, in functie de straturile care il compun:

d λ
Material component
cm ! W/mK
aer interior - flux termic orizontal (prin perete) sau de jos in sus (prin tavan) --- 8.000

tencuială var 1.00 0.700

plăci de ipsos 1100 kg/m3 0.00 0.410

polistiren expandat grafitat - pt. fatade 0.00 0.033

vată minerală tip 70 0.00 0.045

Caramida termoeficienta cu goluri verticale Porotherm30 30.00 0.189

BCA Macon 0.00 0.110

tencuială var-ciment 0.00 0.870

polistiren expandat grafitat - pt. fatade 10.00 0.033

mortar ciment 0.50 0.930


aer exterior, la exterior sau in alta incapere, orice flux termic --- 24.000

41.50

coeficient punti termice :

rezistenta termica corectata :

nivelul gradului de izolare :

Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete (sau mai multi, vezi cel. AA27 - AA28)
ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W/m cub si W/m patrat, pt. o camera cu dimensiunile si
ferestrele de mai jos :

( datele scrise cu rosu pot fi modificate de utilizator )

Lungimea camerei 4.00 m

Latimea camerei 4.00 m

Inaltimea camerei 2.50 m

Suprafata camerei 16.00 mp

Volumul camerei 40.00 mc

Suprafata peretilor exteriori, cu tot cu ferestre / usi 10.00 mp

Suprafata totala a ferestrelor / usilor spre exterior 3.00 mp

Coeficientul de transfer termic ( K ) al ferestrelor / usilor spre exterior 1.50 W/mpK

Temperatura interioara 20 ⁰C

Temperatura exterioara -21 ⁰C


Pierderile de caldura prin peretii propriu-zisi (doar prin zidarie) 82.84 W

Pierderile de caldura prin ferestrele / usile spre exterior 221.40 W

Pierderea TOTALA de caldura : 304.24 W

Pierderea de caldura raportata la volumul camerei 7.61 W / mc

Pierderea de caldura raportata la suprafata camerei 19.02 W / mp

Formula simplificata de calcul a pierderilor de caldura printr-un perete cu / fara geam este :

Q = [ 1 / ( R perete din calcul tabel * coeficient punti termice ) ] * (suprafata perete - suprafata geam)
* ( T interioara - T exterioara ) + K geam * suprafata geam * ( T interioara - T exterioara )

Daca intilniti materiale de constructie care nu apar in tabel,

le puteti scrie mai jos, astfel incit sa le puteti folosi la calcul:

Denumire, tip, caracteristici, producator


Vata minerala bazaltica Knauf, la rola, 10 cm grosime, pt interior

Vata minerala bazaltica Werk, la placi, 10 cm grosime, densa, pt fatade

Panou sandwich cu PUR 10 cm grosime


Panou sandwich cu PUR 12 cm grosime
E
F
G
H
I
J
orectate) a
e il compun:

R = d/λ
m2K/W
0.1250
0.0143
0.0000
0.0000
0.0000
1.5873
0.0000
0.0000
3.0303
0.0054
0.0417

4.8039
0.75
3.6030
col. H/T

ti, vezi cel. AA27 - AA28)


mera cu dimensiunile si

pereti ext.

1.00

Procent din
total pierderi
de caldura :
27%
73%

vezi si Formule

λ
0.034

0.036

0.21
0.18
0.9
1.1
1.3
1.5
1.7
1.9
D E F I N I T I I de BAZA:
Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este e
termic ( notata si U ).

K= coeficientul de tranfer termic : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-u
diferenta de 1 grad C intre interior si exterior.

Nivelul de conductivitate termica a unui material este exprimat prin λ = coeficient de c

λ = (coeficientul de) conductivitate termica a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh care
grosime de 1 m, in timp de o ora, la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 suprafete a

λ efectiva = valoarea teoretica a conductivitatii termice a unui material; se calculeaza in laborator de catre produca
materialul in stare perfect uscata; de obicei este valoarea care apare pe eticheta pr

λ calcul = valoarea reala, folosita in calcule, a conductivitatii termice a unui material; este mai mare decit λ efec
normale de exploatare ale materialelor.

Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de R =
materialului respectiv, si este inversul lui K . Depinde de grosimea materialului analizat. Cu ajutorul lui se pot compara
elemente de constructie eterogene cu grosimi diferite si cu conductivitati termic

Rc (notata si R' ) = rezistenta termica corectata, reala, a materialului respectiv = rezistenta termica te
termice.

În prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecţie termică Rc , pt. asigurarea unui confort term
prin pierderile de caldura sunt mărite mai mult, conform C107/1 mod

REZISTENTA TERMICA CORECTATA MINIMA Rc (min) pt elementele de constructie ale une


de locuit:

Nr. Elementul de constructie


1. Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate, inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise)

2. Tamplarie exterioara
3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri
4. Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite
5. Pereti adiacenti rosturilor inchise

6. Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.)

7. Placi pe sol (peste CTS)


8. Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a subsolurilor incalzite (sub CTS)
9. Pereti exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile incalzite

Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica" omoge
mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit restul elementului de

Exemple de situatii in care exista punti termice inerente oricarei constructii:


1* buiandrugii din beton la ferestre sau usi, la un zid confectionat din materiale de constructie cu o mai buna rezistenta term

2* stilpii / stalpisorii de sustinere din beton armat de la colturile cladirii.

3* Imbinarile in T dintre peretii exterori si peretii interiori, imbinarile dintre peretii exteriori si placi sau plansee
4* Gaurile din peretii exteriori in care se fixeaza termosistemul, cu dibluri de plastic
5* Rosturile dintre blocurile de caramida sau BCA, atat cele prizontale, cat si cele verticale.

Exemple de situatii in care exista punti termice care ar putea fi evitate :


1* rosturi mai mari de 12 mm intre blocurile de caramida sau 8 mm intre blocurile de BCA, sau "umplute" neglijent cu (putin

2* lipsa mortarului (sau mortar insuficient, cu goluri) in locasul de mortar, la caramizile cu locas de mortar
3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai mari decit in

4* izolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata minerala "turtita"
circula aerul de la o placa la alta, vata minerala afectata de umiditate etc.

5* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid, spaleti etc.

6* materiale de constructie (BCA, caramizi, vata etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii (mai ales
proprietatile termoizolante.

7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent amplasa
8* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la articolul "A
9* neumplerea cu spuma poliuretanica a golurilor ramase in spuma de montaj dupa indepartarea icurilor de fixare a tampla
10* ETC.
, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata de valoarea K = coeficient de transfer
otata si U ).

in Wh (watti ora) transmisa printr-un mp de element de constructie timp de o ora la o


intre interior si exterior.

exprimat prin λ = coeficient de conductivitate termica.

a de caldura exprimata in Wh care trece printr-o suprafata de 1mp, a unui material cu o


de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale materialului.

uleaza in laborator de catre producatorii de materiale de constructii, la 10 grade C si cu


valoarea care apare pe eticheta produsului finit.

aterial; este mai mare decit λ efectiva si tine cont de umiditatea naturala in conditiile
tare ale materialelor.

masa lui este exprimata de R = rezistenta termica ( sau rezistivitatea termica ) a


zat. Cu ajutorul lui se pot compara proprietatile termoizolatoare ale unor materiale sau
mi diferite si cu conductivitati termice diferite.

respectiv = rezistenta termica teoretica (din tabele) x coeficientul datorat puntilor


mice.

pt. asigurarea unui confort termic sporit si pt. reducerea risipei de energie termica
mai mult, conform C107/1 modificat:

dupa dupa inainte de


entele de constructie ale unei cladiri 1 ianuarie 1 ianuarie 1 ianuarie
2011 1998 1998

Rc(minim) Rc(minim) Rc(minim)


[m2K/W] [m2K/W] [m2K/W]
deschise) 1.80 1.40 1.20

0.77 0.50 0.40

5.00 3.00 2.00

2.90 1.65 1.10

1.10 1.10 0.90

ouri, ganguri de trecere etc.) 4.50 4.50 3.00

4.50 4.50 3.00

) 4.80 4.80 4.20

2.90 2.40 2.00

nstructie care "strica" omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai


ca decit restul elementului de constructie dat.

uctie cu o mai buna rezistenta termica decit betonul (cam toate)

si placi sau plansee

ale.

A, sau "umplute" neglijent cu (putin) mortar.

u locas de mortar
osturi mai dese si mai mari decit in cazul bucatilor "standard".

eral; zone de vata minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate

paleti etc.

mp in conditii improprii (mai ales umezeala), ceea ce le altereaza

putina sau prost / neglijent amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc)
"penal" - vezi poza de la articolul "Asa NU" de pe blog !)
partarea icurilor de fixare a tamplariei
F O R M U L E simplificate :

Q = K x S x ΔT ⁰C

fluxul termic = Tint. - Text.


coeficientul de suprafata
(W) perete
transfer termic ( m2 ) diferenta de
temp. : interior
minus exterior

1 d
K =
Rc
; R teoretica =
λc
d = grosime
coeficientul de rezistenta material
inversul termica
transfer termic rezistentei teoretica
termice
corectate, reale λc = conductivitate
termica de calcul, reala

R teoretica = ( R1 + R2 + … +Rn ) + 0,167

R1, R2, … Rn = rezistenta termica a stratului 1, 2, … n din


care e alcatuit peretele
rezistenta termica
totala a peretelui,
teoretica
0,167 = rezistenta termica insumata a straturilor de aer de pe
cele 2 suprafate ale peretelui.

Rc = R teoretica x π

calculat cu coeficient de corectie


rezistenta termica valorile λ din datorat prezentei
corectata, reala, a tabele eventualelor punti termice
peretelui

n n
ЛT t1/t2 ЛT t1/t2

q t1 / t2 = q 75/65 x f =
ЛT 75/65 ЛT 75/65
ЛT 75/65 ЛT 75/65

caldura degajata caldura degajata


de un radiator la de un radiator la n = exponent termic, dat de
temperaturile de temperaturile de producatorii de radiatoare, care
tur / retur t1 / t2 si tur / retur 75 / 65 difera, pt. fiecare model de f = un factor de corectie. Unii
la o oarecare si la o oarecare radiator, cu inaltimea lui. Are valori producatori de radiatoare ofera
temp. t interior temp. t interior cuprinse intre 1,1 si 1,5 , insa tabele cu valorile lui f, in functie
poate fi aproximat linistit la de temp. de tur /retur /interior, si
valoarea de 1,30. cu valori ale lui n calculate de
ei.

unde :

ЛT t1/t2 =
t1 + t2 - t interior
2

Exemple :

ЛT 75/65 =
75 + 65
- 20 = 50
2

ЛT 50/40 =
50 + 40
- 20 = 25
2

ЛT 90/70 =
90 + 70
- 20 = 60
2

1.3 1.3
25
f 50/40 =
50
= 0.5 = 0.4061

Deci un radiator, care la temp. de tur / retur de 75 / 65 si la o temp. a


camerei t interior de 20 ⁰C, degaja 1000 W, atunci la temp. de tur / retur
de 50 / 40 si la o temp. a camerei t interior tot de 20 ⁰C, va degaja doar
406 W, adica aprox. 40 %. De aceea, in acest caz, trebuie ales un
radiator cu o dimensiune mult mai mare, care la 75/65 sa ofere (1000 /
0,4061) = 2,463 W, iar la 50 / 40 tot acei 1000 W initiali, necesari
camerei.
M-am hotarit sa dau o tenta de … "open source" acestui program, prezentind modul de calcul si ofe
care se pricepe sa modifice anumite date utilizate de "program", pt. obtinerea unor rezultate adaptate
- valorile scrise cu rosu pot fi modificate ! -

1. Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valo
clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile
calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie
0.6 1 1.5 2.1 2.7 3.4
clasificarea gradului de izolare : FS S S-M M M-B B
valorile rezist. termice minim 0.30 0.71 1.11 1.61 2.31 3.21
( R ) pt. fiecare nivel : maxim 0.70 1.10 1.60 2.30 3.20 4.50
valoarea de calcul a rezistentei 0.33 0.78 1.22 1.77 2.54 3.53
termice ( R c ) pt. peretii exteriori : 0.25 0.59 0.92 1.33 1.91 2.65

Pt. peretii interiori am folosit o valoare de calcul a rezistentei termice corectate Rc de :

valoarea de calcul a rezistentei T1 T2 T3 T4 T5 T6


termice ( R c ) pt. TAVAN : 0.20 0.20 5.00 0.20 5.00 0.20
valorile vechi, până la 23 apr. 2017: 0.30 0.30 2.10 0.30 2.10 0.30

valoarea de calcul a rezistentei P1 P2 P3 P4 P5 P6


termice ( R c ) pt. PODEA : 0.20 0.20 2.90 0.20 4.50 0.20
valorile vechi, până la 23 apr. 2017: 0.30 0.30 1.20 0.30 1.20 0.4

tip fereastra G. Simplu T. Vechi T. Economic T. Bun T. Premium

coeficienti K 3.70 2.50 1.70 1.30 1.00


coeficienti R 0.27 0.40 0.59 0.77 1.00

coeficienti i 0.120 0.080 0.060 0.050 0.045

2. Adaosul pt. orientarea camerei : un procent cu care se mareste sau se micsoreaza QT = fluxul termic prin transmisie,

Punct Cardinal Nord Sud Est Vest N-E N-V S-E S-V
coeficienti * 5.00 -5.00 0.00 0.00 5.00 5.00 -5.00 -5.00

3. Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod sau fara, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona

Tavan : valoarea temp. T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7


exterioare de calcul ⁰C : 20 -18 -18 -12 -12 -21 -21

Podea : valoarea temp. P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7


exterioare de calcul ⁰C : 20 8 8 -21 -21 8 8

In cazul unui acoperis izolat termic al podului, temp. de calcul creste, fata de temp. din tabelul de mai sus, cu :
4. Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incape

Rm 0.60 0.70 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00 2.30 2.60
Ac 16.20 14.25 12.30 11.00 9.70 8.90 8.35 7.75 7.45 7.00 6.60

Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare
se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, coresp

5. Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara lo

Zona in localitate inafara localitatii Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la a
eoliana v v ⁴⁄₃ v v ⁴⁄₃
I 8.0 16.00 10.0 21.54
II 5.0 8.55 7.0 13.39
III 4.5 7.45 6.0 10.90
IV 4.0 6.35 4.0 6.35

6. Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de i
adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura p

H(m)
h (m) ≤4 6 8 ≥ 10 <-- valori SR
0 - 4,5 4,5 - 7 7-9 9 - 10… <-- valori program
0.0 0.768 0.645 0.574 0.530 0 - 0,5
1.0 0.490 0.430 0.398 0.377 0,5-1,5
2.0 0.448 0.380 0.347 0.327 1,5 - …
^ valori SR

7. Valorile recomandate pt. nao = numarul de schimburi de aer necesar in incapere in conditii de confort fiziologic :

destinatia incaperii nao (m3/s)/m3 nao (m3/h)/m3


camere de locuit 0.00022 0.792
bucatarii 0.00033 1.190
bai 0.00028 1.000
scoli, crese, spitale 0,007*Nr. Pers. 25*Nr. Pers.

8. Valorile unor constante, utilizate de program :

Notare CM E m podea m per. ext. m tavan m tamplarie


Valoare 1.00 1.000 1.000 1.038 1.038 1.200

9. Valoarea coeficientului ms = coeficient de masivitate a solului. Se foloseste la calculul Qs = caldura pierduta prin sol.
Lmax 3 3.5 4 4.5 5 5.5 6 7 8 10
ms 0.8 0.74 0.71 0.68 0.66 0.63 0.62 0.58 0.55 0.53

Acest Lmax se va calcula separat pt fiecare camera in parte, astfel: Lmax = PI*(2*H-h)/2
H= 7.0 Astfel, cu aceste date de intrare, valoarea
Exemplu pt Camera:
h= 0.0 lui Lmax pt Camera va fi:

10. "Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, fara nici o legatura cu vreun STAS, adresata celor care
radiatoarele si care, oricit de precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Reprezinta procentul ( % )
termic al fiecarei camere, fata de valoarea rezultata din calcule facute de acest program.

Bineinteles, valoarea implicita este zero, insa o puteti modifica aici :

11. O harta a Romaniei, cu impartirea RECENTA pe zone CLIMATICE :


- 12 ⁰C - 15 ⁰C - 18 ⁰C - 21 ⁰C
cu maro = zona I cu galben = zona II cu verde = zona III cu bleu = zona IV

12. De asemenea, o harta cu impartirea Romaniei pe zone EOLIENE :

13. Rezistente termice normate ale straturilor de aer neventilate (in mpK/W):

Directia si sensul fluxului termic


Grosimea
stratului de aer Vertical
(mm) Orizontal
Ascendent Descendent
0 0.00 0.00 0.00 valorile lambda aferente
5 0.11 0.11 0.11 0.045 0.045

7 0.13 0.13 0.13 0.054 0.054

10 0.15 0.15 0.15 0.067 0.067

15 0.17 0.16 0.17 0.088 0.094

25 0.18 0.16 0.19 0.139 0.156

50 0.18 0.16 0.21 0.278 0.313

100 0.18 0.16 0.22 0.556 0.625


300 0.18 0.16 0.23 1.667 1.875

Asta ca sa vada si cei care cred ca aerul este cel mai bun izolator termic, in orice conditii si la orice grosime !!

Sunt unii care isi lasa cativa centimetri de aer (3-5 cm) intre izolatie si rigips, sau intre izolatie si al doilea perete din
apa, si ca sa izoleze termic mai bine, ca doar aerul este bun izolator. Ei bine, se inseala! Stratul ala de 5 cm de aer are
al caramizii GVP slaba. Evident ca ar fi fost mai bine, dpdv termic, sa puna si acolo izolatie termica, daca tot au lasat
in sistem perete exterior - spatiu 10-15 cm - perete interior, atunci acel spatiu este obligatoriu sa il umpli

De asemenea, sunt unii care tind sa considere ca stratul de aer dintre izolatie si finisajul peretelui in sistemul fatadel
termica totala a peretelui. Fals! Pe langa faptul ca acel strat de aer nu prea se poate numi "neventilat
zentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului
nerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.

m si a suprafetelor vitrate : valorile rezistentei termice dupa care se face


afetelor vitrate, precum si valorile de calcul pt. fiecare treapta, folosite pt.
valorile coeficientul de infiltratie " i ".
10 valorile vechi de pe randul 12
FB Pt. peretii exteriori
4.51
10.00 - valorile scrise cu rosu pot fi modificate.
4.96 --> valoarea propusa (din tabel) pt. calculul rezistentei termice, pt. fiecare nivel.
3.72 --> valoarea de calcul corectata, REALA, obtinuta astfel : valoarea
propusa mai sus x coeficientul de mai jos:
0.70
Coeficientul general care ia in calcul
existenta puntilor termice din
T7 pereti/plansee; scade valoarea reala a
rezistentei termice calculate:
5.00
2.10 0.75

P7
1.20
1.2

T. Premium T.C. Pasiva

1.00 0.80
1.00 1.25
0.045 0.040

T= fluxul termic prin transmisie, al intregii camere.


pod izolat (acoperis al podului
intre capriori)

tavan inclinat izolat termic al

podea cu beci, in functie de zona climatica setata :


perete izolat termic al fatadei ca

Zona climatica setata


I II III IV V perete izolat termic al
mansardei
-12 -15 -18 -21 -24 Temp. ext. aferenta zonei
-9 -12 -15 -18 -21 Temp. in pod neizolat
11 10 9 8 7 Temp. sol/beci NEincalzit

tabelul de mai sus, cu : 6 grade C.


zistenta termica medie a incaperii = CM*AT*(tint-text) / QT

3.00 3.50 4.00 5.00 6.00 8.00 10.00


6.40 6.00 5.75 5.50 5.25 5.00 4.80

spunde valorii imediat inferioare a Rm. De ex., daca Rm este 0,9,


nci se va alege Ac = 5,75, corespunzatoare lui Rm = 4,00.

esteia, in localitate sau inafara localitatii :

e 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudinea de 1.100 m.

cm, in functie de adincimea de ingropare a pardoselii ( h ) si de


ea Qs = pierderile de caldura prin sol.

nditii de confort fiziologic :

m tamplarie m per. int.


1.200 1.000

Qs = caldura pierduta prin sol.


12 14 18 22 30
0.51 0.49 0.48 0.47 0.46

unde: H= si h= (vezi comentariul celulei)

21.99 iar valoarea calculata a lui ms tot 0.48


pt Camera 1 va fi:

reun STAS, adresata celor care NU se pot abtine sa nu supradimensioneze


?" :) . Reprezinta procentul ( % ) cu care se doreste marirea necesarului
m.

%
- 24 ⁰C
u = zona IV cu albastru inchis= zona V

ile lambda aferente pentru comparatie:


0.045 * lambda PUR 0.023
0.054 * lambda EPS sau vata 0.04
0.067 * lambda BCA 0.1
0.088 * lambda caramida GVP buna 0.15
0.132 * lambda caramida GVP slaba 0.23
0.238 * lambda lemn 0.25
0.455 * lambda caramida tiganeasca 0.5
1.304 * lambda beton 1.7

e conditii si la orice grosime !!!

e izolatie si al doilea perete din zidarie, ca sa poata iesi in voie vaporii de


a! Stratul ala de 5 cm de aer are un lambda mai slab decat al lemnului, sau
olatie termica, daca tot au lasat acel spatiu! Iar daca faci zidurile exterioare
patiu este obligatoriu sa il umpli TOT cu material termoizolant!

ajul peretelui in sistemul fatadelor ventilate ar trebui contabilizat la izolatia


u prea se poate numi "neventilat", aportul lui ar fi neglijabil.
pod izolat (acoperis al podului izolat termic intre cap
mica, atunci nici nu mai merita facut. Si asa ai greu ac
pina sus, la coama
tavan izolat termic al mansardei
pod izolat (acoperis al podului, izolat termic
intre capriori) tavan inclinat izolat termic al mansardei
POD

tavan inclinat izolat termic al


mansardei Mansarda
1,80 - 2,50 m

perete izolat termic al fatadei casei


perete
exterior
mansarda
perete izolat termic al 0,70 - 1,80 m
mansardei

spatiu de
depozitare
exterior
: 2,50m: ultimul nivel
inaintea mansardei
pod NEizolat (acoperis al podu
termic intre capriori)
s al podului izolat termic intre capriori). Daca inaltimea este foarte
ai merita facut. Si asa ai greu acces in el. Iar mansarda sa fie inalta NU exista tavan inclinat al mansardei!
pina sus, la coama. In acest caz, mansarda este ca un
at termic al mansardei etaj clasic dar cu suprafata mai mica
fata de etajul de dedesubt!!!
nat izolat termic al mansardei

pod NEizolat (acoperisul podului


pod NEizolat (acoperisul podului NEizolat termic) + peretii laterali ai podului
NEizolati termic

perete izolat termic al mansardei, comun cu al fatadei casei

SAU:
pod NEizolat (acoperis al podului, neizolat
termic intre capriori)

tavan inclinat al mansardei!


az, mansarda este ca un pod NEizolat (acoperis al podului neizolat termic intre capriori)
dar cu suprafata mai mica
jul de dedesubt!!! tavan izolat termic al mansardei

POD
perete exterior al mansardei, izolat termic
lat (acoperisul podului
terali ai podului
Mansarda
1,80 - 2,50 m
perete pod NEizolat (acoperisul podulu
exterior
mansarda peretii laterali ai podului NEizola
1,30 - 2,50 m (spatiu de depozitare)

: 2,50m: ultimul nivel


inaintea mansardei
neizolat termic intre capriori)

erior al mansardei, izolat termic

pod NEizolat (acoperisul podului +


peretii laterali ai podului NEizolati termic
(spatiu de depozitare)