Sunteți pe pagina 1din 12

CURS 2

ELECTROCINETICA- partea 1

 Electrocinetica studiază stările electrice ce apar in


cazul conductoarelor parcurse de curenţi electrici de
conducţie.
CONTINUT

 Curentul electric

 Regimuri caracteristice pentru fenomenele electromagnetice

 Circuite liniare de curent continuu


 Curentul electric

Curentul electric de conducţie: apare datorita deplasării ordonate


a sarcinilor electrice in conductoare.

Intensitatea curentului electric: limita raportului dintre sarcina


electrica ce trece prin suprafaţa transversala a unui conductor in
intervalul de timp stabilit.

∆q dq
i = lim =
∆t → 0 ∆ t dt
Notaţie: i, I
Unitate de măsură: Amper, [A]
submultipli: mA (10-3), µA (10-6), nA (10-9), pA (10-12).
 Curentul electric

Densitatea de curent: mărime fizica vectoriala, caracterizează


distribuţia locala a curentului.

Unitate de măsură: [A/m2]

Ptr. conductor de forma oarecare: iS = ∫J


S
⋅dS
 Regimuri caracteristice pentru fenomenele
electromagnetice

Trecerea curentului electric prin conductoare  transformări


energetice, in funcţie de variaţia in timp a mărimilor de stare.

Regimuri electrice:

 Static – mărimi de stare ale câmpului electromagnetic constante


in timp;

 Staţionar – mărimi de stare ale câmpului electromagnetic


constante in timp, dar apare curentul electric;

 Nestationar – mărimi de stare ale câmpului electromagnetic


variabile in timp.
 Clasificarea materialelor

Clasificarea materialelor – după cum permit trecerea curentului


electric de conducţie:

1. Materiale conductoare – permit trecerea cu uşurinţa a curentului


electric de conducţie. Sarcina electrica comunicata intr-un punct, se
raspandeste rapid pe toata suprafaţa.
• conductoare de specia întâi – electronii liberi se deplasează
ordonat, prezintă conductivitate electronica
Exemple: metale, carbon.
• conductoare de specia a doua – ionii pozitivi si negativi se
deplasează ordonat, apar si reacţii de natura chimica, prezintă
conductivitate ionica
Exemple: soluţii de săruri, baze, acizi, topituri de săruri.
 Clasificarea materialelor

2. Materiale izolante (dielectrici) – nu permit trecerea curentului


electric de conducţie. Sarcina electrica comunicata acestor
materiale ramane in zona de electrizare timp îndelungat.
Exemple: sticla, cauciuc, porţelan, lichidele pure, hârtia.

3. Materiale semiconductoare – sunt materiale izolante care, in


anumite condiţii, pot asigura trecerea curentului electric de
conducţie.
Exemple: siliciul, germaniul, seleniul.
 Circuite liniare de curent continuu

Circuit electric – ansamblu de medii conductoare ce favorizează trecerea


curentului electric.

Un circuit electric conţine:


• elemente de circuit: rezistoarele (elemente pasive) si sursele de tensiuni
electromotoare – t.e.m. (elemente active).
• conductoare de legătura.

Produsul dintre rezistenta unui rezistor (R) si curentul (i) ce îl parcurge se


numeşte cădere de tensiune (U).

U = R ⋅i
 Circuite liniare de curent continuu

Circuitele electrice ramificate poarta denumirea de reţea electrica.


Elementele caracteristice ale unei reţele electrice sunt:
• nodul
• latura
• ochiul

Nodul = punctul unde sunt conectate cel puţin trei elemente de circuit.

Latura = porţiunea neramificata de circuit ce conţine cel puţin un element de


circuit si este plasata intre doua noduri consecutive.

Ochiul (bucla) = succesiune de laturi ce formează o curba închisa.


 Asocierea sensurilor de referinţa

Circuit electric format din:


• o sursa te t.e.m (Ue) cu rezistenta ei interna ri numita generator,
• o rezistenta (R) numita receptor.

Γ1 : U e = ri ⋅ I + U b

Γ2 : 0 = R ⋅ I −Ub
 Teorema I a lui Kirchoff

Teorema I a lui Kirchoff:

Suma curenţilor laturilor ce converg intr-un nod este nula.


sau
Suma curenţilor care intra intr-un nod = suma curenţilor care ies din nod.

∑I
k =1
k =0
 Teorema a II-a a lui Kirchoff

Teorema a II-a a lui Kirchoff:

Suma algebrica a tensiunilor electromotoare ale surselor in lungul unui ochi al


reţelei electrice = suma algebrica a căderilor de tensiune de pe laturile ochiului
considerat.

∑U
k∈ p
ek = ∑ Rk ⋅ I k
k∈ p

S-ar putea să vă placă și