MOLDCOOP

UNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ
DIN MOLDOVA

Catedra: Management
Se admite pentru susţinere
Şeful catedrei : conf. dr.
Raisa LAPUŞIN
"____"____________2000

TEZĂ DE LICE NŢĂ

la tema:
ROLUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR ÎN
PERIOADA DE DEZVOLTARE A FIRMEI
(pe baza datelor S.A.”VIORICA-COSMETIC”)

Efectuată de student: BANARI Alexandru

facultăţii: Management şi drept
specialităţii: Management
gr.: 3MG - 51

Conducător ştiinţific:
conf. dr.
Elena FUIOR

CHIŞINĂU 2000
 2

MOLDCOOP
UNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ DIN
MOLDOVA

Catedra: Management

APROBAT:
Şeful catedrei :
conf. dr. Raisa LAPUŞIN
"___"____________2000

SARCINA

pentru teză de licenţă

Studentul: BANARI Alexandru

Facultăţii: Management şi drept
Specialităţii: Management
Grupa: 3MG - 51

Conducător ştiinţific:
conf. dr.
Elena FUIOR
 3

CHIŞINĂU 2000

1. Tema tezei de licenţa :”ROLUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR ÎN PROCESUL DE

DEZVOLTARE A FIRMEI”
2. Aprobată prin dispoziţia facultăţii nr. 1 din 11.10.1999
3. Obiectul tezei: constă în abordarea teoretică a managementului financiar precum şi
strategiile de dezvoltare a firmei. Pe baza S.A.”VIORICA-COSMETIC”.
4. Termenul de prezentare a tezei finalizată la catedră 10 mai 2000
5. Conţinutul tezei (compartimentele, întrebările principale ce se vor aborda şi volumul lor):

INTRODUCEREA – argumentarea actualităţii temei, formularea scopului şi obiectivelor de

cercetare bazei metodologice pentru efectuarea tezei.

CAPITOLUL I
ESENŢA ŞI CONŢINUTUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR
1.1. Funcţia financiară a firmei
1.2. Conducerea prin finanţe a activităţii economice
1.3. Diagnosticul şi estimarea potenţialului economico-financiar al întreprinderii în contextul
analizei exprese.

CAPITOLUL II
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE A
S.A.”VIORICA-COSMETIC”
2.1. Descrierea agentului economic
2.2. Caracteristica producţiei şi serviciilor prestate
2.3. Analiza economico-financiară a S.A.”Viorica-Cosmetic”

CAPITOLUL III
DIRECŢII DE DEZVOLTARE A S.A.”VIORICA-COSMETIC”

3.1. Planul de marketing

3.2 Analiza SWOT
3.3. Evaluarea riscului şi asigurări
3.4. Planul de producţie
3.5. Planul organizatoric
3.6. Programul juridic
3.7 Planul financiar
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIA
 4

ANEXE
6. Material grafic care se va elabora:
1)Calculele şi rezultatele economico-financiare în dinamica şi prognoză;
2)Organigrama întreprinderii;
3)diagrama coeficientului utilizării capacităţii de producere în dinamica pe anii 1989-1999 şi
prognoza pe anii 2000-2001.
4) graficul productivităţii muncii în dinamica şi prognoza;
5)volumul de fabricare a producţiei de parfumerie şi cosmetică în dinamica;
6)volumul vânzărilor producţiei de parfumerie şi cosmetică în dinamica şi prognoza;

7. Materialele şi informaţii necesare pentru executarea tezei:

1) BRAN Paul „Finanţele întreprinderii”. - Bucureşti: Editura Economică,1997
2) VASILE Ilie „Gestiune financiară a întreprinderii” Bucureşti 1997
3) ROBINSON Steve “Management financiar” Bucureşti: Teora-1997
4) MARIA Niculescu „diagnosticul global strategic” Bucureşti 1998
5) VENTILA Georgeta „Gestiune financiară a întreprinderii” Bucureşti 1997
6) HALPERN Paul „Finanţele manageriale: modelul canadian” Bucureşti: Editura
Economică-1998
7) MASSON Jacques „Credite bancare pentru întreprinderi”
Bucureşti-1994
8) TARASOV Valeriu „formele de dezvoltarea managementului investiţional” ASEM-1996
9) ROMÂNU Ion „Management investiţional” Bucureşti: Margaritar
1997
10) MANULESCU V. „Managementul financiar ” Bucureşti 1995
11) JOHN Allen ,George CONSTANTINESCU, Marian MANOLE .. ”GIDUL
FINANCIAR AL ÎNTREPRINZĂTORULUI” Bucureşti: Editura Tehnică 1997
12) BĂCANU Bogdan „Management Strategic” Bucureşti: Teora 1997
13) ŞERBAN Petre „Analiza activităţii economico financiare” Bucureşti 1995
14) MICK Innon, Ronald.I “Etapele procesului de liberalizare economică: managementul
financiar în procesul de tranziţie la economie de piaţă.” Bucureşti: Editura ALL 1997
15) „CONTABILITATE ŞI AUDIT” Editura „Contabil Servis”
16) Balanţa întreprinderii
17) Raportul financiar etc.

8. N.P. consultanţilor la teză cu indicarea compartimentelor ce le vor

consulta:
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
 5

________________________________________________________________
______________________________________________
9. Planul calendaristic de elaborare şi prezentare a tezei:
N Denumirea etapelor (compartimentelor) Termenul de executare
Ponderea
de executare a tezei şi prezentare
etapei, %
plan real
1. INTRODUCEREA 5 1.02 1.02
2. Capitolul I
Esenţa şi Conţinutul Managementului 25 25.02 25.02
Financiar
3. CAPITOLUL II
Analiza activităţii economico-financiară a S.A.”Viorica-
Cosmetic” 35 25.03 25.03

4. Capitolul III
Direcţii de dezvoltare a S.A. ”Viorica-Cosmetic”
25 25.04 25.04

5. CONCLUZII ŞI PROPUNERI 10 1.05 25.04

Conducător ştiinţific___________________ /semnatura/

Consultant ştiinţific____________________ /semnatura/

Sarcina a fost recepţionată la 30 noiembrie 1999._________________ /semnatura studentului/

10. Data întocmirii sarcinii __________________________________

Notă: 1.Sarcina pentru teza de licenţa se elaboreză în 3 exemplare:

Două se transmit studentului, al treilea – la catedră.
2.Sarcina se anexează la teza finisată şi se prezintă Comisiei pentru
examenul de licenţa.
 6

CUPRINS
Pag.
 7

INTRODUCERE ………………………………………………………………….. 3
CAPITOLUL I
ESENŢA ŞI CONŢINUTUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR ………….. 5
1.1. Funcţia financiară a firmei ……………………………………………... 5
1.2. Conducerea prin finanţe a activităţii economice……………………….13
1.3. Diagnosticul şi estimarea potenţialului economico-financiar al
întreprinderii în contextul analizei exprese ………………………………. 23
CAPITOLUL II
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARĂ A
S.A.”VIORICA-
COSETIC”……………………………………………………………
……………28
2.1. Descrierea agentului economic………………………………………….28
2.2. Caracteristica producţiei şi serviciilor prestate…………………….….31
2.3. Analiza economico financiară a S.A.”Viorica-Cosmetic”……………..36
CAPITOLUL III
DIRECŢII DE DEZVOLTARE A S.A.”VIORICA-
COSMETIC”……………..50
3.1. Planul de marketing…………………………………………………….. 50
3.2 Analiza SWOT…………………………………………………………… 56
3.3. Evaluarea riscului şi asigurări…………………………………………. 57
3.4. Planul de producţie………………………………………………………58
3.5. Planul organizatoric…………………………………………………….. 64
3.6. Programul juridic……………………………………………………….. 66
3.7 Planul financiar…………………………………………………………. 67

CONCLUZII ŞI PROPUNERI……………………………………………………70
BIBLIOGRAFIA………………………………………………………………….. 75
ANEXE
 8

INTRODUCERE.
“Cel ce vrea să dea sfaturi în probleme
financiare trebuie sa cunoască resursele
cetăţii, natura şi mărimea lor, pentru a
adăuga pe cele ce lipsesc şi a mari pe cele
neîndestulătoare de asemenea trebuie să
cunoască cheltuielile cetăţii, pentru a
suprima pe cele inutile şi a micşorare cele
excesive.”
Aristotel

Management financiar ca ştiinţa aparte a apărut nu aşa de mult. Dar în

gestiunea de finanţe a fost nevoie odată cu apariţia banilor .

Uniunea Sovietica, China, Estul Europei ne-au oferit dovada cea mai clara, ca
societatea capitalista gestionează interesele materiale ale umanităţii mai satisfăcător
decât cea socialista.

Întreprindere moderna evaluează într-un spaţiu financiar care îi oferă

instrumente şi posibilităţi de acţiune specifice, dar care o supune unor constrângeri
deosebite.

Obiectivul principal al firmei moderne este maximizarea a valorii firmei si

criteriile decizionale asociate vor conduce directorii financiari la decizii corecte,
indiferent de mediul economic.

Evident că în lucrarea dată nu-se poate să descriem pe toate părţile ale

managementului financiar. Dar o se facem o încercare se descriem unele aspecte ale
managementului financiar. Lucrarea dată cuprinde trei capitole: 1.Esenţa şi
 9

Conţinutul Managementului Financiar; 2. Analiza Activităţii Economico-Financiară a

Întreprinderii; 3. Direcţiile de Dezvoltare fiecare dintre căruia este compus din mai
multe părţi.

Capitolul I Esenţa şi Conţinutul Managementului Financiar este divizat în trei

părţi: 1.1. Funcţia financiară a firmei; 1.2. Conducerea prin finanţe a activităţii
economice; 1.3. Diagnosticul şi estimarea potenţialului economico-financiar al
întreprinderii în contextul analizei exprese.

În prima parte capitolului I a să fiu desfăşurate următoare întrebări: în ce constă

funcţia financiară a firmei; cum sa evoluţionat şi sa dezvoltat domeniul management
financiar pe parcursul anilor de la apariţia sa; în ce constă obiectivele şi domeniile
managementului financiar; care sunt responsabilităţile managerului financiar şi care
loc ocupă în cadrul structurii organizaţionale unei firme. În a doua parte se descrie
modul de luare a deciziilor economico-financiare şi anume dirijarea prin finanţe, tot
aici se descrie cum se reglează şi se adoptă în firma deciziile economice. A treia parte
capitolului I descrie metoda de diagnosticarea şi estimarea potenţialului economico-
financiar al întreprinderii în contextul analizei exprese care este cunoscută şi se
foloseşte în ţările cu economia dezvoltată.

Capitolul II este compus din trei părţi: 2.1. Descrierea agentului economic; 2.2.
Caracteristica producţiei şi serviciilor prestate; 2.3. Analiza economico financiară a
S.A.”Viorica-Cosmetic”

În parte 2.1. este descrisă scurtă caracteristica S.A.”Viorica-Cosmetic”, în ce

domeniile ia activează şi care loc ocupă în economia naţională. A două parte
capitolului II se caracterizează producţia şi serviciile care prestează fabrica la piaţa
naţională şi la export. Partea a treia cuprinde în sine analiza activităţii economico
financiare întreprinderii în contextul analizei exprese ce corespunde cu standartele
naţionale şi mondiale.

Capitolul III este compus din: 3.1. Planul de marketing; 3.2 Analiza SWOT;
3.3. Evaluarea riscului şi asigurări; 3.4. Planul de producţie; 3.5. Planul organizatoric;
 10

3.6. Programul juridic; 3.7 Planul financiar. În acest capitol III se descriu în ce
direcţii întreprinderea trebuie se dezvoltă pentru a îmbunătăţi situaţia economică
financiară şi se atingă un profit maxim.

CAPITOLUL I

ESENŢA ŞI CONŢINUTUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR

1.1 FUNCŢIA FINANCIARA A FIRMEI.

Agenţi economici nu-şi pot realiza activitatea sa, în particular, nu pot produce
bunuri şi servicii, fără a dispune de resurse, adică capitalul fizic şi uman. Capitalul
fizic, incluzând activele financiare şi activele reale, suferă un proces continuu de
transformare, în cadrul căruia activele financiare se convertesc în activele reale, şi
invers. Activele financiare sunt necesare pentru procurarea activelor reale şi a
capitalului uman, în timp ce activele reale, utilizate în capitalul uman, produc bunuri
şi servicii, din vânzarea cărora se procură activele financiare. În activitatea firmei se
iau decizii cu ajutorul căruia se asigură alternativa de producţie cea mai favorabilă.
Cât de mult ar trebui să investească, şi în ce active, constituie conţinutul deciziei de
investire.

Finanţarea activelor de agenţi economici poate să fie efectuată prin procurarea

capitalului pe pieţele financiare. Problematica finanţării (ce tipuri de titluri de valoare
va emite, combinării creditului pe termen scurt, datoria pe termen scurt şi lung şi
acţiuni) este soluţionată prin decizia financiară. Cele două tipuri de decizie fac parte
din sfera responsabilităţii managerului financiar.

Disciplina care studiază procesul de luare a deciziei financiare corecte pentru

un agent economic se numeşte managementul financiar.

Funcţia financiară constă în: elaborarea bugetelor de trezorerie; evaluarea

investiţiilor viitoare; creşterea fondurilor; fundamentarea financiară a politicilor de
preţuri şi comerciale; urmărirea continuă a realizării obiectelor.
 11

Evoluţia domeniului management financiar

Finanţele constau din trei domenii interdependente:

 pieţele monetare şi de capital, sau finanţele la nivel macro, care

operează cu multele dintre conceptele prezentate în macroeconomie;

 investiţiile, care se concentrează asupra deciziilor individuale sau cele

ale instituţiilor financiare, cum ar fi fondurile mutuale şi cele de pensii,
de a alege diferite valori mobiliare din care să îşi formeze portofoliu;

 finanţele manageriale, sau corporaţionale, care implică managementul

firmelor.

Fiecare dintre aceste domenii interacţionează cu celelalte, astfel încât, un

manager financiar trebuie să cunoască bine şi operaţiunile de pe pieţe de capital şi
felul în care investitorii analizează valorile mobiliare.

Studierea finanţelor manageriale a suferit schimbări semnificative de lungul

anilor. La începutul secolului, când finanţele s-au constituit ca un domeniu de studiu
separat, se punea accent pe probleme juridice, cum ar fi cele legate de fuziuni,
consolidări, formarea de noi firme, şi diferite tipuri de valori mobiliare emise de
acestea. Ţara era în plin proces de industrializare, aşa că principală problema cu care
se confruntau firmele era obţinerea capital pentru extindere. Pieţele de capital era
relativ primitive, iar transferul de fonduri de la economiile individuale la firme se
realiza cu destulă dificultate. Atât câştigurile raportate, cît şi valorile activelor
prezentate în documentele contabile nu prezentau încredere, şi comerţul cu acţiuni,
practicat în manipulări, determină fluctuaţii mari de preţuri; acesta situaţia a făcut ca
investitorii să fie precăutaţi în cumpărarea de acţiuni şi obligaţiuni. În acest mediu,
finanţele se concentrau cu precădere asupra problemelor juridice legate de emisiunea
de valori mobiliare.

Până la începutul domeniului trei, domeniul managementului financiar era

restrâns la descrierea pieţelor financiare şi a hârtiilor de valoare. Finanţele s-au
 12

concentrat asupra părţii bilanţului care se referă la acţiuni şi obligaţiuni şi la creşterea

fondurilor.

În perioada marii crize economice din anii ’30 sau petrecut schimbări radicale.
Eşecurile de afaceri, din acea perioadă, au direcţionat interesul spre problemele legate
de faliment şi reorganizare, lichiditatea corporaţională, şi reglementării guvernamen-
tale pentru pieţele de valori mobiliare. Implicându-se în problematica falimentului, a
reorganizării financiare, a reglementărilor fiscale. Finanţele erau încă de natură
descriptivă şi juridică, dar se concentrau acum pe supravieţuirea firmelor, şi nu pe
extinderea acestora.

Totuşi, şi după 1940 conţinutul disciplinei managementului financiar era

prezentat într-o forma descriptivă, calitativă. În anii ’40 şi ’50 finanţele au continuat
să fie predate în şcoli ca disciplină descriptivă şi instituţională, văzută din afară mai
degrabă decât dintr-o perspectivă managerială. Dar, tehnicile de management
financiar, care permiteau firmelor să îşi maximizeze profitul şi să crească bunăstarea
acţionarilor, începeau să capteze atenţia.

Începând cu 1950 o serie de modificări semnificative au reorientat domeniul

managementului financiar. Astfel, managementului financiar era caracteristic a
cuprinde în structura funcţionară partea de activ a bilanţului, precum şi modul de
utilizare a fondurilor. Mai mult, aplicarea tehnicilor fluxului de numerar scontat la
problematica cheltuielilor de capital a fost clar definită şi rafinată. S-au dezvoltat
instrumentele de măsurare a costului capitalului şi de evaluare a activelor financiare,
realizându-se progrese în alocarea şi planificarea capitalului, progrese care continuă
şi astăzi. Spre sfârşitul anilor ’50, s-a produs o mişcare în favoarea unei analizei
riguroase. De asemenea, accentul a început să se mute dinspre partea dreaptă a
bilanţului contabil(datorii şi capital) spre analiza activelor. Computerele au început să
fie folosite, şi astfel au fost concepute modele pentru management stocurilor,
lichidităţilor, creanţelor şi activelor fixe. Din ce în ce mai mult, finanţele au început
să fie privite din anteriorul firmei, şi luarea deciziilor financiare, în cadrul acesteia, a
fost recunoscută ca fiind de importanţa majoră în finanţele corporaţionale.
 13

Anii ’60 au introdus modelele matematice şi tehnicile statistice şi de alocarea

activelor curente, managementului financiar orientându-se spre un concept
„cantitativ” al domeniului său de cercetare. Totodată, preocupărilor tradiţionale,
specifice ale finanţelor întreprinderilor le-au fost integrate modelele de analiza a
riscului, în încercarea de a maximiza valoarea firmei şi de realiza maximizarea averii
acţionarilor.

În anii optzeci tehnica de calcul, informatica şi birotica au înzestrat

managementul financiar cu instrumente de decizi financiară asistate de calculator,
managerii financiari devenind mai mult agresivi în gestionarea activelor firmei, ca
reacţie la un mediu caracterizat prin roate de dobândă înalte.

Preocupările actuale ale cercetării şi acţiunii în managementul financiar

vizează problematica riscului şi a inflaţiei.

Riscul este abordat corelat cu inflaţia, majorarea dobânzilor în condiţiile unei

inflaţiei ridicate ducând atât la sporirea costului capitalurilor, precum şi la diminuarea
potenţialului unei investiţii de produce profit. Într-un sens mai larg, inflaţia are un
efect profund asupra tuturor deciziilor agenţilor economici, inclusiv asupra
creditabilităţii informaţiilor contabile.

Obiectivele managementului financiar

Deciziile nu sunt luate de dragul de a lua decizii, ci mai degrabă în urma
considerării unor obiective. Principalul obiectiv al echipei manageriale este acela al
bunăstării acţionarilor, acest obiectiv se traduce în practica prin maximizarea
preţurilor acţiunilor comune emise de către companie ca rezultat al deciziilor luate.

Uneori, când managerul unei firme nu este şi proprietarul acesteia, este

posibilă apariţia unui conflict între acţionarii şi manager. Pentru a se asigura că
managerii îşi desfăşoară activitatea în interesul acţionarilor trebuie să fie limitată
posibilitatea unei comportării nedorite a echipei manageriale prin cheltuieli pentru
monitorizarea activităţilor manageriale şi în urma structurării organizaţiei.
 14

A doua problema de agent este constituit din potenţialele conflicte care pot să
apără între acţionari şi creditori. Creditori dau cu împrumut fonduri către firma la rate
ale dobânzilor bazate pe:

 Gradul de risc al activelor existente în cadrul firmei;

 Gradul de risc previzionat pentru viitoarele active ce urmează ar fi

achiziţionate;

 Structura capitalului firmei în momentul prezent.

Aceasta sunt factorii care determină gradul de risc al fluxului de numerar

pentru firme şi gradul de siguranţa a plăţii datoriei, astfel rata de rentabilitate (de aici
costul datoriei pentru firma).

Domeniile managementului financiar

Managementul financiar are ca obiect studierea modului cum se iau şi cum se
pot lua deciziile financiare. El implică soluţionarea a trei decizii financiare majore:

 Decizia de investire;

 Decizia de finanţare;

 Decizia referitoare la dividende.

Împreună cele trei decizii determină valoarea firmei pentru acţionari.

Managerul financiar este cel care trebuie să decidă ce parte a profitului a să fie
plătită sub forma de dividende şi cât din ele se fie reinvestite – aceasta poartă numele
de politica de dividende. Cea mai bună politica de dividende este cea care
maximizează preţul acţiunilor firmei.

Problematica evaluării firmei este esenţială în managementul financiar.

Conceptele de valoare actuală, nominală şi compusă sunt utilizate în evaluarea
hârtiilor de valoare, precum şi în evaluarea proiectelor cheltuielilor de capital care se
presupune că vor genera beneficii în viitor. Determinaţii evaluării dividendelor,
precum şi modelele de evaluare explicită pentru fiecare tip de hârtie de valoare se
conectează nemijlocit la deciziile financiare esenţiale ale firmelor.
 15

Definirea conceptului de risc, tipologia acestuia, precum şi relaţia dintre risc,

profituri şi maximizarea averii acţionarilor constituie probleme esenţiale ale evaluării
firmelor.

Analiza financiară oferă instrumentele de bază pentru aprecierea

performanţelor firmei, luând în considerare seturi convergente de rate financiare,
dezvoltând totodată conceptul de levier financiar şi operaţional şi analizând efectele
acestuia asupra riscului firmelor. Totodată, oferă metode de planificare financiară şi
instrumentele adecvate de realizare (bugetul trezoreriei şi tabloul fluxurilor
financiare).

Decizia investiţiilor de capital, preocupare care se concentrează asupra

cheltuielilor de capital, adică investiţiilor pe termen lung. Un loc central îl ocupă
fundamentarea procesului de elaborare a bugetului de capital şi comensurarea
fluxurilor de lichiditatea (cash-flow) asociate proiectelor de investiţii pe termen lung.

Finanţarea pe termen lung şi mediu, un domeniu în care sunt prezentate

caracteristicile principalelor surse, precum împrumuturile pe termen şi
concesionările.

Un domeniu de mare importanţa în managementul financiar îl reprezintă

gestionarea fondului de rulment. În acest sens, este prezentată administrarea
conturilor de pasiv şi activele curente. Totodată, sunt studiate diversele surse ale
creditelor pe termen scurt, asigurate şi neasigurate.

Un ultim domeniu, al problemelor speciale, examinează pe de o parte alterna-

tiva fuziunii sau achiziţionării şi pe de altă parte, alternativele disponibile pentru o
firmă aflată în faliment.

Responsabilităţile managerului financiar

Managerului departamentului financiar trebuie să planifice achiziţionarea şi
utilizarea fondurilor băneşti, astfel se maximizeze valoarea firmei. Iată câteva dintre
activităţile specifice: 1) Previziune şi planificare. Managerul financiar trebuie să
acţioneze, împreună cu alţi executivi, atunci când se elaborează planurile ce vor
 16

defini viitoarea poziţie a firmei; 2)Decizii de planificare şi de investiţii majore.

Adică selectarea şi colectarea surselor necesare pentru finanţarea creşterii firmei;
3)Coordonarea şi control. Managerul financiar trebuie să acţioneze în mod
coordonat faţa de celelalte departamente, dacă doreşte ca firma să opereze cît mai
eficient posibil; 4)Interacţiunea cu pieţele de capital. Managerul financiar trebuie
să acţioneze pe pieţele monetare şi de capital.

În concluzie, responsabilităţile principale ale managerilor financiari implică

decizii cum ar fi: ce fel de investiţii trebuie să facă firma, cum ar vor trebui finanţate
aceste proiecte, cum se folosească resursele mai eficient. Dacă aceste responsabilităţi
sunt bine îndeplinite, managerii financiari vor contribui la maximizarea valorii firmei,
ca şi obţinerea unei bunăstări pe termen lung pentru cei ce vin în contract cu ea.

Finanţele în cadrul structurii organizaţionale a firmei.

Structurile organizaţionale diferă de la firma la firmă , dar în Figura 1 se
prezintă cu destulă acurateţe rolul tipic pe care finanţele îl joacă în cadrul unei
corporaţii. Ofiţerul financiar superior („Chief Financial Officer – CFO”) – care
poartă şi denumirea de vicepreşedinte: finanţe-este subordonat direct preşedintelui.
Anumite funcţiuni financiare specifice sunt de obicei îndeplinite de către doi ofiţeri
financiari de rang înalt: trezorierul („the treasurer”) şi controlul financiar („the
comptoller”), ambii subordonaţi ofiţerului financiar superior. Trezorierul are ca
responsabilităţi directe manevrarea corectă, atât a lichidităţilor firmei, cît şi a
valorilor mobiliare cvasilichide, planificarea structurii capitalului, emisiunea de
acţiuni şi obligaţiuni pentru achiziţionarea de capital, şi supravegherea fondului de
pensii al firmei. Managerul de credite, managerul de stocuri şi directorul de bugete
(care analizează deciziile legate de investiţii în imobilizări corporale, sau active fixe)
sunt subordonaţi trezorierului (în unele firme, acestea sunt subordonaţi controlului
financiar). Controlorul financiar este răspunzător pentru activităţile departamentului
de contabilitate, taxe şi impozite. Aşa cum se remarcă în Figura 1, funcţia financiară
se află, în mod obişnuit, în partea superioară a organigramei, care prezintă structura
organizaţională a firmei. Orice epizod important din viaţa unei afaceri generează
 17

implicaţii financiare majore. Astfel de episoade importante sunt: adăugarea unei noi
linii de produse sau eliminarea vechilor linii, tinderea creşterii firmei din câştigurile
proprii sau din capital exterior firmei. Astfel de decizii au un efect pe termen lung
asupra profitabilităţii firmei şi, de aceea, este nevoie ca ele să primească toată atenţia
din partea eşalonului superior al conducerii firmei.

Figura N1

Locul ocupat de finanţe într-o structura organizaţională tipică a unei

firmei.

Consiliu - Director

Preşedinte
Vicepreşedinte Vicepreşedinte Vicepreşedinte
vînzări finanţe producţie

Trezorerie Controlor
financiar
1.Are responsabilitatea
directă a lichidităţilor
şi valorilor mobiliare
cvasilichide

2.Planifică structura
capitalului firmei.

Contabili Conta- Departa-

Managerul Managerul Director bilitate ment de
de credite de stocuri de bugete zare
financia taxe şi
costuri ră impozite

1.2 CONDUCEREA PRIN FINANŢE A ACTIVITĂŢII

ECONOMICE(managementul financiar)
Conducerea tehnică şi economică din firma face apel permanent la activitatea
financiară, atât pentru procesele economice curente, cât, mai cu seamă, pentru
deciziile care vizează viitorul.
 18

Schimbările intervenite în structura şi caracterul mediului înconjurător

economic, politic, social al întreprinderii pun firma într-o situaţia nouă, plină de
incertitudine şi permanent influenţabilă din partea fenomenelor financiare şi
monetare.

În aceste condiţii este preferabil ca întreg serviciul financiar al firmei să fie

atras în munca de fundamentare şi adoptare de decizii economice de producţie, de
dezvoltare, de cercetare etc., iar activitatea de bugetare a proceselor de consum şi de
producţie făcută de economistul finansist să fie ridicată la rang de metodă de
conducere a firmei. În acest mod managementul firmei se realizează în condiţii de
risc minim.

Fundamentarea financiară a deciziilor economice

Condiţionarea financiară a procesului decizional economic

Activitatea economică întreprindere, reprezentată prin procesele de producţie,

consum, repartiţie, schimb, se desfăşoară în urma adoptării şi realizării de decizii de
natura tehnică, tehnologică, organizatorică, economică, de personal etc. Fiecare
decizie în parte parcurge un proces decizional complex în care materia primă cea mai
consumabilă este informaţia despre mediul intern şi cel extern al firmei.

Un proces decizional cuprinde, în principal, următoarele etape:

1) fundamentarea obiectivelor strategice cuprinse în politica generală a firmei;

2) adoptarea soluţiei considerate optime decizie economică;
3) implementarea deciziei economice în structura întreprinderii şi realizarea
acesteia;
4) reglarea procesului decizional în funcţie de rezultate şi de schimbările
intervenite pe piaţă.
În activitatea echipei de decizie, fiecare etapă presupune o fundamentare din
punct de vedere financiar-monetar. Dimensiunea financiară a activităţii economice nu
mai poate fi estompată în condiţiile economiei de piaţă, ea devenind dimensiunea
principală a existenţei şi dezvoltării unei întreprinderi.
 19

În acest context, activitatea financiară, prin metodele şi valoarea ridicată a

informaţiilor sale specifice, devine un factor activ atât în procesul de fundamentare a
deciziilor economice, cât şi în conducerea curentă a întreprinderilor. Pentru multe din
proiectele managerului firmei, filiera financiară este nu numai obligatorie, dar şi
hotărâtoare, condiţionarea financiară având drept de veto pentru transpunerea în fapt
a proiectului respectiv.

Astfel, proiectul vizând asimilarea unui nou produs, rezonabil din punct de
vedere tehnic, tehnologic, ecologic, economic etc., este respins de un manager care
cunoaşte importanţa fundamentării financiare, dacă proiectul respectiv implică
eforturi financiare exagerate, sau dacă nu aduce în perspectiva imediată venituri şi
profit suficiente pentru compensarea efortului făcut cu asimilarea şi trecerea în
fabricaţie a noului produs.

Fundamentarea obiectivelor strategice ale politicii generale a

întreprinderii. Politica generală a unei firme cuprinde obiective economice, tehnice,
sociale, de cercetare ştiinţifică, financiare etc. Aceste obiective grupează în jurul lor
disponibilităţile umane, materiale, informaţionale din întreprindere şi le orientează
spre scopul echipei manageriale de a obţine rezultate economice competitive şi
eficiente.

Pentru o întreprindere, o politică generală viabilă, cu adaptări operative şi

curajoase la schimbările drastice ale pieţei reprezintă condiţia principală de
supravieţuire. O astfel de politică generală se fundamentează în mod complex, pe
baza unei analize dinamice a situaţiei prezente şi viitoare.

Printre obiectivele strategice care se cuprind în linia de dezvoltare a fiecărei

unităţii economice nu pot să lipsească deciziile financiare, dorinţa conducerii
întreprinderii de a realiza un echilibru financiar pe fondul unor procese de consum şi
de producţie capabile să facă faţă concurenţei, fiscalităţii şi nivelului ridicat al
inflaţiei. Punctul de plecare în revizuirea periodică a obiectivelor din politica generală
a firmei este Analiza stării economico-financiare a întreprinderii la anumite date.
 20

Aceasta analiză aduce în faţa conducerii firmei informaţii referitoare la randamentul

funcţionării structurii de producţie şi la modul în care piaţa recunoaşte valoarea
înmagazinată în produse şi servicii de către procesele de consum şi de producţie
organizate de unitatea respectivă.

Dacă informaţiile de natura tehnică, socială etc. Sunt uşor de asimilat de

manageri, pentru informaţiile financiare şi economice referitoare la starea
întreprinderii la un moment dat (informaţii stabilite de serviciul financiar) este
nevoie de o decodificare atentă şi asociativă cu specializările de bază ale managerilor.
Printre cele mai incisive informaţii financiare care pot genera obiective noi de
politică a firmei remarcăm indicatorii de lichiditate şi solvabilitate, rentabilitatea,
gradul de îndatorare, gradul de uzură a mijloacelor fixe şi fonduri de informaţii,
viteza de rotaţie a activului circulant, costul capitalului de lucru, rata dividendelor
solicitată de proprietari sau cea asigurată de firmele concurente, costul şi preţul
marginal etc.

Decodificarea pe care trebuie să o facă economistul finanţist vizează transfor-

marea imaginii financiare pe care o dau informaţiile de mai sus într-o imagine
tehnico-economică şi socială, imagine mult mai convingătoare pentru profesia
majoritar tehnică a managerilor. Astfel, nivelul redus al lichidităţii se poate asocia cu
sistarea aprovizionărilor şi a plăţii salariilor, nivelul redus al rentabilităţii cu
reducerea programelor de investiţii şi, mai rău, cu nemulţumirea proprietarilor care ar
putea proceda la angajarea unei noi echipe manageriale etc.

Capacitatea economistului finanţist (sau a contabilului şef) de a prezenta situa-

ţia la un moment dat a firmei cu mult realism şi incisivitate are un rol important şi
pentru etapa următoare:

Asimilarea de noi obiective şi introducerea lor în linia de dezvoltare a

firmei.Scăderea eficienţei unei firme pierderea de viteză pe piaţa creează managerilor
o stare de supraexcitare, ei venind cu numeroase „soluţii salvatoare” pentru a-şi
dovedi potenţialul managerial încă neepuizat. În faţa acestei avalanşe de propuneri,
 21

doar exigenţa financiară poate aduce la realitate echipa de conducere. Iar exigenţa
financiară cuprinde îndeplinirea a cel puţin două condiţii: cît costă asimilarea
propunerii şi ce câştig aduce propunerea respectivă.

Serviciul financiar trebuie să dispună de datele generale necesare determinării

rapide a acestor consecinţe financiare pentru a asigura argumentelor financiare un
statut de egalitate cu consecinţele tehnice şi economice pe care le aduc ca argument
autorii de soluţii şi obiective noi pentru lina de dezvoltare şi politica de perspectivă a
firmei.

Prima condiţie financiară se obţine analizând financiar procesul de consum

pe care l-ar genera noul obiectiv. Finanţistul va supune acest proces de consum
previzionat unei prelucrări informaţionale cu ajutorul modelelor redate în partea a
treia a lucrării de faţă, dându-şi acordul pentru includerea obiectivului discutat în
strategia întreprinderii numai dacă nivelul efortului financiar este rezonabil şi poate
fi acoperit cu fonduri din surse cu un cost de utilizare suportabil de firmă:

yv > yc
unde:
yv = veniturile financiare previzibile a fi disponibilizate pentru obiectivul analizat;
yc = costurile financiare previzionate pentru asimilarea în întreprindere a obiectului
respectiv.
A doua condiţie financiară se conturează în urma prognozării efectelor pe
care obiectivul propus pentru redresarea firmei le-ar aduce într-un viitor imediat. În
scopul realizării informaţiilor necesare, economistul utilizează modelele redate în
lucrare, instituind asupra eficienţei previzibile (Ep) în comparaţie cu eficienţa din
perioada curentă (Ec):
Ep > Ec
Includerea în strategia firmei a unor obiective care nu au în vedere
fundamentală financiară va avea în mod sigur consecinţe nefavorabile asupra
întregului mers al unităţii economice în cauză. Acest lucru este posibil pentru că
obiectivele respective, o dată intrate în structura economică a unităţii, declanşează
procese de consum şi de producţie cu mari implicaţii asupra repartiţiei de natura
financiară.
 22

Totodată, trebuie avut în vedere că obiectivele cuprinse în linia (politica) de

dezvoltare a firmei stau la baza tuturor deciziilor economice şi tehnice din perioada
viitoare de existenţei întreprinderii, preluând în conţinutul lor calitatea şi
oportunitatea obiectivelor respective.
Toate aceste argumente ne îndreptăţesc să afirmăm că o politică viabilă a unei
firme nu este posibilă decât dacă obiectivele generale pe care le cuprinde au viza de
control preventiv a economistului finanţist, în privinţa implicaţiilor financiare (cost şi
surse de acoperire) şi a efectelor economice şi financiare viitoare (profit,
rentabilitatea dividende).
Adoptarea deciziei economice
Adoptarea de decizii economice a devenit un lucru obişnuit în viaţa
întreprinderilor. Decizia economică reprezintă modul de lucru al managerului,
precum şi a consiliilor de administraţie şi al adunărilor generale ale acţionarilor.
Hotărârile lor au conţinutul unor decizii cu efecte multiple.

Ştiinţa economică a sintetizat procedee, instrumente şi metodologii care să facă

din adoptarea de decizii un proces bine fundamentat, lipsit pe cât posibil de influenţe
subiective şi de abateri de la cerinţele legilor economice. Acest moment important al
procesului decizional cuprinde acţiuni ca Informarea, Analiza informaţională,
Sinteza soluţiilor optime, Adoptarea soluţiei optime de decizie.

În fiecare din aceste acţiuni, calităţile managerilor sunt puse sub tensiune, ei
trebuind să-şi spună cuvântul în privinţa celei mai bune soluţii care ar putea deveni
conţinutul deciziei economice. Este un bun prilej şi pentru profesia de finanţist de a
contribui la sinteza unor soluţii adecvate firmei şi la alegerea cele mai bune soluţii
pentru redresarea firmei.

Informarea
Această etapă a procesului de adoptare a deciziei presupune sondarea surselor
de informaţii din toate domeniile care au influenţă asupra adoptării şi realizării
deciziei care se contează.
 23

Participarea la această etapă a activităţii financiare presupune aducerea în statul

major al echipei de decizie a sistemului informaţional construit de serviciul financiar,
cu sursele sale de date, cu metodele de investigare şi culegere de informaţii din
mediul intern şi din mediul extern firmei. Adică întregul arsenal de procedee pe care
le-am utilizat pe parcursul fundamentări deciziilor financiare din întreprindere, redate
în lucrare prezentă.

Misiunea economistului financiar nu se rezumă la o prezenţă pasivă, de

furnizor de informaţii; el va trebui „ se bată” pentru a asigura surselor de date
financiare şi informaţiilor respective un loc la fel de important pe masa echipei de
decizie ca al surselor de informaţii de natură tehnică, tehnologică, economică,
socială.

Dacă în acest moment al fundamentării deciziei se pierde această poziţie,

întregul lanţ de acţiuni care urmează va fi viciat, restricţiile financiare ne fiind luate
în calcul la sinteza de soluţii posibile şi la alegerea soluţiei optime ca decizie de
executat.

Prezenţa finanţistului în faza de informare este posibilă numai dacă în cadrul

serviciului financiar se află în exploatare un sistem actualizat şi bine dotat cu
informaţii utile proceselor decizionale. Altfel, finanţistul este marginat, nefiind capa-
bil să furnizeze date destul de veridice şi credibile ca ale colegilor din serviciile
tehnice, organizatorice, manageriale.

Analiza informaţională
Materialul procurat în etapa precedentă este supus unei prelucrări şi
interpretări cu modele adecvate fiecărui domeniu. Procesul finit al acestor activităţi
este format din informaţiile de natură tehnică, economică, ecologică, socială etc. În
cuprinsul meseriei de finanţist există suficiente calităţi care îi permit să analizeze
implicaţiile de natură financiară care pot însoţi o decizie economică.
 24

Astfel, pot fi utilizate modelele de prelucrare financiară a datelor folosite la

fundamentarea deciziei de investiţii, a deciziei financiare privind cercetarea ştiinţifică
etc.

Valoarea actualizată a veniturilor şi a cheltuielilor financiare redau

dimensiunea timp a activităţii economice şi aduce managerul în condiţii reale de
lucru, specifice economiei de piaţă. Nivelul acestui indicator impune reconsiderări
calitative şi cantitative în activitatea tehnică, organizatorică şi economică din
întreprindere, cu efecte benefice pentru viabilitatea firmei.

Sinteza soluţiilor posibile

Multitudinea de informaţii economice şi financiare posibile nu asigură de la
sine un loc privilegiat pentru economistul finanţist în activitatea de obţinere a
fondului de informaţii, precum şi în etapa următoare de sinteză a soluţiilor posibile.
El trebuie să pledeze pentru cunoaşterea completă a implicaţiilor financiare ale
viitoarei deciziei şi se controleze ca toate soluţiile care vor fi sintetizate de echipa de
decizie, soluţii care să cuprindă în nucleul lor şi consecinţe de natură financiară
(necesar de fonduri, efort valutar, surse de finanţare şi costul lor, eficienţa previzibilă
pe parcursul vieţii economice a deciziei în discuţie etc.)

Acest lucru este necesar pentru că mecanismul de sinteza a soluţiilor posibile

presupune ca punct de plecare consecinţele previzibile, sub forma de informaţii,
obţinute de echipa de decizie în etapa precedentă, de analiza informaţională. Nucleul
unei soluţii este format din aceste consecinţe, unele dintre ele având rol conducător.

În alegerea consecinţelor cu rol principal contează mult modul de motivare a

obiectivelor cuprinse în politica generali a firmei, calitatea informaţiilor avute la
dispoziţie de decident, precum şi structura pe specialităţi profesionale a întregii
echipe de luare a deciziei. De aceea, sectorul financiar al firmei trebuie bine
reprezentat în echipa respectivă, iar fondul de informaţii financiare pus la dispoziţie
trebuie să fie de calitate şi de actualitate.
 25

Neincluderea informaţiilor financiar-monetare în nucleul tuturor soluţiilor

posibile determină introducerea în circuitul activităţii economice a unor soluţii
costisitoare şi cu efecte economice şi financiare necorespunzătoare. Din contră,
includerea consecinţelor financiare în nucleul soluţiilor posibile asigură deciziilor
economice o fundamentare calitativă şi conformă cu principiile pieţei, precum şi o
derulare normală pentru etapa următoare, cea a Alegerii soluţiei optime ca decizie.

Alegerea soluţiei optime ca decizie

Dacă în etapele precedente s-a lucrat corect, cu acordarea unor drepturi egale
pentru toate categoriile de consecinţe, atunci alegerea soluţiei optimă pentru firmă în
conjungtura previzibilă devine o chestiune de rutină. Totuşi, nici acum nu sunt exclu-
se aspectele subiective sau o răbufnire a abaterilor din etapele precedente.

Acest lucru este posibil, pentru că alegerea soluţiei optime punctul de sprijin
este reprezentat tot de consecinţele introduse în nucleul soluţiilor. Tot acum se pune şi
problema înţelegerii conceptului de optim, care nu poate fi confundat în majoritatea
cazurilor cu conceptul de eficient. Aspectul de optim ţine cont de conjunctura în care
se desfăşoară alegerea deciziei, de starea reală a firmei, de fenomenele din economia
naţională etc. Şi aici pentru a caracteriza ce este şi ce nu este optim la un moment
dat, contează cunoştinţele de ordin financiar şi monetar (valutar), aspectele respective
fiind hotărâtoare pentru optimizarea unei afaceri.

Ştiinţa managerială a sesizat că în procesul de alegere a soluţiei optime, de

luare a deciziei se manifestă din plin aspectele subiective, de influenţare a hotărârii de
poziţia ierarhică a celui care o susţine etc. De aceea, s-a căutat o ieşire, propunându-
se modele de obiectivizare a acestei faze a procesului decizional.

Impasul principal în analizarea consecinţelor de diferite feluri din nucleul

soluţiilor era dat de unităţile de măsură diferite în care se exprimau informaţiile
respective. Rezolvarea problemei au găsit-o matematicienii von Neuman şi
Morgenstern în lucrarea Theorz of Games and Economic Behavior sub forma de
calculului utilităţilor. Unitatea de măsură comună pentru toate categoriile de
 26

consecinţe a devenit utilitatea, în sensul folosirii pe care îl obţine firma prin

realizarea în activitatea economică a consecinţei .

Reglarea procesului decizional

Se poate spune că nimic ce este făcut de om nu este perfect. Acest aspect este
valabil şi în conducerea activităţii economice. Chiar dacă la momentul adoptării
decizia economică este ideală, schimbările rapide în economia, de pe piaţă sau
imperfecţiunea celor care o execută fac necesară corectarea periodică a deciziei şi, în
unele cazuri, chiar a întregului lanţ decizional.

Declanşarea măsurilor de corectare din mers a realizării deciziei economice

este, în mare parte, oferă serviciul financiar. El are misiunea de a urmări în mod
operativ mersul activităţii economice, a rezultatelor sale financiare şi de a semnala
managerului cazuri de abateri de la cele previzionate.

Încheierea periodică a situaţiilor privind rezultatele financiare a situaţiei patri-

moniului sau determinarea celor mai reprezentativi indicatori privind starea finan-
ciară a firmei dau serviciul financiar prilejul să simtă pulsul procesului economice din
firmă. Chiar întocmirea documentaţiei pentru contractarea de credite sau pentru
ieşirea pe piaţa de capital permit firmei să constate periodic starea financiară şi să
procedeze la corectarea deciziei pe care o realizează.

În momentul în care indicatorii financiari cei mai reprezentativi (rentabilitate,

lichiditate, solvabilitate, grad de îndatorare, acoperire capacităţii de producţie în
corelaţie cu pragul de rentabilitate etc.)scad sub un nivel limită, se pune problema
reglării deciziei aflate în execuţie.

Procesul reglării cuprinde două faze:

a) reglarea deciziei prin schimbarea soluţiei considerate optime la data

adoptării deciziei;
b) reglarea procesului decizional prin reluarea lanţului de etape cerute de
fundamentare unei noi decizii.
Este clar că reglarea tip(a) apare în cazurile în care situaţia firmei poate fi
ameliorată prin trecerea în producţie a unei soluţii deja existente în banca de
 27

informaţii a unităţii din etapa de sinteză a procesului decizional. Reglarea de

tip(b)intervine atunci când indicatorii financiari arată o situaţie gravă, fiind nevoie de
soluţii cu totul diferite faţa de cele selecţionate într-o perioadă anterioară.

Indiferent de gradul reglării, activitatea financiară din întreprindere este

solicitată pentru evaluarea abaterilor de la cele previzionate, stabilirea măsurilor de
întreprins şi găsirea fondurilor necesare reglării procesului decizional.

Conducerea modernă a firmelor, mai ales în condiţiile actule atât de

schimbătoare, cu un mediu intern convulsionat social şi politic şi cu un mediu extern
ostil, neprotejat şi afectat de inflaţie şi concurenţa neloială, presupune realizarea
operativă de măsuri de adaptare, de reglare a tuturor proceselor din unitatea
economică.

Aceste măsuri se traduc în numeroase decizii de toate tipurile şi în toate

activităţii din întreprindere. Activitatea financiară nu poate fi ocolită, mai ales că se
pune problema găsirii de fonduri în mod operativ, în special prin fundamentare şi
adoptarea de decizii de creditare, de apelare la piaţa de capital sau la finanţele
publice.

1.3 DIAGNOSTICUL ŞI ESTIMAREA POTENŢIALULUI ECONOMICO-

FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII ÎN CONTEXTUL ANALIZEI
EXPRESE
 28

Implementarea standardelor naţionale de contabilitate, precum şi modificarea

esenţială a rapoartelor financiare ale agenţilor economici din Republica Moldova,
necesită elaborarea şi adoptarea unui sistem de indicatori rezultativi, care va permite
să se determină potenţialul economico-financiar al unităţilor de producţie pe teren
prin analiza lor expresă.

Totodată informaţia trebuie să fie prezentată şi prelucrată astfel încât conţinutul

ei să corespundă cerinţelor şi necesităţilor tuturor utilizatori interni şi externi.

În practica analitică pot fi propuse pentru utilizare mai multe modelele în acest
domeniu. Însă, după opinia mai multor specialişti în domeniul de finanţe, prezintă un
interes deosebit modelul, care a fost elaborat şi adoptat de Vladimir Balanuţe doctor,
conferenţiar universitar, şef catedră A.A.E.F., A.S.E.M., pentru analiza expresă şi
estimarea potenţialului economico-financiar al întreprinderii. [„Contabilitatea şi
Audit” N3 1999]

Modelul prezentat are la bază două capitole cu o legătură reciprocă între

indicatorii principali, care reflectă atât rezultatele financiare obţinute, cît şi
capacitatea de plată şi stabilitatea financiară a întreprinderii la finele perioadei de
gestiune.

Avantajul acestui model constă în determinarea şi estimarea fiecărui indicator

în parte în care pot fi efectuate în baza metodologiei particulare de calcul şi metodei
de evaluare.

Concomitent pot fi utilizate diferite metode de generalizare totală a rezultate-

lor obţinute, ţinând cont de particularităţile fiecărui capitol în parte şi nivelul atins la
indicatorii respectivi. Considerăm că în aceste condiţii fiecare conducător (bene-
ficiar) va avea posibilitate să determine justificat nu numai potenţialul economico-
financiar realizat, ci şi strategia de dezvoltare orientată în aceasta direcţie.

Sistemul indicatorilor rezultativi de bază recomandată

pentru analiza expresă şi estimarea potenţialului economico-financiar al firmei
Denumirea şi Semne Formula Modul de Caracteristica şi zona de
conţinutul convenţion de calcul calculare şi relevanţa
indicatorului ale sursa de
 29

informaţie
I. Indicatorii rezultatelor financiare şi rentabilităţii
1 2 3 4 5
1. Profitul brut din Mărimea absolută determină
activitatea de desfa- rezultatele financiare ale
(rd.010-rd.020)
cere (reflectă rezultatul activităţii de producţie şi
Pb VVn – Cv sau
financiar obţinut din desfacere a între-prinderii şi
rd.030(f.nr.2)
vânzări nete) influenţează direct asupra
viabilităţii acesteia.
2. Profitul perioadei de Mărimea absolută influenţează
gestiune până la direct asupra eficienţei tuturor
impozitare(reflectă activităţii desfăşurate de
rezultatul financiar al P - rd.130(f.nr.2) întreprindere.
întreprinderii obţinut
din activitatea de bază
şi din alte activităţi)
3. Profitul net(reflectă Cu cît valoarea absolută a
rezultatul financiar net acestui indicator este mai
(rd.130 - rd.140)
obţinut sau la dispoziţia mare, cu atât mai favorabile
PN P – Iv sau
întreprinderii după sînt posibilităţile reale ale
rd.150(f.nr.2)
impozitare) întreprinderii pentru asigura-
rea unei activităţi durabile.
4. Rentabilitatea vân- În condiţii normale de
zărilor, %(reflectă în ce activitate mărimea acestui
măsură întreprin-derea rd.030 indicator trebuie să fie mai
este capabilă să obţină Rv Pb:Wn mică de 20%
profit din activi-tatea de rd.010 (f.nr.2)
desfacere sau
profitabilitatea acesteia)
5. Rentabilitatea activ-
elor, % (reflectă
Pentru a asigura activitatea de
eficien-ţa utilizării rd.130(f.nr.2)
producţie favorabilă
activelor an-gajate în Ra P:TA
indicatorul trebuie să atingă un
activitatea într- rd.470(f.nr.1)
nivel nu mai mic de 10%
eprinderii, indeferent de
sursele provenienţei lor)
6. Renatbilitatea eco- Pentru ca unitatea de producţie
nomică,%(reflectă efic- se activeze normal în condi-
ienţa utilizării mijloace- ţiile dure de piaţă, indicatorul
lor materiale şi financia- Rec P:CP rd.130(f.nrespectiv
r.2) trebuie să atingă un
re ale întreprinderii,pre- (rd.650  rd.770)(f.nr.1) puţin de 20+25%
nivel de cel
văzută în vederea desfa-
şurării activităţii sale)
7. Rentabilitatea fina- Pentru a desfăşura activitatea
nciară,%(reflectă de producţie prosperă, nivelul
capacitatea întrepriderii rd.150(f.nr.2) acestui indice trebuie să atingă
de utiliza capitalul Rfin PN:CPr cel puţin 15%
propriu) rd.650(f.nr.1)

II. Indicatorii capacităţii de plată şi stabilităţii financiare a întreprinderii (pe baza ratelor)
Coeficienţii (ratele)
lichidităţii

1. Rata lichidităţii
absolute(reflectă în ce
măsură firma este
capabilă să-şi onoreze
imediat obligaţiunile
RLa
curente)
2. Rata lichidităţii
intermediare (reflectă
capacitatea firmei de a-
şi achita datoriile pe ter- RLi
men scurt, fără a fi obli-
gată să vândă stocurile
de mărfuri şi materiale)
3. Rata lichidităţii
totale sau de acoperire
a bilanţului contabil
(reflectă posibilitatea
activelor curente, de
care dispune întreprin-
derea, de a se transfor- RLt
ma conform datelor din
bilanţul contabil într-un
termen scurt în lichidi-
tăţi necesare pentru a
satisface obligaţiile de
plată exigibile)
Coeficienţii (ratele)
echilibrului economico
financiar
4. Rata autonomiei
financiare(reflectă
gradul, în care capitalul
propriu al firmei asigură
autofinanţarea activităţii
Raf
de producţie)
5. Rata de auto-
finanţare a activelor
totale(reflectă aportul
capitalului propriu la
finanţare tuturor eleme- RFa
ntelor patrimoniale ale
firmei)
1 2
30
Mărimea optimă (între 0.20-
0.25). aceasta înseamnă că la
fiecare leu datorii pe termen
(rd.390+rd.440) scurt firma trebuie să dispună
de 20-25 bani în numerar. De
DB:TDS rd.970
regula tendinţa majorării
(f.nr.1) acestui indicator poate fi
considerată pozitiv, începând
de la indicii mult mai mici
decât cei indicaţi mai sus.
În condiţii favorabile pentru
activitatea de producţie acest
(rd.460–rd.250)
indicator trebuie să tindă spre
(TAC-SMM) /
TDS
o mărime unitară (între 0.70 şi
rd.270
1.0)
(f.nr.1)
Se înregistrează o lichiditate
totală favorabilă în condiţiile
când acest indicator are o
mărime supraunitară (între 2.0
şi 2.5)
rd.460
TAC:TDS
rd.970 (f.nr.1)
Se apreciază pozitiv în cazul
când ponderea capitalului
propriu tinde spre o mărime
rd.650 unitară (între 0.7 – 1.0). dacă
mărimea obţinută este cu mult
CPr:CP
(rd.650+rd.770) mai mică, aceasta înseamnă că
(f.nr.1) activele curente ale firmei u
mai acoperă datoriile pe
termen scurt şi, deci, fondul de
rulment este negativ.
În condiţii normale de
activitate mărimea acestui
rd.650 indicator se consideră
suficientă în cazul când rata
CPr:TA
rd.470 este mai mare de 0.5(50%)
(f.nr.1)
3 4 5
 31

6. Rata de finanţare a În condiţii normale de

activelor curente activitate acestui indicator
(reflectă proporţia, în (rd.460-rd.970) trebuie să depăşească
care fondul de rulment RFac FR:TAC 0.5(50%)
acoperă activele curente rd.460(f.nr.1)
ale întreprinderii)
7. Rata de finanţare a Se apreciază pozitiv situaţia în
stocurilor(reflectă care mărimea acestui indicator
proporţia, în care fondul depăşeşte 2/3. fondul de
(rd.460-rd.970)
de rulment acoperă rulment trebuie să acopere cel
RFs FR:SMM
stocurile de mărfuri şi puţin 65-70% din valoarea
rd.250(f.nr.1)
materiale) totală a stocurilor de mărfuri şi
materiale evidenţiată în
bilanţul contabil al firmei.
8. Rata datoriilor De regula aceasta rată trebuie
globale(reflectă să fie subunitară. Cu cît
ponderea datoriilor (rd.770+rd.970) aceasta este mai mică, cu atât
(TDL+TDS)/T
globale ale firmei pe RDg A securitatea financiară a
termen lung şi scurt în rd.470(f.nr.1) întreprinderii este mai stabilă.
suma totală a
patrimoniului ei)
Coeficienţii (ratele) de
gestiune financiară

9. Rata recuperabili-tăţii Pentru a asigura o activitate

activelor (reflec-tă gradul eficientă de producţie mărimea
de rotaţie a tuturor rd.010(f.nr.2) acestei rate trebuie să fie
activelor de care dispune Rra Wn:TA supraunitară.
firma la un moment dat pe rd.470 (f.nr.1)
baza datelor bilanţului
contabil)
10. Rata utilizării Tendinţa de majorare acestei
activelor materiale pe rate în dinamică este un factor
termen lung (reflectă pozitiv. Drept criteriu de
gradul de utilizare a comparare poate servi şi arta
activelor materiale pe rd.010(f.nr.2)
Raml Wn:AML medie obţinută la nivel de
termen lung şi participarea
lor în procesul de rd.090(f.nr.1) ramură sau întreprinderi
producţie) similare la finele perioadei de
gestiune precedente.

11. Rata utilizării De regulă, cu cît mărimea

capitalului de lucru acestei rate este mai mare, cu
(reflectă gradul de atât rezultatele obţinute sînt
utilizare a capitalului de apreciate la un nivel mai înalt.
lucru în procesul de
producţie) rd.010 (f.nr.2)
Wn : CL,
unde CL= [(rd.460-rd.390)-
RCL =(TAC-DB) - (rd.970-rd780)]
-(TDS-CS) f.nr.1

1 2 3 4 5
 32

12. Rata de rotaţie a Orice unitate de producţie tre-

creanţelor pe termen buie să tindă spre o performa-
scurt(reflectă viteza de Wn:CTS rd.010 (f.nr.2)
Rrcs r nţă maximă a acestui indica-
transformare a creanţelor tor, cea ce reflectă eficacitatea
d.350(f.nr.1)
pe termen scurt în
colaborării cu clienţi (cumpa-
numerar)
ratorii) să.

Concomitent pe baza
acestui indicator se poate
calcula perioada de Pentru o activitate de
recuperare a crean-ţelor pe producţie normală acest
termen scurt (în zile). Prc 360 : Rrc __ indicator trebuie să varieze în
limitele rezonabilităţii (30-60
zile)

13. Rata de rotaţie a De regulă, cu cît rata de rotaţie

datoriilor pe termen a obligaţiilor este mai mare,
scurt (indică viteza de cu atît este mai mică durata de
plată a datoriilor firmei rd.010(f.nr.2) plată a acestor datorii, care se
către terţi, for-mate în Rrds Wn : TDS r
calculează (în zile) prin relaţia
cadrul relaţii-lor acesteia d.970 (f.nr.1)
cu furni-zori, acţionarii,
(360 : Rrds).
salari-aţii proprii, bugetul,
statul , băncile etc.)
Simbolurile utilizate în formulele de calcul:
 33

VVn – volumul vânzărilor nete, mii lei;
Cv – costul vânzărilor, mii lei;
Iv – suma impozitului pe venit, mii lei;
Pb – profitul brut din activitatea de desfacere, mii lei;
P – profitul până la impozitare, mii lei;
PN – profitul net, mii lei;
TA – alocarea totală a activelor (patrimoniului)
întreprinderii, mii lei;
AML – valoarea de bilanţ a activelor materiale pe
termen lung, mii lei;
TAC – suma totală a activelor curente, mii lei;
SMM – suma totală a stocurilor de mărfuri şi
materiale, mii lei;
DB – disponibilităţi băneşti (mijloace băneşti şi
investiţii pe termen scurt), mii lei;
CTS – suma totală a creanţelor pe termen scurt, mii lei;
FR – fondul de rulment, mii lei;
CL – valoarea capitalului de lucru, mii lei;
CPr – valoarea capitalului propriu, mii lei;
CP – valoarea capitalului permanent, mii lei;
TDL – total datorii pe termen lung, mii lei;
CS – credite bancare pe termen scurt, mii lei;
TDS – total datorii pe termen scurt, mii lei;

Există şi mai multe metode de apreciere activităţii economico-financiare unei

întreprinderii, dar analiza expresă corespunde tuturor standardelor mondiale şi pe
baza ei investitorii străini sau autohtoni pot se fac concluzia despre activitatea
economica a întreprinderii şi se decide este oarecare sens de investit banii în ea, ori
poate să acorda un credit banca acestei întreprinderii.

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARĂ A

S.A.”VIORICA-COSMETIC”

2.1 DESCRIEREA AGENTULUI ECONOMIC

S.A. „Voirica-Cosmetic” a fost creată prin hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova Nr.623 din 03.11.95 pe baza fabricii de parfumerie şi cosmetică „Viorica”.
Capitalul statutar a fabricii conform evaluării experţilor independenţi (anul
1995) a constituit 3.94 mln. dolari SUA .
Capitalul Asociaţiei a fost repartizat în felul următor: 95.85% de acţiuni sînt
proprietatea statului; 4.15% au fost înmânate colectivului de muncă în schimb la
bonurile patrimoniului public.
 34

S.A.”Viorica-Cosmetic” a fost înregistrată ca persoană juridică prin hotărârea

Comisiei de înregistrare de Stat pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova
cu numărul 105051409 din 22.02.1996.
Articolele de bază fabricate constituie: parfumeria - prezentată prin ape de
colonie, parfumuri, ape de toaletă, volumul de producere a căror în anul 1999 au
depăşit 1.1 mln. bucăţi; cosmetica - şampoane, articole pentru îngrijirea părului,
loţiuni, creme cosmetice, volumul de producere a cărora – 4.5 mln. bucăţi pe an.
Consumatori de bază a producţiei sunt România, Rusia, Ucraina şi alte ţări din
CSI. Exportul producţiei întreprinderii a diminuat de la 35.6% în a 1996 până la 8.3%
în anul 1999 (anexa ), dar în comparaţie cu 1997 sa majorat de la 8.3% până la 9.4%,
în comparaţie cu anul 1998, majorarea exportului în anul 1999 a constituit 22,0%.
În anul 1999, 90,6% din volumul vânzărilor producţiei de parfumerii şi
cosmetice au fost realizate pe piaţa internă. Realizarea producţiei pe piaţa internă se
efectuează printr-un şir de magazine de firmă ale S.A. (în momentul de faţă S.A.
dispune de 10 magazine de firmă); reţeaua de distribuire şi prin contracte directe
pentru comerţul angro.
S.A."Viorica-Cosmetic" ocupă a suprafaţă de producere de 22000 m 2. unde
lucrează mai mult de 300 de angajaţi şi este situată pe adresa: or. Chişinău,
str.Mesager 1 .
Procesul de producere, de la prelucrarea materiei prime până la emiterea producţiei
gata , se efectuează în două secţii de bază:
1. Secţia de parfumerii şi cosmetice , compusă din patru subdiviziuni
1) de pregătire a compoziţiilor
2) de pregătire a şampoanelor şi loţiunilor
3) de pregătire cremelor
4) de pregătire a parfumeriilor
2. Secţia de împachetare şi ambalare , care include subdiviziunile
1) de producere a ambalajului din polietilenă
2) de producere cutiilor din carton
 35

Din subdiviziunile structurale de caracter auxiliar, care asigură necesităţile

producerii de baza , la întreprindere existe trei depozite de materie primă şi
materiale , cu suprafaţa totală de 5000 m2 , depozitul de producţie finită cu suprafaţa
totală 2569 m2 , secţia de reparaţii mecanice, subdiviziunea de transport auto, staţia
de compresoare, punctul termic, staţia de purificare a apei , serviciul de alimentare
publică (cantina), serviciul de paznici.
Fiecare din cele trei secţii de producere după volumul , numărul de lucratori şi
utilajul existent, volumului de producere, gradului de utilizare a forţelor de muncă
poate se există ca unitate de producere aparte .
Media scriptică a lucratorilor la întreprindere constituie 328 de persoane la data
de 1.01.2000.
Întreprinderea este înzestrată cu utilaj cu tehnologii moderne ce permite de a
fabrica producţie de o calitate superioară.
Majorarea volumului de producţie în anul 1999 faţă de anul 1997 a constituit
184.5% (ANEXA 12).
Indicatorii economico-financiari cu privire la activitatea S.A.”Viorica-
Cosmetic” sunt prezentaţi în ANEXA 12.
Începând cu fabricarea a numai 4 denumiri de producţie întreprinderea a lărgit
asortimentul până la 110 de articole.

În anul 1999 sa început fabricarea a 6 tipuri noi de ape de colonie, şampoane

din seria „Original”, ”NATURAL” ,pe anul 2000 se preconizează fabricarea aşa zisa
serie familiară, şampoane pentru igiena de toate zilele, crema pentru raz, pasta de
dinţi.
Perspectiva – fabricarea articolelor noi de apă de toaletă, pentru bărbaţi şi
femei, o serie de creme nutritive cu vitamine, asortiment de parfumuri şi cosmetice,
trecerea la tipurile moderne de ambalare - folosirea tuburilor pentru producţia
cosmetică, flacoanelor moderne şi cutiilor pentru apele de toaletă şi parfumuri.
Dispunând de o bază de producere modernă şi de personalul de specialişti de
înaltă calificare, un sistem de aprovizionare şi de desfacere aranjat a mărfurilor
 36

întreprinderea posedă de condiţii bune pentru dezvoltarea de mai departe a activităţii

de producere şi comercializare în relaţiile economice de piaţă. Pentru succesele
obţinute în ramurile de administrare, sporirea calităţii producţiei, aplicării tehnicii
noi, profesionalismul înalt şi prestigiu semnificativ pe piaţa Europeană la 7 martie
1994 prin hotărârea Centrului European de cercetări marketing fabrica de parfumerii
şi cosmetice „Viorica’’ a fost decorată cu premiul „Euromarchet Aword –94” şi cu
Certificatul de onoare, Diplomă a participantului la concursul “Marfa cea mai bună,
prezentată la iarmarocul interstatal "Galanterie-99", Diplomă de la MOLDEXPO
pentru participarea la iarmarocul universal internaţional numărul 7 “EXPOCONS”.
(ANEXA 1).

2.2 CARACTERISTICA PRODUCŢIEI (SERVICIILOR)

FABRICATE ŞI SERVICIILOR PRESTATE.
În timpul de faţă la S.A. ”Viorica-Cosmetic’’ se produc 110 de articole de

parfumerie şi cosmetică, se prestează servicii pentru executarea compoziţiilor şi

odorantelor pentru parfumerie , cosmetică şi articole chimice casnice, se îndeplinesc

comenzi pentru fabricarea flacoanelor şi articolelor din polietilenă.

Producţia de parfumerie şi cosmetică fabricată şi comercializată poate fi

subdivizată în 3 grupe:
a) articole de parfumerie de 3 tipuri de bază:
- parfum -3 tipuri.
- apă de toaletă - 2 tipuri.
- apă de colonie - 15 tipuri.
b) articole cosmetice - 4 tipuri de bază:
- articole pentru îngrijirea părului( şampoane, emulsie - 31 tipuri)
- articole pentru îngrijirea tenului şi pielei corpului (cremă nutritivă, cremă
-mască, cremă-balsam, gel )- 18 tipuri,
 37

- articole pentru, după şi în timpul rasului.

- loţiuni , loţiuni tonice- 17 tipuri.
c) uleiuri eterice- 6 tipuri:
- dizolvant pentru lacul de unghii (lustrului),
- articole pentru spălarea veselei;
Producţia fabricată la S.A.’’Viorica-Cosmetic’’ se caracterizează prin
următoarele trăsături de bază: parfumerie, clasificată pe grupa ‘‘Extra” se bucură de
un aromat incomparabil şi are menirea de a crea imidjul individual şi o dispoziţie
bună, produsele cosmetice de îngrijire şi întreţinere a părului care conţin adaosuri
eficace biologic-active, care îmbunătăţesc schimbul de substanţe şi au un efect
tonifiant pentru părul şi pielea capului.
Ele sînt predestinate pentru curăţirea părului de impurităţi naturale, restabilirea
forţei de viaţă şi structurii părului deteriorat, dau un efect suplimentar la eliminarea
neajunsurilor părului de diferite tipuri.
Printre produsele cosmetice de îngrijire şi întreţinere a părului se pot evidenţia
seria de şampoane şi emulsie: Viorel, Victoria, Viorela, Tavi, Solar, Natural, Original.
Produsele cosmetice de îngrijire a pielei conţin componente naturale de calitate
superioară, extracte vegetale, vitamine, uleiuri vegetale.
Tot antrepozitul naturii este la dispoziţia cosmetologilor întreprinderii.
Gama produselor cosmetice sînt predestinate pentru îngrijirea pielei mâinilor,
picioarelor, tenului şi corpului.
Din articolele cosmetice pentru curăţirea tenului se produc: loţiuni, creme-
mască, creme pentru copii cu acţiuni antiinflamatoare.
Produsele cosmetice pentru îngrijirea pielei sînt prezentate printr-o serie de
cremă şi loţiuni ca ‘’Victoria“,‘’ Tavi’’, ‘’Viorel’’ şi ‘’Viorela ’’.
Produsele cosmetice pentru copii sunt prezentate printr-o serie de şampoane
(Alunel, Victoraş, Victoriţa), creme pentru îngrijirea pielei copiilor (Victoraş,
Victoriţa), ulei pentru copii ‘’Victoriţa’’. Către părţile componente ale produselor
cosmetice pentru copii se înaintează cele mai stricte cerinţe, structura lor se alege
 38

minuţios pentru îngrijirea pielei gingaşe a copiilor. În timpul de faţa sa început

fabricarea mijloacelor chimice uzuale aşa cum sînt mijloace pentru spălarea veselei -
în anul 1998 la întreprindere sau fabricat mijloace pentru spălarea veselei VERON,
pe anul 1999 sa fabricat mijloacele pentru spălarea veselei NANSA.
Mai mult de 90% din producţia fabricată se bazează pe compoziţiile din
substanţe aromatice proprii elaborate în ultimii 8 ani.
La fabricarea produselor se folosesc componente naturale vegetale şi plante
medicinale răspândite în Moldova, ce atribuie producţiei în cele din urmă o
proprietate unică, incomparabilă, armonizând o calitate superioară şi o utilitate
maximală.
Datorită faptului că producţia este de o calitate superioară, componenţelor
naturale, calităţilor largi de consum a produselor , preconizate pentru satisfacerea
diferitor necesităţi, precum şi preţurilor relativ scăzute , producţia întreprinderii se
bucură de o cerere solidă între toate grupele de populaţie nu numai în Moldova dar şi
peste hotarele ei.
Odată cu articolele de parfumerie şi cosmetică de bază, întreprinderea produce
compoziţii şi odorante , atât pentru folosirea lor în procesul propriu de producere, cît
şi la comanda partenerilor de peste hotare , ce demonstrează o calitate superioară a
produselor şi profesionalismul specialiştilor întreprinderii.
Compoziţiile de substanţe aromatice şi un şir de articole sunt protejate de
brevete de autor şi patente de invenţii. Până în prezent s-au obţinut o brevetă de autor
şi 9 patente de invenţii. Marea comercială a întreprinderii a fost înregistrată în
Moldova, Ucraina, Rusia Şi România.
Toată producţia, ce se realizează de către întreprindere, odată cu controlul
intern al calităţii produsului, ce se înfăptuieşte de laboratorul întreprinderii , este
supusă certificării de conformitate la standardele şi cerinţele de igienă şi sanitarie în
sistemul Naţional de certificare a Republicii Moldova cu eliberarea certificatului de
conformitate. Producţia exportată trece suplimentar certificarea în ţările
importatoare , unde i se eliberez documente analogice.
 39

În anexă la capitolului 2 sînt prezentate modele de certificate de conformitate a

Moldovei, Rusiei, Bielarusiei, Certificat de igiena. În prezent se încheie lucrul asupra
certificării producţiei întreprinderii în Ucraina şi România .
Toată producţia întreprinderii este preambalată în flacoane de sticlă şi din mase
plastice folosind căpăcele care se înşurubează . Ambalarea producţiei finite se
efectuează în cutii de carton gofrat sau în peliculă termocomprimată. Pentru
îmbunătăţirea designului articolelor de parfumerii şi cosmetice sînt ambalate
adăugător în cutii originale.
Ambalajul de polimer cu diferite capacităţi de la 100 la 1000 ml pentru
articolele cosmetice şi imprimarea de tipar pe el se efectuează la utilajul propriu
produs în Germania . Ambalajul producţiei corespunde standardelor şi cerinţelor
sanitaro-igienice. Întreprinderea este în permanente căutări pentru îmbunătăţirea
designului şi ambalajului mărfii.
În anul 1998 au fost confecţionate forme pentru fabricarea tipurilor noi de
flacoane şi căpăcele cu dozator pentru ambalarea producţiei proprii, atât şi pentru
comercializarea lor conform comenzilor străine.
La întreprindere se efectuează un lucru important pentru perfecţionarea
producţiei fabricate şi extinderea asortimentului ei.
În afară de controlul calităţii producţiei la toate etapele de fabricare (începând
cu calitatea materiei prime iniţiale şi terminând cu calitatea producţiei finite) la
întreprindere funcţionează laboratoarele de parfumerie şi cosmetică, care elaborează
tipuri noi de producţie. Aprecierea tipurilor noi de producţie se efectuează la
consiliul artistic al întreprinderii în componenţa căruia sînt incluşi specialişti de bază
a întreprinderii.
În anul 1998 s-a început fabricarea a 40 de tipuri noi de producţie: un set de
şampoane ‘’Natural‘’ cu extracţii vegetale, şampoane cu colagen, creme nutritive cu
elastină ‘’Viorela’’, loţiuni tonice- 9 denumiri, loţiunea ‘’Ogurecinîi’’, ape de colonie
- 5 denumiri ; a fost fabricată o serie de uleiuri eterice într-un ambalaj original.
 40

De la începutul anului 1999 sa fabricat 6 tipuri noi de ape de colonie,

şampoane din seria ‘’Original‘’ , săpun lichid - 5 denumiri din aşa numită serie
familiară, şampon pentru spălarea frecventă.
În perspectivă - fabricarea tipurilor noi de apă de toaletă pentru bărbaţi şi
femei, setului de creme nutritive cu vitamine, seturi cosmetice şi de parfumerie;
trecerea la tipurile moderne de ambalaj-folosirea tuburilor pentru producţia
cosmetică, flacoanelor moderne pentru apele de toaletă şi parfum, cutiilor pentru
creme şi producţia de parfumerie.
Permanent se efectuează lucru pentru îmbunătăţirea aspectului exterior a
producţiei finite, extinderea asortimentului. În timpul de faţă a fost schimbat pe
deplin designul producţiei fabricate.
S-a început fabricarea cremei noi cu elastină, s-a însuşit fabricarea şamponului
cu colagen, a fost elaborat setul de şampoane "Vitamin" din plante preambalate în
flacoane cu capacitatea de 250, 300, 500, şi 1000 ml.
Fabricarea tipurilor noi de producţie (14 denumiri de loţiuni pentru îngrijirea
tenului) cer procurarea flacoanelor din sticlă, fabricarea cremelor şi şampoanelor gel
în tube de polietilenă, cer procurarea utilajului pentru sudarea tubelor din polietilenă,
precum şi dispozitivul pentru montarea şi marcarea tubelor; se preconizează
fabricarea şampoanelor şi cremelor în pachete laminate.
Este necesară procurarea utilajului pentru fabricarea pastei de dinţi şi fasonarea
ei în tube din polietilenă, laminate din aluminiu. În decursul anului se preconizează
de schimbat în întregime ambalarea şi aspectul exterior a tipurilor de producţie
fabricate mai înainte. Pentru schimbarea flacoanelor în vigoare se preconizează de
elaborat sau de procurat forme de turnat şi de suflat.
Toate măsurile expuse mai sus vor permite majorarea volumelor de producţie,
extinderea considerabilă a asortimentului, îmbunătăţirea aspectului exterior şi
fabricarea noilor tipuri de articole. Lista şi costul utilajului necesar este prevăzut în
anexă. Extinderea asortimentului produselor fabricate, îmbunătăţirea designului ei şi
calităţii, satisfacerea cerinţelor cumpărătorilor cu produse de calitate - aceasta este
 41

sarcina de bază a colectivului întreprinderii , care va determina ţelul şi sarcinile pe

perioada planificată. Asortimentul şi volumul producţiei fabricate în timpul de faţă şi
prognoza pe anii 2000-2001 la S.A.”Viorica-Cosmetic” sînt prezentate în ANEXĂ 2.

2.3. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A S.A. “VIORICA-COSMETIC”.

Dispoziţii generale.
Analiza rezultatelor financiare si a situaţiei financiare a S.A.”Viorica-
Cosmetic” a fost petrecută în corespundere cu cerinţele internationale în domeniul
evidenţei contabile şi rapoartele financiare adoptate în Republica Moldova , cu legea
“Despre evidenţa contabilă“ şi în corespundere cu planurile noi de conturi contabile
adoptate la fabrică.
Ca metodă de bază a evaluării rezultatelor financiare şi situaţiei financiare a
întreprinderii a fost luată metoda larg răspîndită în ţările cu economia dezvoltată
metoda “express-analizei”, care prevede calcularea grupelor diverse de indicatori
relativi, care caracterizeaza circulaţia activelor, structura capitalului, stuctura
activelor, lichiditatea, datorii totale , rentabilitatea, fluxul mijloacelor banesti si alte
aspecte ale activităţii întreprinderii.
Analiza indicilor dezvăluie situaţia economico-financiară generală şi permite
de a stabili căile strategice, a elabora măsuri pentru stabilizarea şi îmbunătaţirea
situatiei financiare a întreprinderii.
Rezultatele analizei vor fi folosite pentru luarea unor decizii manageriale,
atragerea fluxulurilor investitionale pentru complectarea mijloacelor
 42

circulante,restructurizarea producerii, îndreptată spre perfectionarea tehnicii si

tehnologiilor de productie pentru fabricarea producţiei noi de calitate superioară
cererea ridicata, perfecţionarea managementului organizării şi remunerării muncii şi
altor măsuri care întaresc imaginea fabricii.
Analiza e compusă din două parţi desinestătătoare :
1. dispoziţii generale ;
2. analiza rezultatelor si situaţiei financiare ;

Analiza rezultatelor financiare

şi situaţiei financiare a întreprinderii .
Analiza datelor bilanţului contabil a arătat , că necatând la situaţia dificilă
(lipsa de mijloace financiare pentru completarea mijloacelor circulante , deficitul de
materie primă pentru programa de producere, creanţe, etc.). Anul 1999 a devenit
pentru întreprinderea un an de cotitură , care a stopat criza economică, micşorarea de
mai departe a volumelor de producere şi realizare a producţiei.

Structura veniturilor din vânzări este caracterizată prin datele reflectate în

tabelul 1.
Tabelul N1
Structura veniturilor din vânzări
Anii Ritmul Ponderea %
% îndeplinirii
creşterii în
planului în
1998 1999 comparaţie cu 1998 1999
comparaţie
anul precedent
Venituri din vânzări
8422.5 16787.5 199.3 2.0 100 100
din ele:
Venituri din
vânzările 7129.1 12960.4 131.8 1.8 84.6 77.2
producţiei
inclusiv din export 548.9 1218.3 221.9 2.2 7.7 9.4
Venituri din
1212.5 3765.4 310.5 3.0 14.4 22.4
vânzarea mărfii
Venituri de la
prestarea 80.9 61.7 76.2 0.8 1.0 0.4
serviciilor
Din Tabelul N 1 reiesă, că veniturile din vânzări în total depăşesc indicatorul
analitic din anul precedent cu 99,3% sau constituie 8365,0 mii lei.
 43

Veniturile de la realizarea producţiei au ponderea cea mai mare în volumul

vânzărilor nete, adică cu 81.8% mai ridicat în comparaţie cu anul precedent : în
comparaţie cu planul neîndeplinirea constituie 27.0% ori 6213.0 mii lei. Aceasta
scădere a fost provocată de majorarea , în comparaţie cu anul precedent a stocurilor
de producţie nerealizate din cauza solvabilităţii scăzute a cumpărătorilor potenţiali ,
apariţiei pe piaţă a producţiei noi , etc.
În acelaşi timp majorarea volumului producţiei fabricate şi a preţurilor de
vânzare a avut o influenţă pozitivă la modificarea veniturilor din vânzări.
Analiza beneficiului de la activitatea operaţională este prezentată în tabelul 2
Tabelul N 2
Analiza beneficiului de la activitatea operaţională
Influenţa
Venitul Venitul
N Indicatorii Deviere asupra
Efectiv 1998 Efectiv 1999
(+,-) profitului
1. Beneficiul global 2492.2 7008.6 +4516.4 +4516.4

2. Alte venituri operaţionale 348.0 514.9 +166.9 +166.6

3. Cheltuieli comerciale 1171.6 1210.3 +38.7 -38.7

Cheltuieli administrative şi
4. 2250.8 2185.1 -65.7 +65.7
totale

5. Alte cheltuieli operaţionale 895.2 1779.9 +881.7 884.7

Beneficiul(pierderi)de la
6. -1477.4 238.1 +870.7 x
activitatea operaţionala
În perioada de gestiune SA”Viorica-Cosmetic” a primit beneficiul global în
suma 7008.6 mii lei , adică cu 4516.4 ml mai mult decât în anul precedent.
Asupra beneficiul global au influenţat pozitiv următor factori :
 depăşirea planului volumul vânzărilor în comparaţie cu anul 1998 cu
99.3%, ce a adus la majorarea acestuia până la 8365.0 mii lei
 după dorinţelor consumatorilor în perioada de gestionare sa petrecut
schimbări în structura vânzărilor (sa majorat ponderea producţiei cu
rentabilitatea ridicată), ce a adus la majorarea profitului cu 2348.1 mii
lei .
 din cauza reducerii din preţ scăderea profitului constituie –839.3 mii lei.
 44

 în condiţii de creştere a preţului de cost a vânzărilor (din cauza ridicării

preţurilor la resursele consumate) cu 540.0 mii lei .
În perioada de gestiune întreprinderea a obţinut anumite rezultate financiare şi
din alte domenii de activitate, volumul lor şi rolul în formarea beneficiului până la
impozitare este dezvăluit în tabelul N 3.
Tabelul N3
Structura beneficiului până la impozitare
Părţile componente ale Obţinut real în anul 1998 Obţinut real în anul 1999
N
Beneficiului Suma, (mii. lei) Ponderea ,(%) Suma,(mii. lei) Ponderea ,(%)
Beneficiu (pierderi) de
1. la activitatea -1477.4 95.0 2348.1 99.4
operaţională
Beneficiu (pierderi) de
2. la activitatea - -
investiţională
Beneficiu (pierderi) de
3. la activitatea financiară -73.6 5.0 13.8 0.6

Beneficiu (pierderi)
4. -1477.4 100.0 2348.1 100.0
până la impozitare
Din datele de mai sus reiesă, că beneficiul obţinut până la impozitare în suma
2348.1 mii lei sa acumulat practic de la rezultatele financiare din activitatea
operaţională. După impozitare beneficiul net constituie 2021.6 mii lei , ce se transmit
la lichidarea pierderilor , care după bilanţ constituie 4176.2 mii lei .

Analiza structurii activelor

Datele din bilanţul contabil arătă , că costul total al imobilului în perioada de
gestiune a crescut cu 9.4% , ce corespunde majorării absolute cu 3520.6 mii lei.
Creşterea activelor nu depăşesc ritmul creşterii vânzărilor nete (199.3%), ce
dovedeşte eficacitatea utilizării proprietăţii întreprinderii . Creşterea activelor în anul
1999 rezultă din majorarea activelor curente cu 7.9% şi micşorarea activelor pe
termen lung cu 202.6 mii lei. Din tabelul N4 reiesă, că nivelul imobilizării activelor
sa micşorat de la 86.5% până la 78.6%. Aceasta tendinţă se consideră pozitivă, când
nivelul de utilizare a mijloacelor de producţie existente este scăzut (25.5%). Structura
activelor întreprinderii este caracterizată cu ponderea ridicată a patrimoniului cu
 45

destinaţie de producere. Astfel, cota parte a stocurilor de bază ,de mărfuri şi

materiale constituie 90% din suma totală a activelor.

Componenţa şi structura patrimoniului întreprinderii, şi analiza activelor pe

termen lung este prezentat în tabelul N4.

Analiza activelor pe termen lung

Tabelul N4
Componenţa şi structura patrimoniului întreprinderii
La data de La data de
N Categorii de active 31.12.98 31.12.99
Suma,( ml ) Ponderea,(%) Suma,(mii lei) Ponderea,(%)
Active pe termen lung,
1. 32384.8 86.5 32182.2 78.6
Inclusiv:
Active nemateriale după
1.1 20.5 0.05 20.1 0.00
valoarea de bilanţ
Active pe termen lung,
1.2 32364.3 86.4 32162.1 78.6
din ele:
Active materiale în curs de
1.2.1 435.0 1.2 846.7 2.1
execuţie
Mijloace fixe după
1.2.2 31909.9 85.2 31186.0 76.4
valoarea de bilanţ
Active financiare pe
1.3 19.4 0.05 129.4 0.1
termen lung
Active curente, inclusiv
2. 5051.4 13.5 8774.6 21.4
Stocuri de marfă şi
2.1 3941.7 10.5 6860.9 16.7
materiale
2.2 Creanţe pe termen scurt 1059.9 2.8 1901.0 4.6
2.3 Mijloace băneşti 41.5 0.2 12.7 0.1
2.4 Alte active pe termen scurt 8.3 0.0
Total active 37436.2 100.0 40956.8 100.0
Analiza mai detailată a activelor pe termen lung dă posibilitatea să facem
concluzia că cea mai mare pondere (90%) din conţinutul lor face parte din mijloace
fixe. În perioada de gestiune au fost luate măsuri, orientate pentru vinderea
mijloacelor fixe neutilizate şi reconstruirea clădirilor pentru oficiu SRL
”Cosmetcom” şi pentru depozite , ce va permite în viitor să dezvolte potenţialul
economic. În perioada de gestiune SA”Viorica-Cosmetic” a investit 110.0 mii lei în
capitalul statutar al SRL ”Cosmetcom”. Ca rezultat , în componenţa patrimoniului a
crescut ponderea activelor financiare pe termen lung.
 46

Analiza activelor curente

Datele din tabelul N4 reflectă creşterea activelor curente cu 73.7% după
valoarea şi creşterea ponderii lor cu 7.9% . Un aspect negativ , care caracterizează
schimbările în structura activelor curente , este că prin creşterea vânzărilor nete cu
99.3% suma mijloacelor alocate în stocuri de mărfuri şi materiale sa majorat cu
74.1% . Ca urmare , datele din bilanţul contabil reflectă majorarea ponderii
stocurilor în suma activelor de la 10.5% până la 16.7% ce aduce la scăderea rotaţiei
activelor. Concomitent se constată creşterea considerabilă a nivelului de datorii
debitoare . Ponderea decontărilor cu debitorii în mărimea activelor curente sa majorat
în anul 1999 de la 2.8% până la 4.6% ori în expresie valorică –841.1 ml .
Aceasta înseamnă, că în condiţiile neîndeplinirii de către clienţi a achitării de
plată, măsurile luate de întreprindere nu pot fi considerate satisfăcătoare. Analiza mai
detaliată a creanţelor, existente la data de evidenţa, dezvăluie următoarele momente,
în dependenţa de expirarea termenului de lichidarea plăţilor cu debitorii sunt datorii
de reţineri de plăţi. În afară de întârzierea plăţilor în creanţe sunt incluse şi alte datorii
(dubioase) în suma, ponderea lor atinge 17.5%. Creşterea cotei calculelor
neîntemeiate dovedeşte înrăutăţirea structurii restului creanţelor şi determină
micşorarea vitezei de circulaţie a mijloacelor circulante. În perioada de gestiune sa
micşorat valoarea absolută şi relativă activelor circulante mobile. În rezultat se
observă micşorarea cotei mijloacelor băneşti în suma activelor curente de la 0.2%
până la 0.1%. În comparaţie cu suma patrimoniului întreprinderii cota parte a
mijloacelor băneşti este practic egală cu 0, ce a se manifestă negativ la lichiditatea
bilanţului contabil.

Analiza activelor nete

Evoluţia patrimoniului, creată din sursele proprii de finanţare, este prezentată

în tabelul N5.
Tabelul N5
 47

Calcularea patrimoniului net

Pe data de Pe data de Schimbări(+,-)
N Indicatori
31.12.98. 31.12.99. (mii lei)
1. Active total 37436.2 40956.8 +3520.6
2. Datorii pe termen lung 766.3 2052.5 +1286.2
3. Datorii pe termen scurt 7241.1 7473.5 +232.4
4. Active nete(patr.net) 29428.8 31430.8 +2002.0
Datele din tabel reflectă creşterea în perioada de gestiune a activelor nete cu
2002.2 mii lei , ce corespunde majorarea relativă cu 6.8% în comparaţie cu începutul
anului. Acest indicator reflectă capacitatea îndeplinirii obligaţiunilor luate de
SA”Viorica-Cosmetic”.
Analiza activelor curente nete
Analiza stării patrimoniului consecvent se completă cu evaluarea aprovizionării
întreprinderii cu mijloacele circulante proprii, îndeplinită în tabelul N6.
Tabelul N6
Evaluarea aprovizionării întreprinderii cu activele circulante nete
Pe data de Pe data de Schimbări (+,-)
N Indicatori
31.12.98 31.12.99 mii lei
1. Active curente 5051.4 8174.6 +3723.3
2. Datorii pe termen scurt 7241.1 7473.5 +232.4
3. Active curente nete -2189.7 +1301.1 +3490.8
Normativul activelor curente nete,
4. 2000.0 2000.0 _
prevăzut în business-plan
Surplus(+), lipsă(-) activelor
5. -4189.7 +698.9 +3490.8
curente nete
Din datele din tabel se observă, că la SA”Viorica-Cosmetic” este înregistrată o
lipsă de active curente nete la începutul anului şi surplusul lor la sfârşitul anului.
Aceasta v-a favoriza dezvoltarea fabricii, dar e nevoie de o analiză totală şi folosirea
mijloacelor băneşti şi materiale cu eficacitatea cea mai înaltă pentru producere şi
realizare de mai departe a producţiei gata.

Analiza completă a structurii surselor de finanţare a activelor.

Pe parcursul anului 1999 sa-u petrecut schimbări în structura surselor de
finanţare a patrimoniului întreprinderii , care sunt totalizate în tabelul N7.

Tabelul N7
Componenţa şi structura surselor de finanţare a activelor
Categoriile surselor de La data de 31.12.98 La data de 31.12.99
N Suma, Ponderea Suma, Ponderea
finanţare
mii lei % mii lei %
 48

1. Capitalul propriu 29428.8 78.6 31430.8 76.7

2. Datorii pe termen lung 766.3 2.0 2052.5 5.0
3. Capitalul permanent(r.1+r.2) 30195.1 80.6 33483.3 81.7
4. Datorii pe termen scurt 7241.1 19.4 7473. 13.3
5. Total pasiv (r.3+r.4) 37436.2 100.0 40956.8 100.0
Datele din tabel caracterizez nivelul destul de înalt de autofinanţare, care
asigură interesele proprietarilor şi creditorilor. Ponderea mijloacelor proprii în suma
totală surselor de finanţare cum la început (78.6%) aşa şi la sfârşitul perioadei de
gestiune (76.7%) corespunde nivelului de siguranţa (50%). În dinamica se observă
trecerea mijloacelor împrumutate pentru folosul surselor proprii.

Analiza capitalului propriu

Datele din bilanţul contabil demonstrează, că valoarea capitalului propriu a
întreprinderii SA”Viorica-Cosmetic” sa majorat în anul 1999 cu 6.8% în comparaţie
cu începutul perioadei. Cea mai mare pondere în componenţa surselor proprii de
finanţare îl are capitalul statutar, suma căruia la SA "Viorica-Cosmetic" corespunde
cu cerinţele legislaţiei pentru societăţi pe acţiuni de tip deschis, în privinţa valorii
minime a capitalului statutar - 20 mii lei . Trebuie de menţionat, că nivelul achitării
capitalului statutar (100%) şi nivelul retragerii lui (0.0%) reflectă situaţia cea mai
favorabilă din punct de vedere a stabilităţii financiare. Calcurile, efectuate în nota
explicativă, şi datele din bilanţul contabil permit se facem concluzia, că valoarea
activelor nete la începutul şi sfârşitul perioadei corespunzător (29428.8 în anul 1998
şi 31430.8 în a. 1999) depăşesc valoarea capitalului statutar (17749.9 mii lei ), care
de asemenea corespunde cerinţelor legislaţiei despre societăţile pe acţiuni.

În structura capitalului statutar a fabricii S.A.”Viorica-Cosmetic” sunt numai

acţiuni simple. Aşa cum şi în anii precedenţi întreprinderea nu a apelat la atragerea
unor împrumuturi prin emiterea de obligaţiuni.
Analiza mijloacelor de împrumut
Pe parcursul anului 1999 au fost petrecute anumite schimbări în componenţa
surselor, împrumutate de S.A."Viorica-Cosmetic" , de exemplu după datele expuse în
tabelul N7, se observă majorarea nivelului de atragere mijloacelor de împrumut pe
 49

termen lung. Ponderea datoriilor pe termen lung în suma totală sa majorat de la 9.5%
până la 21.5% (calcularea 766.3+7241.1=8007.4 (766.3 / 8007.0) x 100%=9.5%;
2052.5+7473.5=9526.0 (2052.5 / 9526.0) x 100=21.5%))

Această tendinţă a contribuit la creşterea cotei părţii a capitalului permanent cu

1,1% (81.7-80.6). datele din bilanţul contabil dovedesc, că în perioada de gestiune
ponderea creditului bancar în suma mijloacelor de împrumut constituie în total 11,4%
(calculul: 7473.5+959.7<credit>= 8433.2 (959.7 / 8433.2) x 100 = 11.4% ).

Nivelul împrumuturilor şi datoriilor pe termen scurt faţă de capitalul permanent

respectiv constituie 2052.5 mii lei ori 5% şi 7473.5 mii lei – 18,3%, şi arată că
coeficientul dat la sfârşitul anului s-a stabilit la nivelul de 23,3%, ceea ce nu
depăşeşte nivelul inofensiv (30%). Aceasta înseamnă, că societatea nu riscă să
nimerească sub influenţa externă, necontrolabilă din partea conducerii fabricii şi
proprietarii ei. Pe parcursul anului 1999 S.A.”Viorica-Cosmetic” n-a permis cazuri de
nerambursare a creditului şi neretribuire a dobânzii pe sursele de împrumut. Creditul
rambursat: suma – 203.6 mii lei şi % - 48.8 mii lei în anul 1999. Ce înseamnă, că
volumul creditelor luate în perioada de gestiune nu depăşeşte capacităţile de
rambursare a creditelor.

Analiza lichidităţii
Tabelul N8
Calculul coeficientului lichidităţii
La sfârşitul perioadei de La sfârşitul perioadei de
gestiune curente gestiune precedente Valoarea optimă
(31.12.99) (31.12.98)

Coeficientul
12718 / 7473534 = 0.017 41460 / 7241063 = 0.057 >0.2
lichidităţii absolute

12718+1901002 41460+10599913
Coeficientul
747353 724106 >0.7
lichidităţii
4 = 0.26 3 = 0.15
Coeficientul general 8774628 5051429
de acoperire bilanţ 747353 724106 >2.0
r.460 4 =1.17 3 =0.7
Randmentul mijloacelor băneşti (r. bilanţ #440)
la 1.01.1999 41460
1.01.2000 12718
Datorii pe termen scurt (r. bilanţ #970)
 50

la 1.01.1999 7241.1
1.1.2000 7473.5
Debitori (r. bilanţ #350)
la 1.01.1999 1059918
1.1.2000 1901002
Nivelul coeficientului lichidităţii absolute arată, că la începutul perioadei de
gestiune S.A.”Viorica-Cosmetic” dispunând de mijloace băneşti a fost în stare să
achite numai 0.7% din datorii pe termen scurt, dar la sfârşitul anului nivelul acestui
indicator a scăzut până la 0.2%. Aceste valori sunt cu mult mai joase în comparaţie
cu nivelului optimal al coeficientului analizat (20%) şi reflectă faptul că fabrica nu
este în stare se achite datoriile, având la dispoziţie numai mijloace băneşti.

Dacă micşorarea valorii coeficientului lichidităţii absolute în perioada de

gestiune se explică prin creşterea mai rapidă a datoriilor în comparaţie cu mijloacele
băneşti, dar majorarea coeficientului lichidităţii intermediare de 1,1 ori (0,26-0,15)
este condiţionată de creşterea mijloacelor în decontări cu debitori.
Însemnătatea acestui indicator dovedeşte, că dacă fabrica mobilizează
mijloacele băneşti şi creanţele ea va fi în stare se lichideze corespunzător 15% şi 26%
din creanţe pe termen scurt. Dar, cu toate că acest indicator a crescut semnificativ
valoarea lui este cu mult mai scăzută decât nivelul optimal (70%).
În aceasta situaţie întreprinderea nu poate să primească credit comercial pe
termen scurt, de aceea că eliberarea creditelor este legată cu un risc financiar semnifi-
cativ. Valoarea coeficientului global de acoperire indică, că fabrica, aşa cum şi la
sfârşitul perioadei de gestiune este în stare să achite cu creanţele sale numai când se
vor mobiliza toate activele , inclusiv materiale. Cu aceasta condiţie solvabilitatea
fabrica este asigurată.
Luând în consideraţie, că nivelul real al acestui indicator este cu mult mai
ridicat decât este cerut (2), ne cătând la aceia că a avut loc creşterea lui de la 0.7 până
la 1.17 , investitorii potenţiali nu riscă să investească mijloace financiare libere în
acţiunile fabricii, de aceea că pentru întreprinderea analizată este caracteristic
structura iraţională a activelor şi apare riscul de transformare investiţiilor financiare
depuse în „mijloace îngheţate” (datoriile de memorandum constituie 6,5 mln. lei)
 51

Analiza mişcărilor mijloacelor băneşti

În perioada de gestiune retragerea netă a mijloacelor băneşti la articole
excepţionale a constituit 20649 lei. În acelaşi timp veniturile mijloacelor băneşti de la
activitatea operaţională a depăşit retragerile lor şi încasările nete au constituit 8297.4
mii lei ,ce e un rezultat pozitiv pentru SA”Viorica-Cosmetic” .

Încasările nete ale mijloacelor băneşti din activitatea operaţională a asigurat o

întoarcere a unei părţi a creditului obţinut de mai devreme în suma de 203.6 mii lei şi
procurării materiei prime şi materialelor pentru producerea producţiei.

Valoarea coeficientului de îndestulare a mijloacelor băneşti constituie 50%. Ea

ne arată, că pe parcursul perioadei de gestiune fabrica n-a primit de la activitatea
operaţională destule mijloacele băneşti, necesare pentru procurarea utilajului
(formelor), creşterea stocurilor de materie primă. Deficitul mijloacelor băneşti a fost
recuperat cu creditul de 100 000 de dolari SUA. În anul 1999 valoarea coeficientului
de reinvestire a mijloacelor băneşti este egală cu 3%. Luând în consideraţie, că
valoarea satisfăcătoare a acestui coeficient se consideră în limita 8-10%, SA”Viorica-
Cosmetic” trebuie să caute rezerve de majorarea a fluxului mijloacelor băneşti de la
activitatea de bază.

Analiza circulaţiei activelor

Indicatorii folosirii activelor prezintă o caracteristica importantă a eficacităţii
utilizării potenţialului financiar a fabricii. Calcularea coeficienţilor eficacităţii
utilizării activelor este prezentate în tabelul N9.

Schimbarea numărului de rotaţie a activelor demonstrează, că la SA”Viorica-

Cosmetic” sa mărit viteza de rotaţie a activelor : numărul de rotaţie a crescut de la
0.219 în anul precedent până la 0.428 în anul de gestiune. Cu toate că sa înregistrat
creşterea vitezei de rotaţie, valoarea acestui indicator este neînsemnată. Din tabelul
N9 reiesă, că factorul de bază, care a condiţionat nivelul a căzut al eficacităţii
utilizării activelor, a fost creşterea costului activelor şi majorarea duratei medii a
 52

perioadei de recuperare a creanţelor. Numărul de rotaţie a creanţelor este mai jos de

nivelului anului precedent. Toate acestea dau dovadă, că politica financiară nu este
destul de strictă faţa de debitori, şi este necesar de a folosit în viitor o politică a
vânzărilor cu reduceri pentru cumpărători cu condiţia achitării la data, prevăzută în
contract.

Tabelul N9
Calcularea coeficienţilor eficacităţii utilizării activelor
Indicatori Anul curent Anul precedent
N
(1999) (1998)
1. Volumul vânzărilor, mii lei 16787.5 8422.6
2 Costul mediu al activelor, mii lei 39196.5 38514.5
Numărul de rotaţie al activelor 0.428 0.219
3
(r.1:r.2)
Costul mediu al mijloacelor fixe, 32263.2 32435.5
4
mii lei
Coeficientul de exploatare a
mijloacelor fixe (numărul de 0.523 0.260
5
rotaţie a mijloacelor fixe)
(r.1:r.4)
Costul mediu al activelor 6913.0 5587.4
6
curente,
Numărul de rotaţie al activelor 2.4 1.5
7
curente, (r.1:r.6)
8 Costul vânzărilor, mii lei 9778.9 5930.3
Costul mediu ale stocurilor de 5401.3 4555.1
9
mărfuri şi materiale, mii lei
Numărul de rotaţie ale stocurilor 1.8 1.3
10
de mărfuri şi materiale (r.8:r.9)
Costul mediu al creanţelor, mii 1480.4 964.9
11.
lei
Numărul de rotaţie creanţelor 11.3 8.7
12.
(r.1:r.11)
Viteza de rotaţie a creanţelor, zile 31.86 41.4
13.
(360:r.12)
 53

Analiza rentabilităţii
Indicatorii de bază, care caracterizează eficacitatea activităţii fabricii SA
„Viorica-Cosmetic” în perioada de gestiune pe anul 1999 sînt reprezentaţi în tabelul
N10.

Tabelul N10
Calcularea coeficienţilor eficacităţii utilizării activelor
Anul precedent
N Indicatorii Anul curent (1999)
(1998)
1. Vânzări nete, mii lei 13787.5 8422.6

2. Beneficiul global, mii lei 7008.6 2492.2

Rezultatul de la activitatea
3. +2402.6 -1253.4
operaţională, mii lei
Beneficiul perioadei de gestiune
4. +2348.1 -1477.4
până la impozitare

5. Beneficiul net, mii lei 2021.6 -2243.7

6. Costul mediu activelor, mii lei 39196.5 38514.5

Costul mediu capitalului propriu,

7. 30429.8 30563.3
mii lei
Numărul mediu acţiunilor
8. 1774987 1774987
(10 lei – valoarea nominală)
Norma venitului global, %
9. 41.7 29.5
(r.2:r.1)x100
Norma venitului operaţional,%
10. 14.3 -14.9
(r.3:r.1) x 100
Rentabilitatea economică activelor,
11. 5.99 -3.84
% (r.5:r.7)x100
Rentabilitatea financiară activelor,
12. 6.64 -7.34
%(r.5: r.7 )x 100

13. Venit net la o acţiune , lei(r.5:r.8) 1.139 -1.26

În perioada de gestiune a fost determinată o tendinţa: sa majorat norma

beneficiului global, norma venitului operaţional şi nivelul rentabilităţii economice, sa
 54

majorat rentabilitatea financiară, ce demonstrează despre majorarea rentabilităţii

producţiei produse, îmbunătăţire utilizării activelor şi sporirii "presiunii" impozitelor.
Aşa dar, în perioada de gestiune la fiecare leu din vânzări s-au obţinut 41,70 bani de
venit global în comparaţie cu 29,50 bani în anul precedent, ce demonstrează
micşorarea relativă a costului vânzărilor. Dacă să analizăm venitul din activitatea
operaţională, aflăm că el a crescut de la 14.9 bani (pierderi) la fiecare leu din vânzări
până la 14.3 bani, ce dovedeşte creşterea rentabilităţii producţiei produse.

Datorită creşterii rentabilităţii producţiei şi mărirea vitezei de rotaţie a

activelor, a crescut rentabilitatea economică de la –3,84% până la 5,95%, astfel
fiecare leu depus în active în perioada de gestiune a adus întreprinderii 5,95 bani de
venit până la impozitare. Cu toate că rentabilitatea economică a crescut, trebuie de
menţionat nivelul ei este insuficient de ridicat. Fabrica trebuie se găsească rezerve
pentru creşterea rentabilităţii producţiei şi mărirea vitezei de rotaţie a activelor.

Se observă creşterea valorii venitului global, care la rândul său a adus la

majorarea rentabilităţii financiare. Astfel, dacă în anul precedent fiecare leu de
mijloace proprii a adus –7.34 bani pierderi, în perioada de gestiune 6,64 bani venit
net.

Luând în consideraţie dependenţa semnificativă a nivelului rentabilităţii

financiare de la mărimea „presiuni” impozitare, rentabilităţii economice şi atârna-rea
tuturor mijloacelor de împrumut („datorii îngheţate”) şi amânării plăţilor în buget (7,6
mln. lei) la mijloacele proprii, se poate de făcut concluzia, că în perioada de gestiune
eficacitatea mijloacelor proprii a crescut şi a dat rezultate anumite în anul 1999, care
a fost analizat în dinamică cu anul 1998.
 55

CAPITOLUL III DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE

3.1 PLANUL MARKETING
În condiţiile economice de piaţă o importanţă deosebită îi aparţine planului
marketing, care determină ţelul de bază a activităţii întreprinderii pentru fabricarea şi
realizarea producţiei. Planul marketing include în sine cercetarea cerinţei la producţia
fabricată, calcularea volumelor necesare de fabricare a unor sau altor tipuri de
produse, stabilirea pieţelor de desfacere a produselor şi strategia de formare a
preţurilor.
În timpul de faţă S.A. "Viorica-Cosmetic" produce diferite articole de parf-
umerie şi cosmetică (ANEXA 2), prestează servicii pentru fabricarea compoziţiilor şi
odorantelor pentru parfumerie, cosmetică şi articole chimice casnice, îndeplineşte
comenzi pentru fabricarea flacoanelor şi articolelor din polietilenă.
Cererea la produsele fabricate de întreprindere este destul de stabilă. Reducerea
volumelor de fabricare a produselor în anii 1996-1997, creată de situaţia de criză în
economie , reducerea posibilităţilor de cumpărare a populaţiei, proceselor de inflaţie,
au adus la pierderea pieţelor de desfacere a produselor fabricate de întreprindere.
Analiza volumelor de realizare a producţiei întreprinderii pe piaţa internă şi
exportul peste hotarele republicii este prezentată în tabela 3.1 şi ANEXA 13
Tabela 3.1
. Informaţia cu privire la livrarea produselor S.A. "Viorica-Cosmetic" pe anii
1996-1999, planul pe anii 2000-2001.(mii bucăţi)
1996 1997 1998 1999 2000 2001
efectiv efectiv efectiv efectiv plan plan
Moldova, 3816.6 2457.8 4208.2 5606 4621 4852
inclusiv:piaţa rurală 417.8 287.1 350.9 367 385 405
piaţa urbană 1023.1 771.4 1107.7 1658 1216 1277
Consumatorii speciali 3.1 - - - - -
alţi consumatori 2372.6 1399.3 2749.6 3375 3020 3170
Transnistria - - 97.6 190 200 210
Export 1973.2 366.7 353.6 495.1 4820 5061
inclusiv ţările CSI 1973.2 366.7 353.6 4590 4820 5061
din ele: Rusia 1747.4 352.5 179.4 2770 2910 3055
Ucraina 108.1 14.2 83.2 1655 1740 1825
Bielarusi 102.2 - 91 165 170 181
Cazahstan 15.5 - - - - -
România - - - 89.6 200 285
TOTAL livrări: 5789.8 2824.5 4659.4 5606.1 9841 10408
 56

Conform analizei livrărilor de producţie, ponderea exportului de producţie s-a

redus de la 35% în anul 1996 până la 7.6% în anul 1998. Legislaţia de bază,
nedesăvîrşită, deprecierea rublelor ruseşti, care a provocat criza valutară în toate ţările
CSI, impunerea fiscală dublă a livrărilor din Rusia şi Bielarusi- iată motivul de bază a
reducerii livrărilor de export a întreprinderii. În anul 1999 vânzările de bază s-au
efectuat pe piaţa internă-92.4% (ANEXA 14).
Însă ţinând cont de faptul că în anul 1998 capacităţile de producţie a
întreprinderii au fost utilizate numai cu 16.8% şi cerinţele pieţei interne sînt limitate,
este necesar ca întreprinderea în politica sa de marketing să se orienteze la extinderea
asortimentului producţiei fabricate, îmbunătăţirea calităţii de producţie şi designului
ei, încheierea contractelor pe principii de „Comandă” cu condiţia de plată preventivă.
Experienţa obţinută în anul 1998 la prestarea serviciilor pentru fabricarea
apelor de colonie, şampoanelor pe baza materiei prime ce aparţine clientului,
fabricarea compoziţiilor şi odorantelor pentru cosmetică, fabricarea flacoanelor
conform comandei a permis întreprinderii , în timpul lipsei mijloacelor circulante
proprii, fabricarea producţiei şi asigurarea gradului de utilizare a forţelor de muncă a
întreprinderii.
Condiţiile de activitate comercială a întreprinderii pe piaţa internă sînt
complicate, este necesar de a concura cu aşa producători de parfumerie şi cosmetică
ca Bulgaria, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia care folosindu-se de inprotecţia
producătorilor autohtoni şi înlesnirile în sistemul de importare pentru exportul
producţiei proprii în republică, au cucerit piaţa internă cu producţie mai ieftină, însă
adeseori de calitate insuficientă.
Dimensiunile pieţei interne pentru producţia de parfumerie si cosmetică
constituie 5-20 mln. buc. de articole pe an.
Analiza volumului de vânzare ne demonstrează , că întreprinderea îndestulează
cerinţele pieţei interne numai cu 25% precum şi despre rezervele disponibile pentru
majorarea volumului de vânzări pe piaţa Moldovei. Pentru aceasta la întreprindere se
efectuează lucrul permanent pentru extinderea asortimentului producţiei fabricate. În
 57

anul 1998 s-a început fabricarea a 40 de tipuri noi de producţie: seria de şampoane
‘’Natural’’ cu extracte vegetale, şampoane cu colagen, creme nutritive cu elastină
”Viorela”, loţiuni-tonice - 9 denumiri, loţiunea „Ogurecinîi” , ape de colonie - 5
denumiri, a fost fabricată o serie de uleiuri eterice în ambalaj original. De la
începutul anul 1999 se fabrică 6 tipuri noi de apă de colonie, şampoane din seria
‘’Original‘’, în timpul apropiat se preconizează fabricarea aşa numită serie familiară,
şampon pentru spălarea frecventă, pasta de dinţi.
În perspectivă - fabricarea tipurilor noi de apă de toaletă pentru bărbaţi şi
femei, seria de creme nutritive cu vitamine, seturi cosmetice şi parfumerii, trecerea la
tipurile moderne de ambalare-folosirea tubelor pentru producţia cosmetică,
flacoanelor moderne pentru apele de toaletă şi parfum, cutii pentru creme şi producţia
de parfumerie.
În planul de restructurare se prevăd investiţii suficiente pentru reclama
producţiei fabricate, trecerea de la segmentul cu venituri reduse pe piaţa internă la
segmentul cu venituri medii. Un rol important în determinarea strategiei planului
marketing îi revine selecţionării direcţiilor şi metodelor de livrare a producţiei.
Pe piaţa internă producţia întreprinderii este repartizată:
 prin reţeaua magazinelor de firmă;
 reţeaua ramificată a merceologilor;
 prin contractele cu consumatorii cu ridicata- societăţile
comerciale de stat, cooperatiste şi magazine private.
Sistemul de desfacere a S.A.”Viorica-Cosmetic” - merceologii, reţeaua
magazinelor de firmă, asigură până la 30% din circulaţia de mărfuri. Volumul de
realizare lunar prin magazinele de firmă a întreprinderii constituie circa 100 mii lei,
volumul de realizare prin merceologii întreprinderii constituie 300 mii lei.
Modificarea sistemului de desfacere a producţiei finite prevede reorganizarea
modelului prezent de realizare - crearea unui centru comercial juridic independent
înfiinţarea magazinului de firmă în or. Chişinău şi altor centre de comerţ în republică.
 58

Concurenţii principali a întreprinderii pe piaţa internă a Moldovei sînt aşa

firme cunoscute ca ‘’L’Oreal’’, Jonson & Jonson, Nivea, Schwartchopp, Palmolive,
Proctor&Gembel, Colgate, Lancome, Iv. Roshe, care posedă de magazine de firmă şi
o reţea de dealeri în Republică. Însă, ţinând cont de faptul că preţurile la producţia
firmelor date sînt înalte, segmentul pieţei lor este destul de limitat. Ponderea suficie-
ntă în realizarea articolelor de parfumerie şi cosmetică îi aparţine producătorilor din
Rusia, Polonia, Turcia, Bulgaria, Bielarusi. Preţul producţiei lor la un şir de articole
este considerabil redus , însă consumatorii dau prioritate produselor autohtone, conţi-
nutul şi componentele cărora corespund cerinţelor consumatorilor.
Analiza comparativă a preţurilor producţiei de parfumerie şi cosmetică este
prezentat în tabela 3.2.
Tabela 3.2
Analiza comparativă a preţurilor producţiei de parfumerie şi cosmetică (în dolari
SUA pentru o unitate , fără TVA)
Apă Par- Ape Cre- Cre- Şam Şam. Uleiu Balsa Loţiu Loţi
Producătorii de fum de me me poan contr ri m,em ni uni
co- 15ml to- nutr- de e mătr eteri ulsie
lonie aletă tritivecorp eţii ce
S.A.Viorica- 0.28 0.39 0.85 0.59 0.27 0.32 0.60 0.78 0.60 0.28 0.30
Cosmetic
Rusia 0.25 0.31 - 0.73 0.60 - 0.65 - - 0.25 0.32
Ucraina 0.20 -
Bulgaria 0.28 0.30
Turcia 0.95 0.40
Franţa 0.50 1.70
Germania 1.33 0.47 1.37 2.16

Însă, necătând la preţul ridicat, producţia producătorilor principali occidentali

întotdeauna au cumpărători permanenţi, pe care îi atrage emblema firmei, reclama lor,
aspectul exterior expresiv şi designul modern a producţiei. Prin urmare producţia
firmelor date vor rămâne concurenţii principali pentru producţia întreprinderii. Pentru
majorarea competitivităţii producţiei şi extinderea pieţei de desfacere se prevede:
 elaborarea programului de sporire a calităţii producţiei;
 extinderea asortimentului producţiei fabricate;
 59

 perfecţionarea designului, înnoirea aspectului exterior a producţiei

finite şi ambalarea producţiei în flacoane de tip nou, folosirea tubelor
pentru fasonarea cremelor;
 reclama producţiei fabricate şi articolelor noi a întreprinderii;
 perfecţionarea sistemului de stimulare a vânzărilor prin folosirea
sistemului de reduceri pentru volumul de mărfuri procurate ,pentru
plata în numerar, reduceri sezoniere, precum şi aplicarea preţurilor
speciale (vânzări de sărbători).reducerea cheltuielilor de producţie şi
păstrarea preţurilor competitive a producţiei.
Ţinând cont de faptul, că rolul principal în activitatea comercială a întreprin-
derii îi revine reclamei producţiei, planul marketing conţine aşa măsuri ca: însoţirea
producţiei cu adnotări şi buclete de reclamă, reclama articolelor noi în presa
republicană, la radio şi televiziune, înzestrarea reţelei comerciale a întreprinderii cu
paravane strălucitoare, îndeplinite profesional şi panouri de reclamă, organizarea
expoziţiilor cu vânzare a producţiei, conferinţei pentru cercetarea cerinţelor de piaţă ,
efectuarea anchetării populaţiei cu privire la calitatea şi asortimentul produselor
fabricate.
Rezultatul final a activităţii la fiecare întreprindere reprezintă obţinerea
beneficiului , necesar pentru dezvoltarea de mai departe a producţiei, modernizarea
utilajului existent, procurarea tehnologiilor moderne, perfecţionarea sistemului
material a muncii lucrătorilor.
Rolul principal în soluţionarea problemelor sus-numite aparţine politicii
formării preţurilor. În momentul de faţă politica de formare a preţurilor se bazează pe
aprecierea costului producţiei reieşind din cheltuieli şi nivelul rentabilităţii, în baza
căror au fost stabilite: noutatea produselor, cererea şi preţurile existente pe piaţă
pentru tipurile analogice de mărfuri.
Există sistemul preţurilor pentru vânzarea produselor-folosirea preţurilor cu
reducere pentru cumpărătorii cu ridicata, sistemul preţurilor cu adaos comercial
pentru vânzare prin reţeaua de magazine de firmă.
 60

Crearea secţiei marketing, reclamă şi vânzări permite de a studia cererea de

producţie, a efectua măsuri operative pentru fabricarea şi realizarea produselor.
Instabilitatea proceselor economice în republică, procesele de inflaţie,
reducerea posibilităţilor de cumpărare a populaţiei, majorarea preţurilor pentru
materia primă şi materiale-toate acestea în fine influenţează asupra cheltuielilor de
producţie şi aduc la majorarea preţurilor de producţie, ce la rândul său aduce la
reducerea volumului de realizare. Prin urmare, la baza politicii de formare a preţurilor
trebuie să fie stabilit principiul aşa numitului preţ optimal, care va permite întreprin-
derii să-şi răscumpere cheltuielile de producere şi să-şi găsească cumpărătorii.
Echilibrul dat poate fi realizat din contul fabricării produselor cu diferite
calităţi de consum şi destinaţii: fabricarea produselor pentru folosirea permanentă -
creme, şampoane, apa de colonie - cu nivelul de rentabilitate de la 15 până la 25% ,
fabricarea produselor de parfumerie şi cosmetică de elită cu cheltuieli înalte de
producere şi respectiv cu nivelul rentabilităţii majorat până la 50% , fabricarea seriei
de parfumerie şi cosmetică, seturi suvenire şi de sărbătoare.
Aşa dar, folosirea sistemului flexibil de preţuri pentru produsele fabricate va
permite de a menţine şi de a extinde pieţele de desfacere existente cu condiţia
păstrării calităţii superioare, preţurilor diferenţiate şi asortimentul vast al producţiei
fabricate.
Analiza cererii şi ofertei producţiei de parfumerie şi cosmetice a S.A.”Viorica-
Cosmetic” pe anii 1996-1998 este prezentată în ANEXA 3.
 61

3.2 ANALIZA SWOT

Puncte Tari

Gradul de uzura a mijloacelor fixe ale întreprinderii este relativ mic (în
exploatare timp de mai puţin de 10 ani).Întreprinderea dispune de o baza de reţete de
fabricare a producţiei de parfumerie si cosmetica înregistrate în majoritatea tarilor-
membre ale CSI. Întreprinderea este situata intr-o regiune cu infrastructura dezvoltata
(municipiul Chişinau); are personal calificat. Marca comerciala a întreprinderii este
cunoscuta pe piaţa interna si pe pieţele tarilor-membre ale CSI. Întreprinderea are o
serie de magazine de firma în provincie. Deoarece cererea la produsele de parfumerie
si cosmetica are un caracter permanent, procesul de producţie şi finanţele
întreprinderii nu sunt supuse fluctuaţiilor sezoniere. Se respecta raportul dintre ritmul
creşterii productivităţii muncii si a salariului.
Oportunităţi
Prelungirea pe termen de până la 20.07.1999 a Acordului-memorandum va
facilita obţinerea finanţării programului de investiţii al întreprinderii. Vânzarea unui
pachet de control din acţiunile întreprinderii unui investitor strategic va soluţiona
problemele legate de obţinerea investiţiilor si canalele de distribuţie. In Moldova
exista o piaţa mare a recipientelor din polivinilclorid (PVC) pentru industria
alimentara; pentru alte produse noi ale întreprinderii exista o cerere interna si externa
mare si stabila. Nivelul veniturilor populatei Rusiei, principala piaţa externa a
producţiei întreprinderii, este constant, având tendinţe de creştere
Puncte Slabe
Întreprinderea fabrica produse pentru segmente ale cumpărătorilor cu un nivel
redus al veniturilor, ceea ce se reflecta intr-o rentabilitate mica a vânzărilor, reduce
imaginea produselor întreprinderii destinate segmentelor cu venituri mai mari.
Reducerea brusca a volumului vânzărilor în 1995-1997 (în special, a exportului)
influenţează negativ gradul de recunoaştere a mărcii comerciale a întreprinderii pe
pieţele de export. Întreprinderea nu are un imidjul de elită, adică oamenii cu venitul
mare nu atrag atenţia la produsele firmei
 62

Riscuri
Acordul-memorandum poate fi prelungit, insa băncile vor refuza sa finanţeze
proiectul investiţional al întreprinderii, iar procesul de privatizare se va tărăgăna.
Concurenta puternica pe pieţele CSI (în special, în Rusia) din partea produselor
de parfumerie ieftine din Ucraina si alte tari poate crea dificultăţi în mărirea
exportului pe aceste pieţe
Deoarece programul de investiţii al întreprinderii prevede volume mari de
producţie, eşecul politicii de distribuţie pe pieţele de export poate provoca falimentul
întreprinderii.
Nivelul veniturilor populaţiei Moldovei are o tendinţa de scădere. Pe
segmentele de cumpărători cu venituri medii, cărora le sunt destinate noile produse
ale întreprinderii, exista o concurenta puternica din partea societăţilor transnaţionale

3.3 EVALUAREA RISCULUI ŞI ASIGURĂRII.

Legislaţia de bază a Republicii Moldova prevede activitatea de antreprenoriat a
cetăţenilor prin risc şi prin răspunderea patrimonială în limita care se determină prin
forma de organizare şi constituire a întreprinderii.
În condiţiile de astăzi, activitatea de producere, economică şi comercială a S.A.
“Viorica-Cosmetic” este supusă diferitor forme de risc. Toate formele de risc, cu care
poate să se întâmpine întreprinderea în procesul de producţie, efectuarea activităţii
comerciale şi evaluarea influenţei lor asupra situaţiei financiare a întreprinderii sînt
prezentate în ANEXA 4.
Probabilitatea medie-aritmetică a unor evenimente de risc ce vor apărea
constituie 47%.
Reducerea nivelului de risc pentru activitatea de producţie şi comercială a
întreprinderii se preconizează de a realiza din contul:
- restructurării întreprinderii;
- introducerea tehnicii şi tehnologiilor noi în producţie; principiilor noi de
organizare a producerii, muncă şi administrare.
- extinderea asortimentului producţiei, sporirea calităţii şi designului ei;
 63

- aplicarea producţiei pur ecologic şi fără deşeuri;

- economiei mijloacelor materiale, financiare şi de muncă a întreprinderii;
- modificarea dezvoltării sociale a colectivului.
Pentru profitabilitatea riscului şi pierderilor la întreprindere se vor aplica astfel
tipuri de asigurare: asigurarea patrimoniului întreprinderii, asigurarea riscurilor
tehnice, asigurarea pierderilor de beneficiu de la staţionările forţate, asigura-rea
neadmiterii accidentelor în producţie, asigurarea mărfurilor. Soluţionarea acestor şi
altor probleme tehno-organozatorice vor permite, prin condiţiile economico-sociale
favorabile.

3.4 PLANUL DE PRODUCŢIE

S.A.’’Viorica-Cosmetic’’ este o întreprindere producătoare de produse de
parfumerie şi cosmetice , compoziţii şi odorante pentru articole cosmetice şi de
chimie în menaj.
Întreprinderea posedă de o bază de producere pentru fabricarea flacoanelor din
polietilenă şi cutiilor gofrate.
Termenul de funcţionare a utilajului instalat la întreprindere-10 ani.
Cerinţele pieţei şi propunerile concurenţilor a tipurilor moderne de producţie
pun în faţa întreprinderii problemele de modernizare a utilajului existent, trecerea la
formarea aspectului exterior a producţiei extinderea asortimentului şi sporirea
calităţii.
Procesul de producere este format din 9 etape:
1) prelucrarea iniţială a materiei prime;
2) prepararea compoziţiilor şi odorantelor pentru parfumerie şi
cosmetice;
3) pregătirea lichidelor cosmetice şi soluţiilor;
4) prepararea maselor de creme şi şampon;
5) prepararea soluţiilor de parfumerie;
 64

6) fabricarea ambalajului din polietilenă şi formarea tiparului

şablonar pe flacoane;
7) fasonarea producţiei finite în flacoane;
8) fabricarea cutiilor de carton cu celule;
9) ambalarea producţiei finite.
Tot procesul de producere de la colectarea şi prelucrarea materiei prime până la
produsele finite pentru realizare se efectuează în încăperile de producere proprii cu
suprafaţa totală de 22 mii m2.
La întreprindere funcţionează trei secţii principale:
- secţia de parfumerie şi cosmetică;
- secţia de ambalare;
- secţia reparaţii mecanice;
Secţia de parfumerie şi cosmetică este formată din 6 grupe;
1) grupa compoziţii cu suprafaţa 410.96 m2 şi personalul de 1 lucrător;
2) grupa de pregătire a şampoanelor şi loţiunilor maselor cosmetice cu suprafaţa
573.4 m2 şi personalul-8 lucrători.
3) grupa de pregătire a parfumeriei cu suprafaţa de 3325.2 m 2. şi personalulul – 1
lucrător;
4) grupa de fasonare cu suprafaţa de 2982 m2 şi personalul - 41 lucrători.
5) grupa de spălare a recipientelor din sticlă;
6) grupa cosmeticii decorative
Secţia de ambalare este formată din 3 sectoare:
o sectorul de fabricare a ambalajului din mase plastice cu suprafaţa de
210m2. şi personalul de 15 lucrători;
o sectorul de turnare cu suprafaţa 210 m2 şi personalul 22 lucrători;
o sectorul de fabricare a cutiilor de carton cu suprafaţa de 1026 m 2 şi
personalul-9 lucrători.
Producţia auxiliară a întreprinderii este prezentată prin: 5 depozite pentru păstrarea
spirtului , depozit pentru materia primă cosmetică, depozit pentru materiale auxiliare,
 65

depozit pentru diferite materiale); suprafaţa totală a depozitelor constituie 500 m 2 şi

personalul –4 lucrători; depozitul pentru producţia finită cu suprafaţa 2569.9 m 2 şi
personalul 5 lucrători; secţia de reparaţii tehnice , sectorul de transport auto, instalaţia
de compresoare, instalaţii de epurare, secţia de încălzire, cantina şi secţia
antiincendiară.
Utilajul tehnologic de bază, capacităţile de producere şi productivitatea lui sînt
prezentate în ANEXA 6.
Analiza utilizării capacităţilor de producere la tipurile de bază a produselor
este prezentată în tabela 3.3. şi coeficientele de utilizarea capacităţii de producere
sunt prezentate în ANEXA 15
TABELA 3.3
Utilizarea capacităţilor de producere a S.A.’’Viorica-Cosmetic’’ (1996-2001).
Tipurile de linii
tehnologice 1996 1997 1998 1999 2000 2001
efectiv efectiv efectiv efectiv prognoz prognoz
Linie-carusel pentru ape de
colonie 16,96 10,92 14,00 28,92 30,36 31,88
Linie de rând pentru loţiuni şi ape
de colonii 4,54 3,74 8,40 23,1 24,25 25,46
Linie pentru şampoane
19,32 11,92 37,40 32,12 33,72 35,40
Liniile pentru creme
31,77 12,88 30,80 40,15 42,15 44,25
Transportor manual-apă de
toaletă, parfum 47,78 29,13 5,00 45,35 47,61 50,00
Transportor manual- creme cu
consistenţă deasă 29,13 5,00 20,00 21,0 22,05
TOTAL 20,34 11,42 16.76 25.5 33,18 34,84

Reducerea volumului de producţie în anul 1997 a adus la aceea, că procentul

mediu de utilizare a capacităţilor în producţia de bază constituie 11.42% , în 1999
acest procent întrucâtva s-a majorat şi constituie 25.5% Însă lipsa mijloacelor
circulante proprii pentru procurarea materiei prime, flacoanelor din sticlă, n-au
permis întreprinderii să majoreze volumul de producţie, necătând la cererea a ei pe
piaţă.
La obţinerea unui credit în volum de 2.5 mln. lei va fi posibil de a procura
utilaj modern ( linia de fabricarea săpunului, utilaj pentru fabricarea şi fasonarea
 66

pastei de dinţi , înzestrarea utilajului existent cu instalaţii pentru îmbunătăţirea

designului şi ambalajului producţiei); lipsa completă de mijloace circulante pentru
procurarea materiei prime şi materialelor.
Majorarea volumului de producţie şi vânzări v-a permite utilarea utilajului
existent cu 33.2,34.8% respectiv în anii 2000 şi 2001.
Una din direcţiile de modernizare a procesului de producere este procurarea
utilajului pentru fabricarea tipurilor noi de flacoane pentru îmbunătăţirea designului
şi ambalajului produselor finite(de exemplu: schimbarea flaconului demodat din
punct de vedere moral de 250 ml. Pentru schimbarea flacoanelor existente se
preconizează de a elabora sau de a procura matriţe noi prin suflare şi injecţie.
Lista şi costul utilajului necesar pentru fabricarea articolelor de parfumerie şi
cosmetice în anii 1999-2001 este prezentat în ANEXA 5.
Controlul calităţii procesului de producţie se efectuează la toate etapele :
- Controlul materiei prime şi materialelor pentru stabilirea indicatorilor
organoleptici , fizico-chimici şi microbiologici la achiziţionarea lor.
- Controlul emulsiilor de parfumerie şi maselor cosmetice la procesul de
preparare.
- Controlul fabricării ambalajului din polimer şi articolelor de completare .
- Controlul producţiei finite la liniile de preambalare , controlul masei de
produs într-o unitate de articole, controlul ambalării şi marcării.
- Controlul de respectare a procesului tehnologic.
- Controlul condiţiilor de păstrare în depozit.
Controlul calităţii la diferite etape de producţie se efectuează de laboratorul
tehnic şi de producţie, laboratorul microbiologic şi laboratorul noilor tipuri de
produse, precum şi de secţia de producţie şi tehnică privind respectarea
regulamentului de muncă şi regimul procesului tehnologic.
Procesele tehnologice existente la întreprindere prevăd hotărârea şi măsurile
progresiste îndreptate spre reducerea maximală a eliminării substanţelor toxice în
 67

atmosferă şi apelor ce se scurg, excluzând influenţa dăunătoare asupra atmosferei,

florei şi bazinelor de apă.
Pe liniile de vacuum şi atmosferice sînt instalate curse-frigorifere, unde vaporii
spirtului etilic se condensează şi se acumulează pentru folosirea repetată.
În reactoarele liniilor automate pentru fasonarea şi ambalarea articolelor de
parfumerie şi cosmetică se prevede ermetizarea maximală, ce permite de a reduce
până la minimum sursele de impuritate a aerului.
În sectorul de tâmplărie la maşina-unealtă de prelucrare a lemnului, pentru
curăţirea aerului de praful de lemn este instalat un ciclon T-500 cu eficacitatea de
filtrare 94%.
În secţia de reparaţii mecanice la strungurile de ascuţit şi de cizelare sînt
prevăzute instalaţii locale de epurare ZGL a aerului de praf metalic.
La întreprindere funcţionează regulamentul LPE (limita posibilă de eliminare)
elaborat de specialiştii institutului ‘’Industrialproiect’’ şi coordonat cu Departamentul
securităţii mediului înconjurător al Republicii Moldova.
În baza regulamentului LPE întreprinderea în fiecare an trebuie să obţină de la
Inspectoratul de stat pentru ecologie un permis de eliminare a substanţelor toxice în
atmosferă.
În 11 ani de existenţă a fabricii n-a fost înregistrat nici un caz de depăşire a
normativelor de eliminare a substanţelor toxice.
Securitatea mediului înconjurător este asigurată de instalaţiile de purificare a
deşeurilor lichide industriale cu o capacitate până la 16 m3 în 24 de ore.
Eliminarea scurgerilor se efectuează prin metoda de flataţie de presiune cu
coagulare şi cu epurarea următoare suplimentară la instalaţia contra-asmatică.
Sedimentul deşeurilor lichide industriale se deshidratează în filtre-pres până la starea
dură şi se transportează la gunoiştea oraşului.
Apa rectificată parţial se aruncă în colectorul oraşului , iar majoritatea de apă
se foloseşte pentru spălarea transportului auto. Spălătoria transportului auto este
 68

înzestrată cu instalaţia locală pentru epurarea apelor şi funcţionează în ciclu de

rulment.
Apele de ploaie evacuate pe terenul industrial se supun purificării prin
instalaţia de purificarea a apelor în trepte triple productivitatea cărei constituie 10l
/secundă şi se scurg în colectorul de ploaie a oraşului.
La întreprindere funcţionează laboratorul de protecţie a mediului înconjurător
completată cu utilajul şi aparatele necesare , sarcina de bază a cărui este controlul de
eliminări a substanţelor toxice în atmosferă şi a evacuării apelor de scurgere
industriale în colectorul oraşului. Controlul se efectuează în conformitate cu planul-
grafic aprobat de Directorul tehnic a întreprinderii şi coordonate cu Inspectoratul
Ecologic de Stat.
Planul cheltuielilor pentru protecţia mediului înconjurător pe anul 2000 este
prezentat în ANEXA 7.

Furnizorii de bază a materiei prime şi materialelor pentru fabricarea produselor

S.A.’’Viorica-Cosmetic’’ se numără mai mult de 50 întreprinderi din Moldova,
Russia, Ucraina, Bielarusi, în afară de aceasta se achiziţionează direct de la
producătorii din Marea Britanie (substanţe tensioactive) , Franţa (substanţe aroma-
tice), Polonia, Bulgaria.Volumul general de achiziţionare pe anii 1996-1999 constituie
11 mii. lei.
Printre furnizorii de bază se poate evidenţia S.A.’’Combinatul de articole din
carton’’ din Chişinău, fabrica de sticlă din Gostomel, întreprinderea individuală
‘’Bics’’ din Budeonovsc (polietilenă), combinatul poligrafic din Chişinău (etichete) ,
S.A.’’Vicon’’ (extracte), S.P.’’Aroma Sintez’’ din Caluga, firma ’’Allbrait’’ Marea
Britanie, etc.
Dependenţa absolută de un oarecare furnizor la întreprindere nu există.
Problema de bază - lipsa de mijloace circulante pe care întreprinderea ar avea
posibilităţi de a le repartiza pentru majorarea volumului de producţie, care se bucură
de o cerere bună la consumatori.
 69

Instabilitatea economiei în republică şi ţările de peste hotare , procesele de

inflaţie, condiţiile nefavorabile de oferire a creditelor, imperfecţiunea bazei legislative
şi de drept influenţează esenţial la circulaţia mijloacelor circulante proprii.
Întreprinderea nu va fi în stare să asigure funcţionarea normală a capacităţilor
şi lucrul ritmic fără atragerea surselor creditare pentru majorarea mijloacelor
circulante. Volumul achiziţionărilor a tipurilor de bază de materie primă şi materia-
lelor, dinamica preţurilor lor sînt prezentate în ANEXA 8,9.
Analiza datelor de achiziţionare demonstrează tendinţa generală de majorare a
preţurilor la materia primă şi materiale, care la rândul lor aduc la sporirea preţului de
cost a producţiei finite. Numai majorarea volumului de producţie (cu garanţia
realizării produselor-producere conform comenzilor) v-a permite reducerea cheltuie-
lilor de producţie şi preţurilor.
3.5 PLANUL ORGANIZATORIC (administrativ)

Personalul S.A.’’’Viorica-Cosmetic’’la 01.01.2000 constituie 318 persoane, din

care ocupaţi la activitatea de bază-243 persoane. Din personalul general la
întreprindere personalul administrativ şi de conducere constituie 91 persoane
(28.6%).
Efectivul personalului administrativ şi de conducere este prezentat în tabela 5.1
Tabela 3.4
Structura personalului administrativ al S.A.
Ponderea în Ponderea în
Structura personalului administrativ la Efectivul personalul personalul
01.01.1999 personal general a admi-
lucrătorilor nistrativ
Aparatul administrativ 11 3.5 12.0
Ingeneri, tehnicieni şi funcţionari 68 21.4 74.7
specialişti
Conducătorii subdiviziunilor 12 3.7 13.3
structurale şi secţiilor
Total : personalul administrativ şi de 91 28.6 100
conducere
În conformitate cu calificarea personalului administrativ şi de conducere se
repartizează după cum urmează:
 70

- cu studii superioare-61 persoane

- cu studii superioare incomplete -19 persoane
- cu studii medii speciale -11 persoane.
La întreprindere practic lipseşte fluctuaţia cadrelor. Utilajul instalat în secţiile
întreprinderii cere un nivel destul de înalt de calificare a muncitorilor. Categoria da
calificare medie pentru muncitorii secţiilor de bază-IY. Specificul producţiei
determină şi componenţa lucrătorilor la întreprindere-59% femei.
Structura organizatorică şi structura administrativă a S.A.’’Viorica-Cosmetic ‘’
sînt prezentate în ANEXA 10.
Majorarea volumului de producţie pretinde, odată cu sporirea productivităţii
muncii în mediu cu 72% , crearea locurilor de muncă suplimentare, ce în condiţiile
existente în republică, reducerea producţiei şi şomajul, are un rol important. Nivelul
folosirii capacităţilor de producere ce s-a creat în anul 1999 (25.5%) ne demonstrează
despre rezervele posibile în această direcţie.
Indicatorii sporirii productivităţii muncii, salariului mediu şi efectivul
lucrătorilor pe perioada 1996-2001 sînt prezentaţi în tabela 3.5.
Tabela 3.5
Indicatorii sporirii productivităţii muncii şi salariului mediu în
S.A. ‘’Viorica-Cosmetic ‘’pe anii 1996-2001.
Indicatorii U.m. 1996 1997 1998 1999 2000 2001
efectiv efectiv efectiv efectiv prognoz prognoz
Efectivul lucrătorilor pers 457 390 318 328 350 350
total:
pentru calc.volar medii 270 229 231 297 274 274
inclusiv personalul industrial pers 363 310 243 312 283 283
-productiv
Salariul mediu al unui lucrător Lei 406 594 622 805 816 857
$ SUA 87,3 127,5 74,8 69.3 69.5 70
Volumul de producţie în preţuri mii lei 10682 5207 8865 15627 40421 41975
libere de desfac.
Volumul de producţie în preţuri mii lei 7080 4344 7461 14568 33684 34979
curente.
Producţia pe cap de lucrător mii 26,1 18,97 32,3 44,4 122,9 127,7
In preţul curente lei
 71

3.6. PROGRAMUL JURIDIC.

Condiţiile de bază a succesului în lucru a S.A.”Viorica-Cosmetic” constă în
concordanţa activităţii lui de întreprinzător cu cerinţele legislaţiei în vigoare şi
normelor de drept internaţional. Proprietatea societăţii este comună: 95.85% din
acţiuni aparţin statului şi 4.15% - membrilor colectivului S.A.
Societatea pe acţiuni ca persoană juridică poate să fie reclamant şi răspunzător
la judecată şi la arbitraj, poartă responsabilitatea personală pentru obligaţiuni, pentru
patrimoniul ce-i aparţine, inclusiv mijloacele fixe.
Pentru soluţionarea problemelor prestate, atragerea suplimentară a mijloacelor
circulante se prevede:
 crearea filialelor, reprezentanţelor de comerţ şi
întreprinderilor mixte pentru desfacerea producţiei S.A.
 permanent de efectuat activitatea economică externă.
 a încheia contracte cu firmele străine pentru producţia
mixtă şi realizarea producţiei întreprinderii.
 a extinde activitatea de producţie , comercială, de
informare, intermediară şi etc., îndreptate la soluţionarea problemelor S.A.
folosind drepturile, prevăzute pentru persoanele juridice în legislaţia în
vigoare;
 a perfecţiona sistemul de contractare în lumina
cerinţelor Legislaţiei Republicii Moldova şi normelor de drept internaţional.
Formele de contract , contracte de vânzare.

Pentru apărarea dreptului de proprietar şi alte drepturi ale societăţii se preconi-

zează aplicarea unui şir de măsuri , pentru perfecţionarea activităţii de drept, întărirea
 72

disciplinei contractuale, financiare şi de muncă, asigurarea integrităţii patrimoniului

întreprinderii prin toate formele şi metodele disponibile, prevăzute de Legislaţia în
vigoare a Republicii Moldova şi normelor de drept internaţional.

3.7 PLANUL FINANCIAR.

Situaţia financiară a întreprinderii reprezintă un sistem de indicatori , care
dezvăluie nivelul de asigurare şi folosire a mijloacelor financiare în volumul
operaţiilor economice a întreprinderii.
Situaţia financiară şi activitatea de producţie a întreprinderii sînt nişte categorii
strâns legate între ele - reuşita activităţii de producţie depinde nemijlocit de situaţia
financiară a întreprinderii. La rândul său, factorii de producţie determină mărimea
mijloacelor financiare ale întreprinderii.
Acordul -Memorandum , care a fost încheiat cu Consiliul Creditorilor de Stat
pe anul 1998 , prin care sa iniţiat procedura de prolongare şi reeşalonare a datoriilor
întreprinderii, a permis nu numai achitarea plăţilor curente dar şi îmbunătăţirea
situaţiei financiare.
În 1998 întreprinderea s-a achitat complet cu creditul Băncii Comerciale
Agroindbanc în sumă de 741 mii. lei. Termenii de achitare a salariilor au fost
micşorate de la 8 luni până la 2-3 luni. S-au mărit mijloacele circulante ale
întreprinderii la 125.7%. Datoriile debitoare şi creditoare s-au micşorat cu 32%.
În 1999 au fost realizate activele pe termen lung , care nu se foloseau în
procesul de producţie , în sumă de 250 mii lei, fapt care a permis întreprinderii de a
atrage mijloace adăugătoare pentru fabricarea unor produse noi.
Însă datoriile îngheţate în sumă de 6.88 mln. lei , lipsa de mijloace circulante
libere, condiţiile aspre ale pieţei , cotele creditoare foarte înalte, impun întreprinderea
de a folosi raţional şi economicos sursele financiare ce le are la dispoziţie, pentru o
folosire cît mai eficientă ale lor.
Indicatorii de bază a activităţii economico-financiare, analiza situaţiei
financiare prognoza financiară pe anii 2000-2001 se expune în ANEXA 12.
 73

Calculele sînt efectuate pe baza datelor de evidenţă contabilă, datelor bilanţului

întreprinderii pe anul 1998 şi 1999 rapoartelor privind fluxul mijloacelor băneşti,
despre rezultatele financiare, privind fluxul capitalului propriu.
Prognoza financiară a întreprinderii pe anii 2000-2001 a fost efectuată pe baza
indicilor de bază a activităţii economice pe perioada respectivă, ţinând cont de
Acordul - Memorandum prelungit cu Consiliul de Creditori , datoriilor prolongate,
care s-au format pe baza penalităţilor ce nu au depins de activitatea întreprinderii,
dobândirea creditelor bancare sau atragerea unor investiţii străine, îndeplinirea
sarcinilor de producere şi de realizare a producţiei prevăzute în planul de
restructurizare, necesitatea procurării unui utilaj nou.
Pentru a aprecia starea financiară a întreprinderii a fost folosită sistema de
indici relativi sub formă de coeficienţi, ce caracterizează stabilitatea financiară a
întreprinderii în perioada 1997-1998 şi permite de a forma o hotărâre justă pe
perioada planificată.
Calcularea coeficienţilor a fost executată pe baza formei agregate a bilanţului
contabil pe anii 1997-1999 (ANEXA 11).
Analiza indicilor tehnico-economici şi financiari de bază a activităţii S.A. în
1999 demonstrează creşterea volumului de producţie şi de vânzări.
În anul 1998 volumul de producţie a tipurilor de produse de bază a crescut de
1.26 ori, parfumerii- de 1.1ori, cosmetice- 1.35 ori.
Volumul producţiei de mărfuri a crescut de 1.8 ori. Volumul de vânzări nete
constitue 199% faţă de 1998. Producţia pe cap de muncitor sa mărit până la 44.4mii
lei, volumul de vânzări nete pe cap de muncitor alcătuieşte 36.5 mii lei. Creşterea
salariului mediu lunar constituie 105%.
Însă după cum arată analiza rezultatelor financiare a întreprinderii pe anul 1999
creşterea menţionată nu a permis întreprinderii de a atinge rezultatele dorite.
Capacitatea de producţie a întreprinderii în anul 1999 constituie 25.5%,
veniturile întreprinderii acoperă plata cheltuielilor şi ca rezultat – veniturile pe an au
constituit 2021.6 mii lei.
 74

Programul de producţie trasat pe anii 2000-2001 şi calculele economici-

financiari vor permite întreprinderii în curs de 3 ani de a achita toate datoriile faţă de
stat , de a păstra întreprinderea şi de a lichida toate pierderile.
În planul de restructurare a întreprinderii se prevede obţinerea în 2000 a unui
credit bancar în sumă de 2.5 mln. lei.
Mijloacele date se planifică de a le investi în procurarea utilajului nou şi a
materiei prime, fapt ce va permite întreprinderii de a atinge un volum de producţie de
9 mln. articole în sumă de peste 38 mln. lei.
Venitul obţinut de la realizare se va folosi pentru întoarcerea creditului şi
achitarea datoriilor îngheţate ale întreprinderii.
Reeşalonarea datoriilor întreprinderii pe anii 1999-2001 v-a fi distribuită în
felul următor: a doua jumătate a anului 1999 - 522 mii lei, anul 2000 - 3232.1 mii lei,
2001- 3134.2 mii lei.
Obţinerea beneficiului net şi în conformitate cu acesta a dividendelor se plani-
fică pe anul 2001. Calculule au fost făcute folosind date reale şi sînt pe deplin
realizabile.
Dacă vom face o analiză a volumului de producţie până în anul 1996, când
întreprinderea producea peste 25 mln. articole pe an şi satisfăcea cu producţia sa nu
numai pieţele Moldovei dar şi a Rusiei, Ucrainei şi a Bielorusiei, atunci volumele
planificate pe anii 2000-2001 vor permite de a ocupa doar 35% din capacităţile de
producţie.
Extinderea asortimentului de producţie , îmbunătăţirea designului, reclamei şi
promovarea articolelor pe piaţă locală şi peste hotare, trecerea la lucrul cu “ comenzi”
- toate aceste vor permite de a mări volumul de realizare, care în 2000-2001 va
constitui în mediu 40 mln. lei pe an.
 75

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Pentru stabilizarea activităţii de producere şi consolidarea bazei tehnico-
materiale la întreprindere trebuie să fie executaţi un complex de măsuri de ordin
tehnic şi organizaţional şi mecanismul de realizare a lui.

Reformarea poducerii se prevedea a fi înfăptuită în următoarele direcţii:

 restabilirea şi consolidarea legăturilor de achiziţionare a materiei prime

şi vânzare a producţiei finite.

 reutilarea tehnică , aplicarea în procesul de poducţie a tehnicii şi

tehnologiilor noi, articole noi de producţie.

 creditarea întreprinderii.

 îmbunătăţirea activităţii de marketing , design şi reclamă.

 perfecţionarea managementului , principiului de autogestiune

economică a întreprinderii, organizării plăţii salariului în dependenţă de
rezultatele muncii.

 reeşalonarea datoriilor şi achitarea plăţilor curente.

Trebuie să înfăptuiască aprovizionări cu materie primă şi materiale direct de la
producător, evitând intermediarii şi obţinerea unor comenzi concrete pentru
producerea articolelor de parfumerii şi cosmetice. Au fost încheiate 600 de contracte
cu producători din diferite ţări, fapt ce a permis micşorarea afacerilor de schimb de
mărfuri, măsură ce se folosea din cauza deficitului de mijloace băneşti, de la 80% în
1998 la 52% în 1999 şi majorarea coeficientului de utilizare a capacităţilor de
producţie respectiv de la 16.8% la 27.4%, sau de 1.6 ori.

Solicitarea utilajului tehnologic a favorizat micşorarea tensiunii pe piaţa de

forţe de muncă prin crearea la întreprindere de locuri de muncă suplimentare şi
majorarea numărului de salariaţi cu 71 de persoane.
 76

Direcţia prioritară a restructurării a devenit planul de reutilare tehnică,

aplicarea în procesul de producţie a tehnicii şi tehnologiilor progresive , articolelor
noi de producţie.

În anul care a trecut au fost puse în poducere utilajul de aplicare a staniolului

pe căpăcele şi flacoane, de imprimare pe flacoane de sticlă de formă rotundă şi alte
forme, ce ne v-a permite în pespectivă folosirea acestei tehnologii pentru fabricarea
articolelor de calitate mult mai înaltă.

A fost lărgit asortimentul de producţie. Au fost valorificate 33 de articole noi,

inclusiv au fost fabricate 5 feluri de şampon din seria “ Original” ; 5 feluri de creme:
crema cu vitamine “ Viorella”, cremă - balsam pentru picioare ”VIOREL”, cremă
pentru mâini “VIOREL” şi “TAVI”; 7 articole de eau de cologne (Briz, As, Mister,
Spetsnaz, Ralli, Podeo, Legion), 2 articole de balsam şi emulsie pentru păr.

Din aceste produse 2 feluri de articole sînt absolut noi: săpunul lichid şi
lichidul de spălat vase “Nansa”. Aceste produse sînt noi atât după aspectul exterior ,
cît şi după calitate şi nu cedează celor mai bune mostre europene.

Întreprindere trebuie să trece la sistema internaţională de standarde ISO-9001,

ce v-a permite certificarea sistemei de calitate, v-a mări prestigiul întreprinderii, v-a
permite să realizează producţia pe piaţa internaţională. Este nevoie de lucrat în
direcţia îmbunătăţirii calităţii producţiei.

Întreprinderea a obţinut prelungirea Acordului-Memorandum pe jumate de an,

ce a permis îngheţarea plăţii pentru datoriile istorice în mărime de 6.88 mln lei fără
stoparea plăţilor curente. Se întreprind măsuri pentru anularea datoriilor, ce sa-u
format din cauza penalităţilor formate fără vina întreprinderii.

Stabilizarea situaţiei financiare şi creşterea autorităţii întreprinderii au permis

obţinerea unui credit bancar în sumă de 100 mii de dolari SUA , care a fost folosit
pentru procurarea materialelor şi materiei prime pentru îndeplinirea programei de
producere. S-a apelat şi la sursele interne de finanţare. În anul 1999 au fost expediate
 77

54 cereri de acţiune cu privire la perceperea forţată a datoriei; au fost câştigate 46 de

procese în sumă de 785.8 mii lei.

În august 1999 Colectivul întreprinderii prin societatea formată “Arvica-Prim”

a participat la concursul investiţional, lansat de Departamentul de privatizare cu ţelul
de a cumpăra tot pachetul de acţiuni, ce aparţin statului în mărime de 1701362 în
sumă de 17.0 mln. lei.

Baza planului de restructurare - perfecţionarea marketingului, organizarea unei

reţelei de distribuire şi noilor relaţii comerciale de promovare a mărfurilor pe piaţă.

În acest scop a fost format Centrul Comercial, care a devenit dealer de vânzări
a articolelor noastre. Într-un timp relativ scurt ( 3 luni ) Centrul Comercial a lucrat în
direcţia de asimilare a pieţei Moldovei. Au fost încheiate 300 de contracte de
vânzare-cumpărare a articolelor de parfumerii şi cosmetice. Au fost stabilite relaţii cu
200 de clienţi privind realizarea mărfurilor. Au fost încheiate acorduri de muncă cu
15 agenţi comerciali.

Pentru promovarea mărfurilor pe piaţa internă a fost deschis un magazin de

firmă şi organizate 8 puncte de vânzare. Odată cu formarea Centrului planificarea de
producere a mărfurilor se înfăptuieşte în legătură strânsă cu cererea şi asortimentul
dorit de cumpărător.

Activitatea de marketing a permis perfecţionarea sistemei de formare a

preţurilor la marfă în dependenţă de cerere şi ofertă, prognozarea activităţii
comerciale, estimarea pieţei şi concurenţilor. Ca rezultat cota-parte a exportului în
volumul total de vânzări a crescut de la 8.3% în 1998 la 11.2% în 1999. volumul de
livrări pe piaţa internă s-a mărit de 1.6 ori. Volumul lunar de realizare a Centrului a
constituit 300 mii lei, în total pe Societate - până la 1800 mii lei pe lună.

Trebuie de introdus sistema organizaţională de management. Se fac primii paşi

de formare a centrelor de venit , trecerea secţiilor la autogestiune. La autogestiune a
trecut şi ospătăria fabricii. Principiul de autogestiune se implimentează şi în secţia de
ambalaje. Plata muncii se stabileşte după rezultatele finite şi se repartizează după
 78

coeficientul de participare în muncă , în dependenţă de cantitatea şi calitatea muncii

depuse. Acest principiu a fost introdus nu numai pentru lucrătorii din secţii ci şi
pentru aparatul de conducere. În timpul apropiat la această sistemă vor trece secţia de
parfumerii şi cosmetice şi sectorul transport.

Îndeplinirea prevederilor planului de restructurare a întreprinderii a adus la

schimbări financiare radicale şi la consolidarea economiei .

Analiza indicilor pe anul 1999 ne demonstrează, că deşi au fost obstacole,

condiţionate de deficitul de capital pentru restabilirea mijloacelor circulante proprii,
lipsa de materie primă şi materiale, creanţe, anul ce a trecut a devenit un an de
cotitură pentru întreprindere, ce a permis încetinirea scăderii producţiei, a creat
premizele unei stabilizări , despre ce ne vorbesc şi datele reflectate în anexele …... .

Creşterea volumului de articole de parfumerii şi cosmetice a crescut în

comparaţie cu anul trecut cu 51%; vânzările nete comparativ de 2 ori. S-a mărit şi
salariul mediu a unui lucrător cu 30% , ce constituie 790 lei pe lună.

S-a respectat corelarea dintre creşterea nivelului productivităţii muncii (153%)

şi creşterea salariului ( 129%).Plata salariului se efectuează numai în bani.

În anul 1999 de la activitatea de producere a fost primit un venit în sumă de

2337 mii lei.

Consolidarea situaţiei financiare şi încheierea Acordului - Memorandum în

iulie 1999 cu Consiliul Creditorilor de Stat cu privire la îngheţarea datoriei de 6.88
mln. lei a permis îndeplinirea obligaţiilor de reeşalonarea a datoriilor.

În anul ce a trecut au fost achitate datoriile istorice în sumă de 450 mii lei.
Livrările în buget au constituit 182.0 mii lei, în bugetul local - 61.0 mii lei.
Ministerului transporturilor au fost transferate 36.0 mii lei.; fondului social de
asigurări de Stat 171.0 mii lei.

Dar, deşi au fost depuse multe eforturi , unele măsuri ale planului de restruc-
turare au rămas neîndeplinite din cauza lipsei de investiţii în mărime de 1.5 mln. de
 79

dolari SUA, care se planificau a fi folosite pentru reutilarea tehnică şi introducerea

tehnologiilor noi. Din această cauză nu a fost procurat şi montat utilaj tehnic de
producere prevăzut de mai înainte.

Din cauza lipsei de mijloace creditare pentru complectarea lipsei de mijloace

circulante pentru procurarea materiei prime şi materialelor, pentru reutilarea utilaju-
lui tehnic, îmbunătăţirii designului şi aspectului exterior al ambalajului, folosirea
materialelor noi, ambalajului şi producţiei moderne, ce are o cerere înaltă la cum-
părător, întreprinderea nu a produs 3708.0 mii buc. de articole şi concomitent vân-
zările nete au scăzut cu 141420 mii lei.

Pentru a mări producerea, volumul vânzărilor şi obţinerea venitului se prevede:

obţinerea unui credit în sumă de 2.0 mln. lei. reorientarea întreprinderii pentru
producerea unui asortiment nou de producţie.

Analiza indicilor de bază generali (coeficienţilor), care apreciază rezultatele

activităţii economice, ne permite să facem concluzia , că la întreprindere sa ridicat în
comparaţie cu anul 1998 nivelul activităţii de munca a personalului şi eficienţa
deciziilor manageriale luate pentru stabilizarea producerii şi economiei.
Cu toate acestea, rezultatele analizei au dezvăluit şi neajunsuri în activitatea
aparatului de conducere, cît şi în activitatea colectivului fabricii, înlăturarea cărora se
va petrece în anul 2000 în următoarele direcţii:
Creşterea productivităţii şi calităţii muncii, aplicarea principiilor de
autorecuperare, introducere autogestiunii pe secţii, formelor noi de organizare şi
stimulare a muncii, consolidarea cu puterile proprii a situaţiei financiare a
întreprinderii, lichidarea creanţelor şi asigurarea creşterii salariului şi înlesnirilor
sociale pentru lucratori. A obţine credite pentru mijloacele circulante pentru
activizarea activităţii de producere, odată cu atragerea investiţilor din alte părţi.
Perfecţionarea sistemei de formare a preţului. Fabricarea unor produse noi.
Restructurarea lucrului de prestarea serviciilor de marketing şi alt.
 80

În sfârşit pentru schimbarea situaţiei create şi majorarea veniturilor fabricii este

nevoie de atras sursele de finanţarea externe sau atragerea capitalului privat, care a se
permite a investi în dezvoltarea S.A.”Viorica-Cosmetic”, ori altă ieşire constă în
privatizarea fabricii.

BIBLIOGRAFIA

1) BRAN Paul „Finanţele întreprinderii”

Bucureşti: Editura Economică-1997

2) VASILE Ilie „Gestiune financiară a întreprinderii”

Bucureşti 1997

3) ROBINSON Steve “Management financiar”

Bucureşti: Teora-1997

4) SÎRBU I. “Managmentul întreprinderii”

ASEM 1998

5) M. Niculescu. „Diagnosticul global strategic” - Bucureşti, 1998

6) VENTILA Georgeta „Gestiune financiară a întreprinderii”

Bucureşti 1997

7) HALPERN Paul „Finanţele manageriale: modelul canadian”

Bucureşti: Editura Economică-1998

8) MASSON Jacques „Credite bancare pentru întreprinderi”

Bucureşti-1994

9) TARASOV Valeriu „formele de dezvoltarea managementului investiţional”

ASEM-1996
 81

10) ROMÂNU Ion „Management investiţional”

Bucureşti: Margaritar 1997

11) MANULESCU V. „Managementul financiar ”

Bucureşti 1995

12) John ALLEN ,George CONSTANTINESCU, Marian MANOLE …

”GIDUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINZĂTORULUI”

Bucureşti: Editura Tehnică 1997

13) BĂCANU Bogdan „Management Strategic”

Bucureşti: Teora 1997

14) ŞERBAN Petre „Analiza activităţii economico financiare”

Bucureşti 1995

15) MICK Innon, Ronald.I “Etapele procesului de liberalizare economică:

managementul financiar în procesul de tranziţie la economie de piaţă.”

Bucureşti: Editura ALL 1997

16) „CONTABILITATE ŞI AUDIT” Editura „Contabil Servis”

17) „PROFIT”, etc.

 82

ANEXA 3
Analiza cererii şi ofertei producţiei de parfumerie şi cosmetice
Denumirea grupelor 1996 1997 1998
1996 s-a 1997 s-a 1998 s-a
de produse s-a s-a s-a
fabricat fabricat fabricat
realizat realizat realizat
Parfum 118 248.4 125 179 51 336

Ape de toaletă 149 110.7 22 57.8 26 34.4

Ape de colonie 1305 1270.9 995 893.6 1184 1211.1

Total parfumerie: 1572 1630 1142 1130.4 1261 1581.5

Creme 1517 1840.7 420.4 436.8 405.4 515.9

Şampoane 1856 1879 1357 1188.5 1708 2027.4

Loţiuni 119 69.7 43 60 270 326

Balsam 71 254.3 4 4.9 2 2.6

Emulsie pentru păr -

Uleiuri eterice - 81 60.7

Dizolvant pentru lac

de unghii

Seturi cosmetice 0.9 1.1 0.1 1.0 1.8

Total cosmetice 3563.9 4044.8 1824.4 1690.3 2467 2934.6

În total parfum.,
5135.9 5674.8 2966.4 2820.7 3728 4516.1
cosmetice
 83

ANEXA 4
Formele de risc şi probabilitatea de apariţie a evenimentelor în condiţiile
activităţii de producţie şi economice ale S.A.
Probabilitatea de
N Forme de risc apariţie a
evenimentelor,%
1 Risc tehnic (tehnologic)
1.1 Instabilitatea calităţii materiei prime iniţiale 25
Posibilitatea concurentului de a folosi tehnologii şi utilaje mai
1.2 50
moderne.
1.3 Folosirea utilajului uzat şi învechit fizic şi moral 25
Procurarea şi utilizarea în procesul de producţie a utilajului sau
1.4 tehnologiei nedesăvârşire cu un preţ mai redus decât la concurenţi, 50
însă mai puţin desăvârşite.
1.5 Lipsa rezervelor de capacităţi 25
1.6 Incendii 25
Total risc tehnic(tehnologic) 33,3
2. Risc financiar - economic
Risc de inflaţie legat de micşorarea capacităţii de cumpărare ,
2.1 75
devalvaţia banilor.
2.2 Riscul financiar, determinat de situaţia financiară şi activităţii firmei 50
Riscul de operaţie economică şi financiară determinat de situaţia
2.3 instabilă, care s-a format pentru întreprindere la piaţa de mărfuri şi 65
servicii
2.4 Riscul legat de :
-riscul de transportare sau transportarea mărfurilor 50
- lipsa posibilităţilor cumpărătorilor de a efectua achitările. 75
-schimbarea cursului valutar în republică, în Rusia,Ucraina, România,
şi alte ţări. 75
- reducerea preţului de către concurenţi. 50
- majorarea preţurilor la materia primă, materiale, energie şi transport. 100
- schimbarea gustului consumatorilor şi tendinţelor generale la piaţă. 50
- apariţia la concurenţi a produsului alternativ de o calitate superioară. 50
2.5 Lipsa mijloacelor circulante 100
2.6 Majorarea impozitelor 25
2.7 Lipsa livrării resurselor materiale -
2.8 Majorarea cotei procentuale pentru credit 50
Total risc economico-financiar 52
3 Risc social
Solvabilitatea populaţiei, care se reduce în timpul crizelor economice
3.1 100
cu nivelul majorat de inflaţie
3.2 Dificultăţile la atragerea braţelor de muncă calificate. 50
3.3 Ameninţarea grevei la întreprindere -
3.4 Lipsa de experienţă necesară în promovarea mărfii la piaţă 25
3.5 Nivelul insuficient de salarizare 50
3.6 Nedeterminarea şi ocrotirea socială slabă a acţionarilor 100
Total risc social: 54
4 Risc ecologic
 84

4.1 Impuritatea aerului, apei, solului în procesul de producţie 50

4.2 Utilizarea deşeurilor 50
Total risc ecologic: 50
În total: 47
ANEXA 5
Lista şi costul utilajului necesar pentru fabricarea articolelor de parfumerie şi
cosmetică în anii 2000-2001 (mii lei)

Marca, Costul,
Nr. Denumirea utilajului
tip lei

Utilaj de preambalare în tuburi de polietilenă

1 laminate, de aluminiu. Firma Process technologi PL-50 350.0
CMBH Germania

Instalaţie automată pentru aplicarea etichetelor

2 PL-620 204.3
adezive pe flacoane. Firma ICI-SUA

EXT-
Instalaţia de marcare a flacoanelor .Firma
3 ETGCE 127.1
Elactrocamilstruinaia Tehnologia .Rusia
TAM

Instalaţia pentru preambalarea şampoanelor,

Folpac
4 cremelor, pastei de dinţi în pachete de 5-30 gr. 114.0
S-90
Utilaj ‘’second-hand’’ -Marea Britanie

Forme de suflat pentru instalaţiile de extruziune ,

5 flacon 500,1000,315,200 ml,cap.în 1,2 tan.Firma W61C 1404.0
Krupp-Kautex.Germania

Forme turnate pe capacele pentru flacoane

6 114.0
500,1000,315,200 ml
 85

Total: 2309.6

ANEXA 6
Utilajul tehnologic de bază, capacităţile de producere şi productivitatea
Denumirea Cantit. Uzina Productivitatea
utilajului unităţi producătoare generală
1 2 3 4
Reactor emailat pentru fabricarea 6 Lenhimpişce- 24 tone în
şampoanelor aromatica 24 ore
Reactor emailat pentru fabricarea 4 Lenhimpişce- 16 tone în 24 ore
loţiunilor aromatica
Decantori pentru produse 4 -’’- 2400 litri
Reactor emailat pentru pregătirea 14 ‘’Crasnîi fachel‘’, 5-7 tone pe lună
compoziţiilor Fastov
Reactor pentru pregătirea 47 Lenhimpisce- 3 tone pe lună parfum;
parfumeriilor aromatica 250t pe lună ape de
colonie; 25t pe lună de
ape de toaletă
Reactor pentru pregătirea cremelor 6 Lenhimpisce- 12t în 24 ore prin lucru
aromatica,Crasnîi în 2 schimburi
fachel,Fastov
Aparat ‘’Coruma’’ pentru pregătirea 1 Anton Olert,
cremei Germania
Linia semiautomată pentru 2 Anton Olert, 8 mii articole pe oră
preambalarea apelor de colonie şi Germania
loţiunilor
Linia automată pentru preambalarea 2 Ghevica, 8 mii articole pe oră
cremelor şi şampoanelor Germania
Transportor manual pentru 1 Ghevica, 5-6 mii articole pe
preambalarea parfumului şi apelor de Germania schimb
toaletă
Extruder pentru fabricarea flacoanelor 4 Crupp Cautex, 2 mii articole pe oră
de polimer Germania
 86

Maşini pentru imprimarea tiparului 2 Vernez Cammann, 4 mii articole pe oră

şablonar pe flacoane Germania
Maşina de tăiat carton pentru cutiile 1 Anton Olert 2.5 mii buc pe schimb
de carton ST-6 Germania
Aparat de încleiere a flacoanelor 1 Escomat 60 mii buc. pe schimb

Aparat de cusut cutiile 5 Escomat 22.5 mii buc pe

schimb

ANEXA 7
Planul cheltuielilor pentru protecţia mediului înconjurător pe anul 2000
Nr Măsurile Cheltuieli, lei
1 Spălarea reţelelor de canalizare a fabricii 5000
2 Obţinerea permisului la dreptul de activitate de la Staţia 130
sanitaro-epidemiologică.
3 Permis de eliminare a substanţelor toxice în atmosferă. 170

4 Plăţile trimestriale pentru ecologie secţiei economico- 1000

ecologice a Primăriei.
5 Procurarea sulfatului de aluminiu pentru coagularea apelor 2500
de scurgere industriale
6 Procurarea cartonului de filtru pentru epurarea apelor de 1500
scurgere industriale
7 Construirea aparatului de absorbire a grăsimelor din apele 70000
de scurgere de la cantină.
8 Întocmirea fişelor tehnice pentru instalaţiile de purificare a 1500
gazelor şi verificarea eficacităţii lor.
TOTAL 81800
ANEXA 8
Volumul achiziţionărilor a tipurilor de bază a materiei prime şi materialelor pe
anii 1996-1998.
Denumirea tipurilor de bază Unit.d 1996 1996 1997 1997 1998 98
a materiei prime şi materialelor e măs. cantita mii cantin mii cantit mii
tea lei atea lei atea lei
Carton gofrat m.p. 129.1 271.3 43132 86.2 67371 146.5
Preţul unei unităţi lei 2.00 2.17
Polietilenă tone 70 287 67 2.10 90 522.0
Preţul unei unităţi lei 4.10 4.50 5.80
Flacoane din sticlă miibuc 1357 249.6 814.7 162.9 620.7 173.8
Preţul unei unităţi lei 0.184 0.200 0.28
Etichete miibuc 280.7 35.9 215.2 34.0 320.0 88.0
Preţul unei uniţăţi. lei 110 1012 72.4 832.6 92.4 1063
Substanţe tensioactive tone 9.2 11.5 11.5
Preţul unei unităţi lei 16.3 119 8.2 79.5 3.2 40.6
Extracte tone 7.3 9.7 12.7
Preţul unei unităţi lei 14.3 367.5 9.9 338.6 4.7 170.1
 87

Substanţe aromatice tone 25.7 34.2 36.2

Preţul unei unităţi lei 0.3 28.5 0.17 12.8 0.755 45.3
Uleiuri eterice tone 95 75 60
Preţul unei unităţi lei 7 26.7 5.2 25.7 3.9 19.3
Uleiuri vegetale tone 3810 4950 4950
Preţul unei unităţi lei 15027 1494 5073 503.3 7080 325.6
Spirt etilic dl 0.099 0.099 0.046
ANEXA 9
Volumul achiziţionărilor şi furnizorii de materie primă şi materiale pe 2000.
Denumirea tipurilor de bază Unit de
a materiei prime şi măsură canti Preţul Suma mii.$ N cont- Furnizorul
materialelor tatea $ ractelor

Materiale auxiliare

Polietilenă Tone 100 625 62.500 152.09 Dzerjinsc Serial

Polietilenă Tone 16 700 11.252 218.08 Moscova Torginv
Producţie poligrafică mii. buc 20.000 221.08 Combinatul
poligrafie Chişină
Producţie poligrafică mii. buc 11.400 200.08 Glo SERVIS
Chişinău
Clei pentru etichete Kg 192 2.3 0.442 09.08 Chişinău
Colorant alb Kg 300 3.35 1.005 9901.80 ROMCOLOR
ROMÂNIA
Colorant roş Kg 200 8.20 1.640 9901.80 ROMCOLOR
ROMÂNIA
Colorant de sidef kg 100 10.67 1.067 9901.80 ROMCOLOR
ROMÂNIA
Colorant galben Kg 50 5.35 0.268 9901.80 ROMCOLOR
ROMÂNIA
Colorant roz Kg 50 6.80 0.340 9901.80 ROMCOLOR
ROMÂNIA
Polipropilenă tone 12 700 8.400 Chişinău JERM
Flacoane din sticlă 130-144 mii buc 3000 0.05 150.000 36 Fabrica de sticlă
Gostomel
Flacoane din sticlă 130-168 mii buc 1000 0.049 49.000 Fabrica de sticlă
Gostomel
MATERIE PRIMĂ DE BAZĂ

Spirt etilic Dl 16000 3.8 60.800 22-12- Ternopol Uzina

6.215 HOROSTOVSK
Spirt etilic Dl 12000 6.5 78.000 27.08 BĂLTI COMBIN
ALIMENTAR
Acetat de benzil kg 250 5.1 1.275 85 Kaluga Aromasin
Benzoat de benzil Kg 800 5.2 4.160 85 Kaluga Aromasin
Mentol Kg 5 41 0.205 85 Kaluga Aromasin
Uleiuri vegetale kg 10000 1 10.000 13.08-04 BĂLTI S.A.Floar
Soarelui
 88

Uleiuri vegetale kg 10000 1 10.000 13.08-04 BĂLTI S.A.Floar

Soarelui
Multigligeride kg 2000 2.6 5.200 1.08 Moscova Comb-t
SDV
Ceară de emulsie kg 2000 2.3 4.600 1.08 Moscova Comb-t
SDV
Stearat DEG kg 800 1.9 1.520 1.08 Moscova Comb-t
SDV
Stearat PEG kg 1800 1.1 1.980 1.08 Moscova Comb-t
SDV
Citronelol kg 1000 4.3 4.300 1.08 Moscova Comb-t
SDV
Extracte din materie primă kg 10000 1.4 14.000 41.09 Chişinău AOVIC
vegetală
Dietilftalat kg 1000 9.0 9.000 10.08 Cercas Himreacti
Aromă din mere kg 1000 6.0 6.000 103.08 Fabrica de conser
Orhei

Ulei din brad alb kg 100 15.0 1.500 02 Moscova SRL M

Eugenol kg 40 20.0 0.800 02 Moscova SRL M
Ulei din coriandr kg 100 20.0 2.000 02 Moscova SRL M
Ulei din issop kg 105 3.3 0.346 108.04 Glodeni
Ulei din pelin kg 20 4.1 0.082 92.08 Chişinău VC-1
Ulei din fenhel kg 13 1.7 0.022 92.08 Chişinău VC-1
Peroxid de hidrogen kg 10000 0.137 1.370 85-ПВ- Dzerjinsc S.A.
ТД SINTEZ

Acetonă kg 1000 0.17 0.170 85 ПВ- Dzerjinsc S.A.

ТД SINTEZ

Luviscol kg 800 27.5 2.200 1002 Chişinău SRL

ALECO
 89

ANEXA 11
FORMA AGREGATIVĂ A BILANŢULUI CONTABIL LA S.A.”VIORICA-
COSMETIC” PE ANII 1997-1999
POSTURILE
1997 1998 1999
BILANŢULUI
Active fixe: X X X
- active nemateriale
6.5 20.5 20.1
la valoarea rămasă
- mijloace fixe la
32961.1 31909.9 31185.5
valoarea rămasă
- alte active extracirculante 501.8 454.4 976.2
Total (1) 33469.4 32384.8 32182.2
2.Active circulante: X X X
- stocuri şi cheltuieli 5168.5 3941.7 6860.9
- disponibil bănesc 5.0 41.5 12.7
- creanţe (debitori) 869.9 1059.9 1901.0
- alte active circulante 80.0 8.3 -
Total (2) 6123.4 5051.4 8774.6

Total active (1+2) 39592.8 37436.2 40956.8

3.Capital propriu: X X X
- fondul (capitalul) statutar 17749.9 17749.9 17749.9
- fonduri şi alte mijloace
15855.2 15855.2 15855.2
proprii
- beneficiul nerepartizat - 1932.5 - 4176.2 -2174.3
Total (3) 31672.6 29428.9 31430.8
4.Pasive pe termen lung: X X X
- credite bancare pe
959.7
termen lung
- alte pasive pe
25.3
termen lung
Total (4) 766.2 1092.8
5.Pasive curente: X X X
- credite bancare pe
599.4
termen scurt
- decontări cu creditorii 7295.5 7241.1 7473.5
- alte pasive pe
termen scurt
 90

Total (5) 7920.2 7241.1 7473.5

Total pasive (3+4+5) 39592.8 37436.2 40956.8
INDICATORII SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A ANEXA 12
S.A. «VIORICA-COSMETIC»
1997 1998 1999 1999 în % faţa de
N INDICATORII U.m. 2000 pronostic
real real real 1997 1998
mii
1 Fabricarea producţiei 2966 3728 5472 184.5 147 6653
buc
Inclusiv: parfumerii “-” 1142 1261 1062 93 84 1695

cosmetice “-” 1824 2467 4410 241.8 179 4958

Volumul de producţie în preţuri
2 mii lei 5207 8865 10553.5 202.6 119 17582
libere de livrare
Volumul de producţie în preţuri
3 “-” 4344 7461 14568 335.4 175 24270
curente
Volumul producţiei în preţuri
4 “-” 4432.7 7705 13380 302 174 13750
comparabile
Volumul vânzărilor în preţuri
5 “-” 4768 8422.6 16787 345 199 24270
curente (nete)
Rentabilitatea vânzărilor
6 % - - 21 - - 21
(nu mai mică de 20%)
Rentabilitatea economică
7 % - - 6 - - 20
(nu mai puţin de 20-25%)
Profitul (pierderea) pînă la
8 mii lei (2140.6) 2348 - - 2600
impozitare (+,-)
9 Profit net (pierderea) (+,-) mii lei (1374.3) 2022 - - 2174
Numărul scriptic mediu anual per. 390 318 328 345
10 103 100.9
pentru calcularea valorilor medii per. 229 231 297 315
Producţia pe cap de muncitor în
11 mii lei 18.97 32.30 44.4 137.5 334 70.3
preţuri curente
12 Vânzări nete pe cap de lucrător “-” 20.82 36.46 56.5 171.4 193 85

13 Oameni zile lucrate Om/zi - 52388 75120 - 143.4 79065

Consumul şi cheltuieli de
14 Mii lei 6061.4 4694 7928 130.8 171.4 13582
producţie-total
Inclusiv masa specifică:
- a materiei prime şi a % 75 73 76 99.2 98.6 69
materialelor
- a resurselor termoenergetice % 4 4 4,1 102.5 102,5 5.3

- a salariului % 11.5 12.3 15.5 134.8 126.0 16.2

15 Fondul retribuire a muncii-total Mii lei 1631.1 1723.2 2869 175.9 166.5 3043

16 Asigurări sociale mii lei 506.9 534.2 889.4 - - 943.3

17 Total mii lei 2138 2257.4 3758.4 - - 3986.3-
Salariul mediu lunar a unui
18 lei 594 622 805 135.5 129.4 825
lucrător
19 Cheltuieli la 1 leu de vânzări lei 1.27 0.70 0.58 54.3 83 0.56
Utilizarea capacităţilor de
20 % 11.4 16.7 25.5 - - 31
producţie
Coeficientul lichidităţii
21 % 0.8 0.7 1.17 146.25 167 1.5
absolute(optim 20-25 bani /1 leu)
22 Datorii debitoare Mii lei 869.9 1059.9 1901 218.5 179.3 800
 91

23 Datorii creditoare Mii lei 7920.2 9901 11386 143.7 115 8500

ANEXA 15
Coeficientul utilizării capacităţii de producere

80
70 69,53

60 62,3

50
40
%

34,84
30 31
25,9 25,5
20 20,34
16,76
11,4
10
0
1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001
anii
 92

Corelaţie dintre ritmul creşterii productivităţii muncii şi

salariului

160
140
120
100
%

80
60
40
20
0
1 2 3 4 5
anii
1 2 3 4 5

ritmul creşterii 67,8 122,4 142,7 126,3 131,3

productivităţii
ritmul creşterii salariului 146,3 104,7 129,4 102,5 103,9
mediu