Neagu Bunea Djuvara[2] s-a n�scut la Bucure?

ti �ntr-o familie aristocrat� de

origine arom�n�[3][4], a?ezat� �n ?�rile rom�ne la sf�r?itul secolului al XVIII-
lea, care a dat mul?i oameni politici, diploma?i ?i universitari de prestigiu.[5]
[6]

Tat�l s�u, Marcel Djuvara, ?ef de promo?ie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg

�n 1906, c�pitan de geniu �n armata rom�n�, a murit �n cursul marii epidemii de
grip� spaniol� din 1918. Tinca Gr�di?teanu, mama sa, apar?inea ultimei genera?ii
dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara ?i-a f�cut studiile la Paris, licen?iat �n litere la Sorbona

(istorie, 1937) ?i doctor �n drept (Paris, 1940).[6] A luat parte la campania din
Basarabia ?i Transnistria ca elev-ofi?er de rezerv� (iunie - noiembrie 1941), fiind
r�nit aproape de Odesa.[6]

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe �n mai 1943, este trimis curier
diplomatic la Stockholm �n diminea?a zilei de 23 august 1944, �n leg�tur� cu
negocierile de pace cu Uniunea Sovietic�, reprezentat� de doamna Kollontai. Numit
secretar de lega?ie la Stockholm de guvernul S�n�tescu, va r�m�ne �n Suedia p�n� �n
septembrie 1947, c�nd comuni?tii preiau ?i acest minister.

Implicat �n procesele politice din toamna lui 1947, hot�r�?te s� r�m�n� �n exil,
milit�nd p�n� �n 1961 �n diverse organiza?ii ale exilului rom�nesc (secretar
general al Comitetului de Asisten?� a Refugia?ilor Rom�ni, la Paris; ziaristic�;
Radio Europa Liber�; secretar general al Funda?iei Universitare �Carol I�).