Sunteți pe pagina 1din 2

�nceputurile salinei dateaz� din jurul anului 1686, c�nd sp�tarul Mihail

Cantacuzino a realizat c� �n zon� exist� un z�c�m�nt de sare ?i astfel, vr�nd s�


deschid� o min�, a cump�rat mo?ia Sl�nic. Din documentul care consemneaz� tranzac?
ia, reiese faptul c� �nainte de anul 1685 au existat ocne vechi, de ad�ncimi mici,
la 5 km est la Tei?ani.[2]

�n anul 1688 pe Valea Verde a fost deschis� prima exploatare, urm�nd ca �ntre anii
1689-1691 s� fie deschise ?i exploat�rile de la Baia Baciului, de c�tre Mihail
Cantacuzino. �n anul 1713 sp�tarul a donat at�t mo?ia sa din Sl�nic c�t ?i ocnele
de sare, M�n�stirii Col?ea din Bucure?ti.[2]

�ntre anii 1601-1700 exploatarea s�rii �n zon� s-a efectuat la Baia Verde, Doroban?
e?ti ?i la Baia Baciului, prin metoda de tip exploat�ri �clopot�, �n care accesul
se realiza prin dou� compartimente: unul vertical care se folosea pentru scoaterea
s�rii, iar cel�lalt oblic pentru intrarea ?i ie?irea din ocn�.[2]

Din secolul al XIX-lea s-au dat �n exploatare �Ocna din Vale� (diametru 75 m, �n�l?
ime 145 m) ?i �Ocna din Deal� (diametru 68 m, �n�l?ime 90 m), fiecare av�nd c�te 4
pu?uri de exploatare. �ntre 1865 ?i 1875 activitatea ocnelor a fost suspendat�,
�ncep�ndu-se exploatarea minei �Sistematice�. Dup� anul 1875 s-a reluat activitatea
doar la �Ocna din Vale�. Cele dou� ocne au fost unite de o galerie �n plan
�nclinat.[3]

�n anul 1852 domnitorul Barbu ?tirbei cu prilejul unei �ntrevederi care a avut-o la
Sibiu cu �mp�ratul Franz Joseph al Austriei, a solicitat acestuia un inginer
specialist �n exploat�ri miniere, �n vederea moderniz�rii salinelor din Muntenia.
Pe baza unui concurs realizat �n acela?i an �ntre inginerii din Austro-Ungaria a
fost recomandat inginerul Carol Karacsony, ?eful Salinei Ocna Dej. Dup� numeroase
studii geologice ?i sondaje, el a adus propunerea Ministerului de Finan?e de a
abandona metoda de exploatare cu camere ogivale ?i folosirea metodei camerelor cu
profil trapezoidal, folosit� pentru prima dat� la Salina Wieliczka din Polonia.[4]

S-a ales amplasamentul viitoarei mine pe versantul vestic a Sl�nicului ?i a fost


deschis� �n 1860 cu numele de �Sistematica�, cu dou� pu?uri de extrac?ie, un singur
crivac, un pu? cu sc�ri pentru personal ?i dou� camere principale �n form� de �T�
denumite �St. Alexandru� ?i �St. Carol�, cu o deschidere la tavan de 6 st�njeni
(circa 13 m). Din proiect urmau s� se mai deschid� alte dou� camere. Activitatea
minei a fost suspendat� �n anul 1875 deoarece calitatea s�rii era una inferioar� ?i
exista pericolul de pr�bu?ire.[5]

�n 1867 inginerul Karacsony a propus deschiderea unei noi mine cu profil ogival din
�Ocna din Deal� ?i �Ocna din Vale�, iar �n anul 1867 s-a deschis mina �Carol I�
cunoscut� ca ?i �Mina nou� din deal�. Mina consta �n 4 camere cu deschidere la
tavan de 4 m ?i la talp� de 40-50 m (except�nd camera 4 care are doar 40 m) �n�l?
ime p�n� la tavan de circa 96 m ?i urm�toarele lungimi: Camera 1 - 95 m, Camera 2 -
196 m, Camera 3 - 197 m ?i Camera 4 - 27 m. Extrac?ia se f�cea anevoios, astfel
�nc�t s-a realizat ad�ncirea pu?ului vechi de extrac?ie �n anul 1878[6] ?i s-a
montat o ma?in� de extrac?ie cu aburi cu cablu lat de la firma Cockerill din
Seraing, renun?�ndu-se la crivacul ac?ionat cu for?a animal�. La 20 ianuarie 1881
s-a relizat noul pu? de extrac?ie, renun?�ndu-se la cel din �Ocna veche din vale�.
Exploatarea a durat p�n� �n 1937 dar pu?ul a fost men?inut activ pentru a deservi
noua min� �Unirea�.[7] Prin inundarea Salinei Doftana ?i p�r�sirea ei �n 1901,
Regia Monopolurilor Statului a luat hot�r�rea s� deschid� un nou c�mp de exploatare
care s� completeze mina �Carol I� pentru satisfacerea consumului intern ?i
exportului. �ntre anii 1909 ?i 1912 s-a realizat ad�ncirea pu?ului de extrac?
ie[7] ?i deschiderea minei �Mihai I� (�Mina nou� din vale�), ce a func?ionat
simultan cu exploatarea

Carol (Principatele Unite). �n acela?i an a fost introdus iluminatul electric �n


mina �Mihai I�[2] ?i s-a instalat o ma?in� de extrac?ie adus� de la Salina Doftana.
C�mpul de exploatare este format din 6 camere cu profil trapezoidal, av�nd o
deschidere la tavan de 12 m, o �nclinare de 60� ?i deschidere la talp� de 37 m.
Mina comunic� cu �Carol I� printr-o galerie. Suprafa?a total� de exploatare a minei
�Mihai I� este de 12.500 mp. Deoarece mina �Carol I� a ajuns la o ad�ncime de 96 m,
�nt�lnirea unui strat de sare p�m�ntoas� �n camerele 2 ?i 3 ?i pericolul de pr�bu?
ire a peretelui nordic al camerei 3, Regia Monopolurilor Statului a luat hot�r�rea
de a deschide o nou� exploatare pentru a completa activitatea minei �Mihai I� ?i a
o �nchide pe �Carol I�. A fost adus inginerul belgian Maurice Bodart[8] ce �n
februarie 1938 a deschis mina �Unirea�, proiectat� a avea 15 camere cu profil
trapezoidal, deschidere la tavan 10 m, �nclinare la 60�, deschiderea la talp� 35
m[9] ?i o suprafa?� de exploatare de 76.000 mp.[10] Lucr�rile de exploatare �n mina
�Mihai I� s-au �ncheiat �n 1943 c�nd s-a trecut la o noua exploatare a minei
�Unirea�.[2][10] Din aceasta s-a extras sare p�n� �n anul 1970 c�nd s-a mutat �n
mina �Victoria�.[2]