Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6.1. Generalitati
Mareele sunt oscilatiile periodice verticale ale nivelului apelor marilor deschise si
oceanelor, produse ca efect al actiuniilor combinate ale fortelor de atractie ale Lunii si
Soarelui, precum si ca o consecinta a miscarilor de rotatie si revolutie ale Pamantului si Lunii.
Fenomenul de ridicare a nivelului apei, insotit de un transport insemnat de apa pe
orizontala, se numeste maree inalta, flux sau crestarea mareei iar scaderea nivelului si
retragerea apei este denumita maree joasa, reflux sau caderea mareei.
Nivelul maxim al apei la flux se numeste apa inalta, iar cel minim la reflux, apa
joasa. Diferenta de nivel dintre apa inalta si apa joasa imediat urmatoare reprezinta
amplitudinea mareei. Inaltimea nivelului apei la un moment dat deasupra nivelului de
referinta al sondajelor din harta marina se numeste inaltimea mareei.
Deplasarile orizontale ale apei sub actiunea fortelor de atractie ale Lunii si Soarelui
dau nastere curentilor de maree.
Termonologie:
La bordul navelor noastre maritime comerciale se utilizeaza documentatia nautica
engleza privind mareele si curentii de maree. In continuare se redau termenii specifici folositi
in navigatie in limba romana, cat si corespondentii lor in limba engleza, impreuna cu
abrevierile utilizate in harti, table de maree, carti pilot etc.:
Apa inalta (high water, H.W.). Nivelul maxim al apei atins la mareea inalta (rise).
Apa joasa (low water, L.W.) Nivelul minim al apei la mareea joasa (fall).
Amplitudinea mareei (range of the tide). Diferenta de nivel dintre apa inalta si apa
joasa imediat urmatoare.
Maree de sizigii (spring tides). Mareele (tides) care se produc dupa Luna noua sau
Luna plina la un interval de timp egal cu varsta mareei (age of the tide).
Maree de cuadratura (niep tides). Mareele care se produc dupa primul si ultimul
patrar la un interval de timp egal cu varsta mareei.
Nivelul de referinta al sondajelor sau nivelul zero harta (chart datum). Este nivelul
marii fata de care se indica adancimile (sondajele) in hartile marine. Fata de acesta se
exprima, de asemenea, nivelurile mareelor (tidal levels), cat si inaltimile diferitelor
elemente de relief care periodic sunt acoperite cu apa sau apar la suprafata ei, odata
cu oscilatiile verticale ale nivelului apei; asrfel in figura de mai jos "inaltimea de
uscare" (drying height) a elementului de relief R se exprima in raport cu nivelul zero
harta.
Prin intelegeri internationale s-a convenit ca nivelul zero harta sa fie stabilit astfel ca
nivelul apei sa nu coboare in mod frecvent sub acesta.
Inaltimea mareei (height of the tide). Inaltimea apei la un moment dat deasupra
nivelului zero harta. Inaltimea mareei reprezinta corectia care trebuie aplicata
adancimii indicata in harta in punctul unde se afla nava pentru a obtine adancimea
apei la momentul considerat. Aceasta corectie este pozitiva cand nivelul mareei este
situat deasupra nivelului zero harta; in situatiile exceptionale cand nivelul mareei este
sub nivelul zero harta, corectia este negativa.
Adancimea indicata in harta intr-un anumit loc se obtine scazand inaltimea
mareei din adancimea masurata cu sonda (sondaj). Aceasta operatiune se impune
cand sondajele indicate in harta se folosesc pentru a se obtine indicii asupra pozitiei
navei.
Nivelul mediu al apei (mean water level). Nivelul mediu al apei la un anumit stadiu al
mareei, determinat intr-un anumit loc pe baza unor serii de observatii; astfel, functie
de stadiul mareei la care se efectueaza stabilirea nivelului mediu se disting:
nivelul mediu al apei inalte la sizigii (mean high water springs, M.H.W.S.);
nivelul mediu al apei joase la sizigii (mean low water springs, M.L.W.S.);
nivelul mediu al apei inalte la cuadratura (mean high water neaps, M.H.W.N.);
nivelul mediu al apei joase la cuadratura (mean low water neaps, M.L.W.N.);
Diferenta nivelurilor medii ale apei, asa cum au fost definite mai sus determina
amplitudinea medie a mareei, astfel:
amplitudinea medie a mareei de sizigii (mean spring range);
amplitudinea medie a mareei de cuadratura (mean neap range).
Nivelul mediu al marii (mean level, M.L.). Nivelul mediu al marii dintr-un anumit loc
determinat ca medie a nivelurilor apei; se foloseste in marile cu maree de amplitudine
redusa.
Nivelul zero harta se exprima in functie de diferite niveluri ale mareei, astfel:
in hartile engleze, nivelul zero harta este de regula nivelul mediu al apei joase la
sizigii (M.L.W.S.). Rezulta ca in aceste harti, in general, adancimea apei este mai
mare decat adancimea indicata in harta si numai in cazuri rare ea poate fi putin
inferioara celei continute in harta;
in hartile sovietice si franceze, nivelul zero harta este nivelul celei mai joase
maree joase, ceea ce inseamna ca adancimea apei este intotdeauna mai mare
decat cea indicata in harta.
Nivelul zero harta este mentionat sub titlul hartii.
In marile in care mareele au o amplitudine redusa, adancimile indicate in harta sunt
raportate la nivelul mediu al marii; astfel sunt intocmite de exemplu, hartile marine in
Marea Baltica.
Nivelul de referinta a inaltimilor (datum for heights). Este planul fata de care se
exprima inaltimile indicate in hartile marine si, in general, in documentatia nautica.
In documentatia engleza inaltimea farurilor si a celorlalte repere de navigatie este
exprimata fata de nivelul mediu al apei inalte la sizigii. Alegerea acestui nivel de
referinta asigura ca bataia farurilor, inscrisa in harti si cartea farurilor, sa fie cel putin
egala cu cea observata de navigator pe mare.
Maree echinoctiale (equinoctial springs). Mareele de sizigii care se produc in
apropierea echinoctiilor de primavara si toamna. Sunt mareele semidiurne
(semidiurnal tides) care au cea mai mare amplitudine.
Maree tropice (tropical springs). Mareele de sizigii care se produc cand declinatia
Lunii este maxima; acestea sunt mareele diurne (diurnal tides) de maxima
amplitudine, deoarece inegalitatile diurne (diurnal inequalities) sunt maxime.
Denumirea de "tropice" deriva de la faptul ca Luna are declinatia maxima cand se afla
pe sfera cereasca in apropierea tropicului Racului sau Capricornului.
Cea mai joasa maree astronomica (lowest astronomical tide, L.A.T.); cea mai inalta
maree astronomica (highest astronomical tide, H.A.T.); Este cea mai joasa, respectiv
cea mai inalta maree, functie de factorii astronomici previzibili si conditiile
meteorologice medii locale.
In cazul utilizarii nivelului celei mai joase maree astronomice ca nivel zero harta,
inseamna ca in conditii meteorologice normale, adancimile din zona de navigatie sunt
superioare celor indicate in harta.
Orele apelor inalte, in prima parte sunt exprimate in timp mediu la Greenwich si in timp
legal (fapt precizat in table); in partile a doua si a treia se foloseste numai timpul legal indicat
in niste liste (Standard times), pentru fiecare port in parte.
Din tabla "Tidal constants for foreign ports" se stabileste ca portul Anvers (Antwerp) este port
secundar al portului standard Flushing, din care, pentru exemplificare extragem urmatoarele:
Orele apelor inalte la Anvers (Antwerp) in ziua de 16 Decembrie 1993 se determina astfel:
- Ora apei inalte la Flushing, 16 Dec. 1993 a.m. = 03h36m
- Ora apei inalte la Flushing, 16 Dec. 1993 p.m. = 15h55m
h m
- Diferenta de timp pentru Anvers = +01 20 = +01h20m
- Orele apei inalte la Anvers, 16 Dec. 1993 = 04h56m = 17h15m