TEORIA ACTIVITĂŢILOR MOTRICE

TEORIA ACTIVITĂŢILOR MOTRICE

Conceptul de motricitate este definit ca exprimand o insusire a

fiintei umane innascuta si dobandita de a reactiona cu ajutorul
aparatului locomotor la stimuli externi si interni si externi, sub forma
unei miscari.
Motricitatea reuneste totalitatea actelor motrice efectuate pentru
intretinarea relatiilor cu mediul natural sau social, inclusiv prin
efectuarea deprinderilor specifice ramurilor sportive. Este vorba de
actele motrice realizate prin contractia muschilor scheletici.

Conceptul de activitate motrica

Putem considera in sinteza ca activitatea se prezinta ca un

sistem complex, constituit din subsisteme (actiuni) reglate in mod
sinergic in scopul realizarii unei activitati eficienta.
Activitatea reprezinta o succesiune de actiuni, cu o arhitectura
specifica, organizata ierarhic in operatii si acte sau gesturi.
Activitatea motrica este unitara, constienta, bazata pe anticipare
si sustinuta de o motivatie consistenta. Ea este un fenomen complex,
de mare amplitudine care in cele mai dese situatii poarta “marca”
personalitatii individului.
“Secventa motorie a finalitatii este pregatita si cu ajutorul a
numeroase componente intelectuale ce tin de organizarea perceptiei,
dirijarea prin limbaj sau rezolvare algoritmica si curistica a sarcinilor
motrice”.
În sinteza, definim activitatea motrica drept proces al satisfacerii
unei necesitati (cerinta functionala) sau, din perspectiva structurala, o
multime de actiuni, operatii, acte sau gesturi orientate in vederea
implinirii unui anumit obiectiv.Prin urmare, teoria activitatilor motrice
corespunde un sistem de cunostinte referitoare la originea, esenta si
legile efectuarii miscarilor, evidentiate in teoriile biologice,
psihologice, fizice si sociale care au studiat si studiaza omul in
miscare din perspective particulare, specifice lor.
 Motricitatea-familie de termeni
Datorita complexitatii continutului si formelor motricitzatii, analiya acesteia
se poate realiza in special , in scop didactic numai prin intermediul substructurilor
sale: actul, actiunea si activitatea motrica. Aceste componente reprezinta micro-, mezo
si macrostructura miscarii, nivelurio de structurare si integrare ce alcatuiesc un sistem
functional ierarhic.
Descompunerea miscarilor in aceste secvente este realizata cu doua intentii :
prima, de a elimina notional si actional