Tema proiectului

Să se proiecteze un pod rutier peste autostradă cu 2 deschideri

asigurând o lățime a părți carosabile de 7.80 m și două trotuare de 1.5
m. Structura de rezistență a podului este alcătuit din 4 grinzii tronsonate
cu armătură post intinsă cu lungimea de Lgrinda=28.20 m. Cele patru
grinzi longitudinale sunt solodarizate prin intermediul a 3 antretoaze și a
plăci monolite dispuse la nivelul tălpii superioare. Grinzile au o inălțime
de 1.60 m și o distanță inter-ax de 1.85 m.

Calea pe pod va fi alcătuită dintr-o șapă suport cu o grosime minimă de

2 cm sub bordură care asigură o pantă transversală de scurgere a apei
de 2.5%. În acest caz șapa suport are rol și de beton de pat. Urmează
hidroizolația din membrana modernă protejată de un strat de 2 cm de
beton asfaltic turnat direct pe hidroizolația și 2 straturi a câte 3.5 cm de
BA16- beton asfaltic cilindrat pentru poduri cu dimensiunea maximă a
granulei de 16 mm, și MASF16- mixtură asfaltică stabilizată cu fibre.

Infrastructura podului este alcatuită din 2 culeei masive și o pilă din

beton armat. Gabaritul de liberă trecere pe sub pod trebuie să aibă o
înălțime de cel puțin 5 m.

1
2
 Capitolul 1. Alcătuirea și calculul grinzii principale

1.1. Calculul caracteristicilor geometrice nete

Calculul caracteristicilor geometrice ale secțiunii nete se face în

următoarele etape:

1) Se imparte secțiunea transversală a grinzii principale în elemente

geometrice simple, triunghiuri și dreptunghiuri.
2) Se calculează caracteristicile geometrice ale secțiunii brute a
grinzii principale, conform urmatorului tabel:

Nr. Aria corp yinferior Sbrut

Crt. ( cm2 ) ( cm ) ( cm3 )
1. 120x18 2160 151 326160

2. 2x(1/2x42x2) 84 141.33 11871.72

3. 2x(2x10) 40 141 5640

4. 2x(1/2x10x10) 100 136.66 13666

3
 5. 116,3x16 1864 98,75 184070

6. 2x(1/2x18x10) 180 37.50 6750

7. 2x(1/2x9.5x9.5) 90.25 22.36 2017.99

8. 9.5x36 342 20,75 7096,5

9. 55x1,6 880 8 7040

  5740.25
A
  564312, 21
S

Distanța de la centrul de greutate al secțiunii brute la fibra inferioară:

Sbrut
ybrut inferior   96.511cm
Abrut

Distanța de la centrul de greutate al secțiunii brute la fibra

superioară:
ybrut sup erior  hgrinda  ybrut inferior  63.489cm

Calculul momentului de inerție al secțiunii brute:

9
I brut   I1  I 2  I 3  I 4  I 5  I 6  I 7  I 8  I 9
i 1

Se calculează momentul de inertie pentru fiecare figură in parte:

b1 * h13 120*183
I1   A1 ( y1  ybrut
inf 2
)   210(151  96.511)2  6471470.421cm4
12 12

b2 * h23 A2
I 2  2*(  (y ybrut
inf 2
)  84385.86cm4
36 2

10*23
I 3  2*  20*(141  96.511) 2  39598.755cm4
12

10*103
I 4  2*  50*(136.66  96.511)  81152.66cm4
36

4
 16*116.53
I5   1864*(98.75  63.48) 2  4426988.31cm4
12

10*183 180
I 6  2*(  (37.5  63.48)2  63986.43cm4
36 2

9.5*9.53
I 7  2*  45.125*(22.36  63.48)2  76752.308cm4
36

36*9.53
I8   342*(20.75  63.48) 2  627013.816cm4
12

55*163
I9   880(8  63.48)2  2727440.08cm4
12

Momentul de interție al secțiunii brute:

9
I brut   I i  14598788.65cm 4
i 1

3) Se calculează caracteristicile geometrice ale secțiunii nete.

Aria secțiunii canalului cablului este:
 * d gol
2
 *6.52
Agol    33cm 2
4 4
Aria netă a secțiunii grinzii principale:
Anet  Abrut  Agol  5740.25  5*33  5575.25cm2
Momentul static al secțiunii nete:

10
Snet  Sbrut  Agol *  y  564312.21  33(3*8.5  20.5  32.5)  561721.71cm 2
i 1

Se calculează poziția centrului de greutate al secțiunii nete:

S net 561721.71
inf erior
ynet    98.42cm
Anet 5575.25
sup erior
ynet  hgr  ynet
inf erior
 160  98.42  61.57cm
Momentul de interție al secțiunii nete:

b1 * h13 120*183
I1   A1 (y ynet ) 
inf 2
 2160(151  98.42)  6029977.82cm4
12 12
42*23
I 2  2*(  42(141.33  98.42)  77351.92cm4
36

5
 10*23
I 3  2*  20(141  98.42)2  36274.46cm4
36
10*103
I 4  2*  50(136.66  98.42)2  73670.43cm4
36
16*116.53
I5   1864(98.75  61.57)2  4684927.707cm4
12
10*183 180
I 6  2*  (37.5  61.57) 2  55382.84cm4
36 2
9.5*9.53
I 7  2*  45.125(22.36  61.57)2  69828.76cm4
36
36*9.53
I8   342(20.75  61.57)2  572437.28cm4
12
55*163
I9   880(8  61.57) 2  2544148.84cm4
12
I I  14144000.06cm4

Modulul de rezistență aș secțiunii nete:

I net 14144000.06
sup
Wnet  sup
  229722cm3
ynet 61.57
I net 14144000.06
inf
Wnet  inf
  143710cm3
ynet 98.42

1.2 Calculul acțiunilor

1.2.1 Greutatea proprie a grinzii principale

Grinda principală prezintă următorii parametri geometrici:
- Lungimea grinzii: L=28.20 m
- Înălțimea grinzii: h=1.600 m
Din figura următoare- plan cofraj, se determină aria secțiunii în
următoarele secțiuni transversale caracteristice:

Secțiunea transversală în zona centrală a grinzii este:

AC  0.574025m 2
Secțiunea transversală pe reazeme este:
AR  0.775025m 2
Secțiunea transversală intermediară:
AC  AR 0.5740  0.7750
AI    0.674m2
2 2

6
Greutatea proprie a grinzii principale se calculeaza ca o incărcare
uniform distribuită cu relația:
2*A R *0.60*  b.a  Ai *2.00*  b.a  Ac ( Lgr .  2*0.60  2*2.00)*  b.a
g1   1533.32daN / m
27.25

Schema statică
Calculul momentului încovoietor și forței tăietoare
g1 * lc 2
M gl   142323.24daN *cm
8
g * lc
Tg1  1  5222.87daN
2
Calculul eforturilor unitare
M g1
 gsup1   sup
 61.91daN / cm2
W net

M g1
 ginf1   inf
 99.035daN / cm2
Wnet

1.2.2. Calculul forței de precomprimare în Faza I

Secțiunea unui cablu 24φ7
Apl  9, 23cm2
Secțiunea totală a cablurilor
RP  15700daN / cm 2
RP  12600daN / cm 2
 PK  0.965* RP  12.160daN / cm 2
N PI   PK * A P  112.237daN
M P  N PI *e P  8984.57daN *cm
e P  ynet
inf
 aP  98.42  15.7  82.72cm
3*8.5  20.5  32.5
aP   15.7cm
5

7
1.3 Calculul pierderilor de tensiune în armătura postîntinsă în Faza I

Efortul unitar efectiv in armătura postintinsă sub acțiunea

precomprimării
    (      )
p pk f  s

Pierderea de tensiune datorită frecarilor produse pe traseul cablurilor

de pretensionare
  LR 
  k*s* R 
  1e   *
f pk
 

*R*
L 
R 180
x 2  y2
R
2*y
x x
sin      arcsin
R R

Lgr l R C
x ya a
2 p p

Nr. σpk k μ apR apC y l Lgr/2

cablu daN/m m m m m m
C1 12160 1.46 0.32 1.135 3 14.1
5
C2 12160 0.004 0.35 1.02 0.20 0.815 3 14.1
5
C3 12160 0.58 0.08 0.495 4 14.1
5
C4 12160 0.14 0.08 0.055 9 14.1
5
C5 12160 0.14 0.08 0.055 9 14.1
5
Nr. x R sinα α LR s [k*s+μ*(LR/R Δσf
cablu m m m m )] daN/cm
2

C1 11 53.87 0.20 11.78 11.0 14.08 0.12183 1464.65

4 8 8
C2 11 74.64 0.14 8.479 11.0 14.05 0.1080 1244.61
7 5
C3 10 101.2 0.09 5.671 10.0 14.02 0.0907 1054.65
6 8 2
C4 5 227.3 0.02 1.261 5.00 14.00 0.0637 750.61
0 1
C5 5 227.3 0.02 1.261 5.00 14.00 0.0637 750.61
0 1

8
Pierderi de tensiune datorată lunecarilor si deformațiilor locale in
ancoraje la blocare
    (    )
p pk f 

Nr. Cabluri σpk Δσf Δσλ Δσp

daN/cm2 daN/cm2 daN/cm2 daN/cm2
C1 1464.65 10695.35
C2 1244.61 10915.39
C3 12160 1054.65 0 11105.35
C4 750.61 11409.39
C5 750.61 11409.39

Pierderi de tensiune datorită intinderii in etape succesive a armăturii

pretensionate
i 1;n
  n * 
s p bp
Ep
n  5
p Eb

i 1;n Npi 1;n Mpi 1;n

   *e
bp Anet Inet net
n
Npi1;n  A p1 *  p
i 1
i 1;n
Mp  N *e
p net

e p.net  y net inf  a pc

Nr. Ep Eb n Anet Inet y net apc epinet

Cablu daN/cm2 daN/cm2 cm2 cm4 cm cm cm
C1 32.5 65.92
C2 20.5 77.92
C3 1800000 360000 5 5575.25 18045436.2 98.42 8.5 89.92
C4 8.5 89.92
C5 8.5 89.92
Nr. Ap1 Δσp Σσp Np Mp σbp Δσs
Cablu cm2 daN/cm2 daN/cm2 daN daN*cm daN/cm2 daN/cm2
C1 10695.35 44839.51 413868.6895 27282224.01 201.385 1006.928
C2 10915.39 33924.13 313119.6796 24398285.43 190.5738 952.8691
C3 9.23 11105.35 22818.78 210617.3021 18938707.8 158.1794 790.8969
C4 11409.39 11409.39 105308.651 9469353.901 79.08969 395.4485
C5 114909.39 0 0 0 0 0

9
Pierderi de tensiune totale la sfarșitul Fazei I
      
pi fi i si

N   *A
pi pi p1

M  N *e
pi pi p.net

Nr.cabl Δσf Δσλ Δσs Δσpi Ap1 ΔNpi epinet ΔMpi

u daN/cm2 daN daN/cm2 daN/cm cm2 daN cm daN
/cm2 2

C1 1464.7 1006.9 2471.6 22812. 63.2 144290

7 4
C2 1244.6 0 952.9 2197.5 9.23 20282. 75.2 152627
7 9
C3 1054.7 790.9 1845.5 17034. 87.2 148625
4 2
C4 750.6 395.4 1146.1 10578. 87.2 922942.
1 6
C5 750.6 0 750.6 6928.1 87.2 604481
4
ΣΔNpi= ΣΔMpi=
77636.17 5982857

   
pi pk pi

N  *A
pi pi p1

M N *e
pi pi p.net

Nr. Ap1 Δσpi Δσpk σp Npi epinet Mpi

Cablu cm2 daN/cm2 daN/cm2 daN/cm2 daN cm daN
C1 2471.6 9688.4 89424.09 63.25 5656074
C2 2197.5 9962.5 91954.03 75.25 6919541
C3 9.23 1845.5 12160 10314.5 95202.4 87.25 8306409
C4 1146.1 11013.9 101658.7 87.25 8869718
C5 750.6 11409.4 105308.7 87.25 9188180
52388.7 483547.8 38939922
Σ

I  p 52388.7 2
    10477.74daN / cm
p ncabluri 5

I
N   Np483547.7daN
p

I
M   Mp  38939922daN * m
p

10
 Calculul eforturilor unitare din precomprimare in Faza I
sup Np Mp 483547.8 38939922 2
      82.77daN / cm
p Anet W sup 5575.25 229722
net
inf Np Mp 2
    252.620daN / cm
p Anet W inf
net
Calculul eforturilor unitare totale la sfârșitul Fazei I
sup sup sup 2
    82.77  61.91  15.06daN / cm
I g1 p
inf inf inf 2
    252.620  99.035  153.58daN / cm
I g1 p

Verificări la stări limită la sfârșitul Fazei I

Verificarea la fibra superioară a secțiunii

S
  1.5 * R  1.5 *14.5  21.75  20.86
I t
Se verifică
Verificarea la fibra inferioară a secțiunii
i
  0.6 * R
I 60
Verificarea este satisfăcută deoarece diferența este sub 2%
Verificarea la starea limită deformație
2 2
5 M * l 1 M *l
f1  * g1 c  * pI c  5.80
48 k1 8 k1
k1  0.85* Eb * I net  4.328*1012

11
 FAZA II. Turnarea betonului monolit în plăci si antretoaze

Calculul caracteristicilor geometrice ideale ale secțiunii prefabricate

Secțiunea prefabricată este formată din secțiunea netă la care se

adaugă secțiunea echivalentă în beton a cablurilor de oțel.

Aid . p  Anet  np * Ap  5575.25  5*9.23  5621.4cm2

Sid . p  Snet  np * Ap1 (3* y8.5  y20.5  y32.5 )  561721.71  5*9.23(3*8.5  20.5  32.5)  565344.485cm3
Sid . p
yidi . p   100.57cm
Aid . p

yids . p  hgr  yidi . p  160 100.57  64.4cm

I id . p  I net  n p *  Ap1 *( yidi . p  y8.5 ) 2 *3  Ap1 *( yidi . p  y20.5 ) 2  Ap1 *( yidi . p  y32.5 ) 2   15813132.61cm 4
I id . p
Widsup
.p
erior
 s
 266124.74cm 2
y id . p

I id . p
Widinf. perior   157235.086cm 2
yidi . p

12
 Calculul eforturilor unitare din greutatea betonului monolid turnat în
plăcii și antretoaze

Apl .m  x *18  32*25  35*18  32*25  1430cm2

315  120
Apl .c  *18  1755cm 2
2

g pl  ( Apl .m  Apl .c ) ba  (1430  1755) * 2500  796.25daN / cm

Gac  (ba * ha *a ac ) *  ba  1177.312500daN

315  16
ba   149.5cm
2
ha  hgr  hpl  16  126cm
aac  25cm

Gam  (bam * ha * aam )  (124.5*126*30)  1318.27500daN

b.a.m  139.5cm
h.c  126cm
aam  30cm

13
 Calculul efrturilor unitare din greutatea betonului turnat monolit din plăci
și antretoaze.

Calculul eforturilor secționale

g pl .m.  g pl .c  g 2  796.2500  438.7500  1235dan / m

Schema statică

14
 Gac g 2 * Lc 1177.312500 1235* 27.25
R1  Gam *   1318.275000*   792837.685daN
2 2 2 2

g 2 * Lc 2 Gac * Lc
Mg 2    122653.52daN * m
8 4

M g2
 gsup2   sup
 46.08daN / m 2
W idp

M g2
 gsup2   inf
 78.006daN / m 2
Widp

Calculul pierderilor de tensiune reologice in faza a II-a

a.)Calculul pierderilor de tensiune din contracția și curgerea lentă a

betonului.
 cII * E p  np * II * b ( p  g ) II
 ( c  cl ) II 
 
1  np * bpII (1  II )
 pII 2

 cII   c  *k t
k t  0.39
 c  k 'b * k p * k R *  
k 'b  1
kR  1
k p  0.6
   25*105
 c  0.6* 25*105  1.5*104
 c ,II  1.5*104 *0.39
 c ,II  5.85*105
 II   * kt  0.304
  2*0.39  0.78

15
 (hgr  a p )*( Ii   Is ) (160  15.7)*(153.58  20.86)
 b ( g  p ), II    IS   20.86  136.46daN / cm 2
hgr 160

(hgr  a p )*( bps , I   bpI

i
) (160  15.7)*(82.77  252.620)
 bp, II    bpI
S
  82.77  235.95daN / cm2
hgr 160

5
  p , I ,i 52388.7
 p , II  i 1   10477.74
5 5

 cII * E p  np * II * b ( p  g ) II 5.85*105 *1.8*106  5*0.304*136.46

 ( c  cl ) II    280.346daN / cm 2
  235.95 0.304
1  np * bpII (1  II ) 1  5* *(1  )
 pII 2 10477.74 2

16
Calculul pierderii de tensiune datorită relaxării armăturii pretensionate
 ( cl  c ), II
 r , II   ri *[1  ]
 p0
 p 0  10477.74
 ri  krt *  
krt  0.7525
p
    0.62
R pk
R pk  15700
  5.4
     565.797 daN / cm
p 100
 ri  425.762daN / cm
 ( cl  c ), II
 r , II   ri *[1  ]  414.164daN / cm 2
 p0
 ( cl  c  r ), II  6999.575daN / cm 2

Calculul pierderilor de eforturi secționale

 (cl cr ),II  6999.575daN / cm2

Eforturi secționale din pierderi de tensiune la sfarșitul fazei a II-a

 N( cl c  r ), II   ( cl c  r ), II * Ap  699.575*46.15  32285.386daN
 M ( cl c  r ), II   N( cl  c  r ), II * epi.d . p  32285.386*84.87  2740060.71daN * cm
epi.d . p  yii.d . p.  a p  100.57  15.7  84.87

 N ( cl  c  r ), II  M ( cl  c  r ), II
 bs ( cl  c  r ), II    sup
 4.5daN / cm 2
Ai.d . p. W i .d . p .

 N ( cl  c  r ), II  M ( cl  c  r ), II
 bi ( cl  c  r ), II     23.16daN / cm 2
Ai.d . p. Wi.inf
d . p.

Eforturi unitare totale la sfârșitul fazei a II-a

 IIsup   Isup   gsup2   b(supc cl  r )  16.33daN / cm2

 IIinf   Iinf   ginf2   b(infc cl  r )  74.45daN / cm2

17
 FAZA III. Calculul grinzii în faza III- Încărcări permanente

3.1. Calculul caracteristicilor geometrice secțiunii ideale totale

Faza a III-a începe la 28 de zile după turnarea betonului monolit în

plăci și în antretoaze și se termină la demolarea podului. În această fază
grinda va fi solicitată suplimentar de greutatea căi inclusiv a trotuarelor și
a parapetului de protecție și mai au loc restul pierderilor de tensiune din
c+cl+r.

In faza a III-a caracteristicile geometrice ideal prefabricate se

transferă în caracteristici geometrice ideale totale prin adaosul plăci
monolote la secțiunea grinzii.

3.1.1. Calculul lățimii active de placă

Lățimea activă bp a plăcii din beton armat din zona comprimată a

grinzii principale marginale, ce se ia in considerare în calculele pentru
determinarea eforturilor, se face confrom STAS 10111/2-87, Anexa D.

18
 ba1  mc * bk1  0,87  87cm
ba 2  mc * bk 2  1, 49  149cm
bp  ba1  bi  ba 2  87  16  149  252cm  2.52m

3.1.2. Caracteristicile geometrice ale secțiunii

1. Aria secțiunii transversale ideale totale:

Aidt  Aidp  (bp 120)* hpl  5621.4  (252  120)*18  7997.4cm2

2. Momentul static al secțiunii ideale totale:

hpl
Sidt  Sidp  (bp  120) * hpl *(hgr  )
2
18
 565344.485  (252  120) *18*(160  )
2
 924120.485cm3

3. Poziția centrului de greutate a secțiunii ideale totale se

calculează cu relațiile:
Sidt
inf
yidt   115.55cm
Aidt
sup
yidt  hgr  yidt
inf
 44.45cm

19
 4. Momentul de inerție al secțiunii ideale totale:
(bp  120) * h 3pl hpl
I idt  I idp   (b pl  120) *18*( yidt
)2  sup

12 2
(252  120) *183 18
 19813132.61   (252  120) *18*(44.45  ) 2 
12 2
 22863203.81cm 4

5. Modulul de rezistență al secțiunii ideale totale:

I idt
Widtsup  sup
 424369.03cm3
yidt
I idt
Widtinf  inf
 163247.11cm3
yidt

3.1.4 Calculul acțiunilor în faza a III-a

Nr. Crt Denumire Gn (daN/m) n Gc (daN/m)

1. Șapă suport 1620 1,5 2430

(0,06*10,80*1,00)*
b
2. Hidroizolație 17.6 1,5 26.4
(0,01*0.80*1,00)*
h
3. BAP16+MASF16 1310.4 1,5 1965.6
(0,07*7,80*1,00)*
 asf
4. Bordură 167.04 1,5 250.56
2*[  b (0,2*h*1,00)]
5. Beton de 561.6 1,5 842.4
umplutură
2*((0,8*h*1,00)  b
)*2

20
 6. Mortar asfaltic 62.4 1,5 93.6
((0,8*0,02*1,0)*
 basf )*2
7. Parapet pietonal 180 1,5 270
90*2
G n
 3919.04 G c
 5878.56

g III 
G n


3919.04
 979.76daN / ml
4 grinzi 4

3.1.4. Momentul încovoietor dat de încărcarea permanentă din

structura rutieră

g III * L2c 979.76*27.252

M gIII    90941.629daN * m
8 8

3.1.5. Eforturi unitare in greutatea căii

Mg III 90941.629
 bgIII
sup
   21.42daN / cm 2
Widtsup 424369.03

Mg III
 bgIII
inf
 inf
 55.70daN / cm 2
Widt

3.2. Calculul pierderilor de tensiune în Faza a III-a

3.2.1. Pierderi de tensiune din contracția și curgerea lentă a

betonului

Calculul se face conform STAS 10111/2-87 Anexa A paragraf A.3.2:

 ctIII *E p  n p *tIII * bIII(p g)

 (IIIcl c ) 
 bpIII  III
1  n p * III *(1  )
p 2

21
  ctIII   *(1  K t )  7,3125*105 *(1  0,39)  5.49*105
kt  0,39  tabel 43
 c  K b” * K t * K r *    1*0,39*0, 75* 25*10 5  0.00009
2* Ab
K b”  b f  *
Ua
  1,5  tabelul 39
K b”  1  tabelul 41
K P  0, 6  tabelul 42
K R  0, 75  tabelul 40
   25*105
E p  1,8*106
np  5
 III   *(1  Kt )  1,5*0, 61  0,915
  K b * K R *   1*0, 75* 2  1,5

 IIsup  16.33daN / cm 2
 IIinf  74.45daN / cm 2
 bpIII
sup
 21.42daN / cm 2
 bpIII
inf
 55.70daN / cm 2

  bIII( g  p )  20.61danN / cm 2

22
 bpsup  82.77daN / cm 2
 bpinf  252.620daN / cm 2
 IIsup(cl  c  r)  4.5daN / cm 2
 IIinf( cl c  r )  23.16daN / cm 2

  bpIII  199.26daN / cm2

52388.7
 pIII   10477.74daN / cm2
5

 ctIII * E p  n p *tIII * bIII(p g) 5.49*105 *1,8*106  5*0,915* 20.61

 (IIIcl c )   
 bpIII  III 1  5*
199.26
*(1 
0,915
1  n p * III *(1  ) )
p 2 10477.74 2

 169.60daN / cm2

23
3.2.2. Calculul pierderilor de tensiune din relaxarea armăturii în
Faza a III-a

 ( c  cl ) III
 rIII   r *(1  )
 PIII
 r   
 p   8,1%
p R pk p
 p 10672,56
 r  K
  0, 66
R p 15700
 r 8,1
   r  848.69daN / cm 2
10477.74 100
 ( c  cl )  ( c  cl ) II   ( c cl ) III  449.94daN / cm 2
 ( c  cl ) III 449.94
 rIII   r *(1  )  848.69*(1  )  812.24daN / cm 2
 III
P 10477.74

24
3.2.3. Calculul pierderilor de eforturi

 ( c  cl  r )   ( c cl ) III   rIII  981.84daN / cm 2

 pfinal   p   ( c cl  r ) II   ( c cl  r ) III 
 8796.32 daN/ cm 2
(0,5* R p  6300)  ( pfinal  8796.32)  (0,85* R p  10710)
N ( c  cl  r ) III   (cIII cl  r) * A p  981.84* 46,15  45311.916daN
M (c  cl  r) III  N ( c  cl  r ) III *e pidt  45311.91*94.65  4524394.21daN / cm 2
e pidt  115.55  a p  999.85cm
N ( c  cl  r ) III M (c  cl  r) III 45311.916 4524394.21
 bsup
( c  cl  r ) III    sup
   5daN / cm 2
Aidt W idt 7997.4 424369.03
N ( c  cl  r ) III M (c  cl  r) III
 binf( c  cl  r ) III    inf
 33.37daN / cm 2
Aidt W idt

25
Calculul pierderilor de tensiune din contracția plăcii monolite.
A1 * E1 *  c
N cp 
1 d2 E
A1 *(  ) * 1  1
A2 I 2 E2
A1  (bpl  1.20) * h pl  (252  1.20) *18  2376
E1  E2  360000daN / cm 2
A2  Aidp  5621.4cm 2
I 2  I idp  19813132.61cm 4
hpl
d  yidp
sup
  50.42
2
 c   *  t  2*104
  1*105
 t  20
A1 * E1 *  c 171072
N cp  2
  99026.96daN
1 d E1 1.72
A1 *(  ) *  1
A2 I 2 E2
M cp  N cp * d  4992939.54daN * cm

N cp M cp
 cpsup   sup
 12.38  11.76  24.14daN / cm 2
Aidt widt

N cp M cp
 cpinf   inf
 12.38  30.58  18.2daN / cm 2
Aidt widt

Calculul eforturilor unitare totale la sfârșitul fazei a III-a

 III
sup
  IIs   bgII
s
  (scl c r ) III   cps  16.33  21.42  5  24.14  66.89daN / cm2
 III
inf
  IIi   bgII
i
  (icl c  r ) III   cpi  74.45  55.70  33.37  18.2  34.25daN / cm2

26
Faza a IV-a. Încărcări utile

Stabilirea metodei de calcul a repatiției transversale

Pentru a stabili care din cele două metode de calcul se aplică,se

calculeaza coeficientul de rigiditate transversală a rețelei de grinzi:

b l I
 * 4 t * g  { 0.3 M . A. I . R .
0.3 M . A.E.
lc la I a
b  472.5cm
lc  27.25m  27250cm
lc
lt   13.625m  1362.5cm
2
I g  I idt  22863203.81cm 4
lac  0.6* la  0.6*3.15  1.89m
lt bi.ac bi.am 13.625 0.25 0.30
   
lk 1  2 2 2  2 2 2  3.26m
2 2
lk1
 1.724  0.7
lac

Conform tabelului 49, Anexa D, Stas 10111/2-87 

ba  0.149* lac  0.149*1.89  0.281m
bplacă  ba  bi  ba  0.812m

Cunoscând lățimea activă de placă se pot calcula caracteristicile

geometrice ale antretoazei centrale:

1.Aria secțiunii transversale a antretoazei centrale

A  A1  A2  81.2*18  118* 25  4411cm 2

2.Momentul static al secțiunii antretoazei centrale

S  A1 * y1  A2 * y2  86234.4  374650  460884.4cm3

3.Poziția centrului de greutate a secțiunii transversale a antretoazei

centrale

27
 S
yi   104.4cm
A
ys  ha  yi  136  104.4  31.6cm

4.Momentul de inerție al secțiunii transversale a antretoazei centrale

25*1183 81.2*183
Ia   25*118*45.42   81.2*18*22.62  10289395.35cm4
12 12

5.Distanța dintre axa grinzii amrginale și axul longitudinal al podului

la 3.15
b  la   3.15   4.725m
2 2

6.Se calculeaza coeficientul de rigitate transversală rețelei de grinzi

b l I g 4.725 4 13.625 0.22863203

 *4 t *  * *  0.305
lc la I a 27.25 3.15 0.10289395

Calculul grinzii din incarcari utile prin M.A.E.

l I 2725 3 10289395.35
z  ( c )3 * a  ( ) *  291.35
la Ig 315 22863203.81

Coeficienți de repartiție transversală pentru grinda marginală

z r11 r12 r13 r14

200 0.703 0.397 0.097 -0.194
500 0.701 0.399 0.099 -0.199
291.35 0.7025 0.3978 0.0978 -0.1952

28
 n
R ' A30   ri'  0,577  0,393  0, 289  0,108  1,367
i 1
n
R ” A30   ri”  0, 011  0,393  0, 288  0,108  0.778
i 1

29
 n

80   ri  0.562  0,303  0.865

' '
RV
i 1
n
R”V80   ri”  0.022  0,303  0.325
i 1

30
 n
M s ' A30   msi'  6.81  6  12.81
i 1
n
M f ' A30   m'fi  3.8  1  4.80
i 1

M s A30  0, 048
”

M f ” A30  0,1312

31
 n
M 'V 80   mi  5.61  6.21  6.81  6.21  21, 22
i 1
n
M ”V 80   mi  0, 065  0, 037  0, 037  0,155
i 1

32
R ' AOT  rAOT
'
 1.185
R„ AOT  rAOT
„
 0.787

33
 '
M AOT   AOT  92.87
„
M AOT  ” AOT  ” AOT  0.8433  0.8433  1.68

4.2. Calculul momentelor încovoietoare din încărcării utile

Clasei de încărcare îi corespunde 2 ipoteze :

- Ipoteza I- Convoi A30+AOT

- Ipoteza II- Convoi V80

4.2.1. Calculul momentelor încovoietoare din ipoteza I

M An30  (Pfn * M 'f * R 'A30  Pfn * M"f * R "A30 )  (Psn * M 's * R 'A30  Psn * M"s * R "A30 )  * 
  (3000* 4.80*1,367  3000*0,1312*0.778)  (6000*12.81*1,367  6000*0, 048*0.778)  *1,166 
 144843daN * m
M Ac 30  M An30 * n  144843*1, 4  202780.21daN * m
n
M AOT  (AOT* M 'AOT * R 'AOT  AOT * M"AOT * R "AOT )  * 
 500*92.87 *0, 787  500*0, 787  54364daN * m
c
M AOT  M AOT
n
* n  54364*1, 4  76110daN * m
 A30  M A30  M AOT  199207 daN * m
n n n
M AOT
 A30  M A30  M AOT  278890.21daN * m
c c c
M AOT

4.2.2. Calculul momentelor încovoietoare din ipoteza II

MVn 80  PVn80 *MV' 80 *RV' 80  PVn80 *MV" 80 *RV" 80  214820.82daN *m

MVc 80  MVn 80 * n  257785daN * m

4.2.3. Calculul eforturilor unitare din încărcări utile

Eforturi unitare din ipoteza I

M An 30 AOT 199207 *100

 Asup30 AOT    46.941daN / cm2
Widtsup 424369
M An 30 AOT
 Ainf30 AOT   inf
 12.35daN / cm2
Widt

Eforturi unitare din ipoteza II

M Vn80 214820.82*100
 Vsup80  sup
  50.69daN / cm 2
Widt 424369
M Vn80
 inf
V 80   sup  36.22daN / cm2
Widt

34
Eforturi unitare în beton la sfârșitul fazei a IV-a

 IIIsup   Asup30 AOT  66.89  46.94  113.83daN / cm 2

 IIIinf   Ainf30 AOT  34.25  12.35  21.9daN / cm 2
 IIIsup   Vsup80  66.89  50.69  117.58daN / cm 2
 IIIinf   Vinf80  34.25  36.22  1.97daN / cm 2

35
Calculul culeei

36
 Ipoteza I

Nr crt e M- M+
element Gn n Gc ef er M1f M1r M1f M1r
1 6.37*11.35*2400 173518.8 1.1 190870.7 0 0 0 0 0 0
2 5.06*11.35*2400 137834.4 1.1 151617.8 0.44 0 0 0 66711.85 0
3 7.28*11.35*2400 198307.2 1.1 218137.9 0.44 -0.19 -0.0836 -41446.2 95980.68 0
4 (25.41*0.3*2400)*2 36590.4 1.1 40249.44 3.06 2.44 7.4664 98208.63 123163.3 98208.63
5 0.88*11.35*2400 23971.2 1.1 26368.32 0.18 -0.48 -0.0864 -12656.8 4746.298 -12656.8
6 0.57*11.35*2400 15526.8 1.1 17079.48 0.58 -0.05 -0.029 -853.974 9906.098 -853.974
7 0.1*11.35*2400 2724 1.1 2996.4 0.89 0.25 0.2225 749.1 2666.796 749.1
8 0.32*11.35*2400 8716.8 1.1 9588.48 1.93 1.31 2.5283 12560.91 0 0
597189.6 656908.6 10.0182 56561.67 303175 85446.97

Verificări în ipoteza I

1)Verificarea la starea limită de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐍𝐈 𝐌𝐈
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟐. 𝟐𝟑 < 3 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚

NI = 656908.6 (daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23 (m2 )

MI = 303503.5 (daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6

37
 2)Verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
MI
yb = + ead = 0.603
NI
4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
MI = 303503.5 (daN ∗ m)

NI = 656908.6(daN)

B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟔𝟎𝟑 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟐𝟎𝟏 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

Ipoteza II:Cu terasament în spate

-date:

Φ=33o

𝛾=1800 (daN/m3)

𝛿=2/3* Φ=22o
daN
p1 = γ ∗ Helev ∗ K a = 1800 ∗ 5.50 ∗ 0.29 = 2871 ( )
m2
Helev = inaltimea elevatiei = 5.50 (m)
∅
K a = coeficientul impingerii active = tg 2 (450 − ) = 0.29
2

38
 daN
p2 = p1 + γ ∗ Hf ∗ K a = 2871 + 1800 ∗ 3 ∗ 0.29 = 4437 ( )
m2
Presiunea pământului de pe înălțimea fundației poate fi consideraă cu o
valoare constanta rezultând o diagrama de presiune dreptunghiulară.

1 1
Ea1 = ∗ Helev ∗ p1 ∗ A∗ = ∗ 5.5 ∗ 2871 ∗ 11.35 = 89611.08 (daN)
2 2
A∗ = 11.35 (m)

Ea2 = Hf ∗ p2 ∗ A = 3 ∗ 4437 ∗ 11.35 = 151079.85 (daN)

A = 11.35 (m)

Ea ORIZONTAL VERTICAL
NORMAT CALCUL NORMAT CALCUL
Ea1 83085.94 99703.128 33568.90 40282.68
Ea2 140078 168093.6 56595.50 67914.60

n=1.2

Gdren = Adren ∗ γdren ∗ ldren = 8.27 ∗ 1800 ∗ 10.35 = 154070.1 (daN)

Adren = 8.27 (m2 )

ldren = 10.35 (m)

c
Gdren = Gdren ∗ n = 154070.1 ∗ 1.2 = 184884.12 (daN)
c c c
𝐍𝐈𝐈 = NI + Ea1,V + Ea2,V + Gdren
= 656908.6 + 40282.68 + 67914.60 + 184884.12
= 𝟗𝟒𝟗𝟗𝟗𝟎 (𝐝𝐚𝐍)
c c
HII = Ea1,H + Ea2,H = 99703.128 + 168093.6 = 267796.72(daN)
c c c c c
𝐌𝐈𝐈 = MI − Ea1,V ∗ eva1 − Ea2,V ∗ eva2 + Ea1,H ∗ eha1 + Ea2,H ∗ eha2 − Gdren
∗ edren = 𝟔𝟎𝟕𝟒𝟔𝟕. 𝟏𝟗 (𝐝𝐚𝐍 ∗ 𝐦)

eva1 = 1.18 (m)

eva2 = 2.13 (m)

39
eha1 = 5.47 (m)

eha2 = 1.50 (m)

edren = 1.63 (m)

Verificări în ipoteza II

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐍𝐈𝐈 𝐌𝐈𝐈
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟎. 𝟏𝟗𝟏 < 3 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚

NII = 𝟗𝟒𝟗𝟗𝟗𝟎 (daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23 (m2 )

MII = 𝟔𝟎𝟕𝟒𝟔𝟕. 𝟏𝟗(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.168 (m3 )
6
2)Verificarea la starea limită de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
MII
yb = + ead = 0.780
NII

NII = 𝟗𝟒𝟗𝟗𝟗𝟎(daN)

MII = 𝟔𝟎𝟕𝟒𝟔𝟕. 𝟏𝟗(daN ∗ m)

4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
B = 4.25 (m) = 4.250 (mm)
40
 𝟎. 𝟕𝟖𝟎 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟑 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

3)Verificarea la starea limita de stabilitate la alunecare

MII
≤ 0.8
f ∗ NII

f = frecarea dintre talpa fundatiei si teren = 0.3

NII = 𝟗𝟒𝟗𝟗𝟗𝟎(daN)

MII = 𝟔𝟎𝟕𝟒𝟔𝟕. 𝟏𝟗(daN ∗ m)

𝟔𝟎𝟕𝟒𝟔𝟕. 𝟏𝟗
= 𝟐. 𝟏𝟑 ≤ 𝟎. 𝟖 ( 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚)
𝟎. 𝟑 ∗ 𝟗𝟒𝟗𝟗𝟗𝟎

Ipoteza III:Suprastructura și calea pe pod

G1 = (nr. grinzi ∗ Ggr)/2 = (4 ∗ 41783)/2 = 83566 (daN)

Gpl + Ga
G2 = = (91216.37 + 22881.24)/2 = 57048.805 (daN)
2
Lgr 27.25
G3 = g3 ∗ = 979.76 + = 13349.23(daN)
2 2
NIII = NII + G1 + G2 + G3 = 1103954 (daN)

HIII = HII = 267796.72(daN)

MIII = MII + (G1 + G2 + G2) ∗ e = 612086 (daN ∗ m)

e = 0.03 (m)

41
Verificari in ipoteza III

1)verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐍𝐈𝐈𝐈 𝐌𝐈𝐈𝐈
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟒. 𝟎𝟖𝟎 < 3 (𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚

NIII = 1103954(daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23 (m2 )

MIII = 612086(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6

2)Verificarea la starea limită de stabilitate

𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
MIII
yb = + ead = 0.695
NIII

NIII = 876458(daN)

MIII = −113018 (daN ∗ m)

4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟔𝟗𝟓 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟐𝟔 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

42
Ipoteza IV:convoi pe pod

 V80

R S V80 = 20000 ∗ (1 + 0.95 + 0.91 + 0.87) = 74600(daN) = 746 (KN)

 A30

43
 R S A30 = 12000 ∗ (1 + 0.94 + 0.35 + 0.29) + 6000 ∗ (0.72 + 0.07)
= 31262.4 (daN) = 312.62(KN)

 AOT

1
ΩAOT = 1 ∗ 27.25 ∗ = 13.625
2
R S AOT = 500 ∗ 13.625 = 6812.5 (daN) = 68.125 (KN)

RnA30+AOT = R S A30 ∗ 2 + R S AOT ∗ 2 = 76149.8 (daN) = 76.149 (KN)

IV
NV80 = NIII + RIV80 = 951058 (daN)
IV
NA30+AOT = NIII + RIA30+AOT = 914532.29 (daN)

HIV = HIII = 267796.72(daN)

IV
MV80 = MIII + RIV80 ∗ e = 614324 (daN ∗ m)
IV
MA30+AOT = MIII + RIA30+AOT ∗ e = 613228.24 (daN ∗ m)

44
 Verificari in ipoteza IV

 V80

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐈𝐕 𝐈𝐕
𝐍𝐕𝟖𝟎 𝐌𝐕𝟖𝟎
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟑. 𝟕 < 3 (𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
IV
NV80 = 951058 (daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23 (m2 )

IV
MV80 = 614324(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6

2)Verificarea la starea limita de stabilitate

𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
IV
MV80
yb = IV + ead = 0.787
NV80
IV
NV80 = 951058 (daN)
IV
MV80 = 614324 (daN ∗ m)
4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30

45
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟕𝟖𝟕 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟑𝟒 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓
 A30+AOT

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐈𝐕 𝐈𝐕
𝐍𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓 𝐌𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟐. 𝟔𝟗 < 3 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
IV
NA30+AOT = 914532.29 (daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23 (m2 )

IV
MA30+AOT = 613228.24(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6

2)Verificarea la starea limita de stabilitate

𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
IV
MV80
yb = IV + ead = 0.812
NV80
IV
NA30+AOT = 914532.29 (daN)
IV
MA30+AOT = 613228.24(daN ∗ m)
4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
46
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟖𝟏𝟐 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟑𝟔 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

Ipoteza V:Convoi in spatele culei

Prezenta convoiului in spatele culei este echivalenta cu un strat de

pamant dispus pe zona carosabila avand o inaltime functie de clasa de
incarcare

Pentru clasa de incarcare E,avem hs = 3

daN
ps = γ ∗ hs ∗ k a = 1800 ∗ 1.3 ∗ 0.29 = 689.832 ( )
m2
daN
γ = 1800 ( )
m3
ps = presiunea din suprasarcina

Es1=reactiunea din impingerea pamantului din suprasarcina pe inaltimea

elevatiei

Es2=reactiunea din impingerea pamantului din suprasarcina pe inaltimea

fundatiei

EaS1 = ps ∗ Helev ∗ (7.80 + 2 ∗ 1.50) = 689.832 ∗ 5.50 ∗ 10.8

= 40976.020(daN)

Eas2 = ps ∗ Hf ∗ (7.80 + 2 ∗ 1.50) = 689.832 ∗ 3 ∗ 10.8 = 22350.55 (daN)

Es NORMAT
ORIZONTAL VERTICAL
Eas1(daN) 37992.30 15439.88
Eas2(daN) 20723.069 8372.66
47
 A30+AOT V80
Grupare de
actiuni n Es,c(daN) n Es,c(daN)
Es1V(daN) 15349.88 1.4 21489.8 1.2 18419.9
Es1 40976.02
Es1H(daN) 37992.3 1.4 53189.2 1.2 45590.8
I
Es2V(daN) 8372.66 1.4 11721.7 1.2 10047.2
Es2 22350.55
Es2H(daN) 20723.07 1.4 29012.3 1.2 24867.7
Es1V(daN) 15349.88 1.12 17191.9 0.96 14735.9
Es1 40976.02
Es1H(daN) 37992.3 1.12 42551.4 0.96 36472.6
II
Es2V(daN) 8372.66 1.12 9377.38 0.96 8037.75
Es2 22350.55
Es2H(daN) 20723.07 1.12 23209.8 0.96 19894.1
Es1V(daN) 15349.88 0.98 15042.9 0.84 12893.9
Es1 40976.02
Es1H(daN) 37992.3 0.98 37232.5 0.84 31913.5
III
Es2V(daN) 8372.66 0.98 8205.21 0.84 7033.03
Es2 22350.55
Es2H(daN) 20723.07 0.98 20308.6 0.84 17407.4

eH
s1 = 6.62 (m)

eH
s2 = 1.50 (m)

eVs1 = 2.43 (m)

eVs2 = 2.13(m)

Gruparea de actiuni I II III

NV (daN) 947743.846 941101.5348 937780.3792
A30+AOT HV (daN) 349998.2366 333557.9333 325337.7816
MV (daNm) 379765.7654 316077.0619 284232.7102
NV (daN) 979525.048 973831.6384 970984.9336
V80 HV (daN) 338255.16 324163.47 317117.63
MV (daNm) 887275.5864 832685.2691 805390.1105

48
 Verificări în ipoteza V

 V80

-GRUPAREA I

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐕 𝐕
𝐍𝐕𝟖𝟎 𝐌𝐕𝟖𝟎
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟒. 𝟔𝟐 < 3 ( 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
V
NV80 = 979525.048(daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23 (m2 )

V
MV80 =887275.5864(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6
2)Verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
V
MV80
yb = V + ead = 1.04
NV80
V
NV80 = 979525.048(daN)
V
MV80 = 887275.5864(daN ∗ m)

49
 4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416(m)
30
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟏. 𝟎𝟒 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟓 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚)
𝟒. 𝟐𝟓
-GRUPAREA II

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐕 𝐕
𝐍𝐕𝟖𝟎 𝐌𝐕𝟖𝟎
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟒. 𝟒𝟓 < 3 ( 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
V
NV80 = 973831.6384(daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23(m2 )

V
MV80 = 832685.2691(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16(m3 )
6
2)Verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
V
MV80
yb = V + ead = 0.996
NV80
V
NV80 = 973831.6384(daN)
V
MV80 = 832685.2691(daN ∗ m)
4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30

50
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟗𝟗𝟔 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟓 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

-GRUPAREA III

1)verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐕 𝐕
𝐍𝐕𝟖𝟎 𝐌𝐕𝟖𝟎
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟒. 𝟑𝟕 < 3 ( 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
V
NV80 = 970984.9336(daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23(m2 )

V
MV80 = 805390.1105(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16(m3 )
6
2)verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
V
MV80
yb = V + ead = 0.970
NV80
V
NV80 = 970984.9336 (daN)
V
MV80 = 805390.1105(daN ∗ m)
4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
51
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟗𝟕𝟎 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟎𝟓 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

A30+AOT

-GRUPAREA I

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐕 𝐕
𝐍𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓 𝐌𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟑. 𝟎𝟕 > 3 ( 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
V
NA30+AOT = 947743.846(daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23(m2 )

V
MA30+AOT = 379765.7654(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6
2)Verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
V
MV80
yb = V + ead = 0.54
NV80
V
NA30+AOT = 947743.846(daN)
V
MA30+AOT = 379765.7654(daN ∗ m)

52
 4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟓𝟒 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟏𝟔 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

-GRUPAREA II

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐕 𝐕
𝐍𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓 𝐌𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟐. 𝟖𝟕 < 3 ( 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
V
NA30+AOT = 941101.5348(daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23(m2 )

V
MA30+AOT = 316077.0619(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6
2)Verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
V
MV80
yb = V + ead = 0.477
NV80
V
NA30+AOT = 941101.5348(daN)
V
MA30+AOT = 316077.0619 (daN ∗ m)

53
 4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟒𝟕 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟏𝟐 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

-GRUPAREA III

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐕 𝐕
𝐍𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓 𝐌𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟐. 𝟕 < 3 ( 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
V
NA30+AOT =937780.3792(daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23 (m2 )

V
MA30+AOT =284232.7102(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6
2)verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
V
MA30+AOT
yb = V + ead = 0.44
NA30+AOT
V
NA30+AOT =937780.3792(daN)
V
MA30+AOT =284232.7102(daN ∗ m)
54
 4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
B = 4.25 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟒𝟒 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟏𝟎 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

Ipoteza VI-convoiul franeaza pe pod

Sensul fortei de franare se alege pentru a se obtine situatia cea

mai dezavantajoasa.

Punctul de aplicatie al fortei se considera la nivelul caii

Actiunea de frecare pe pod este compatibila doar pt convoiul A30

Fn = n ∗ P ∗ B = 0.6 ∗ 30000 ∗ 1 = 18000 (daN)

n = coeficient care tine cont de lungimea grinzii = 0.6

P = 30000 (daN)
b 2
B= = =1
2 2
FIIc = Fn ∗ n = 18000 ∗ 1.12 = 20160(daN)

n=1.12
A30+AOT
NVI = NV,gr II = 941101.53 (daN)
A30+AOT
HVI = HV,gr II ± FIIc =333557.9333+20160=353717.93 (daN)
A30+AOT
MVI = MV,gr II ± FIIc ∗ e =487437.06 (daNm)

e = Helev + Hf = 5.50 + 3 = 8.50 (m)

55
 Verificari in ipoteza VI

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
𝐕𝐈 𝐕𝐈
𝐍𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓 𝐌𝐀𝟑𝟎+𝐀𝐎𝐓
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟑. 𝟑𝟕 > 3 ( 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚
VI
NA30+AOT = 941101.53 (daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23(m2 )

VI
MA30+AOT = 487437.06(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16 (m3 )
6
2)Verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
VI
MA30+AOT
yb = VI + ead = 0.65
NA30+AOT
VI
NA30+AOT = 941101.53 (daN)
VI
MA30+AOT = 487437.06(daN ∗ m)
4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
B = 4.25(m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟔𝟓 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟐𝟑 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓

56
 Ipoteza VII

1)Actiunea seismului asupra culeei prin intermediul pamantului:

ps = ψ ∗ p

ψ = 1 + 2 ∗ φ ∗ k s ∗ tg ϕ = 1 + 2 ∗ 0.35 ∗ 0.2 ∗ 0.649 = 1.09

φ = coeficient de reducere a efectelor incarcarii seismice = 0.35

k s = coeficient seismic functie de zona seismica = 0.2

tg ϕ = tg 33o = 0.649

a)Ipoteza II

p1,S = ψ ∗ p1 = 1.09 ∗ 2871 = 3129.39 (daN/m2 )

p2,S = ψ ∗ p2 = 1.09 ∗ 4437 = 4836.33 (daN/m2 )

1 1
Ea1,S = ∗ p1,S ∗ Helev ∗ A = ∗ 3129.39 ∗ 5.50 ∗ 11.35 = 97676.085 (daN)
2 2
Ea2,S = p2,S ∗ Hf ∗ A∗ = 4836.33 ∗ 3 ∗ 11.35 = 164677.03 (daN)

Ea1,SV = Ea1,S ∗ sin δ

= Ea1,S ∗ sin 22o = 97676.085 ∗ 0.3746 = 36589.46 (daN)

Ea1,SH = Ea1,S ∗ cos δ

= Ea1,S ∗ cos 22o = 97676.085 ∗ 0.927 = 90545.73 (daN)

Ea2,SV = Ea2,S ∗ sin δ = Ea1,S ∗ sin 22o = 164677.03 ∗ 0.3746 = 61688(daN)

57
Ea2,SH = Ea2,S ∗ cos δ
= Ea1,S ∗ cos 22o = 164677.03 ∗ 0.927 = 152655 (daN)

b)Ipoteza V

daN
ps,S = ψ ∗ ps = 1.09 ∗ 689.832 = 752.543 ( )
m2
Eas1,S = ps,S ∗ Helev ∗ (7.80 + 2 ∗ 1.50) = 44701.05 (daN)

Eas2,S = ps,S ∗ Hf ∗ (7.80 + 2 ∗ 1.50) = 24382.39 (daN)

Eas1,SV = Eas1,S ∗ sin δ = Eas1,S ∗ sin 22 = 44701.05 ∗ 0.374

= 16718.192 (daN)

Eas1,SH = Eas1,S ∗ cos δ = Eas1,S ∗ cos 22 = 44701.05 ∗ 0.927

= 41437.87 (daN)

Eas2,SV = Eas2,S ∗ sin δ = Eas2,S ∗ sin 22 = 24382.39 ∗ 0.374 = 9119 (daN)

Eas2,SH = Eas2,S ∗ cos δ = Eas2,S ∗ cos 22 = 24382.39 ∗ 0.927

= 22602.47 (daN)

2)Calculul efortului din actiunea directa:Calculul se face conform

P100/2006,in modul simplificat considerand culeea un sistem dinamic cu
2 grade de libertate vibrand dupa modul I fundamental de vibratie

58
G1 = Rng1 + Rng2 + Rng3 + Rnu = 83566 + 57048.805 + 13349.23 + 76149.8
= 230113.835 (daN)

Rnu = max(RnA30+AOT ; RnV80 ) = max(76149.8; 74600) = 76149.8 (daN)

n
G2 = Gculee =597189.6(daN)

Se calculeaza forta seismica globala cu relatia.

S = c ∗ G = (α ∗ k s ∗ β ∗ φ ∗ ε) ∗ (G1 + G2 )
= (1 ∗ 0.2 ∗ 2 ∗ 0.35 ∗ 2.88) ∗ (284212 + 429854.4)
= 288171.164 (daN)

α = 1; coeficient de importanta a constructiei

k s = 0.2; coeficient al zone seismice

β = 2; coeficient de amplificare dinamica in modulul I de vibratie

φ = 0.35; coeficient de reducere a efectelor incarcarii seismice

∑21(Gi ∗ li )2
ε= 2
∑1 Gi ∗ ∑21(Gi ∗ l2i )
(230113.835 ∗ 8.50 + 597189.6 ∗ 5,75)2
=
(230113.835 + 597189.6) ∗ (230113.83 ∗ 8.502 + 597189.6 ∗ 5,752 )
= 0,96
G1 ∗ l1
S1 = S ∗ 104577.65 (daN)
∑2i=1 Gi ∗ li

G2 ∗ l2
S2 = S ∗ = 183593.50 (daN)
∑2i=1 Gi ∗ li

NVII = G2 + Ea1,SV + Ea2,SV + G1 + Eas1,SV + Eas2,SV = 878977.819 (daN)

HVII = S2 + Ea1,SH + Ea2,SH + S1 + EaS1,SH + EaS2,SH = 416251.83 (daN)

MVII = S1 ∗ l1 + S2 ∗ l2 = 686557,298 (daNm)

59
 Verificari in ipoteza VII

1)Verificarea la starea limita de rezistenta

𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐝𝐦

daN
padm = pconv ∗ n = 2.5 ∗ 1.2 = 3 ( )
m2
NVII MVII
𝐩𝐦𝐢𝐧
𝐦𝐚𝐱 = ± = 𝟑. 𝟖𝟑 > 3 ( 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐀𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚 𝐖𝐭𝐚𝐥𝐩𝐚

NVII = 878977.819(daN)

Atalpa = 4.25 ∗ 11.35 = 48.23(m2 )

MVII = 686557,298(daN ∗ m)

11.35 ∗ 4.252
Wtalpa = = 34.16(m3 )
6
2)Verificarea la starea limita de stabilitate
𝐲𝐛 𝟐
( ) ≤𝐦
𝐁
m = 0.12
MVII
yb = + ead = 0.92
NVII

NVII = 878977.819(daN)

MVII = 686557,298(daN ∗ m)
4250
ead = max (20; ) = max(20; 141.66) = 141.66 (mm) = 0.1416 (m)
30
B = 4.250 (m) = 4250 (mm)

𝟎. 𝟗𝟐 𝟐
( ) = 𝟎. 𝟎𝟒 < 0.12 (𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝟒. 𝟐𝟓
2)Verificarea la starea limita de stabilitate la alunecare

60
 𝐌𝐕𝐈𝐈 𝟔𝟖𝟔𝟓𝟓𝟕, 𝟐𝟗𝟖
= = 𝟐. 𝟔𝟎 > 0.8 (𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎)
𝐟 ∗ 𝐍𝐕𝐈𝐈 𝟎. 𝟑 ∗ 𝟖𝟕𝟖𝟗𝟕𝟕. 𝟖𝟏𝟗

61