Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În calendarul Organizatiei Mondiale a Sanatatii ziua de 31 mai este desemnata drept ziua
mondiala de lupta împotriva fumatului. Sloganul din acest an este: "Fumatul ucide -
nu te lasa pacalit."
În ciuda celor 6 miliarde de dolari cheltuiti anual de companiile producatoare de tigari
pentru a ne convinge de avantajele fumatului, realitatea este ca fumatul ucide în cel mai
real sens al cuvântului.
Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice diferite, din care peste 300 sunt
toxice pentru om nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid
de carbon, formaldehida, etc.) si alte 43 sunt cancerigene. Cei mai toxici compusi sunt
nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon.
Nicotina stimuleaza inima prin eliberarea de catecolamine care cresc tensiunea arteriala,
frecventa cardiaca si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea, nicotina stimuleaza
sistemul nervos, legându-se de receptorii colinergici centrali dupa numai 7 secunde de la
inhalare. Aceasta activeaza caile neuro-umorale si duce la eliberarea de hormoni si
neurotransmitatori. Asa se explica efectele euforice si instalarea dependentei de nicotina.
Gudroanele din fumul de tigara sunt cancerigene.
Monoxidul de carbon scade capacitatea de transport a oxigenului si favorizeaza aparitia
aterosclerozei.
S-a estimat ca fumarea unei singure tigari scurteaza viata cu 7 minute, iar fumarea unui
pachet de tigari pe zi scurteaza viata cu 140 minute/zi, 51.100 minute/an sau 35,5 zile/an.
Aceasta înseamna ca anii fumatorilor au mai putin de 11 luni!
Potrivit celor mai recente studii, rata mortalitatii în rândul fumatorilor este de 2-3 ori mai
mare decât la nefumatori la toate grupele de vârsta. Aceasta înseamna ca jumatate dintre
fumatori vor deceda în cele din urma ca rezultat al fumatului. Daca tendintele actuale
legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astazi în
viata, adica cca. 9% din populatia globului, va deceda ca urmare a folosirii tutunului.
Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 ani, ceea ce face
din fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura în tarile civilizate. Multi din cei
care mor din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar majoritatea fumeaza din
adolescenta. Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcte miocardice
decât nefumatorii. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care
fumatul ucide tinerii. se estimeaza ca fumatul este responsabil de aproximativ 75% din
infarctele care apar la fumatorii cu vârsta sub 50 de ani.
Dar efectele fumatului nu se opresc aici. Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin
cancer. În medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-
75% la femei se datoreaza fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer: de
trahee, bronhii, laringe, cavitate bucala, buze, limba, gura, faringe, esofag, pancreas,
vezica urinara, rinichi, stomac si col uterin.
Pe parcursul programului veti primi informatii care va privesc în mod direct, de exemplu cum sa faceti fata
stresului dupa ce ati renuntat la fumat. Informatiile gratuite si sprijinul individualizat va vor ajuta sa va lasati de
fumat.
Cum functioneaza Planul ALIAT CONTRA FUMAT
Planul ALIAT CONTRA FUMAT are ca scop asigurarea sprijinului adecvat pentru dvs., atunci când dvs. aveti
nevoie de el. Veti primi de la medicul dumneavoastra informatiile caracteristice necesitatilor dvs. si, pentru
informatii suplimentare, puteti accesa www.nututun.ro
Ca si în cazul altor medicamente, medicamentul prescris de doctor va poate provoca efecte secundare. Printre
efectele secundare obtinute se numara gura uscata si insomnia.
Exista riscul ca 1 din 1000 de persoane care urmeaza tratamentul medicamentos sa aiba crize. Medicamentul nu
trebuie folosit de persoane care:
Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în lume există mai mult de 1,1 miliarde de persoane care
fumează, dintre care peste 200 de milioane sunt femei. În fiecare an se înregistrează aproximativ 3,5 milioane de decese
provocate de fumat. La fiecare 24 de ore mor aproximativ 100 de fumători. Ziua internaţională fără fumat se marchează,
anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, la iniţiativa şi sub auspiciile "Uniunii internaţionale contra cancerului". La 18
noiembrie 1976, Divizia California a "American Cancer Society" a reuşit să convingă un milion de fumători să renunţe pentru
o zi la acest obicei dăunător sănătăţii lor şi a celor din jur. Un an mai târziu, în 1977, a treia zi de joi din noiembrie a fost
celebrată în SUA la nivel naţional ca zi fără tutun.
Deşi data de naştere a Zilei internaţionale fără fumat este plasată oficial în 1977, rădăcinile evenimentului se găsesc în
1971, când guvernatorul Arthur P. Mullaney i-a convins pe toţi fumătorii din Randolf, Massachusetts, să renunţe o zi la ţigări
şi banii economisiţi să-i doneze şcolilor din regiune. El a fost cel care a instituit "Smokeout". Succesul obţinut a fost menţionat
în cotidianul Monticello Times din Minnesota, care i-a dat evenimentului un nume: D-Day, sau Don't Smoke Day. D-Day s-a
răspândit în statele învecinate, devenind cu timpul Great American Smokeout.
La conferinţa ţărilor central-est europene, desfăşurată la Varşovia în 2002, s-a decis declararea unor zile de promovare a
luptei contra fumatului şi organizarea campaniilor prin care să fie explicate populaţiei avantajele renunţării la fumat.
Activităţile organizate în SUA sunt destinate sprijinirii fumătorilor în acţiunea lor de renunţare la fumat. Astfel, o firmă celebră
în prepararea sandwich-urilor împarte gratuit specialitatea casei "cold turkey" fumătorilor transformaţi pentru o zi în
nefumători. Noii-născuţi la Washington's Columbia Hospital au primit, anul trecut, tricouri cu inscripţia "M-am născut
nefumător". "Nu permiteţi fumatului să fie un obstacol" a fost deviza concursului de atletism organizat la Houston şi la care
competitorii au avut, printre altele, de parcurs o cursă cu obstacole reprezentate de pachete de ţigări uriaşe.
Tabagismul este considerat o maladie care are toate atributele unei epidemii, tutunul aflându-se la originea a aproximativ 25
de boli ce pun în pericol viaţa, pentru multe dintre ele existând posibilitatea de a fi evitate, întârziate sau atenuate dacă se
renunţă la fumat.
Pe scară mondială, decesele cauzate de fumat sunt în număr mai mare decât cele cauzate de SIDA, TBC, mortalitatea
maternă, accidente de circulaţie, sinucideri şi crime. Efectele negative ale fumatului nu se limitează la cel care fumează, ele
răsfrângându-se dramatic şi asupra celor aflaţi în apropiere. Doar 15 % din fumul de ţigară este inhalat de cel care fumează,
restul de 85% putând pătrunde în plămânii vecinilor.(Rompres)
sus