2.1. Recepţionarea şi documentarea mărfurilor procurate 2.2. Contabilitatea intrării mărfurilor 2.3. Contabilitatea divergenţilor constatate la recepţionarea mărfurilor 2.1. Recepţionarea şi documentarea mărfurilor procurate Mărfurile se procură, de regulă, de la agenţi economici autohtoni şi străini, de asemenea de la persoane fizice care nu practică activitate de intreprinzător. In afară de aceasta, mărfurile pot fi procurate: 1. Prin delegat propriu. In această situaţie ridicarea mărfurilor de la furnizor are loc prin delegatul propriu al intreprinderii. 2. Fără delegat propriu. In acest caz furnizorul expediază mărfurile cumpărătorului, pentru care poate folosi mijloace de transport propriu sau ale terţilor. Actualmente, pornind de la specificul activităţii comerciale, aprovizionarea presupune următoarele faze: 1. De expediţie; 2. De recepţie; 3. De stocare; 4. De contabilizare. In cadrul fazei de expediţie furnizorul expediază marfa beneficiarului. Acesta poate elibera bunurile fără delegatul cumpărătorului sau prin intermediul acestuia. In cazul expedierii mărfurilor in lipsa delegatului, furnizorul organizează ambalarea şi incărcarea lor in transport. Totodată intocmeşte in 2 exemplare procesul-verbal de autorecepţie, in care indică cantitatea şi calitatea bunurilor livrate in corespundere cu prevederile contractului. In plus, reflectă unele informaţii specifice mărfurilor şi anume: codul mărfurilor, simbolul grupei de mărfuri care este utilizat pentru ţinerea evidenţei curente şi simplificarea modului de decontare ulterioară a bunurilor ieşite etc. Un exemplar al procesului - verbal rămane la furnizor, iar al doilea se inmană cărăuşului. Totodată furnizorul intocmeşte documentele care insoţesc mărfurile şi anume: factura fiscală sau factura; foaia de parcurs; certificatul de calitate, certificatul veterinar, certificatul de conformitate (care confirmă producătorul, standardul etc.), paşapoartele tehnice etc.; factura feroviară (in condiţiile livrării mărfurilor pe cale feroviară). Dacă mărfurile se livrează prin intermediul delegatului, atunci acestuia i se eliberează delegaţie, cu care in continuare se prezintă la furnizor. Furnizorul perfectează aceleaşi documente justificative şi livrează bunurile. In continuare are loc recepţia mărfurilor. Primirea şi transmiterea acestora in gestiune se efectuează in corespundere cu Regulamentul cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în RM nr. 1068 din 26.10.2000. Astfel, recepţionarea se execută de către gestionari. Pot fi antrenanţi şi alţi specialişti ai intreprinderii. Recepţia include: · verificarea cantităţii mărfurilor; · aprecierea calităţii bunurilor. Se verifică indicatorii calitativi, adică corespunderea mărfurilor cerinţelor standardelor tehnice, reţetelor de preparare etc. Pentru mărfurile primite gestionarul intocmeşte in 2 exemplare fişa de recepţie calculaţie, in care indică cantitatea şi calitatea acestora. Dacă la recepţie se identifică unele abateri, cum ar fi: deteriorarea ambalajelor sau sigiliului incărcăturii, defecte de fabricaţie, lipsuri de mărfuri etc., atunci cumpărătorul este obligat: să sisteze recepţia mărfurilor; să asigure păstrarea mărfurilor; să perfecteze actul de suspendare a recepţiei mărfurilor. Totodată cumpărătorul trebuie să anunţe furnizorul despre devierile constatate, indicand denumirea bunurilor, data expedierii, numerele facturilor, starea sigiliului etc. La neprezentarea delegatului din partea furnizorului, recepţia se efectuează in continuare cu participarea reprezentantului unei organizaţii din afară (expert al unei organizaţii specializate in domeniu) sau in mod unilateral de către cumpărător, dacă furnizorul a dat acordul. Rezultatele recepţiei se reflectă in actul primirii mărfurilor conform cantităţii şi calităţii. Abaterile constatate pot să provină atat din vina furnizorului, cat şi a delegatului. Lipsurile identificate din vina furnizorului, de regulă, se refuză de plată. De aceea se cere de la furnizor o factură corectată in acest sens. In unele cazuri cumpărătorul poate cere furnizorului o eliberare suplimentară de mărfuri in contul acoperirii lipsurilor constatate. Dacă pentru divergenţele identificate poartă răspundere delegatul, atunci lipsurile respective se impun spre recuperare acestuia, ţinand cont de lipsurile in limita normelor perisabilităţii naturale. In cadrul fazei de stocare are loc transmiterea mărfurilor persoanei cu răspundere materială. După primirea bunurilor gestionarul deschide pentru fiecare tip de marfă fişă de magazie. Totodată datele despre mărfurile intrate se inregistrează in borderoul centralizator al mişcării mărfurilor, in care se indică denumirea, cantitatea şi valoarea bunurilor primite. Acest document permite exercitarea operativă a controlului asupra stocurilor de mărfuri deţinute. Concomitent facturile fiscale se inregistrează in registrul de evidenţă a procurărilor. La etapa de stocare mărfurile se regrupează conform regimului intern de activitate a intreprinderii şi pot fi supuse unei prelucrări suplimentare in scopul redării aspectului comercial şi anume: reambalarea in cantităţi mai mici, asamblarea şi reasamblarea etc. Cheltuielile legate de aceste operaţiuni se inregistrează intr-o fişă specială de calcul şi se raportează la cheltuielile de distribuire. 2.2. Contabilitatea intrării mărfurilor Intrarea mărfurilor la intreprinderile de comerţ poate avea loc in urma: · incasării de la diferite intreprinderi şi persoane juridice neinregistrate in calitate de intreprinzători sub formă de: cumpărare, primire cu titlu gratuit, parvenire ca aport in capitalul social al intreprinderii, returnare de la cumpărători, inregistrare sub formă de imprumut in natură, obţinere de alte intreprinderi şi persoane culpabile in contul recuperării prejudiciului material cauzat etc.; · altor operaţiuni, cum ar fi: inregistrarea plusurilor constatate la inventariere, transferarea din componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată etc. Inregistrarea mărfurilor la intrări se efectuează in baza documentelor primare (facturilor fiscale, facturilor, actelor de achiziţie a mărfurilor etc.). Mărfurile achiziţionate din străinătate sunt insoţite de factura – invoice. La introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal, declarantul prezintă serviciului vamal declaraţia vamală. Particularităţile contabilizării mărfurilor intrate ţine de: 1. Calcularea valorii de intrare a mărfurilor; 2. Calcularea preţului de vanzare a mărfurilor. Astfel, inregistrarea in conturi a mărfurilor se efectuează in funcţie de elementele insumate la costul de intrare şi depinde de modelul de formare a preţurilor de vanzare. De menţionat că modelele de formare a preţurilor la mărfuri se aplică atat la operaţiunile de intrări a acestora, cat şi la ieşirea lor. Pentru evidenţa mărfurilor se foloseşte contul de activ 217 „Mărfuri”. In debitul contului se reflectă valoarea mărfurilor intrate, iar in credit - ieşirea acestora. Soldul contului este debitor şi reprezintă existenţa mărfurilor la finele perioadei de gestiune. Contul 217 „Mărfuri” se debitează cu creditul conturilor care indică sursa de intrare a mărfurilor şi se creditează cu conturile, care reflectă direcţiile de ieşire a acestora. Exemplu. Intreprinderea de comerţ cu ridicata S.R.L. „Vatra” a procurat mărfuri de la furnizori in valoare de 24000 lei, T.V.A. 4800 lei. Valoarea serviciilor de transport constituie 1272 lei, inclusiv T.V.A. Suma adaosului comercial afferent mărfurilor intrate este egal cu 7500 lei. Potrivit politicii contabile, pentru evidenţa mărfurilor intreprinderea foloseşte modelul preţului de vanzare cu amănuntul, fără includerea T.V.A. Operaţiunile economice şi formulele contabile: 1. Inregistrarea valorii mărfurilor procurate de la furnizori: debit contul 217 – 24000 lei, credit contul 521 - 24000 lei. 2. Trecerea in cont a T.V.A. aferentă mărfurilor intrate: debit contul 534 – 4800 lei, credit contul 521 - 4800 lei. 3. Raportarea după destinaţia a costurilor de transportare: debit contul 217 - 1060 lei, credit contul 521 - 1060 lei. 4. Trecerea in cont a T.V.A. aferentă serviciilor de transportare: debit contul 534 - 212 lei, credit contul 521 - 212 lei. 5. Calcularea adaosului comercial care se include in preţul de vinzare a mărfurilor: debit contul 217 - 7500 lei, credit contul 831 - 7500 lei. 2.3. Contabilitatea divergenţilor constatate la recepţionarea mărfurilor. La primirea mărfurilor se verifică corespunderea cantităţii, calităţii şi componenţei acestora conform documentele de insoţire, precum şi conformitatea bunurilor cu prevederile documentelor normative de standardizare şi prescripţiilor tehnice. Deseori, in cadrul recepţiei mărfurilor se constată devieri dintre datele documentelor justificative şi existenţa efectivă a acestora. Divergenţele respective pot constitui atat plusuri, cit şi lipsuri. Plusurile, la randul său, pot fi: 1. Acceptate de către cumpărător. Se inregistrează ca o intrare de mărfuri evaluate la costul de intrare. La momentul recepţiei se intocmeşte bonul de intrare şi se solicită factură suplimentară de la furnizor. Se reflectă in contabilitate in felul următor: a) pană la primirea facturii fiscale de la furnizor: debit contul 217, 232, credit contul 521; b) după primirea facturii fiscale: debit contul 534, credit contul 232. 2. Respinse de cumpărător care se inregistrează in debitul contului 914 “Bunuri primite în custodie” pană la restituirea lor furnizorului. Acestea se transmit in gestiune in mod similar cu mărfurile intrate. Lipsurile de mărfuri identificate la recepţie se grupează şi se contabilizează in funcţie de conţinutul lor economic şi anume: 1. Lipsuri in limita normelor de perisabilitate naturală. Apar in urma uscării, prăfuirii, făramiţării, evaporării etc. Sunt neimputabile şi se reflectă in modul următor: debit contul 714, credit contul 521. Conform Codului fiscal se admite trecerea in cont a T.V.A. aferentă lipsurilor menţionate. 2. Lipsuri din vina furnizorului. De regulă, se refuză de plată şi nu se reflectă in contabilitate. Se solicită furnizorului o factură corectată corespunzător. In situaţia cand s-a efectuat plată in avans, lipsurile respective se impun spre recuperare furnizorului prin scrisoare de reclamaţie, la care se anexează actul primirii mărfurilor. La recunoaşterea lipsurilor (evaluate la valoarea de procurare) se dă formula contabilă: debit contul 234, credit contul 224. 3. Lipsuri din vina intreprinderii de transport. Se impută la valoarea de procurare plus T.V.A. Se reflectă prin formula contabilă: debit contul 234, credit contul 521. 4. Lipsuri din vina delegatului. Reflectarea in conturi a creanţei persoanei culpabile se efectuează la recunoaşterea şi prezentarea de către acestea a acordului inscris privind recuperarea prejudiciului. Se intocmesc formulele contabile: a) debit contul 226, credit conturile 521 (creanţa include valoarea contabilă a lipsurilor de mărfuri şi T.V.A. restabilită la buget de la această sumă). b) Restabilirea T.V.A. la buget de la valoarea contabilă a lipsurilor de active circulante şi imobilizate: debit contul 713, credit contul 534. 5. Lipsuri de mărfuri din cauză de forţă majoră. Sunt generate de diverse calamităţi naturale. Recunoaşterea şi evaluarea pierderilor respective se face numai in baza documentelor justificative (procese-verbale ale poliţiei rutiere, serviciului antiincendiar etc.). Se reflectă prin formula contabilă: debit contul 723, credit contul 521.