Biostatistica

1.
Selectați tipul de studiu care generează ipoteze:

a. Caz-control
b. Cohortă
c. Clinice randomizate
d. Descriptive
e. Experimentale
2. Unul din următoarele studii testează ipoteze:
a. Studiu de caz
b. Caz-control
c. Analiza seriilor de cazuri
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței
3. Selectați studiul în cadrul căruia se testează ipoteze
a. Studii ale prevalenței
b. Analiza seriilor de cazuri
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței
4. Selectați studiile care sun observaționale analitice:
a. Clinice randomizate
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale
5. În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când expunerile sunt rare
6. În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu de cohortă:
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când se dorește identificarea mai multor rezultate ale unei expuneri
7. În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
b. Când se dorește identificarea mai multor expuneri în cazul unei maladii
c. Când maladiile sunt rare
d. Când sunt pacienți suficienți
e. Când expunerile sunt rare
8. Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice:
a. Biostatistica
b. Epidemiologia
c. Igiena
d. Managementul
e. Legislația în sănătatea publică
9. Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică presupune:
a. Descrierea tabloului real al bolii în populaţie
b. Completarea tabloului clinic cu simptoame şi sindroame noi
c. Studierea pronosticului bolii
d. Determinarea frecvenţei factorilor de risc
e. Descrierea modelelor de morbiditate
10. Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective

a. Prevenirea şi controlul comunitar al bolilor
b. Depistarea şi supravegherea bolilor în populaţie
c. Descrierea istoriei naturale a bolii
d. Determinarea valorilor standarde
e. Planificarea sanitară
11. Selectați sinonimele pentru expunere:
a. Factor de risc
b. Factor cauzal
c. Boală
d. Variabilă predicatoare
e. Factor de protecție
12. Selectați sinonimele pentru rezultat
a. Boală
b. Factor de risk
c. Variabilă de răspuns
d. Variabilă predicatoare
e. Variabila de efect
13. Asocierea epidemiologică reprezintă relația:
a. Dintre expunere și rezultat
b. Dintre factorul de risc și boala
c. Dintre doi factori de risc
d. Dintre factorul de protecție și numărul maladiilor
e. Dintre două maladii, în care una reprezintă expunerea
14. Spre deosebire de epidemiologia analitică, cea descriptivă este:
a. Centrată pe grupuri de oameni
b. Retrospectivă
c. Prospectivă
d. Centrată pe individ
e. Generarea de ipoteze
15. Spre deosebire de epidemiologia descriptivă, cea analitică este:
a. Prospectivă
b. Centrată pe individ
c. Generarea de ipoteze
d. Testarea de ipoteze
e. Retrospectivă
16. Raportul probabilităților (OR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:
a. De Cohortă
b. Caz-control
c. Clinic randomizat
d. Descriptiv
e. Experimental
17. Riscul Relativ (RR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:

a. Descriptiv
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Clinic randomizat
e. Experimental
18. Riscul apariției rezultatului la neexpuși este un indicator al studiilor

a. Descriptiv
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Clinic randomizat
e. Experimental
19. Tabelul de contingență 2x2 se utilizează în calculul indicatorilor studiilor:

a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Experimentale
d. Caz-control
e. Clinice randomizate
20. Riscul apariției rezultatului la expuși este un indicator al studiilor

a. Descriptiv
b. Caz-control
c. Clinic randomizat
d. De Cohortă
e. Experimental
21. Ce presupune aspectul practic al statisticii?
a) culegerea informaţiilor despre fenomene;

b) înregistrarea fenomenelor şi informaţiilor;
c) prelucrarea informaţiilor;
d) analiza informaţiilor;
e) modificarea informaţiilor.
22. Totalitatea statistică poate fi:
a) totală
b) parţială;
c) statică;
d) dinamică;
e) diversificată.
23. Unităţile de observaţie statistică reprezintă:
a) elemente primare ale totalităţii statistice care posedă caractere de evidenţă;
b)elemente generale din care constă totalitatea studiată;
c) un număr de elemente ce determină un complex de caractere supuse înregistrării;
d) un număr de elemente ce determină scopul studiului;
e) o mulţime numărabilă de elemente ce compun o colectivitate statistică;
24. Caracteristicile de bază ale totalităţii selective sunt:
a) tipicitatea;
b) omogenitatea;
c) reprezentativitatea;
d) distribuţia simetrică a caracterului;
e) disponibilitatea de caracteristici esenţiale, similar celor din cea integrală.
25. Totalitatea statistică este:
a) o grupă mică de elemente relativ omogene a unui caracter luate împreună în limite
cunoscute de spaţiu şi timp;
b) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute de spaţiu,

timp şi volum;
c) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute de spaţiu

şi volum;
d) o grupă mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite cunoscute de

spaţiu şi timp, care posedă caractere de asemănare şi de diferenţă;
e) o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă calitativă ale

unui fenomen individualizat în limite cunoscute de spaţiu în timp.
26. Totalitatea statistică este formată din:

a) valori statistice;
b) unităţi de observaţie;
c) indici statistici;
d) date statistice
e) caracteristici statistice.
27. Ce sunt fenomenele în masă?
a) fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite

neregularităţi;
b) fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite
regularităţi;
c) fenomenele care se produc într-un număr mediu de cazuri prezentând anumite regularităţi;
d) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp, în
spaţiu şi sub raport organizatoric;
e) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă de manifestare individuală în timp şi spaţiu.
28. Caracteristicile de grup ale totalităţii statistice sunt:
a) distribuţia caracterului;
b) nivelul mediu al caracterului;
c) variabilitatea caracterului;
d) nominativitatea;
e) numericitatea.
29. Caracteristicile statistice în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [x] cantitative;
b) [ ] rezultative;
c) [ ] factoriale
d) [x] calitative;
e) [ ] primare.
30. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [x] cantitative;
b) [x] nominative;
c) [x] calitative;
d) [x] numerice;
e) [ ] derivate.
31. Unităţile de observaţie în funcţie de numărul variantelor / valorilor de răspuns pot fi:
a) [x] alternative;
b) [x] nealternative;
c) [x] binare;
d) [x] dihotomice;
e) [ ] primare.
32. Unităţile de observaţie în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor cantitative pot fi:
a) [x] continue;
b) [x] discrete;
c) [x] discontinue;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
33. Unităţile de observaţie în funcţie de conţinutul caracterului pot fi:
a) [x] de timp;
b) [x] de spaţiu;
c) [ ] alternative;
d) [x] atributive;
e) [ ] derivate.
34. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a fenomenului pot

fi:
a) [x] primare;
b) [ ] nominative;
c) [ ] alternative;
d) [ ] numerice;
e) [x] derivate.
35. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de influenţă asupra fenomenului pot fi:
a) [x] rezultative;
b) [x] factoriale;
c) [ ] calitative;
d) [ ] numerice;
e) [ ] derivate.
36. Din caracterele de evidenţă cantitative face parte:
a) [x] salariu;
b) [x] înălţimea;
c) [ ] consecinţele tratamentului;
d) [ ] culoarea tegumentelor;
e) [x] temperatura.
37. Selectaţi caracterele atributive:
a) [ ] înălţimea;
b) [ ] numărul zilelor de tratament;
c) [x] forma nozologică;
d) [x] culoarea tegumentelor;
e) [x] profesia.
38. La caracterele nominative de evidenţă rezultativă pot fi atribuite:
a) [ ] vârsta;
b) [ ] nivelul de studii;
c) [ ] profesia;
d) [x] diagnosticul;
e) [x] starea sănătăţii la externare.
39. La caracterele numerice de evidenţă factorială pot fi atribuite:
a) [ ] consecinţele tratamentului;
b) [x] vârsta;
c) [ ] diagnosticul;
d) [ ] nivelul tensiunii arteriale;
e) [x] salariu;
40. Metode de selectarea a totalităţii selective sunt:
a) [x] cercetarea prin sondaj;
b) [x] cercetarea monografică;
c) [x] cercetarea aleatorie selectivă;
d) [x] cercetarea mecanică selectivă;
e) [ ] cercetarea practică.
41. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:
a) [ ] de timp;
b) [ ] factoriale;
c) [x] cantitative;
d) [ ] rezultative;
e) [ ] binare.
42. În cazul distribuţiei simetrice, numărul maximal de cazuri de observaţie se situează:
a) [ ] omogen;
b) [x] la centrul seriei;
c) [ ] la extremitatea dreaptă a seriei;
d) [ ] la extremităţile seriei;
e) [ ] la extremitatea stângă a seriei.

75. Distribuţia asimetrică pe dreapta este în cazul când numărul maximal de cazuri de
observaţie se deplasează spre:
a) [ ] valoarea medie a caracterului;
b) [ ] valoarea maximală a caracterului;
c) [x] valoarea minimală a caracterului;
d) [ ] spre centrul seriei;
e) [ ] a), b), c).
76. Distribuţia asimetrică pe stângă este în cazul când numărul maximal de cazuri de
observaţie se deplasează spre:
a) [x] valoarea maximală a caracterului;
b) [ ] valoarea minimală a caracterului;
c) [ ] valoarea medie a caracterului;
d) [ ] spre centrul seriei
e) [ ] a), b), c).
77. Când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre valoarea maximală a
caracterului distribuţia acestuia este:
a) [ ] asimetrică de dreapta;
b) [x] asimetrică de stânga;
c) [ ] simetrică;
d) [ ] bimodală;
e) [ ] usor asimetrică pe dreapta.
78. Când numărul maximal de cazuri de observaţie se deplasează spre valoarea minimală a
caracterului distribuţia acestuia este:
a) [ ] bimodală;
b) [ ] asimetrică de stânga;
c) [ ] simetrică;
d) [x] asimetrică de dreapta;

e) [ ] usor asimetrică pe stânga.
79. Distribuţia bimodală a caracterului ne vorbeşte despre:
a) [ ] omogenitatea relativă a totalităţii studiate;
b) [x] neomogenitatea totalităţii studiate;
c) [ ] omogenitatea parţială a totalităţii;
d) [ ] neomogenitatea relativă a totalităţii;
e) [ ] sporirea gradului de omogenitate.
80. Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi
cea generală va fi egală cu:
a) [x] 2 m;
b) [ ] 1 m;
c) [ ] 3 m;
d) [ ] 5 m;
e) [ ] ] ≥2m.
81. Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre rezultatele obţinute în totalitatea selectivă şi
cea generală va fi egală cu:
a) [ ] 1 m;
b) [x] 3 m;
c) [ ] 2 m;
d) [ ] 4 m;
e) [ ] ] ≥4m.
82. Raportul:
a) [ ] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;
b) [x] permite compararea unei populaţii cu alta;
c) [ ] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;
d) [x] este un număr împărţit la altul;

e) [ ] se poate calcula în procente.
83. Proporţia:
a) [ ] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;
b) [ ] permite compararea unei populaţii cu alta;
c) [x] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;
d) [x] sinonime sunt cota, ponderea;
e) [x] numărătorul este inclus în numitor.
84. Analiza datelor statistice se face în funcţie de:
a) [x] de timp;
b) [x] de loc;
c) [x] de persoană;
d) [ ] de raport;
e) [ ] de proporţie.
85. Prima etapă a studiului statistic este:
a) [ ] determinarea programului de analiză şi a planului;
b) [x] determinarea programului, planului şi tipului de studiu;
c) [ ] determinarea programului de colectare a materialului şi a planului;
d) [ ] colectarea materialului;
e) [ ] determinarea scopului studiului.
86. Programul studiului statistic include:
a) [ ] determinarea obiectului de studiu;
b) [ ] determinarea modului de formare a obiectului de studiu;
c) [ ] stabilirea termenilor de efectuare a studiului;
d) [x] determinarea scopului studiului;
e) [x] determinarea obiectivelor studiului.

87. Planul studiului statistic include:
a) [ ] determinarea scopului studiului;
b) [ ] determinarea obiectivelor de studiu;
c) [x] determinarea obiectului studiului;
d) [ ] determinarea unităţii de observaţie;
e) [ ] determinarea metodelor de analiză
88. Codarea materialului statistic se efectuează în:
a) [x] a treia etapă a studiului statistic;
b) [ ] etapa a doua;
c) [ ] prima etapă;
d) [ ] etapa a patra;
e) [ ] a cincea etapă a studiului statistic.
89. Completarea tabelelor analitice se face în:
a) [ ] prima etapă a studiului statistic;
b) [ ] etapa a doua a studiului statistic;
c) [x] etapa a treia a studiului statistic
d) [ ] etapa a cincea a studiului statistic;
e) [ ] etapa a patra studiului statistic.

90. Din programul studiului statistic face parte:
a) [ ] stabilirea termenilor de efectuare a studiului;
b) [x] determinarea obiectivelor studiului;
c) [ ] determinarea bugetului studiului;
d) [x] stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei datelor;
e) [x] formularea ipotezei cercetării.
91. În planul studiului statistic se include:
a) [x] determinare tipul studiului;

b) [ ] completarea tabelelor analitice;
c) [ ] determinarea obiectivelor cercetării;
d) [x] determinarea modului de formare a obiectului studiului;
e) [ ] determinarea scopului cercetării.
92. Programul de colectare a materialului include:
a) [ ] elaborarea machetelor tabelelor analitice;
b) [x] definirea tipului de culegere a datelor;
c) [x] elaborarea chestionarului;
d) [ ] controlul materialului primar;
e) [x] stabilirea populaţiei ţintă a studiului, reprezentînd populaţia la care se aplică.
93. Programul de prelucrare a materialului include:
a) [ ] completarea tabelelor analitice;
b) [x] gruparea caracterelor de evidenţă;
c) [x] calcularea indicatorilor;
d) [ ] codarea materialului primar;
e) [x] analiza primelor rezultate
94. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de

evidenţă:
a) [ ] factoriale;
b) [ ] cantitative;
c) [x] atributive;
d) [ ] rezultative;
e) [ ] numerice.
95. Gruparea variaţională în cadrul studiului statistic se efectuează conform caracterelor de
evidenţă:
a) [ ] atributive;
b) [ ] rezultative;
c) [ ] factoriale;
d) [x] cantitative;
e) [ ] calitative.
96. După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:
a) [ ] curent;
b) [x] general;
c) [ ] tipologic;
d) [ ] anamnestic;
e) [x] selectiv.
97. După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:
a) [x] retrospectiv;
b) [ ] aleator;
c) [x] curent;
d) [ ] selectiv;
e) [x] prospectiv.
98. După tipul materialului colectat, studiul statistic poate fi:
a) [ ] cu scop determinat;
b) [ ] selectiv;
c) [ ] unimomentan;
d) [x] anamnestic;
e) [ ] aleator.
99. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic fac parte:
a) [ ] selecţia variaţională;
b) [ ] selecţia atributivă;
c) [x] selecţia tipologică;
d) [ ] selecţia cantitativă;
e) [x] selectarea mecanică.
100. Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic sunt:

a) [x] selectarea mecanică;
b) [ ] selectarea corelaţională;
c) [x] selectarea aleatorie;
d) [ ] selecția variațională
e) [x] selecţia tipologică.
101. Etapa a treia a studiului statistic include:
a) [ ] colectarea materialului;
b) [x] codificarea;
c) [x] controlul materialului;
d) [ ] determinarea volumului totalităţii selective;
e) [x] gruparea.
102. Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă:

a) [ ] analiza calitativă incorectă;
b) [ ] matematizarea excesivă a studiului;
c) [ ] determinarea incorectă a unităţii de observaţie;
d) [x] determinarea incorectă a obiectului de studiu;
e) [x] selecţia incorectă.
103. Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:
a) [ ] gruparea incorectă a caracterelor de evidenţă

b) [x] matematizarea excesivă a studiului
c) [ ] determinarea incorectă a unităţii de observaţie
d) [ ] determinarea incorectă a scopului de studiu
e) [x] determinare incorectă a clasificări
104. Valorile relative se utilizează pentru caracterizarea totalităţii statistice după caractere:
a) [ ] cantitative
b) [x] calitative
c) [ ] atributive
d) [ ] rezultative
e) [ ] anamnestice
105. Drept valoare relativă poate servi:
a) [ ] coeficientul variaţiei;
b) [ ] coeficientul de corelaţie;
c) [ ] coeficientul regresiei;
d) [x] coeficientul de raport;
e) [x] proporţia.
106. Mărimea a câte totalităţii statistice trebuie cunoscută pentru calcularea proporţiei:
a) [x] una
b) [ ] doua
c) [ ] trei
d) [ ] patru
e) [ ] cinci
107. Indicatorii standardizați sunt:

a. Mărimi reale
b. Mărimi ipotetice
c. Mărimi absolute
d. Mărimi convenționale
e. Mărimi medii
108. Pentru a determina fidelitatea Coeficientului de legătură între variabile utilizăm:
a. Eroarea de selecție
b. Eroarea valorii relative
c. Eroarea coeficientului de corelație
d. Eroarea Coeficientului de variație
e. Eroarea valorii medii
109. Coeficientul de corelație se consideră real dacă:
a. Este mai mic decât triplul erorii sale
b. Este mai mare decât triplul erorii sale
c. Este egal cu 1m
d. Este egal cu 1,96m
e. Este egal cu 2m
110.Raportul dintre Coeficientul de corelație și eroarea lui se numește:
a. Coeficient de veridicitate
b. Criteriu de exactitate
c. Coeficient de variație
d. Criteriu de veridicitate
e. Criteriu de corelație
111.Legătura dintre mai mult de două fenomene se stabilește cu ajutorul:
a. Coeficientului de corelație a rangurilor
b. Coeficientului de corelație liniară simplă
c. Coeficientului de corelație liniară multiplă
d. Coeficientului de variație
e. Coeficientului Spearman
112.Coeficientul de corelație a rangurilor:
a. Nu poate fi mai mare ca 1
b. Nu poate fi mai mic ca -1
c. Nu poate fi egal cu 1
d. Nu poate fi egal cu 2
e. Nu poate fi egal cu 0
113.Selectați afirmațiile cu referire la Coeficientul de corelație a rangurilor:
a. Este mai mare ca 1
b. Este mai mic ca -1
c. Poate fi egal cu 1
d. Poate fi egal cu 0.5
e. Nu poate fi egal cu 0
114.Regresia, similar corelației poate fi:
a. Directă
b. Multiplă
c. Liniară
d. Doar pozitivă
e. Neliniară
115.Pentru a calcula Coeficientul de regresie avem nevoie de următorii indicatori:
a. Coeficientul de variație
b. Coeficientul de corelație liniară
c. Coeficientul de corelație a rangurilor
d. Deviația standard a fenomenului independent
e. Deviația standard a fenomenului dependent
116.Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:
a. Media aritmetică
b. Dispersia
c. Deviația standard
d. Coeficientul de variație
e. Amplitudinea
117.Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:
b. Dispersia
c. Abaterea valorilor individuale de la medie
d. Abaterea maximă pozitivă
e. Amplitudinea
118.Selectați indicatorii care se exprimă în procente:
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
d. Coeficientul de corelație
e. Amplitudinea relativă
119.Selectați indicatorii care se exprimă în procente:
a. Modificarea absolută
b. Proporția
c. Coeficientul de variație
d. Coeficientul de corelație
e. Ritmul de dinamică
120. Selectați indicatorii care se pot exprimă în promile
a. Raportul
b. Media aritmetică
c. Rata
d. Proporția
e. Mediana
121. Ratele se pot ilustra grafic prin:

a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
c. Diagrama intracolonară
d. Diagrama prin benzi
e. Cronogramă
122. Selectați diagramele prin care se pot ilustra ratele:

a. Diagrama radială
b. Diagrama liniară
e. Cronograma
123. Proporțiile se pot ilustra grafic prin:
a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
e. Cronogramă
124. Abaterea valorilor individuale de la medie este un indicator util in calculul:
a. Coeficientului de variație
b. Coeficientului de corelație
c. Dispersiei
d. Deviației standard
e. Amplitudinii variației
125. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea valorilor individuale de la medie:
a. Valorile individuale se compara doar cu media
b. În seriile pe intervale pentru calcul se iau in considerație centrele de interval
c. În seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație începutul intervalului
d. În seriile pe intervale pentru calcul se ia in considerație sfârșitul intervalului
e. Valorile individuale se pot compara cu toți indicatorii tendinței centrale
126. Selectați afirmațiile cu referire la dispersie:
a. Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
b. Este un indicator cu valoare teoretică
c. Este un indicator cu valoare practică
d. Este sensibilă la prezența valorilor aberante
e. Nu are formă concretă de exprimare
127. Selectați afirmațiile cu referire la abaterea medie pătratică:
a. Se utilizează pentru elaborarea standardelor
b. Se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
c. Este un indicator cu valoare teoretică
d. Este un indicator cu valoare practică
e. Se aplică la estimarea erorilor de selecție
128. Coeficientul de variație reprezintă:
a. Deviația standard exprimată procentual
b. Un indicator sintetic al variației
c. Un indicator util în compararea gradelor de omogenitate
d. Un indicator simplu al variației
e. Raportul procentual dintre deviația standard și medie
129. Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea:
a) [ ] unei totalităţi
b) [ ] a trei totalităţi
c) [x] a două totalităţi
d) [ ] a patru totalităţi
e) [ ] a cinci totalităţi
130. Indici speciali şi generali pot fi:
a) [ ] proporţiile
b) [x] ratele
c) [ ] demonstrativi
d) [ ] ilustrativi
e) [ ] de raport
131. Structura fenomenului studiat o caracterizează indicele:
a) [ ] rata
b) [ ] de raport
c) [ ] demonstrativ
d) [x] proporţia
e) [ ] ilustrativi
132. Frecvenţa fenomenului demografic este redată de indicele:
a) [x] rată
b) [ ] proporţie
c) [ ] demonstrativ
d) [ ] de raport
e) [ ] ilustrativ
133. Rata indică:
a) [x] frecvenţa fenomenului în mediu

b) [ ] structura internă a fenomenului
c) [x] cât de repede fenomenul apare în populaţie
d) [ ] dinamica fenomenul în mediu
e) [ ] structura externă a fenomenului
134. Indicele de raport caracterizează:
a) [x] raportul a două fenomene independente

b) [x] compararea unei populaţii cu alta
c) [ ] nivelul mediu al caracterului raportat
d) [x] raportul a două totalităţi independente
e) [ ] structura externă a fenomenului
135. Indicele de raport după metoda de calcul este asemănător cu indicele:
a) [x] rata
b) [ ] proporţia
c) [ ] demonstrativ
d) [ ] ilustrativ
e) [ ] median
136. Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:
a) [ ] se utilizează
b) [x] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează în cazuri de excepţie
d) [ ] se utilizează după efectuarea standardizării
e) [ ] are utilitate primordială
137. Indicele intensiv se utilizează pentru caracteristica:
a) [x] frecvenţei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite

b) [ ] frecvenţei fenomenului în medii diferite şi în perioade diferite
c) [x] frecvenţei fenomenului în medii diferite dar în aceeaşi perioadă de timp
d) [ ] frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) [x] dinamicii fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite
138. CM Rate brute sunt:
a) [ ] mortalitatea pe grupe de vârsta

b) [ ] mortalitatea masculină
c) [x] morbiditatea generală
d) [x] mortalitatea generală
e) [x] nivelul natalităţii
139. CM Rate speciale sunt:
a) [x] morbiditatea prin maladiile aparatului respirator

b) [x] mortalitatea infantilă
c) [x] mortalitatea în vârsta aptă de muncă
d) [ ] natalitatea
e) [x] mortalitatea maternă
140. CM Următorii indicatori reprezintă proporţii:
a) [ ] nivelul natalităţii
b) [ ] dinamica mortalităţii perinatale
c) [x] ponderea traumatismului rutier
d) [ ] asigurarea populaţiei cu medici
e) [x] structura profilurilor medicale
141. Indice de raport este:
a) [ ] invaliditatea
b) [x] asigurarea populaţiei cu paturi
c) [ ] dinamica morbidităţii stomatologice
d) [x] asigurarea populaţiei cu medici
e) [ ] mortalitatea infantilă
142. Indice demonstrativ este:
a) [x] modificările asigurării populaţiei cu medici de familie

b) [ ] structura morbidităţii infecţioase
c) [x] modificările asigurării populaţiei cu instituţii medico-sanitare publice
d) [ ] mortalitatea maternă
e) [x] modificările asigurării populaţiei cu paturi
143. Seria variaţională este:
a) [ ] un şir de valori numerice relativ omogene ale unui caracter, care caracterizează nivelul
acestuia
b) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care nu se deosebesc după mărimea sa şi
sunt aranjate într-o ordine anumită
c) [x] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după mărimea sa şi
sunt aranjate într-o ordine anumită
d) [ ] un şir de valori numerice ale unui caracter care se deosebesc după mărimea sa şi
sunt aranjate într-o ordine anumită pentru aprecierea nivelului mediu al acestui caracter
e) [x] o ordonare a rezultatelor observării experimentale în raport cu o variabilă
cantitativă sau calitativă şi se obţin serii de valorii, repartiţii de frecvenţă cu diferite
niveluri ale variabilei
144. Seria variaţională, care include un număr de observaţii ≤ 30:
a) [ ] se grupează în mod obligator

b) [ ] se grupează la dorinţă
c) [ ] se grupează numai când frecvenţa variantelor este mai maredecât 1
d) [x] nu se supune grupării
e) [ ] nu dispune de mediană
145. Tipurile seriilor cronologice sunt:
a) [x] de moment
b) [x] de interval
c) [x] simple
d) [x] compuse
e) [ ] atribuibile
146. Din etapele de grupare ale seriei variaţionale fac parte:
a) [ ] determinarea valorii medii a fiecărei grupe

b) [x] determinarea mijlocului, începutului şi sfârşitului fiecărei grupe
c) [x] ordonarea valorilor variantelor
d) [ ] determinarea amplitudinei şi limitei fiecărei grupe
e) [x] determinarea numărului de grupe şi valorii intervalului
147. Seria variaţională continuă poate fi formată din următoarele date:
a) [x] greutatea corpului

b) [ ] numărul de copii în familie
c) [ ] numărul de zile-pat
d) [ ] numărul de bolnavi în salon
e) [ ] numărul de membrii în familie
148. În seria variaţională discretă pot fi incluse următoarele date:
a) [ ] greutatea corpului
b) [ ] înălţimea
c) [x] numărul de copii în familie;
d) [ ] temperatura corpului
e) [ ] numărul de bolnavi
149. Dispunând de datele despre înălţimea a 30 persoane examinate putem forma o
serie variaţională:
a) [ ] pară, aranjată, grupată

b) [ ] grupată, simetrică, impară
c) [ ] simplă, neîntreruptă, simetrică
d) [x] simplă, aranjată, pară
e) [ ] simplă, aranjată, impară
150. Înregistrând frecvenţa pulsului la 100 pacienţi vom construi o serie variaţională:
a) [ ] grupată, impară, neîntreruptă

b) [x] întreruptă; ajustată, grupată
c) [ ] negrupată, pară,echilibrată
d) [ ] simplă, pară, simetrică
e) [ ] continuă, ajustată, grupată
151. Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicilor:
a) [x] cantitativi
b) [ ] calitativi
c) [ ] atributivi
d) [ ] de gender
e) [ ] de profesie
152. Care particularitate de grup a totalităţii statistice este caracterizată de valorile
medii:
a) [ ] modul de distribuţie al caracterului

b) [ ] variabilitatea caracterului
c) [ ] corelaţia caracterelor
d) [x] nivelul mediu al caracterului
e) [ ] nivelul relativ al caracterului
153. Valori medii sunt:
a) [x] M0 şi Me;
b) [x] Me şi M0;
c) [ ] lim şi M0;
d) [ ] Ma şi Am;
e) [x] Maşi M0.
154. Din valorile medii fac parte:
a) [x] Me şi Ma;
b) [ ] M0 şi Mgen;
c) [x] Ma şi M0;
d) [ ] Me şi Am;
e) [x] Me şi M0.
155. Modulul reprezintă:
a) [ ] varianta cu cele mai multe frecvente, care ocupă poziţia de mijloc în seria
variaţională
b) [x] varianta cu cele mai multe frecvenţe
c) [ ] varianta care ocupă poziţia de mijloc în seria variaţională
d) [ ] numărul de ordine al variantei obţinut la raportarea variantei maximale la cea
minimal
e) [x] mărimea medie, care corespunde celei mai frecvente valori
156. În seria variaţională strict simetrică corespunde:
a) [ ] Ma şi M0
b) [x] Ma, M0 şi Me
c) [ ] Ma şi Me
d) [ ] Meşi M0
e) [x] , M0 şi Me
157. În seria variaţională impară mediana se determină în felul următor:
a) [ ] se obţine semisuma numărului de observaţii

b) [ ] diferenţa n- 1 se raportează la doi
c) [x] se raportează la doi suma n +1
d) [ ] se raportează numărul de observaţii (n) la fracţia n/2
e) [ ] n se raportează la doi
158. Calculul mediei aritmetice în seria variaţională, unde p (f) > 1 se face conform
formulei:
a) [x] M=
b) [ ] M=
c) [ ] M= A+
d) [ ] M=A +i
e) [ ] nici un răspuns corect
159. În seria variaţională unde p (f) =1 media aritmetică se calculează după formula:
a) [ ] M=
b) [ ] M= A+
c) [x] M=
d) [ ] M=
e) [ ] nici un răspuns corect
160. Media aritmetică simplă se calculează când:
a) [ ] n> 30, p<1

b) [ ] n<30, p>1
c) [ ] n> 30, p>1
d) [x] n>30, p=1
e) [ ] n> 40, f<1
161. Media aritmetică ponderată se calculează când:
a) [ ] 30 < n >30, f=1

b) [ ] n > 30, f=1
c) [x] 30 < n >30, f>1
d) [ ] n <30, f=1
e) [ ] n> 30, f<1
162. Media aritmetică caracterizează:
a) [ ] variabilitatea caracterului
b) [ ] distribuţia caracterului
c) [ ] reprezentativitatea
d) [x] suma variabilelor împărțită la numărul de variante
e) [x] valoare medie, care se obţine din suma valorilor individuale dintr-o colectivitate şi
mărimea acestei colectivităţi
163. La criteriile variabilităţii caracterului se referă:
a) [ ] eroarea reprezentativităţii
b) [x] coeficientul variaţiei
c) [ ] coeficientul corelaţiei
d) [ ] intervalul de încredere
e) [ ] valoarea medie a caracterului
164. Cele mai uzuale tipuri de distribuţie sunt:
a) [x] binominală
b) [x] nominală
c) [x] distribuţia „t"
d) [x] distribuţia Ch2
e) [ ] distribuţia logaritmică
165. Deviaţia medie pătratică caracterizează:
a) [ ] nivelul mediu al caracterului

b) [ ] corelaţia caracterelor
c) [x] variabilitatea caracterului
d) [ ] distribuţia caracterului
e) [ ] evoluția fenomenului
166. Din criteriile variabilităţii caracterului fac parte:
a) [ ] M şi M0
b) [x] Am şi Cv
c) [x] di şi δ2
d) [ ] Cv şi mM
e) [x] δ2şi Cv
167. Amplitudinea în seria variaţională caracterizează:
a) [ ] nivelul mediu al caracterului

b) [ ] distribuţia caracterului
c) [ ] regresia caracterului
d) [x] diferenţa între valoare maximală şi minimala
e) [x] expresia procentuală a diferenţei între valoarea maximă şi minimă
168. Limita este determinată de:
a) [ ] diferenţa dintre variantele maximală şi minimală

b) [x] varianta maximală şi minimală
c) [ ] raportul dintre varianta maximală şi cea minimală
d) [ ] raportul dintre varianta minimală şi cea maximală
e) [x] caracterul minimal şi maximal
169. Amplitudinea în seria variaţională este determinată de:
a) [ ] suma dintre varianta maximală şi cea minimală

b) [ ] raportul dintre varianta minimală şi cea maximal
c) [x] diferenţa dintre varianta maximală şi cea minimală
d) [ ] raportul dintre varianta maximală şi cea minimal
e) [x] câmpul de variaţie / amplitudinea absolută
170. Limita seriei variaţionale caracterizează:
a) [ ] distribuţia caracterului
b) [ ] reprezentativitatea
c) [ ] nivelul mediu a caracterului
d) [x] valorile extreme ale seriei
e) [ ] valoarea maximă a seriei
171. Gradul de diversitate a câtorva caractere este posibil de comparat, calculând:
a) [x] coeficientul variaţiei

b) [ ] limita
c) [ ] coeficientul corelaţiei
d) [ ] coeficientul regresiei
e) [x] în % gradul de dispersie a variantelor faţă de media aritmetică
172. Când coeficientul variaţiei (Cv) este egal cu 17,4%, dispersia caracterului este:
a) [ ] variaţie omogenă
b) [ ] variaţie înaltă
c) [x] variaţie medie
d) [ ] variaţie neomogenă
e) [ ] variaţie mică
173. CS La valoarea lui Cv=7,8% gradul de variabilitate al caracterului este:
a) [ ] mediu
b) [x] mic
c) [ ] neomogen
d) [ ] omogen
e) [ ] mare
174. CS Dacă Cv=26,2% variabilitatea caracterului este:
a) [ ] omogenă
b) [ ] neomogenă
c) [ ] medie
d) [x] înaltă
e) [ ] mică
175. Valoarea Cv= 24,3% denotă despre:
a) [ ] omogenitatea perfectă a totalităţii studiate

b) [x] lipsa de omogenitate
c) [ ] omogenitatea relativă a totalităţii studiate
d) [ ] variație mică
e) [x] variaţie înaltă
176. Gradul de variabilitate a câtorva caractere poate fi comparat calculând:
a) [ ] amplituda
b) [ ] abaterea media pătratică
c) [x] coeficientul variaţiei
d) [ ] coeficientul corelaţiei
e) [ ] limita
177. Amplitudinea seriei variaţionale ne dă informaţie despre:
a) [ ] dispersia caracterului luând în consideraţie structura internă a totalităţii studiate

b) [x] dispersia caracterului fără analiza structurii interne a totalităţii studiate
c) [ ] dispersia caracterului în baza variantelor, care depăşesc media aritmetică
d) [ ] omogenitatea valorilor
e) [x] dispersia fenomenului fără a preciza structura internă a acestuia
178. Pentru a compara gradul variabilităţii lungimii corpului nou-născuţilor băieţi şi
fetiţe este mai eficace a utiliza:
a) [ ] limita
b) [ ] amplituda
c) [x] deviaţia standard
d) [ ] coeficientul variaţiei
e) [x] abaterea medie pătratică
179. Pentru a compara gradul de omogenitate a masei corpului la nou-născuţi şi a
lungimii acestora trebuie de calculat:
a) [ ] amplitudinea
b) [x] coeficientul variaţiei
c) [ ] deviaţia medie pătratică
d) [ ] coeficientul corelaţiei;
e) [ ] limita.
180. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M± 1σ:
a) [x] 68,8%
b) [ ] 77,7%
c) [ ] 65,5%
d) [ ] 99,9%
e) [ ] 95,5%
a) [ ] 68,8%
b) [ ] 99,7%
c) [ ] 93,5%
d) [x] 95,5%
e) [ ] 77,7%
a) [ ] 95,5%
b) [x] 99,7%
c) [ ] 99,9%
d) [ ] 97,9%
e) [ ] 95,7%
183. La criteriile veridicităţii se referă:
a) [ ] limita şi eroarea reprezentativităţii

b) [ ] limitele de încredere şi coeficientul variaţiei
c) [x] eroarea reprezentativităţii şi limitele de încredere
d) [ ] eroarea reprezentativităţii şi coeficientul corelaţiei
e) [ ] regresia
184. Drept criteriu de apreciere a veridicităţii rezultatelor poate servi:
a) [ ] coeficientul corelaţiei
b) [x] criteriul t - Student
c) [ ] coeficientul regresiei
d) [ ] coeficientul variaţiei
e) [ ] amplitudinea
185. Din criteriile de apreciere a veridicităţii rezultatelor face parte:
a) [x] eroarea reprezentativităţii valorii medii

b) [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului de variaţie
c) [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului de regresie
d) [ ] eroarea reprezentativităţii coeficientului corelaţiei
e) [ ] limita
186. CS Formula m=± este utilizată pentru calculul:
a) [ ] limitelor de încredere
b) [ ] erorii reprezentativităţii valorilor relative
c) [x] erorii reprezentativităţii valorilor medii
d) [ ] erorii reprezentativităţii coeficientului corelaţiei
e) [ ] mediei
187. CS Formula Mgen=Msel+tEs se foloseşte pentru determinarea:
a) [ ] valorii deviaţiei medii pătratice
b) [ ] veridicităţii diferenţei rezultatelor
c) [ ] coeficientului corelaţiei
d) [x] limitelor de încredere
e) [ ] erorii limită admisă
188. Calculul criteriului t -Student este utilizat pentru:
a) [x] aprecierea veridicităţii diferenţei dintre două valori relative

b) [ ] determinarea corelaţiei dintre două caractere care se schimbă
c) [ ] compararea a două şi mai multe valori relative, obţinute în totalităţi neomogene
d) [ ] aprecierea veridicităţii diferenţei între trei şi mai multe valori relative
e) [ ] aprecierea variabilităţii
189. Limitele de încredere pentru valorile medii se determină în felul următor:
a) [ ] Mgen = Mgel ± tp
b) [ ] Mgen = Mgel ± tmp
c) [ ] Mgen = Mgel ± tqM
d) [x] Mgen = Msel ± tmM
e) [ ] Mgen = Mgel ± t+p
190. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de majorat:
a) [x] limitele de încredere

b) [ ] omogenitatea caracterului
c) [ ] eroarea reprezentativităţii
d) [ ] variabilitatea caracterului
e) [ ] reprezentativitatea caracterului
191. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de micşorat:
a) [x] eroarea reprezentativităţii
b) [ ] numărul de observaţii
c) [ ] omogenitatea caracterului
d) [ ] intervalul de încredere
e) [ ] limitele de încredere
192.Evoluţia fenomenului în timp poate fi reprezentată grafic prin diagrama:

a) [x] colonară
b) [x] liniară
c) [ ] sectorială
d) [ ] intracolonară
e) [ ] cartograma
193. Pentru ilustrarea structurii fenomenului studiat se utilizează diagrama:
a) [ ] liniară
b) [ ] radială
c) [x] sectorală
d) [ ] cartograma
e) [x] colonară
194. Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se foloseşte
diagrama:
a) [x] radială
b) [ ] sectorială
c) [x] polară
d) [ ] colonară
e) [ ] pictograma
195. Pentru ilustrarea grafică a structurii pe vârstă şi sex a populaţiei poate fi utilizată
diagrama:
a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ ] intracolonară
d) [x] piramidală
e) [ ] pictograma
196. La diagramele liniare se referă diagrama:

a) [ ] colonară
b) [x] radială
c) [ ] sectorală
d) [ ] intracolonară
e) [ ] cartograma
197. Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama:

a) [ ] radială
b) [ ] liniară
c) [ ] sectorală
d) [x] cartograma
e) [x] cartodiagrama
198. Din diagramele de comparaţie face parte diagrama:

a) [ ] piramidală
b) [ ] intracolonară
c) [x] colonară
d) [ ] sectorală
e) [x] prin bare
199. Statica fenomenului este redată de diagrama:

a) [ ] liniară
b) [x] colonară
c) [ ] radială
d) [ ] cronograma
e) [x] prin bare
200. Din diagramele de plan face parte diagrama :
a) [x] sectorală
b) [ ] piramidală
c) [ ] polară
d) [ ] liniară
e) [ ] polară
201. Diagrama colonara se utilizează pentru ilustrarea grafică a indicelui :

a) [ ] corelativ
b) [ ] demonstrativ
c) [ ] extensiv
d) [x] ratei
e) [x] de raport
202. Diagrama sectorială se foloseşte la reprezentarea grafică a indicelui:

a) [ ] ratei
b) [x] cotei
c) [ ] demonstrativ
d) [ ] mediei
e) [x] proporţia
203. Diagrama radială se utilizează pentru aprecierea:
a) [ ] staticii fenomenului
b) [ ] distribuţiei fenomenului în spaţiu
c) [x] evoluţiei sezoniere a fenomenului
d) [ ] structurii interne a fenomenului
e) [ ] corelației
204. Prin cartogramă se reprezintă grafic:
a) [x] distribuţia fenomenului în spaţiu

b) [ ] evoluţia sezonieră a fenomenului
c) [ ] evoluția anuală a fenomenului
d) [ ] dinamica fenomenului
e) [x] răspândirea fenomenului în spaţiu
205. Prin diagrama intracolonară se reprezintă grafic indicele :

a) [ ] demonstrativ
b) [ ] rata
c) [ ] de raport
d) [x] ponderea
e) [x] proporţia
206. Rata poate fi reprezentată grafic prin diagrama:
a) [ ] intracolonară
b) [x] liniară
c) [ ] sectorală
d) [x ] prin coloane
e) [x] prin bare
207. Indicele demonstrativ se reprezintă grafic prin diagrama :

a) [x] liniară
b) [ ] sectorială
c) [ ] intracolonară
d) [x ] prin coloane
e) [x] pictograma
208. Proporţia poate fi reprezentată grafic prin diagrama:

a) [ ] radială
b) [ ] colonară
c) [x] sectorală
d) [ ] cronograma
e) [ ] polară
209. Legătură de corelaţie se numeşte legătura:

a) [ ] care reprezintă o caracteristică complectă a totalităţii după omogenitatea ei, particularităţile
de distribuţie a două caractere comparate ;
b) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei
dependente;
c) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a variabilei
dependente ;
d) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a
variabilei dependente
e) [ ] care este perfectă și rigidă
210. Legătură funcţională este atunci cînd:

a) [ ] unei valori numerice a variabilei independente îi corespund mai multe valori a variabilei
dependente
b) [ ] mai multor valori numerice a variabilei independente îi corespunde strict o valoare a
c) [x] unei valori numerice a variabilei independente îi corespunde o valoare strictă a variabilei
dependente
d) [ ] mai multor valori numerice ale variabilei independente le corespund mai multe valori a
e) [ ] este o legătură vremelnică și într-un singur sens
211. Analiza corelaţiei se utilizează pentru:
a) [ ] calcularea indicilor generali, care caracterizează din diferite aspecte fiecare caracter studiat
b) [ ] compararea gradului de omogenitate a totalităţilor studiate
c) [ ] determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a unor
factori asupra altor factori
e) [ ] analiza variabilității
212. Corelaţia se aplică în practică pentru:
a) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate

b) [ ] determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu
o unitate
c) [x] determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a unor
factori asupra altor factori
d) [ ] determinarea variabilității fenomenului
e) [ ] determinarea omogenității fenomenului
213. Analiza de corelaţie se utilizează când trebuie de determinat:

a) [ ] mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate
b) [ ] veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [ ] limitele oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) [x] puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori
e) [ ] variabilitatea fenomenului
214. Intervalul între grupele seriei variationale se determină în felul următor:
a) [ ] raportul dintre valoarea maximală si cea minimală împărtit la numărul de grupe
b) [x] diferenta dintre valorile maximală si minimală raportată la numărul de grupe
c) [ ] raportul procentual al diferentei dintre valorile maximală si minimală la numărul de grupe
d) [ ] raportul dintre valoarea minimală si cea maximală împărtit la numărul de grupe
e) [ ] raportul dintre valoarea maximală la valoarea minimală
215. A treia etapă de grupare a seriei variationale constă în:

a) [x] determinarea mijlocului, începutului si sfîrsitului fiecărei grupe
b) [ ] determinarea intervalului între grupe
c) [ ] repartizarea variantelor în grupe
d) [ ] determinarea începutului si sfîrsitului fiecărei grupe
e) [ ] determinarea modului
216. La etapa a doua de grupare a seriei variationale se efectuiază:

a) [ ] determinarea intervalului dintre variante
b) [ ] determinarea numărului de grupe
c) [ ] determinarea mijlocului, începutului și sfîrșitului fiecărei grupe
d) [x] determinarea intervalului dintre grupe
e) [ ] calcularea mediei
217. Prima etapă de grupare a seriei variationale este:

a) [ ] determinarea numărului mediu de grupe
b) [ ] determinarea intervalului dintre grupe
c) [x] determinarea numărului de grupe
d) [ ] repartizarea variantelor în grupe
e) [ ] calcularea indicatorilor
218. Din etapele de grupare ale seriei variationale face parte:

a) [ ] determinarea limitei fiecărei grupe
b) [x] determinarea mijlocului, începutului și sfîrșitului fiecărei grupe
c) [ ] determinarea amplitudinei dintre grupe
d) [ ] determinarea amplitudinei și limitei fiecărei grupe
e) [ ] determinarea deviatiei standard
219. Indice intensiv general rata este:

a) [ ] mortalitatea pe grupe de vîrstă
b) [ ] morbiditatea masculină
c) [ ] ponderea cazurilor de gripă
d) [x] nivelul mortalitătii
e) [ ] nivelul fertilitătii
220. Indicele de raport după metoda de calcul este asemănătoare cu indicele:

a) [ ] intensiv
b) [ ] extensiv
c) [ ] demonstrativ
d) [x] nu se aseamănă nici cu unul
e) [ ] proportia
221. Drept valoare relativă poate servi:

a) [ ] coeficientul variatiei
b) [ ] coeficientul de corelatie
c) [ ] coeficientul regresiei
d) [x] coeficientul de raport
e) [ ] coeficientul riscurilor
222. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului statistic face parte:
a) [ ] selectia variatională
b) [ ] selectia atributivă
c) [x] selectia tipologică
d) [ ] selectia cantitativă
e) [ ] selectia mixtă
223. De regulă, distributia simetrică a caracterului se întîlne?te în seriile varia?ionale, formate

din caractere:
a) [ ] atributive
b) [ ] factoriale
c) [x] cantitative
d) [ ] rezultative
e) [ ] calitative
224. Caracter de evidenta atributiv este:

a) [ ] înăltimea
b) [ ] numărul zilelor de tratament
c) [x] forma nozologică
d) [ ] greutatea corpului
e) [ ] vîrsta
225. Pentru calcularea coieficientului de regresie avem nevoie de:

a) [ ] coieficientul de variaţie;
b) [x] coieficientul de corelaţie;
c) [x] deviaţia standard;
d) [ ] eroarea standard;
e) [ ] eroarea coieficientului de corelaţie.
226. Regresia poate fi:

a) [x] liniară;
b) [x] simplă;
c) [x] directă;
d) [ ] funcţională;
e) [x] indirectă.
227. Dezavantajele eşantionării sunt:

a) [x] apariţia erorilor de observare;
b) [x] probabilitatea mai mică ca 1;
c) [ ] probabilitatea mai mare ca 1;
d) [ ] apariţia erorilor de interpretare;
e) [x] apariţia erorilor de reprezentativitate.
228. Avantajele eşantionării sunt:

a) [x] cost scăzut;
b) [x] operativitate;
c) [x] efort redus;
d) [ ] siguranţă deplină;
e) [x] datele pot fi generalizate.
229. Dezavantajele studiilor clinice randomizate sunt:

a) [x] sunt costisitoare;
b) [x] pot provoca probleme de ordin etic;
c) [x] uneori nu sunt practice;
d) [x] sunt complexe;
e) [ ] nu testează ipoteze.
230. Unul din dezavantajele studiilor clinice randomizate este:

a) [ ] implică un număr mare de subiecţi;
b) [ ] nu testează ipoteze;
c) [x] pot fi supuse unei lipse de reprezentativitate;
d) [ ] sunt lipsite de complexitate;
e) [ ] necesită mai multe grupe de comparaţie.
231. Avantajele studiilor clinice randomizate sunt:

a) [ ] sunt mai puţin complexe;
b) [x] permit standardizarea criteriilor de eligibilitate;
c) [ ] sunt mai puţin costisitoare;
d) [x] selecţia aleatorie echilibrează potenţialele variabile de confuzie;
e) [x] sunt eficiente din punct de vedere statistic.
232. Unul din avantajele studiilor clinice randomizate este:

a) [ ] sunt mai puţin costisitoare;
b) [ ] sunt mai puţin complexe;
c) [ ] generează ipoteze;
d) [x] utilizează selecţia aleatorie;
e) [ ] au o durată medie de timp.
233. Analizând datele, într-un studiu experimental putem calcula:

a) [ ] riscul bolii la expuşi;
b) [x] riscul relativ al incidenţei cumulative;
c) [ ] riscul atribuibil;
d) [x] proporţia cu rezultate în grupul de tratament;
e) [ ] riscul bolii la neexpuşi.
234. Metoda de experiment "dublu orb" presupune:

a) [ ] se lucrează cu un lot la care se administrează produsul activ;
b) [ ] experimentatorul cunoaşte care produs este activ;
c) [x] persoanele supuse experimentului nu cunosc care produs este activ;
d) [x] se lucrează cu două loturi: test şi martor;
e) [x] experimentatorul nu cunoaşte care produs este activ.
235. Una din următoarele expresii nu este specifică pentru studiile experimentale:
a) [ ] factorul de risc poate fi controlat de epidemiolog;
b) [ ] factorul de protecţie este administrat de epidemiolog;
c) [ ] constituirea loturilor este mai uşoară;
d) [x] factorul de protecţie nu poate fi controlat de epidemiolog;
e) [ ] există dificultăţi de ordin etic şi legal.
236. Selectaţi tipul de studii experimental:

a) [ ] descriptiv;
b) [x] clinic randomizat;
c) [ ] de cohortă;
d) [ ] caz-control;
e) [ ] prospectiv.
237. Următoarele reprezintă noţiuni de bază în epidemiologie:

a) [x] expunerea;
b) [ ] variabila statistică;
c) [x] rezultatul;
d) [x] riscul;
e) [x] factorul de risc.
238. Obiectivele epidemiologiei sunt:

a) [x] determinarea tendinţelor în evoluţia unor maladii;
b) [x] identificarea cauzelor maladiilor;
c) [ ] diagnosticul şi profilaxia maladiilor;
d) [x] identificarea factorilor de risc,
e) [ ] tratamentul maladiilor.
239. Epidemiologia este ştiinţa care studiază:

a) [x] distribuţia stărilor şi evenimentelor legate de sănătatea populaţiei;
b) [x] determinanţii stărilor şi evenimentelor legate de sănătatea populaţiei;
c) [ ] partea cantitativă a fenomenelor sociale în masă în legătură cu partea lor calitativă
d) [x] aplicarea retultatelor studiului în controlul problemelor de sănătate;
e) [ ] probabilitatea apariţiei fenomenelor în masă.
240. Studiile caz-control au următoarele dezavantaje:
a) [x] Dificultăţi în constituirea grupului de control
b) [x] Nu pot fi folosite pentru determinarea incidenţei
c) [x] Odds ratio nu întotdeauna este o estimare de încredere a riscului relativ
d) [ ] Nu testează ipoteze
e) [ ] Studiază doar un singur efect
241. Studiile caz-control au ca avantaje:

a) [x] Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar
b) [x] Determină mai multe expuneri pentru o problemă de sănătate
c) [x] Au o perioadă de timp relativ scurtă
d) [ ] Generează ipoteze
e) [ ] Sunt mai puţin costisitoare ca studiile descriptive
242. Studiul de cohortă are următoarele dezavantaje:

a) [x] Un număr mare de subiecţi pentru studiul bolilor rare
b) [x] Pierderea din urmărire a subiecţilor
c) [x] Perioada de urmărire lungă
d) [x] Relativ scumpe
e) [ ] Nu testează ipoteze
243. Studiul de cohortă are următoarele avantaje:

a) [x] Testează ipoteze
b) [x] Permite descrierea istoriei naturale a bolii
c) [ ] Generează ipoteze
d) [x] Prezintă o relaţie temporală clară dintre expunere şi boală
e) [x] Permit determinarea mai multor rezultate ale unei expuneri
244. Studiile de cohortă pot fi:

a) [x] Prospective
b) [x] Retrospective
c) [x] Istorice
d) [ ] Descriptive
e) [ ] Experimentale
245. Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de caz-control:

a) [ ] În baza expunerii
b) [x] În baza bolii
c) [x] În baza rezultatului
d) [ ] Aleatoriu
e) [ ] La dorinţă
246. Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de cohortă:

a) [ ] În baza bolii
b) [x] În baza expunerii
c) [ ] În baza rezultatului
d) [ ] La dorinţă
e) [ ] Aleatoriu
247. Unul din dezavantajele studiilor descriptive este:

a) [ ] Sunt costisitoare
b) [ ] Sunt greu de efectuat
c) [x] Nu testează ipoteze
d) [ ] Creează multe probleme de natură etică
e) [ ] Nu oferă bază pentru planificare
248. Unul din avantajele studiilor descriptive este:

a) [ ] Testează ipoteze etiologice
b) [x] Descriu modelele de apariţie a bolilor şi tendinţele în timp
c) [ ] Determină relaţia temporală dintre expunere şi boală
d) [ ] Pot determina riscul relativ
e) [ ] Nu creează probleme de natură etică
249. Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive:

a) [x] De incidenţă
b) [x] De prevalenţă
c) [ ] De cohortă
d) [x] Raporturi de caz
e) [x] Raporturi de serii de cazuri
250. Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive:

a) [x] De incidenţă
b) [x] De prevalenţă
c) [ ] Caz-control
d) [x] De corelaţie
e) [x] Ecologice
251. În cadrul studiilor descriptive se efectuează următoarele tipuri de comparaţii:

a) [x] demografice
b) [ ] ştiinţifice
c) [x] geografice
d) [x] temporale
e) [ ] directe
252. Studiile descriptive trebuie să răspundă la întrebările:

a) [x] Cine?
b) [ ] De ce?
c) [x] Când?
d) [x] Unde?
e) [ ] Cum?
253. Studiile descriptive sunt studii:
a) [x] Epidemiologice
b) [ ] Experimentale
c) [x] Observaţionale
d) [ ] Comunitare
e) [ ] Randomizate
254. Din punct de vedere istoric, în evoluţia statisticii:

a) [ ] etapa Calculului probabilităţilor precede etapa statisticii descriptivă
b) [ ] etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităţilor;
c) [x] etapa Calculului probabilităţilor, urmează etapei Aritmeticii politice;
d) [ ] prima etapă în evoluţie a fost statistica descriptivă.
e) [ ] etapa modernă precede etapa statisticii practice
255. Din punct de vedere istoric, în evoluţia statisticii:

a) [ ] etapa de statistică descriptivă, precede etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa Aritmeticii politice, urmează etapei Calculului probabilităţilor;
c) [x] etapa de statistică practică, precede etapa statisticii descriptive;
d) [ ] etapa Calculului probabilităţilor precede etapa statisticii descriptivă
e) [ ] etapa modernă precede etapa statisticii practice
256. Mărimile relative se pot măsura în:

a) [x] Procente
b) [x] Coeficienţi
c) [x] Promile
d) [ ] Unităţile de măsură a caracteristicii
e) [x] Prodecimile
257. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la graficul de corelaţie:

a) [ ] este numit corelogramă
b) [ ] are aspectul unui nor de puncte
c) [ ] indică existenţa sau lipsa legăturii
d) [x] indică forma şi intensitatea exactă a legăturii
e) [ ] arată sensul aproximativ al legăturii
258. Indicatorul care redă ceea ce este esenţial şi tipic într-o colectivitate este.
a) [ ] Modul
b) [ ] Mediana
c) [ ] Rata
d) [x] Media
e) [ ] Dispersia
259. Reieşind din formula calculării intervalului de încredere avem nevoie de:
a) [ ] Coeficientul de variaţie
b) [x] Criteriul T - Student
c) [x] Eroarea standard
d) [ ] Numărul de observaţii
e) [x] Valoarea medie
260. Reieşind din formula pentru calcularea erorii standard a valorilor relative avem nevoie
a) [ ] Intervalul de încredere
b) [ ] Coeficientul de variaţie
c) [ ] Numărul de observaţii
d) [x] Contraprobabilitatea
e) [ ] Valoarea absolută
261. CM Care sunt particularităţile statisticii?
a) [x] nu se ocupă de cazuri individuale ci numai cu fenomene de masă
b) [ ] nu se ocupă de fenomene de masă ci numai de cazuri individuale
c) [x] studiază fenomenele de masă în condiţii concrete de spaţiu şi timp
d) [ ] studiază cazuri individuale în condiţii concrete de spaţiu şi timp
e) [ ] studiază cazuri individuale şi fenomenele de masă
262. CM Obiectul de studiu al biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele ce
reprezintă următoarele particularităţi:
a) [x] se produc într-un număr mare de cazuri
b) [ ] se produc într-un număr mic de cazuri;
c) [x] variază de la un caz la altul;
d) [x]sunt forme individuale de manifestare concretă în timp, spaţiu şi sub aspect

organizatoric;
e) [ ] se produc într-un număr mic de cazuri şi nu variază de la un caz la altul;
263. CM Bazele teoretice ale biostatisticii sunt:

a) [x] dialectica materiei ;
b) [x] teoria generală a statisticii;
c) [x] legităţile economice;
d) [ ] legităţile politice;
e) [x] Bazele medicinii sau unor ramuri ale ei.
264. CS La ce etapă a evoluţiei statisticii ca ştiinţă s-a fundamentat teoria şi practica

corelaţiei statistice, a analizei factoriale şi a experimentelor statistice:
a) [ ]etapa statisticii practice;
b) [ ] etapa statisticii descriptive;
c) [ ] etapa aritmeticii politice;
d) [ ] etapa probabilistică;
e) [x] etapa statisticii moderne.
265. CM Care sunt principalele metode de cerecetare ale biostatisticii?

a) [x] metoda epidemiologică;
b) [x] metoda experimentală;
c) [x] metoda statistică;
d) [x] metoda istorică;
e) [ ] metoda interculturală.
266. CS Ce metodă de cercetare a biostatisticii vizează calcularea indicatorilor relativi şi
medii, analiza corelaţiei şi a regresiei, determinarea pragului de semnificaţie şi a diferenţei
semnificative statistice?
a) [ ] metoda epidemiologică;
b) [ ] metoda experimentală;
c) [x] metoda statistică;
d) [ ] metoda istorică;
e) [ ] metoda psihologică.
267. CS Ce metodă de cercetare a biostatisticii prezintă un studiu corelativ al fenomenelor
de sănătate publică cu factorii de risc?
a) [x] metoda epidemiologică;
c) [ ] metoda statistică;
268. CM Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea, observarea directă şi

analiza surselor de informaţie ca metode de colectare a datelor?
e) [x] metoda sociologică.
269. CM În funcţie de conţinut caracteristicile statistice pot fi:
de timp;
a) [x]
b) [x] de spaţiu;
c) [ ] binare;
d) [ ] dihotomice;
e) [ ] primare.
270. CS Ce tip de caracteristici statistice sunt înălţimea şi greutatea?

de timp;
a) [ ]
b) [x] cantitative;
c) [ ] alternative;
d) [ ] atributive;
e) [ ] derivate.
271. CM Funcţiile indicatorilor statistici sunt:
a) [x] de măsurare;
b) [x] de comparare;
c) [x] de analiză;
d) [x] de sinteză;
e) [ ] de elaborare a ipotezelor;
272. CM Gruparea datelor statistice implică:
a) [x] cunoaşterea proprietăţilor esenţiale ale colectivităţii;
b) [x] înţelegerea legăturilor dintre caracteristicile utilizate;
c) [ ] cunoaşterea proprietăţilor secundare ale colectivităţii;
d) [x] pierderea unei părţi din informaţia iniţială;
e) [ ] evitarea pierderii unei părţi din informaţia iniţială;
273. CM Regulile clasificării statistice sunt:
a) [x] completitudinea;
b) [x] omogenitatea;
c) [ ] heterogenitatea;
d) [x] unicitatea;
e) [x ] continuitatea;
274. CS Completitudinea clasificării datelor statistice semnifică faptul că:
a) [x] toate unităţile statistice să fie incluse în clasele formate în urma clasificării;
b) [ ] fiecare element să aparţină unei singure clase;

c) [ ] să nu existe clase cu frecvenţă nulă în cazul variabilelor cu variaţie continuă.;
d) [ ] să se includă într-o clasă numai elemente de acelaşi tip;
e) [ ] să existe clase cu frecvenţă nulă în cazul variabilelor cu variaţie continuă;

275. CM În funcţie de numărul caracteristicilor utilizate, grupările pot fi:
combinate;
a) [x]
b) [x] simple;
c) [ ] de persoană;
d) [ ] cronologice;
e) [ ] pe variante.
276. CM După conţinutul caracteristicii de grupare deosebim grupări:
a) [ ] combinate;
b) [ ] simple;
d) [x] cronologice;
e) [x] teritoriale.
277. CM După modul de variaţie a caracteristicii, gruparea se poate face:

a) [x] pe variante;
b) [ ] simple;
c) [x] pe intervale egale de variaţie;
d) [ ] cronologice;
e) [x] pe intervale inegale de variaţie
278. CM Particularităţile seriei de variaţie sunt:

a) [x] omogenitatea termenilor;
b) [x] independenţa termenilor seriei;
c) [x] variabilitatea valorilor individuale;
d) [ ] dependenţa termenilor seriei;
e) [ ] forma repartiţiei.
279. CS Omogenitatea termenilor ca şi caracteristică a seriei de variaţie reprezintă faptul că:

a) [ ] fiecare valoare este specifică unui element al colectivităţii şi nu depinde de valoarea
înregistrată la celelalte elemente;
b) [ ] modalitatea specifică de combinare a influenţelor factorilor esenţiali şi neesenţiali;
c) [x] variantele individuale sunt de aceeaşi natură şi cu valori apropriate;
d) [ ] acţiunea puternică a unor factori întâmplători determină abaterea mărimilor individuale
de la tendinţa centrală impusă de factorii esenţiali;
e) [ ] fiecare valoare este dependentă de valoarea înregistrată la celelalte elemente.
280. CS Forma de repartiţie a seriei cronologice derivă din:
a) [ ] acţiunea puternică a unor factori întâmplători ce determină abaterea mărimilor
individuale de la tendinţa centrală impusă de factorii esenţiali;
b) [x] modalitatea specifică de combinare a influenţelor factorilor esenţiali şi neesenţiali;

c) [ ] variantele individuale de aceeaşi natură şi cu valori apropriate,;
d) [ ] independenţa fiecărei valori specifice unui element al colectivităţii de valoarea

înregistrată la celelalte elemente;
e) [ ] variantele individuale determinate în cea mai mare măsură de acţiunea aceloraşi factori
esenţiali;
281. CM Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei sunt:

a) [ ] media aritmetică, pătratică;
b) [ ] mediana, modul;
c) [x] amplitudinea variaţiei, abateri individuale;
d) [x] abaterea medie pătratică, dispersia;
e) [x ] coeficientul de variaţie .
282. CM Pentru ca indicatorii medii să să fie reprezentativi pentru colectivitatea analizată este
necesar să fie îndeplinite condiţiile:
a) [x] volum suficient de mare de date individuale;
b) [ ] volum mic de date individuale;
c) [x] forma adecvată a indicatorului;
d) [ ] neomogenitatea colectivităţii;
e) [x] omogenitatea colectivităţii.
283. CM Media este:

a) [x] indicator al tendinţei centrale;
b) [x] valoarea tipică pentru reprezentarea unei colectivităţi;
c) [ ] indicator extensiv;
d) [ ] indicator intensiv;
e) [ ] indicator de poziţie.
284. CS Media aritmetică ponderată este:

a) [ ] este valoarea medie care se obţine prin divizarea sumei valorilor individuale dintr-o
colectivitate omogenă, la numărul total al cazurilor studiate;
b) [ ]produsul termenilor seriei, din care se extrage rădăcina de un indice egal cu numărul
termenilor seriei;
c) [ ] produsul termenilor seriei divizată la numărul total al cazurilor studiate;
d) [ ] suma produsului valorilor dintr-o colectivitate omogenă din care se extrage rădăcina;
e) [x]valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate
omogenă, cu frecvenţele corespunzătoare, divizată la numărul total al cazurilor studiate.
285. CM Mediana este:
a) [x] valoarea unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care împarte seria în
două părţi egale;
b) [x]valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu mediana,
jumătate sunt mai mari sau egali;
c) [x] mărimea care depinde în primul rând de numărul termenilor;
d) [ ] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate;
valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate
e) [ ]
omogenă.
286. CS Modificările ciclice se realizează în funcţie de:
a) [ ] spaţiu;
b) [x] timp;
c) [ ] persoană;
d) [ ] venit;
e) [ ] etnie.
287. CS Valoarea modală este:

a) [ ] valoarea unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător, care împarte seria în
două părţi egale;
b) [ ]valoarea din centrul seriei: jumătate din termeni sunt mai mici sau egali cu mediana,
jumătate sunt mai mari sau egali;
c) [ ] mărimea care depinde în primul rând de numărul termenilor;
d) [x ] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate;
e) [ ]valoarea medie care se obţine din suma produsului valorilor dintr-o colectivitate
omogenă
288. CS Selecţia aleatorie a totalităţii selective se efectuează:

a) [ ]în baza cazurilor de evidenţă care sunt puse în ordine alfabetică sau localităţile sunt
aranjate după hartă şi se selectează fiecare a 4-a, a 6-a sau a 10-a;
b) [x]prin extrageri din liste, în care sunt înregistrate toate cazurile individuale, fără nici o
grupare prealabilă;;
c) [ ]prin selectarea seriilor (microzone), localităţi sau familii care sunt examinate în
întregime;
d) [ ]sprin gruparea după anumite semne în grupuri tipice (de exemplu: vârstă, sex sau după
frecvenţa fenomenului;
e) [ ] selectarea unui anumit număr de unităţi astfel ca raportul după semne în eşantion să fie
acelaşi ca şi în totalitatea integrală.
289. CM Analiza datelor statistice în funcţie de persoană se referă la:

a) [ ] modificări ciclice;
b) [ ] unitatea geografică;
c) [x ] statutul matrimonial;
d) [x] nivelul de studii;
e) [x] venit.
290. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t =3 atunci:
a) [ ] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o
probabilitate de 95%;
b) [x] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de 99,73%;
c) [ ] valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d) [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de 89,73%;
între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o

e) [ ]
probabilitate de 85%.
291. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t ≥1,96 atunci:

a) [] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o
b) [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de 99,73%;
c) [ x] valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;

e) [ ]
292. CS Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t<1,96 atunci:
a) [x] între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care se apreciază cu o
b) [ ] între valori la fel este diferenţă semnificativă care se apreciază cu p. de 99,73%;
c) [x] valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;

e) [ ]
293. CM Utilitatea indicatorilor variaţiei constă în:

a) [x] analiza gradului de omogenitate a datelor din care s-au calculat indicatorii tendinţei
centrale şi verificarea reprezentativităţii acestora;
b) [x]compararea în timp şi (sau) spaţiu a mai multor serii de distribuţie după caracteristici
independente şi (sau) interdependente;
c) [x] separarea acţiunii factorilor esenţiali de factorii întâmplători;;
d) [ ] stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei datelor;
e) [x] concentrarea valorilor individuale ale caracteristicilor şi deplasarea acestora faţă de

valorile tipice.
294. CM Indicatori ai variaţiei după modul de sistematizare a datelor primare sunt:

a) [x] indicatori calculaţi pentru serii multidimensionalei;
b) [x] indicatori ai variaţiei calculaţi pentru serii de distribuţie unidimensionale;
c) [ ] determinarea obiectivelor cercetării indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi absolute;
d) [ ] indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi relative;
e) [ ] indicatori sintetici.
295. CM Indicatori ai variaţiei după modul de calcul şi exprimare sunt:

a) [ ] indicatori calculaţi pentru serii multidimensionalei;
b) [ ] indicatori ai variaţiei calculaţi pentru serii de distribuţie unidimensionale;
c) [x] determinarea obiectivelor cercetării indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi absolute;
d) [x] indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi relative;
e) [ ] indicatori sintetici.
296. CS Indicatori ai variaţiei după numărul variantelor luate în calcul sunt:
a) [ ] indicatori calculaţi pentru serii multidimensionalei;
b) [ ] indicatori ai variaţiei calculaţi pentru serii de distribuţie unidimensionale;
c) [ ] determinarea obiectivelor cercetării indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi absolute;
d) [ ] indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi relative;
e) [x] indicatori sintetici.
297. CM Abaterea medie pătratică:

a) [x] este un indicator important în analiza variaţiei;
b) [ ] este un indicator important în analiza frecvenţei;
c) [x] se foloseşte la estimarea erorilor de selecţie;
d) [x] se utilizează pentru elaborarea standardelor de dezvoltare fizică;
e) [x ] se exprimă în unitatea de măsură în care se exprimă şi caracteristica
298. CS Coeficientul ce indică o variaţie mică este:

a) [x ] un coeficient de variaţie cu valori sub ± 10%;
b) [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între ± 10% şi ± 20%;
c) [ ] un coeficient de variaţie cu valori peste ± 20%;
d) [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între 35 - 40%;
e) [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între 40 - 45%;
299. CS Coeficientul ce indică o variaţie mare este:

a) [ ] un coeficient de variaţie cu valori sub ± 10%;
b) [ ] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între ± 10% şi ± 20%;
c) [x ] un coeficient de variaţie cu valori peste ± 20%;
300. CS Coeficientul ce indică o variaţie medie este:

a) [ ] un coeficient de variaţie cu valori sub ± 10%;
b) [x] un coeficient de variaţie cu valori cuprinse între ± 10% şi ± 20%;
c) [ ] un coeficient de variaţie cu valori peste ± 20%;
301. CS Etapa iniţială a studiului statistic constă în:

a) [x ] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
b) [ ] reviul literaturii;
c) [ ] elaborarea dizainului studiului;
d) [ ] colectarea datelor;
e) [ ] prezentarea rezultatelor.
302. CM Etapele cercetării după altă abordaresunt:

a) [x ] elaborarea planului și programului cercetării;
c) [x] colectarea informațieir;
d) [ ] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
e) [x]gruparea și prelucrarea informației.
303. CS Etapa finală a studiului statistic constă în:

a) [ ] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
c) [x] elaborarea dizainului studiului;
e) [ ] prezentarea rezultatelor.
304. CS La ce etapă a studiului pot fi utilizate observaţia, ancheta, interviul

a) [ ] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
c) [ ] elaborarea dizainului studiului;
e) [ x] prezentarea rezultatelor.
305. CM Gruparea și prelucrarea informației ca etapă a cercetării, constă în:

a) [x] verificarea calitativă și cantitativă
b) [x]codificarea informaților
c) [ ] determinarea incorectă a unităţii de observaţie
d) [x ] repartizarea după caracteristici
e) [x] calcularea indicatorilor
306. CS Analiza și sinteza datelor ca etapă a cercetării, constă în:

a) [x ] structura și dinamica fenomenelor
b) [x] tendințele și legitățile de dezvoltare
c) [x ] compararea rezultatelor
d) [ ] codificarea informaților
e) [ ] repartizarea după caracteristici
307. Etapele de evoluţie a statisticii ca ştiinţă sunt:

a) [x]etapa statisticii practice;
b) [x] etapa statisticii descriptive;
c) [x] etapa aritmeticii politice;
d) [ ] etapa statisticii teoretice;
308. Obiectivele biostatisticii sunt:
a) [x] studierea stării sănătăţii populaţiei;

b) [x] planificarea, economia şi finanţarea ocrotirii sănătăţii;
c) [x] studierea legăturii dintre influenţa mediului ambiant şi factorii sociali
asupra sănătăţii populaţiei;
d) [ ] acumularea şi analiza datelor referitor la activitatea instituţiilor şi cadrelor
politice;
e) [x] evaluarea eficacităţii metodelor de profilaxie şi tratament.
309. Ce tip de caracteristică statistică este starea civilă (căsătorit/necăsătorit)?
a) [ ] cantitativă;
b) [x] alternativă;
c) [ ] calitativă;
d) [ ] nealternativă;
e) [ ] numerică
310. Gruparea pe intervale egale presupune următoarele operaţiuni:
a) [ ] stabilirea caracteristicilor cronologice;
b) [x] stabilirea mărimii intervalului de grupare;
c) [x] calcularea amplitudinii variaţiei;
d) [x] determinarea numărului unităţilor seriei statistice care sunt incluse în fiecare interval;
e) [x] precizarea limitelor superioare şi inferioare ale intervalelor de grupare.
311. Distribuţia datelor în totalitatea selectivă poate fi:
a) [x] alternativă;
b) [x] simetrică;
d) [x] asimetrică
e) [ ] modală.
312. Din etapele studiului statistic fac parte:
a) [x] elaborarea scopului şi obiectivelor cercetării;

b) [ ] identificarea şi corectarea erorilor;
c) [x] colectarea datelor;
d) [x] formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
e) [x] prezentarea rezultatelor.
313. Valoarea modală este:
a) [x] valoarea cel mai frecvent întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate
b) [ ] valoarea cel mai rar întâlnită în cadrul colectivităţii statistice analizate
c) [ ] valoarea medie în cadrul colectivităţii statistice analizate
d) [ ] valoarea totală în cadrul colectivităţii statistice analizate
e) [ ] valoarea ce împarte colectivitatea statistică în două părţi egale
314. La ce etapă a evoluţiei statisticii ca ştiinţă s-a realizat delimitarea evidenţei statistice de
evidenţa contabilă?
b) [x] etapa statisticii descriptive;
e) [ ] etapa statisticii moderne.
315. Hermann Conring, Martin Schmeitzel şi Gottfried Achenwall sunt reprezentanţii de
seamă ai etapei:
a) [ ]statisticii practice;
b) [x] statisticii descriptive;
c) [ ] aritmeticii politice;
d) [ ] probabilistice;
e) [ ] statisticii moderne.
316. Cine din următoarele personalităţi este considerat părintele statisticii?
a) [ ] Hermann Conring;
b) [x] Gottfried Achenwall;
c) [ ] John Graunt;
d) [ ] Wiliam Petty;
e) [ ] Martin Schmeitzel.
317. La ce etapă a evoluţiei statisticii ca ştiinţă se poate vorbi de analiza statistică ştiinţifică a
unor date şi informaţii culese în acest scop cu desprinderea regularităţilor în evoluţia
fenomenelor sociale?
c) [x] etapa aritmeticii politice;
318. La ce etapă a evoluţiei statistica se îmbogăţeşte cu noi metode matematice: calculul
probabilităţii, formularea legii numerelor mari şi alte legităţi statistice?
d) [x] etapa probabilistică;
319. La ce etapă a evoluţiei statistice se înfiinţează oficiile naţionale şi internaţionale de
statistică, apar primele reviste de specialitate?
320. Reprezentanţii statisticii moderne sunt:
a) [x] F. Galton;
b) [x] K. Pearson;
c) [ ] A. Ciuprov;
d) [x] C.E. Spearman;
e) [ ] J. Bernoulli
321. Analiza și sinteza datelor reprezintă:
a) [x] Structura și dinamica fenomenelor;
b) [x] Tendințele și legitățile de dezvoltare;
c) [x ] Compararea rezultatelor;
d) [ ] Evidențierea abaterilor cauzale;
e) [x ]Elaborarea concluziilor și recomandărilor
322. Structura generală a lucrării ştiinţifice conţine următoarele elemente:
a) [x] Titlu / Tema;
b) [x] Actualitate;
c) [x ] Capitolul I (revista literaturii);
d) [ ] Capitolul II Rezultate proprii;
e) [x ]Concluzii și recomandări
323. Capitolul II din structura generală a lucrării ştiinţifice trebuie să conţină:
a) [ ] titlu / tema;
b) [ ] actualitate;
c) [ ] revista literaturii;
d) [ ] rezultate proprii;
e) [x] materiale şi metode
324. Capitolul III din structura generală a lucrării ştiinţifice trebuie să conţină:
b) [ ] actualitate;
c) [ ] revista literaturii;
d) [x] rezultate proprii;
e) [ ] materiale şi metode
325. Capitolul I din structura generală a lucrării ştiinţifice trebuie să conţină:
b) [ ] actualitate;
c) [x] revista literaturii;
d) [ ] rezultate proprii;
e) [ ] materiale şi metode
326. Termenul de metodă are mai multe acceptiuni:
a) [x] în sens abstract, presupune ordine, logică, tehnică;
b) [x] în sens concret, presupune un ansamblu de procedeie destinate să asigure
un rezultat aştepat;
c) [x]în sens ştiinţific, un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea
adevărului;
d) [ ] în sens ştiinţific, presupune ordine, logică, tehnică;
e) [ ]în sens concret, presupune un ansamblu de procedeie ce au ca scop
determinarea adevărului;
327. Termenul de metodă în sens ştiinţific presupune:
a) [ ] ordine;
b) [ ] un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat;
c) [x] un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului;
d) [ ] logică;
e) [ ] tehnică.
328. Termenul de metodă în sens abstract presupune:
a) [x] ordine;
b) [ ] un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat;
c) [ ] un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului;
d) [x] logică;
e) [x ] tehnică.
329. Termenul de metodă în sens concret presupune:
a) [ ] ordine;
b) [x] un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat;
c) [ ] un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului;
d) [ ] logică;
e) [ ] tehnică.
330. Ce metodă de cercetare presupune studierea modului în care se modifică diferite fenomene şi
caracteristici ale acestora în condiţii create special în laborator sau în teren
b) [x] metoda experimentală;
e) [ ] metoda sociologică.
331. Ce metodă de cercetare a biostatisticii analizează dinamica fenomenelor în timp?
d) [x] metoda istorică;
332. Ce metodă de cercetare a biostatisticii presupune studierea diverselor aspecte
psihologice legate de memorie, gîndire, senzaţii, percepţii, caracter, temperament?
e) [x] metoda psihologică.
333. Legătură de corelaţie după formă poate fi:

a) [ ] pozitivă
b) [x] liniară
c) [ ] negativă
d) [ ] alternativă
e) [ ] bimodală
334. Legătură de corelaţie după sens poate fi:

a) [x] negativă
b) [ ] curbilinie
c) [ ] rectilinie
d) [ ] alternativă
e) [ ] bimodală
335. După formă legătura de corelaţie poate fi:

a) [ ] alternativă
b) [ ] negativă
c) [ ] pozitivă
d) [x] neliniară
e) [ ] multimodală
336. După sens legătură de corelaţie poate fi:
a) [ ] rectilinie
b) [ ] curbilinie
c) [x] pozitivă
d) [ ] continuă
e) [ ] ] multimodală
337. Legătură de corelaţie directă slabă este la valoarea rxy :

a) [x] 0,0 - +0,29
b) [ ] 0,0 - + 0,18
c) [ ] 0,0 - +0,12
d) [ ] 0,5 - +0,29
e) [ ] 0,29 - +0,75
338. Pentru care din valorile enumerate ale lui rxy legătură de corelaţie este directă medie:
a) [ ] +0,3 - +0,65
b) [x] +0,3 - +0,69
c) [ ] +0,3 - +0,47
d) [ ] +0,3 - +0,74
e) [ ] 0,69 - +0.99
339. Legătură de corelaţie directă puternică este la valoarea rxy :

a) [x] +0,7 - +0,99
b) [ ] +0,7 - +0,95
c) [ ] +0,7 - +0,98
d) [ ] +0,7 - +0,90
e) [ ] +0,3 - +0,69
340. Pentru rxy = +0,25 legătură de corelaţie va fi:

a) [ ] directă medie
b) [ ] inversă medie
c) [ ] directă puternică
d) [x] directă slabă
e) [ ] directă medie
341. La valoarea lui rxy = -0,85 legătură de corelaţie este:

a) [ ] inversă medie
b) [ ] inversă slabă
c) [x] inversă puternică
d) [ ] directă puternică
342. Dacă rxy = +0,58 legătură de corelaţie este :

a) [ ] directă slabă
b) [x] directă medie
c) [ ] directă puternică
d) [ ] directă deplină
e) [ ] indirectă medie
343. Valoarea rxy = -0,36 indică o legătură de corelaţie:

a) [ ] inversă slabă
b) [ ] inversă puternică
c) [ ] directă medie
d) [x] inversă medie
e) [ ] directă slabă
344. Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de corelaţie:

a) [x] directă puternică
b) [ ] directă medie
c) [ ] directă slabă
d) [ ] indirectă puternică
e) [ ] indirectă medie
345. Pentru rxy = -0,22 legătură de corelaţie va fi :

a) [ ] inversă medie
b) [ ] directă slabă
c) [x] inversă slabă
d) [ ] inversă puternică
346. Regresie se numeşte:

a) [ ] schimbarea argumentului în dependenţă de schimbarea a unei sau mai multe funcţii
b) [ ] schimbarea funcţiei în dependenţă de schimbarea a unui sau mai multor argumente
c) [ ] în dependenţă de schimbarea unei sau mai multe funcţii argumentul nu se schimbă
d) [x] gradul de modificare a funcţiei la schimbarea argumentului cu o anumită cantitate
e) [ ] schimbrea argumentului și funcției cu aceias unitate
347. Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei nu sunt echivalente,
regresia se numeşte:
a) [x] pozitivă
b) [ ] negativă
c) [ ] curbilinie
d) [ ] rectilinie
e) [ ] inversă
348. Dacă la sporirea oricăror valori ale argumentului sporirile funcţiei sunt echivalente,
regresia se numeşte:
a) [x] lineară
b) [x] rectilinie
c) [ ] inversă
d) [ ] curbilinie
e) [ x] directă
349. În dependenţă de formă, legătura de corelaţie poate fi:

a) [x] curbilinie
b) [ ] simplă
c) [ ] compusă
d) [ ] alternativă
e) [ ] directă
350. Coeficientul de regresie se utilizează pentru:

a) [ ] calcularea datelor orientative despre nivelul puterii de legătură
b) [x] calcularea legăturii de dependenţă sub aspect cantitativ
c) [ ] calcularea nivelului puterii de legătură dintre caractere cantitative
d) [x] calcularea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o
unitate de măsură
e) [ ] calcularea direcţiei de influenţă a unor factori asupra altor factori
351. Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate
este determinată prin calcularea:
a) [ ] coeficientului de corelaţie
b) [x] coeficientului de regresie
c) [ ] coeficientului de variaţie
d) [ ] deviației standard
e) [ ] erorii standard
352. ndicii standardizați se utilizează:

a) [ ] pentru caracteristica materialului primar
b) [ ] pentru determinarea exactităţii rezultatelor studiului
c) [ ] pentru compararea reciprocă a indicilor standardizați
d) [x] pentru compararea indicatorilor intensivi
e) [ ] pentru compararea valorilor absolute
353. Indicii standardizați, nivelului veridic al fenomenului:

a) [ ] corespund
b) [ ] corespund parţial
c) [x] nu corespund
d) [ ] îl caracterizează
e) [ ] îl explică
354. Indicii standardizați:

a) [ ] indică nivelul veridic al fenomenului studiat
b) [x] sunt convenţionali
c) [ ] sunt criterii de veridicitate a rezultatelor obţinute
d) [ ] sunt criterii de variabilitate a caracterului
e) [ ] sunt mai importanți decăt cei intensivi primari
355. Mărimea indicilor standardizați în dependenţă de standardul folosit:
a) [x] se modifică în toate cazurile
b) [ ] nu se modifică
c) [ ] se modifică la un număr mic de observaţii
d) [ ] se modifică la un număr mare de observaţii
e) [ ] nu se modifică la un număr mare de observații
356. De comparat indicii intensivi standardizați, calculaţi după standarde diferite:

a) [ ] este posibil în orice situație
b) [x] nu este posibil, indiferent de situație
c) [ ] este posibil la un număr mic de observaţii
d) [ ] este posibil la un număr mare de observaţii
e) [ ] nu este posibil, la un număr mic de observaţii
357. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi
neomogene după structură:
a) [x] se utilizează
b) [ ] nu se utilizează
c) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] se utilizează doar la un număr mic de observaţii
358. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi
omogene după structură:
a) [ ] se utilizează în toate cazurile
b) [ ] se utilizează la un număr mic de observaţii
c) [x] nu se utilizează
d) [ ] se utilizează la un număr mare de observaţii
e) [ ] nu se utilizează la un număr mic de observații
359. Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după structură se
utilizează:
a) [ ] evaluarea indicilor de raport
b) [ ] determinarea valorilor relative
c) [ ] standardizarea
d) [x] testul t
e) [ ] coeficientul de variație
360. Pentru compararea indicilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene după structură se
utilizează:
a) [ ] determinarea valorilor relative
b) [x] standardizarea
c) [ ] determinarea veridicităţii rezultatelor studiului
d) [ ] determinarea valorilor medii
e) [ ] coeficientul de corelație
361. Metoda directă de standardizare permite:
a) [ ] de a determina puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori
b) [ ] de a determina veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) [x] de a elimina influenţa structurii calitativ neomogene asupra totalităţilor comparate
d) [ ] de a determina nivelul veridic al indicilor variaţionali
e) [ ] de a determina standarde de tratament
362. Metoda directă de standardizare se utilizează pentru:

a) [ ] determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
b) [x] compararea indicilor intensivi în scopul de a înlătura influenţa asupra lor a factorilor ce
determină neomogenitatea totalităţilor comparate
c) [ ] determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate
d) [ ] determinarea standardelor de tratament
e) [ ] determinarea gradului de omogenitate
363. Pentru compararea indicilor mortalităţii generale a populaţiei din două localităţi
standardizarea directă se utilizează dacă:
a) [x] e cunoscută componenţa populaţiei pe vârste şi componenţa decedaţilor pe vârste în
fiecare localitate
b) [ ] sunt date despre numărul total al populaţiei şi distribuţia decedaţilor pe vârste în fiecare
localitate
c) [ ] sunt date despre distribuţia populaţiei pe vârste în numărul total de decedaţi în fiecare
localitate
d) [ ] sunt date despre distribuţia populaţiei pe sexe în numărul total de decedaţi în fiecare
localitate
e) [ ] sunt date despre distribuţia populaţiei pe sexe și distribuția decedaţilor pe vârste în fiecare
localitate
364. Dacă mărimea indicilor standardizați se deosebeşte de mărimea indicilor intensivi (A<B
apoi A>B):
a) [ ] factorul eliminat nu influenţează mărimea indicelui intensiv
b) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia descreșterii
c) [x] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv
d) [ ] factorul eliminat influenţează mărimea indicelui intensiv în direcţia creşterii
e) [ ] nu permite compararea A și B
365. La calcularea indicilor standardizați prin metoda directă de standardizare drept standard
poate fi primit:
a) [ ] distribuţia unei totalităţi studiate
b) [ ] indicii intensivi speciali
c) [x] mărimea unei totalităţi comparate
d) [ ] indicele intensiv, care caracterizează nivelul fenomenului într-o totalitate comparată
e) [ ] modulul
366. Drept standard la utilizarea metodei directe de standardizare poate fi primit:
a) [ ] indicii intensivi generali
b) [x] componenţa unei totalităţi
c) [ ] indicii intensivi speciali
d) [ ] media de grup a unei totalităţi comparate
e) [ ] mediana
367. Prima etapă a standardizării directe este:

a) [ ] calcularea indicilor intensivi speciali
b) [ ] calcularea indicilor standardizați
c) [x] calcularea indicilor intensivi generali şi speciali
d) [ ] calcularea standardului
e) [ ] raportarea rezultatelor
368. Etapa a doua a standardizării directe prevede:

a) [ ] calcularea indicilor intensivi generali
b) [ ] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
c) [ ] calcularea indicilor standardizați
d) [x] calcularea standardului
e) [ ] prezentarea grafică
369. A treia etapă a metodei directe de standardizare este:

a) [x] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
b) [ ] compararea indicilor standardizați cu cei intensivi
c) [ ] calcularea indicilor standardizați
d) [ ] calcularea standardului
e) [ ] elaborarea chestionarelor
370. Etapa a patra a standardizării directe include:

a) [ ] calcularea standardului.
b) [ ] calcularea "valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard
c) [x] calcularea indicilor standardizați
d) [ ] compararea indicilor standardizați cu cei intensivi
e) [ ] scrierea concluziilor și recomandărilor
371. Funcţiile indicatorilor statistici sunt:

a) [x] de măsurare
b) [x] de comparare
c) [x] de analiză
d) [x] de verificare a ipotezelor
e) [ ] de proporţie
372. Metodele de selectare a totalităţii selective sunt:

a) [x] Cercetarea monografică;
b) [ ] Cercetarea selectivă atipică;
c) [x] Cercetarea prin sondaj;
d) [x] Cercetarea selectivă aleatorie
e) [ ] Cercetarea bibliografică
373. Componentele ratei sunt:

a) [x] Numitorul
b) [x] Numărătorul
c) [ ] Produsul
d) [x] Multiplicatorul
e) [x] Timpul
374. Tipurile de rate sunt:

a) [x] Brute
b) [ ] Specializate
c) [x] Standardizate
d) [x] Speciale
e) [ ] Simple
375. Caracteristica de timp ne permite să determinăm:

a) [ ] Aria geografică
b) [x] Modificările pe termen scurt
c) [ ] Etnia
d) [x] Modificările ciclice
e) [x] Modificările seculare
376. Caracteristica de loc ne permite să determinăm:

a) [ ] Vârsta
b) [x] Zona geografică
c) [x] Sectorul urban/rural
d) [ ] Sexul
e) [ ] Profesia
377. Caracteristica de persoană ne permite să determinăm:

a) [x] Statutul matrimonial
b) [ ] Modificările ciclice
c) [ ] Locul de trai
d) [x] Vârsta
e) [x] Etnia
378. Seria cronologică:

a) [x] Este seria formată din valori omogene, comparabile
b) [ ] Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori relative şi medii
c) [x] Vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor unui fenomen
d) [ ] Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori absolute
e) [ ] Se utilizează pentru a analiza modificările statice
379. Particularităţile seriilor cronologice sunt:
a) [ ] Independenţa
b) [x] Omogenitatea
c) [x] Periodicitatea
d) [x] Variabilitatea
e) [ ] Incomparabilitatea
380. Una din particularităţile seriilor cronologice este.

a) [ ] Incomparabilitatea
b) [ ] Independenţa
c) [x] Omogenitatea
d) [ ] Unicitatea
e) [ ] Invariabilitatea
381. Seriile cronologice de moment:

a) [ ] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
b) [ ] Permit cumularea valorilor termenilor
c) [x] Reprezintă nivelul la care a ajuns fenomenul într-un moment
d) [x] Nu permit cumularea valorilor termenilor
e) [x] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la finele anului
382. Seriile cronologice pe intervale:

a) [ ] Nu permit cumularea valorilor termenilor
b) [x] Sunt formate din valori care se referă la anumite intervale de timp
c) [x] Permit cumularea valorilor termenilor
d) [x] Fiecare valoare este rezultatul unui proces
e) [ ] Pot fi formate din valori ale fenomenului înregistrate la începutul anului
383. Seriile cronologice formate din valori relative includ:

a) [ ] Medii
b) [x] Rate
c) [ ] Mediane
d) [x] Rapoarte
e) [x] Proporţii
384. Seriile cronologice formate din valori medii includ:

a) [x] Modul
b) [ ] Ratele
c) [x] Media
d) [ ] Proporţii
e) [x] Mediana
385. Într-o serie cronologică formată din valori absolute, putem întâlni aşa indicatori ca:
a) [ ] Morbiditatea
b) [x] Numărul de paturi
c) [ ] Mortalitatea
d) [x] Numărul de medici
e) [ ] Asigurarea populaţiei cu medici
386. Într-o serie cronologică formată din valori relative, putem întâlni aşa indicatori ca:
a) [ ] Numărul de populaţie
b) [ ] Numărul de medici
c) [x] Natalitatea
d) [x] Invaliditatea
e) [ ] Numărul de naşteri
387. Seria cronologică poate fi reprezentată grafic prin:

a) [ ] Cartodiagrame
b) [x] Diagrame prin coloane
c) [x] Diagrame polare
d) [x] Cronograme
e) [x] Historiograme
388. Indicatorii absoluţi ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Indicele de dinamică
b) [x] Volumul agregat
c) [x] Modificarea absolută
d) [ ] Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică
e) [x] Valorile individuale absolute
389. Indicatorii relativi ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Volumul agregat
b) [x] Ritmul de dinamică
c) [x] Indicele de dinamică
d) [ ] Nivelul mediu
e) [ ] Modificarea medie absolută
390. Indicatorii medii ai seriei cronologice sunt:

a) [ ] Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică
b) [x] Nivelul mediu
c) [ ] Ritmul de dinamică
d) [x] Indicele mediu de dinamică
e) [x] Ritmul mediu de dinamică
391. Ajustarea seriilor cronologice se poate face prin următoarele metode:

a) [x] Metode analitice
b) [ ] Metode sintetice
c) [x] Metoda grafică
d) [x] Metoda mediilor glisante
e) [x] Metoda modificării medii absolute
392. Tipurile de corelaţii pot fi:
a) [x] Directe
b) [x] Pozitive
c) [x] Negative
d) [x] Stohastice
e) [ ] Structurale
392. Selectaţi tipurile de distribuţie a fenomenului în colectivitatea statistică:

a) [x] Simetrică
b) [x] Asimetrică pe stânga
c) [x] Alternativă
d) [x] Asimetrică pe dreapta
e) [ ] Nemodală
393. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:

a) [ ] Aria
b) [ ] Legenda
c) [x] Titlu
d) [x] Totalurile
e) [x] Rândurile şi coloanele
394. Selectaţi elementele obligatorii ale unui grafic:

a) [ ] Explicația
b) [x] Suprafaţa de reprezentare
c) [x] Aria
d) [x] Legenda
e) [ ] Interpretarea
395. Reieşind din formula pentru calcularea erorii standard a valorilor medii avem nevoie de:
a) [ ] Intervalul de încredere
b) [ ] Coeficientul de variaţie
c) [x] Numărul de observaţii
d) [ ] Valoarea relativă
e) [ ] Valoarea absolută
396. La calcularea erorii standard, dacă n ≤ 120, atunci la numitor se va lua:

a. n
b. n+1
c. n-1
d. 1- n
e. 1+ n
397. Selectați afirmațiile corecte cu referire la pragul de semnificație p:

a. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să nu depăşească limitele maximă şi
minimă
b. Se mai numeste contraprobabilitate
c. Are sinonim de criteriu de exactitate
d. Reprezintă probabilitatea că mediile de eşantion să depăşească limitele maximă
şi minimă
e. Se determină scăzând din 100 valoarea probabilității
398. Selectați pragurile de semnificație p recomandate în studii din domeniu medical:

a. 10 %
b. 5 %
c. 1 %
d. 7 %
e. 0.1 %
399. La compararea valorilor, utilizând testul t, pentru ca diferența să fie semnificativă statistic:
a. tcalculat = ttabelar
b. tcalculat > ttabelar
c. tcalculat ≤ ttabelar
d. tcalculat ≠ ttabelar
e. tcalculat ≈ ttabelar
400. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat < ttabelar, atunci:
a. Există diferență semnificativă statistică
b. Nu există diferență semnificativă statistică
c. Un atare rezultat nu este posibil
d. În unul din cazuri rezultatele sunt mai bune
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare
401. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat > ttabelar, atunci:
a. Există diferență semnificativă statistică între ele
b. Nu există diferență semnificativă statistică între valori
c. Un atare rezultat nu este posibil
d. Între valorile comparate rezultatele sunt semnificativ diferite
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare
402. Pentru un prag de semnificație de 0,05, daca n ≥ 120, valoarea lui t este:
a. 3.29
b. 2.58
c. 1,95
d. 1.96
e. 2
a. 2
b. 2,5
c. 3.29
d. 2.58
e. 1.96
a. 2.58
b. 3.29
c. 3,95
d. 1.96
e. 2
405. Selectați tehnicile parametrice de comparație:

a. tehnica lui χ ²
b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
406. Selectați tehnicile neparametrice de comparație:

a. testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor
b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
407. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand nu sunt asigurate condițiile
omogenității și simetriei:
a. Testele neparametrice
b. tehnica lui χ ²
c. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. testul t Student
408. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand avem doar două grupuri de
comparație și sunt asigurate condițiile omogenității și simetriei:
a. Testele parametrice
b. tehnica lui χ ²
c. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. testul t Student
409. Selectați afirmațiile corecte cu referire la tehnica lui χ ² :

a. Este analog testului parametric t
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de
pregatire, grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre rezultatele
observate și așteptate.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură
nominala
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.
410. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul U al lui Mann-Whitney:

a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de pregatire,
grupuri de tratament
c. Operează cu numere ordinale.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură nominala
e. Poate fi utilizat atât cu eșantioane mici, cât si cu esantioane mari
411. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul Wilcoxon al rangurilor pereche:

a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când grupurile corelate nu îndeplinesc condițiile parametrice
c. Are aceleași principii cu testul t dependent
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice masură nominala
e. Determină marimea diferentelor dintre rezultate, ordonate după rang.
412. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul ANOVA Kruskal-Wallis al

rangurilor:
a. Este un test parametric
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel de pregatire,
grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre rezultatele
d. Pentru analiză, datele sunt convertite în ranguri.
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.
413. Ce este caracteristic pentru Testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor:
a. Testul este analog tehnicii ANOVA cu masurători repetate din statistica
parametrică.
b. Rezultatele sunt ordonate pe ranguri
c. Este un test parametric
d. Utilizează χ ² ca test de semnificație.
e. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre rezultatele
414. Selectati testele neparametrice care utilizează rangurile:

a. Testul Wilcoxon
b. testul t Student
c. Testul Friedman ANOVA
d. Testul ANOVA Kruskal-Wallis
e. Testul χ ²
415. CS În seria variaţională unde f =1, iar n <120, deviaţia medie pătratică se calculează
conform formulei:
a) [x]  = d2n
b) [ ]  = d2n-2
c) [ ]  = d2n
d) [ ]  = dn
e) [ ]  = dn-1
416. În seria variabilă unde f >1, iar n > 120, deviaţia medie pătratică se calculează după
formula:
a) [ x]  = d2fn
b) [ ]  = d*fn
c) []  = d2fn-1
d) [ ]  = d*fn-1
e) [ ]  = d2fn-1
417. În seria variabilă unde f >1, iar n <120, deviaţia medie pătratică se calculează după
formula:
a) [ ]  = d2fn
b) [ ]  = d*fn
c) [x]  = d2fn-1
d) [ ]  = d*fn-1
e) [ ]  = d2fn-1
418. CS Selectați formula de calcul a coeficientului de variaţie:

a) [ ] Cv = x100/n
b) [ ] Cv = x100/n-1
c) [x] Cv = x100/Ma
d) [ ] Cv = /Ma
e) [ ] Cv = x100/Ma-1
419. În seria variabilă unde f >1, iar n <120, dispersia se calculează după formula:
a) [ ]  2 = d2*fn
b) [ ]  2 = d*fn
c) [x]  2 = d2*fn-1
d) [ ]  2 = d*fn-1
e) [ ]  2 = d2*fn-1
420. Formula pentru calculul veridicităţii diferenţei valorilor medii după criteriul t -Student:
a) [ ] (Ma1+Ma2)/  (Es12+Es22)
b) [x] (Ma1-Ma2)/ (Es12+Es22)
c) [ ] (Ma1-Ma2)/ (Es12+Es22)
d) [ ] (Ma1-Ma2)/  (Es1+Es2)
e) [ ] (Ma1+Ma2)/ (Es12+Es22)
421. Eroarea reprezentativităţii valorilor relative se determină conform formulei :

a) [] Esp=(p x q)/n
b) [ ] Esp=p /n
c) [x] Esp=(p x q)/n
d) [ ] Esp=(p x q)/ t
e) [ ] Esp=(p x q)
422. Formula de calcul a erorii reprezentativităţii valorilor medii este următoarea:
a) [ ] Es=±  -1n
b) [ ] Es=±  n
c) [x] Es=±  n

d) [ ] Es=±  1-n
e) [ ] Es=±  n-1
423. În seria variaţională unde f =1, dispersia se calculează conform formulei:
a) [ ]  2 = d2n-1
b) [ ]  2 = d2n-2
c) [x]  2 = d2n
d) [ ]  2 = dn
e) [ ]  2 = dn-1
424. În seria variaţională unde f >1, iar n >120, dispersia se calculează conform formulei:
a) [ ]  2 = dn
b) [ ]  2 = d2n-2
c) [ ]  2 = d2n
d) [x]  2 = d2 *f n
e) [ ]  2 = d*f n-1
425. CS Formula de calcul a deviaţiei standard conține următorii indicatori:

a) [ ] media aritmetică
b) [ ] mediana
c) [ ] coeficientul de variație
d) [ ] amplitudinea
e) [x] deviația valorilor individuale de la medie

Biostatistica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biostatistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Selectați tipul de studiu care generează ipoteze:

10. Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective

17. Riscul Relativ (RR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:

18. Riscul apariției rezultatului la neexpuși este un indicator al studiilor

19. Tabelul de contingență 2x2 se utilizează în calculul indicatorilor studiilor:

20. Riscul apariției rezultatului la expuși este un indicator al studiilor

21. Ce presupune aspectul practic al statisticii?

a) culegerea informaţiilor despre fenomene;

d) distribuţia simetrică a caracterului;

e) disponibilitatea de caracteristici esenţiale, similar celor din cea integrală.

25. Totalitatea statistică este:

b) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute de spaţiu,

c) o grupă de unităţii de observaţie neomogene luate împreună în limite cunoscute de spaţiu

d) o grupă mare de elemente relativ omogene, luate împreună în limite cunoscute de

e) o totalitate a manifestărilor (elementelor) de aceeaşi natură şi esenţă calitativă ale

26. Totalitatea statistică este formată din:

27. Ce sunt fenomenele în masă?

a) fenomenele care se produc într-un număr mare de cazuri, prezentând anumite

b) nivelul mediu al caracterului;

29. Caracteristicile statistice în funcţie de modul de exprimare pot fi:

30. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:

34. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a fenomenului pot

36. Din caracterele de evidenţă cantitative face parte:

37. Selectaţi caracterele atributive:

b) [ ] numărul zilelor de tratament;

c) [x] forma nozologică;

d) [x] culoarea tegumentelor;

38. La caracterele nominative de evidenţă rezultativă pot fi atribuite:

39. La caracterele numerice de evidenţă factorială pot fi atribuite:

d) [ ] nivelul tensiunii arteriale;

40. Metode de selectarea a totalităţii selective sunt:

a) [x] cercetarea prin sondaj;

b) [x] cercetarea monografică;

c) [x] cercetarea aleatorie selectivă;

d) [x] cercetarea mecanică selectivă;

41. Unităţile de observaţie în funcţie de modul de exprimare pot fi:

42. În cazul distribuţiei simetrice, numărul maximal de cazuri de observaţie se situează:

b) [x] la centrul seriei;

c) [ ] la extremitatea dreaptă a seriei;

e) [ ] la extremitatea stângă a seriei.

a) [ ] valoarea medie a caracterului;

b) [ ] valoarea maximală a caracterului;

c) [x] valoarea minimală a caracterului;

d) [ ] spre centrul seriei;

e) [ ] a), b), c).

a) [x] valoarea maximală a caracterului;

b) [ ] valoarea minimală a caracterului;

c) [ ] valoarea medie a caracterului;

d) [ ] spre centrul seriei

e) [ ] a), b), c).

b) [x] asimetrică de stânga;

e) [ ] usor asimetrică pe dreapta.

d) [x] asimetrică de dreapta;

79. Distribuţia bimodală a caracterului ne vorbeşte despre:

a) [ ] omogenitatea relativă a totalităţii studiate;

b) [x] neomogenitatea totalităţii studiate;

c) [ ] omogenitatea parţială a totalităţii;

d) [ ] neomogenitatea relativă a totalităţii;

e) [ ] sporirea gradului de omogenitate.

a) [ ] arată cât de repede evenimentul apare în populaţie;

b) [x] permite compararea unei populaţii cu alta;

c) [ ] arată ce fracţiune a populaţiei este afectată;