Cromatica în opera lui Bacovia nu are statut de figurant, ci de protagonist.

Albul, negrul, violetul

ori galbenul îsi împart mai toata poezia autorului. Subiect de studiu, de exercitiu sunt numai
primele patru, fiecare figurând o realitate totalitara, un univers reconstituit cu minutiozitate.
Bacovia nu realizeaza sugestia printr-o tehnica impresionista; nu exista nuante în culorile
bacoviene; culorile sale sunt concentrate, ele devin strigate ale sufletului, ale trairii.

CULOARE SI MOTIVE SIMBOLISTE Trairea existentiala a durerii, sentimentul de pustietate

si singuratate sunt elemente impresioniste realizate însa de poet prin corespondente între
sentiment si culoare. Gama de culori este restrânsa, concentrata pe câteva motive tipic
simboliste: urâtul, plictisul, tristetea, nevroza, angoasa, monotonia, ele având corespondente si în
lumea instrumentelor muzicale.

ALB – nevroza, reverie, sfârsit

NEGRU – moarte, disparitie, urât, carbonizare

ROSU – boala, degradare, finalitate

VIOLET – monotonie, crepuscul, alienare

GALBEN – deznadejde, dezolare, tristete

GRI – angoasa, plictis

ROZ

VERDE nevroza, tristete

ALBASTRU

EXEMPLIFICARE

ALBUL contureaza reveria si infinitul ei, dar si starea de nevroza.

Orchestra începu cu-o indignare gratioasa.

Salonul alb visa cu roze albe --
Un vals de voaluri albe ...
Spatiu, infinit, de o tristete armonioasa ...

În aurora plina de vioare,

Balul alb s-a resfirat pe întinsele carari --
Cântau clare sarutari ...
Larg, miniatura de vremuri viitoare ...

POEZIA LUI BACOVIA George Bacovia este un reprezentant semnificativ al

simbolismuluiSIMBOLISMUL este un curent literar artistic manifestat la sfârşitul secolului al
19-lea,potrivit căruia fiecare obiect şi fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimat şi
descifrat cu ajutoul simbolurilor
 3. TEMELE POEZIEI BACOVIENEMOARTEA,element predominant în poeziile lui
Bacovia,provoacă rareori panică fiind de obicei dorită şi aţteptată ca remediu al bolii existenţiale
de care suferă poetulIUBIREA nu mai este proiectată ca idealitate, ca formă a perfecţiunii, ci
este trăită ca un sentiment maladiv, anemic şi condamnat fatalmente la eşec. Iubirea nu este
prezentată în concordanţă cu o natură complice, orcotitoare:“Pe garduri batrane, pe stresini de
lemn, / Si frunzele cad ca un sinistru semn / In linistea gradinii adormite. / O palida fata cu
gesturi grabite / Asteapta pe noul amor…/ Pe cand discordant si infiorator, / Scartaie toamna din
crengi ostenite.”(“In gradina”).
 4. MOTIVELE POEZIEI BACOVIENEMotivul singurătăţii :solitudinea devine un sentiment
sumbru,apăsător,asociat cu spaţiul camerei(izolarea) sau cu spaţii exterioare(parcul,străzile sau
oraşul de provincieMotivul oraşului deprimat constituie fundalul pe care sunt proiectate
impostazele umane specifice poeziei bacoviene:copii si fecioare bolnăvicioase,o palidă
muncitoare,poetul rătăcind fără sens şi făcând gesturi absurde
 5. CROMATICAGama de culori este restrânsă în poezia lui Bacovia,centrată pe câteva motive
tipic simboliste:urâtul, plictisitul, tristeţea, monotonia.Esenţial sugestivă,culoarea,în loc să
reliefeze obiectul,dimpotrivă,estompează conturul,îl dizolvă într-un fluid unic,capabil să impună
o anumită stare de spirit.Culorile,ca şi intrumentele muzicale,au rolul de a sugera o stare
sufletească
 6. SEMNIFICAŢIA CULORILORNEGRUL sugerează carbonizarea,trecerea în lumea
anorganică:(“Negru”).ALBUL alcătuieşte un tablou sumbru,deprimant(“Decor”).VIOLETUL
caracterizează adeseori apusurile de soare,fiind specific anotimpului de toamnă şi este asociat de
multe ori cu GALBENUL,culoare a bolii şi a mizeriei.
 7. George Bacovia afirma“Fiecărui sentiment îicorespunde o culoare.Acum,în urmă,m-a
obsedat galbenul,culoarea deznădejdei...În plumb văd culoarea galbenă.Compuşii lui dau un
precipitat galben.Temperamentului meu îi convine această culoare.După violet şi alb am evoluat
spre galben...Plumbul ars este galben.Sufletul ars e galben(...).Altă dată,în “Plumb”,pe lângă
impresia colorată mai simţeam alta statică de greutate.Plumbul apasă cel mai greu pe om...Cât
priveşte despre mine am fost şi rămân un poet al decadenţei.”
 8. PLUMBDormeau adânc sicriele de plumb,Si flori de plumb si funerar vestmint --Stam
singur în cavou... si era vint...Si scirtiiau coroanele de plumb.Dormea întors amorul meu de
plumbPe flori de plumb, si-am inceput să-l strig --Stam singur lângă mort... si era frig...Si-i
atirnau aripile de plumb.
 9. CROMATICA ÎN POEZIA “PLUMB”Cromatica poeziei, ca şi semnificaţia
acesteia,reprezintă,în fond,proiecţia personală,subiectivă a fiecaărui lector.Se ştie că în cazul
simbolismului cromatic aceeaşi culoare poate genera deiverse sugestii în funcţie de sensibilitatea
şi reprezentările particulare.Dacă universul reprezentat în “Plumb” este galben,după cum
mărturisea poetul într-un interviu,este de remarcat dominaţia acestei unice culori în detrimentul
unei palete policrome.Gakben sau gri,universul poeziei este de o exasperantă monotonie,aproape
imobil,sigur apăsător şi sufocant
 10. AMURG VIOLETAmurg de toamnă violet ...Doi plopi, în fund, apar în siluete-- Apostoli
în odăjdii violete --Orasul e tot violet.Amurg de toamnă violet ...Pe drum e-o lume lenesă,
cochetă;Multimea toată pare violetă,Orasul tot e violet.Amurg de toamnă violet ...Din turn, pe
câmp, văd voievozi cu plete;Străbunii trec în pâlcuri violete,Orasul tot e violet.
 11. CROMATICA ÎN POEZIA “AMURG VIOLET”<br />Gama cromatică este una
monotonă,intensificarea senzaţiei realizându-se prin repetarea obsesivă a culorii violet.Aceasta
favorizează un anume echivoc, o anumită ambiguitate semantică, mai ales în ultima strofă unde
senzaţia de fantastic, de retragere într-un trecut iluzoriu este şi mai evidentă.Amurgul,moment al
zilei ce favorizează inserţia fiorului fabulos li culoarea violet conduc la o viziune
halucinantă,realitatea prozaică transformându-se în mit şi iluzie