UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA: ISTORIE SI GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA : CONSILIERE SI ADMINISTRARE IN RESURSE

UMANE

MASTER: ANUL I

ETICA CERCETARII SOCIALE

Metodologia cercetarii sociale

Roibu ( Hariga) Claudia Anca Lect. Dr. Cernica Niadi

Introducere in etica cercetarii: de la prescriptie la
realizarea practica

Aspectele fundamentale in etica cercetarii au la baza o serie de principii etice: a respecta

autonomia, a nu face rau, a face bine (principiul beneficiului), si a urma dreptatea si echitatea.
Aceste aspecte, in ceea ce priveste aplicarea in practica devin si mai delicate cand este vorba de
studii internationale in care asteptarile, practicile si uzantele asociate cercetarii in "tara tinta" pot
fi foarte diferite de cele ale "tarii de origine a studiului". Aplicatiile practice ce decurg din etica
cercetarii conduc la consideratii pe marginea urmatoarelor teme:

1. Protejarea subiectilor pentru a nu fi vatamati fizic sau psihologic - in

situatia in care riscul
prevazut inainte de inceperea cercetarii este semnificativ crescut in raport cu beneficiul potential,
cercetarea ar trebui sa nu fie aprobata si sa nu fie derulata;

2. Mentinerea caracterului privat [privacy - in lb. engleza] - se refera la pastrarea

caracterului
anonim al cercetarii; doar coordonatorul cercetarii ar putea cunoaste, pe baza unui document unic
pastrat inchis, protejat, la care doar acesta are acces, asocierea dintre numele participantilor la
cercetare si numere de cod atribuite si folosite pe tot parcursul procesului cercetarii; de
asemenea, caracterul privat se refera si la asigurarea intimitatii, lipsa urmaririi, observarii,
inregistrarii cuiva prin incalcarea spatiului privat;

3. Absenta coercitiei - constrangerea, fortarea cuiva la a participa intr-o cercetare, in

situatiile in
care exista o diferenta obiectiva sau subiectiva de putere intre cercetatori sau persoane si grupuri
interesate de rezultatele cercetarii, pe de o parte, si subiectii sau participantii vizati;

4. Consimtamantul informat - consimtamantul este considerat a fi 1) act prin care se

consimte o propunere; acord intre persoane; asentiment. 2) aprobare benevola; adeziune
(Dictionarul Explicativ al Limbii Romane). In forma sa concreta, este un document explicit, clar,
complet, pe intelesul subiectilor si al acelora responsabili de acestia (in cazul persoanelor minore
si a celor a caror capacitate de a-si da acordul este limitata sau inexistenta). La acesta se ajunge
pracurgand un proces continuu caracterizat prin "voluntariat" - participare voluntara, informare,
intelegere, si discernamant. Principalele aspecte care sunt incluse in realizarea unui
consimtamant informat sunt: scopul cercetarii; identificarea clara a cercetatorului si/sau a echipei
de cercetare; descrierea activitatilor de cercetare; durata si masura implicarii participantului
potential; beneficiile potentiale ale participarii pentru persoana implicata ca si pentru societate;
riscurile implicite si explicite ale participarii, inclusiv eventualitatea unui disconfort pentru
participant; asigurarea ca se va asigura anonimatul pe parcursul si dupa efectuarea cercetarii,
inclusiv in cadrul diseminarii rezultatelor; modalitatea de a fi contactati cercetatorii in cazul in
care apar intrebari, temeri sau preocupari inainte, in timpul sau dupa realizarea cercetarii;
posibilitatea retragerii neconditionate in orice moment al studiului; (eventual) maniera prin care
subiectii pot obtine o copie a rezultatelor; si, in fine, un spatiu in cadrul documentului de
consimtamant informat in care participantul potential sa isi poata da incuviintarea cu privire la
implicarea sa in cercetare si faptul ca a inteles scopul cercetarii, prin semnatura (Salkind, 2000).

5. Confidentialitatea - este asigurata prin pastrarea tuturor datelor in conditii stricte, la

care sa aiba acces doar un numar minim de persoane care sa isi asume responsabilitatea pentru
aceasta;

6. Raportarea rezultatelor - cel mai adesea se realizeaza cat mai curand cu putinta
dupa terminarea studiului si in forme adaptate grupurilor tinta - marele public, alti cercetatori,
decidenti, practicieni, precum si catre participantii la cercetare (fie prin prezentare, fie prin
transmiterea unor sinteze a rezultatelor) (Salkind, 2000);

7. Recapitularea cercetarii impreuna cu participantii - in cazul in care

participarea la cercetare poate avea un impact emotional asupra subiectilor, in special in cazul in
care acestia au fost indusi in eroare [deceived, in limba engleza] conform cu designul specific al
cercetarii in
chestiune si, la final, li se comunica participantilor daca, cum si in ce scop au fost manipulati;
astfel, "ventilarea" emotiilor negative ale participantilor se poate realiza cel mai bine imediat
dupa terminarea situatiei experimentale;

8. Accesul egal la beneficii - este foarte important in cazul cercetarilor experimentale

care include grupuri de comparatie sau de control; in aceste situatii, grupului de
comparatie/control nu i se administreaza o conditie a experimentului (o interventie) privand,
astfel, pe acesti participanti, de beneficiile interventiei; cercetarea ar trebui sa includa masuri
pentru acordarea accesului egal la beneficii tuturor participantilor directi in cadrul unui studiu
(Salkind, 2000).

APLICATIE PRACTICA

In ceea ce urmeaza este prezentata o aplicatie practica care exemplifica punctele indicate mai
sus. Studiul care ilustreaza aspectele practice ale eticii cercetarii face parte din cercetarea
doctorala a autorului care a fost derulata intre 1998 si 2003, in cadrul universitatii Case Western
Reserve (CWRU) din Cleveland, Ohio, SUA.
Studiul "Expunerea la violenta si efectele asociate psihologice la copii si adolescenti din centre
de plasament din Judetul Iasi, Romania" examineaza incidenta autoraportata a expunerii la
violenta si a simptomelor psihologice ale depresiei, anxietatii, stresului posttraumatic, furiei si
disociatiei, precum si universalitatea relatiilor dintre expunerea la violenta si simptomele
traumatice in randul a 448 respondenti dintr-un esantion de institutii din judetul Iasi.
Specific studiului este urmarirea incidentei expunerii la violenta pe multiple planuri (axa
temporala, cronologica - in ultimul an si mai devreme de ultimul an; axa dezvoltarii - copilarie si
adolescenta; axa sexelor; axa zonelor semnificative ale vietii participantilor - institutia de
rezidenta, zona de cartier, vecinatate si scoala de masa din comunitate; axa intensitatii expunerii
la violenta" de la violenta verbala, la cea fizica pe trei nivele, pana la abuzul sexual; axa
frecventei expunerii la agentul agresiv" niciodata, uneori, des, aproape in fiecare zi). In final, un
model complex de regresie ierarhica multipla investigheaza relatia dintre expunerea la violenta
de-a lungul vietii si simptomele traumatice controland pentru aspecte demografice generale si
specifice situatiei institutionalizarii, prezenta si nivelul monitorizarii subiectilor in institutii,
preferintele si nivelul expunerii la violenta televizata, precum si nivelul autoraportat al propriului
comportament agresiv.

1. Protejarea subiectilor pentru a nu fi vatamati fizic sau psihologic - prin

asigurarea, inainte de
implementarea cercetarii, ca sunt respectate drepturile subiectilor si reglementarile in vigoare.
Cronologic, designul studiului a inceput in 1998, aprobarea din partea comitetului de etica
cercetarii (CWRU Institutional Review Board, Protocol #19991114 reinnoit pe data de 14
februarie 2003) a fost obtinuta in 1999, obtinerea aprobarilor din partea conducerii Facultatii de
Psihologie si Ştiintele Educatiei, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, Romania si din
partea Directiei Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului (DPC) Iasi in anii 2000 si 2001
au asigurat posibilitatea implementarii propriu-zise a cercetarii in teren, in centre rezidentiale
pentru copii si adolescenti ("centre de plasament") din Judetul Iasi, dupa obtinerea
consimtamantului informat de la fiecare director de centru de plasament selectat in esantionul de
institutii prevazut (conform cu Anexa 1).

2. Mentinerea caracterului privat - anonimitate si pastrarea spatiului privat si a

intimitatii
inclusiv in forma obtinerii implicite a "asentimentului", acordului [assent, in limba engleza],
participantilor minori.

3. Absenta coercitiei - Operatoriul a citit instructiunile pregatite mentionand scopul

cercetarii si faptul ca elevii sunt liberi sa nu participe, daca nu doresc. De asemenea, pe coperta
fiecarui chestionar a fost mentionat faptul ca participarea la completarea chestionarului poate fi
intrerupta in orice moment, ca se poate ca instrumentul completat sa nu fie returnat la final, iar pe
parcursul completarii acestuia respondentii au avut posibilitatea de a li se raspunde la orice intrebari
relative la continutul chestionarului sau la temeri pe care acestia le-ar fi putut avea. Au existat cateva
cazuri in care copii au mentionat operatorilor externi prezenti in sala ca le este teama sa
recunoasca tot ce li s-a intamplat, caz in care raspunsul standard a fost reiterarea conditiilor
participarii si descrierea in termeni inteligibili pentru copil, a conditiilor pastrarii anonimatului si
al confidentialitatii datelor, precum si posibilitatea lor de a nu completa sau a se retrage din
studiu in orice moment.

4. Consimtamantul informat. Este obtinut de la responsabilul legal al minorilor (in acest

caz, directorii centrelor de plasament). Acesta cuprinde descrierea esantionului si modul de pregatire
a copiilor pentru completarea chestionarelor precum si procedura de colectare a datelor.
Participarea voluntara a subiectilor este subliniata, precum si o indicatie cu privire la evaluarea
riscului. In plus fata de documentul-tip de consimtamant, fiecare director de institutie (si, in
prealabil, directorul Directiei Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului) a primit si un
material succint detaliind planul de cercetare, textul instructiunilor pentru elevi si un exemplar al
bateriei de chestionare. Astfel, in discutia premergatoare semnarii documentului de
consimtamant informat fiecare director a luat la cunostinta si a agreat si planul de masuri
prevazute in situatia in care copiii ar putea sa solicite ajutor sau sprijin: echipa proiectului
precum si personalul din fiecare institutie de plasament vor fi informati despre aceasta
posibilitate si vor fi pregatiti pentru a fi la dispozitia elevilor care vor intampina aceste probleme.
Dupa completarea chestionarului, elevilor li se va spune ca, daca au indoieli, griji, temeri, ca
urmare a raspunsurilor date, pot discuta cu un educator sau cu un membru al echipei de cercetare
pregatit pentru a consilia asemenea cazuri. Acest tip de protocol a fost folosit in cercetari
similare in scoli de masa din SUA fara nici un fel efecte negative pe parcursul completarii sau
dupa completarea chestionarului.

5. Confidentialitatea - Respondentilor li s-a cerut sa nu-si scrie numele sau sa divulge nici
alte informatii care ar putea sa determine identificarea lor. In cazul in care au existat cativa elevi care
au dat unele detalii care ar putea sa-i identifice sau sa fie identificati colegi de-ai lor, astfel de
informatii au fost sterse pe loc din chestionarele preluate de la ei. Rapoartele vor prezenta doar
date in forma agregata, de sinteza, iar chestionarele completate sunt incuiate in fisete special
alocate pastrarii datelor primare ale cercetarilor de la Mandel School of Applied Social Sciences,
CWRU. La aceste fisete are acces doar directorul proiectului si documentele vor fi pastrate timp
de cinci ani dupa care vor fi distruse.

6. Raportarea rezultatelor - dupa terminarea raportului final (disertatiei) a inceput faza

crearii de rapoarte dedicate decidentilor si administratorilor institutiilor implicate - un raport general
asupra celor sase institutii anchetate si rapoarte specifice pentru fiecare institutie implicata. De
asemenea, o prezentare adaptata pentru participantii fiecarui centru de plasament va fi realizata si
transmisa direct.

7. Ventilarea, recapitularea cercetarii impreuna cu participantii - a constat in

discutii postancheta, individuale si/sau de grup cu participanti si, separat, cu personal din institutii.
Cei 16
operatori externi impreuna cu operatorii interni (personal selectat si recomandat de directori si
colegi din fiecare institutie) au participat la finalul fiecarei situatii de implementare la validarea
si documentarea fiecarui chestionar. De asemenea, jurnalul operatorilor a fost prezentat si
discutat in echipa de cercetare la locul implementarii, imediat dupa preluarea chestionarelor de la
participanti.

8. Accesul egal la beneficii - in acest exemplu practic toti participantii au fost in aceleasi
conditii de raspuns la bateria de chestionare oferita spre completare. Dupa cum a fost mentionat in
discutii dupa predarea chestionarelor, raspunsurile vor reveni dupa un timp in forma generala la
nivelul administratiei centrelor de plasament si al rezidentilor din acel moment in institutii,
contribuind la intelegerea mai buna a situatiei si experientelor de viata a copiilor si adolescentilor
institutionalizati. Singurul aspect material recompensator implicat in acest studiu a fost
posibilitatea participantilor de a pastra creioanele pe care le-au folosit in completarea
chestionarelor; cu toate acestea, mai putin de jumatate au ales sa le pastreze, ilustrativ fiind
explicatiile unora dintre ei "poate sunt utile altor copii care nu au creioane" (!).
Problemele de implementare intampinate au fost in general depasite dat fiind faptul ca relatia
de cooperare dintre echipa de cercetare si echipa de implementare din partea institutiei au avut timp
sa se cunoasca, sa fie formati ca operatori in prealabil, au beneficiat de o "trusa" a
implementatorului/operatorului in care au fost incluse si planuri de "urgenta" pentru situatii
neprevazute si modalitati standardizate de comunicare in echipele de operatori si intre acestea si
coordonatorul cercetarii. Asistenta continua si sprijinul nemijlocit al directorilor centrelor de
plasament a creat premisele identificarii de resurse pentru acomodarea unor modificari
neprevazute precum adaptarea unor sali pentru aplicarea simultana a chestionarelor pentru
intreaga populatie de rezidenti din institutie, in ziua implementarii.
Un alt exemplu de adaptare la situatiile variate de implementare a fost generat de nevoia de a
mentine grupurile de copii in salile in care au completat chestionarele pana la inmanarea tuturor
catre operatori, fara a-i face sa astepte in tensiune si fara sa se simta frustrati. Pentru aceasta, pe
langa itemul calitativ final din chestionar copiilor li s-a pus la dispozitie si o coala alba de hartie
cu acelasi consemn: "descrieti cate ceva din dificultatile vietii copiilor din ziua de azi pentru ca
adultii sa inteleaga mai bine situatia lor".
Fata de studiile similare precedente din SUA rezultatele sustin pe deplin modelul teoretic prin
care caracteristicile demografice, monitorizarea rezidentilor de catre educatori si expunerea la
violenta contribuie semnificativ la varianta totala a scorurilor agregate ale simptomelor
traumatice, indiferent de faptul ca populatia tinta (copii si adolescenti institutionalizati) este
diferita (comparativ cu populatia scolara din scolile publice americane). Aproape 20% din
rezidentii centrelor de plasament anchetate in 2001 indica niveluri alarmante ale expunerii la
violenta (in special in trecut, in copilarie) si niveluri clinice ale simptomelor traumatice. In mod
similar studiilor anterioare, nu a existat nici un caz de copil care sa indice efecte nedorite ale
completarii chestionarelor, cu toate ca acestea au relevat experiente traumatice semnificative
anterioare.
Dificultati au existat in incercarea de a apela la intregul instrumentar (obligatoriu in SUA) cu
privire la protectia subiectilor umani in cercetarea biomedicala si psihosociologica sau
educationala in Romania, in conditiile in care au existat foarte putine studii de amploare in
sistemul institutionalizat de protectie al copiilor si in situatia in care zeci de cercetari de mica
amploare (de regula prestate de studenti in vederea realizarii lucrarilor lor de licenta sau de
disertatie pentru master) nu au oferit un model participantilor si nici administratiei si
personalului acestor institutii.
Pentru asigurarea unui cadru propice derularii implementarii fazele de "educare" si
"realizarea a
echipelor colaborative" au fost cruciale in realizarea acestui proiect, in conditiile in care la durata
intregului proiect de cercetare s-au adaugat cel putin 4 luni preparatorii.
Lipsa normelor, a practicilor, si, in genere, a informatiilor despre etica cercetarii si a
modalitatilor de a aplica in practica a masurilor de prevenire fara a impieta asupra calitatii
cercetarii, ci dimpotriva, se constituie, paradoxal, intr-o noua bariera in calea cresterii
prestigiului cercetarii si al cresterii gradului de comparabilitate a studiilor internationale.
Accelerarea instituirii unor norme unanim recunoscute pe plan national ar responsabiliza o data
mai mult cercetatorii si ar proteja participantii de excesele unor studii efectuate din tara dar si din
afara Romaniei.

Bibliografie :
1. Ovidiu Gavrilovici *, Cristina Gavrilovici
Lector drd., MA, Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi
Sef lucrari, UMF "Gr.T. Popa" Iasi.
2. Gavrilovici, O., Exposure to violence and its psychological correlates in institutionalized
children and adolescents 8 to 17 years of age in Iasi County, Romania (Doctoral Dissertation)
(May, 2004).
3. Salkind, N.J., Exploring research (Fourth edition). Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall
(2000).