CURSUL 6

Unde elastice
 Viteza de propagare a undelor elastice în diferite medii:
 Solide
 Lichide
 Gazoase
 Caracteristici energetice ale undelor:
 Densitatea de energie
 Fluxul de energie
 Intensitatea undei
 Elemente de acustică:
 Câmp sonor, presiune sonoră
 Viteza de propagare a undelor elastice în medii solide

În mediile solide se propagă atât undele longitudinale cât şi

undele transversale. Undele longitudinale se propagă în
mediile solide cu viteza:
E
vl 

unde ρ este densitatea mediului, iar E este modulul de
elasticitate longitudinal.

De exemplu, în oţel, unde E ~ 2,1 · 1011 N/m2 şi ρ ~ 7750 Kg/m3,

undele longitudinale se propagă cu viteza:

v l  5200 m/s
 Viteza de propagare a undelor elastice în medii solide

Viteza de propagare a undelor transversale în medii solide

masive este dată de relaţia:

G
vt 
ρ
Se observă că atunci când se propagă o undă transversală într-
un mediu solid masiv, rolul modulului de elasticitate longitudinal,
E, este jucat de modulul de elasticitate transversal (modulul de
forfecare sau torsiune), G.

De exemplu, în oţel, unde G ~ 0,4 E , undele transversale se

propagă cu viteza:
v t  3300 m/s
 Viteza de propagare a undelor elastice în medii solide

Considerăm o coardă elastică omogenă de lungime l şi

m
densitatea liniară de masă (masă pe unitate de lungime) = ,
l
unde m este masa corzii. Coarda este fixată la capete şi este
supusă unei tensiuni, T.

Se poate demonstra că viteza de propagare a undelor

transversale într-o coardă elastică este dată de relația:

T
vt 


Deoarece la propagarea undelor transversale apar deformări

de forfecare (perpendiculare pe direcţia de propagare),
asemenea unde nu pot apărea decât în mediile solide.
Viteza de propagare a undelor elastice în medii lichide

În lichide se pot propaga numai unde longitudinale, care se

propagă prin dilatări şi comprimări succesive ale mediului.
Lichidele nu sunt caracterizate în mod uzual de modulul de
elasticitate ci de o mărime cunoscută sub numele de modul de
compresibilitate, notată în general cu χ: dP
χ  V0
dV
În cazul lichidelor rolul lui E este luat de χ, iar viteza de
propagare a undelor longitudinale în lichide este dată de
relaţia: 
vl 

De exemplu, în apă, unde χ = 2,19 · 109 N/m2 și ρ = 1000 Kg/m3
se obține:
v l  1480 m/s
Viteza de propagare a undelor elastice în medii gazoase

Şi în mediile gazoase se pot propaga numai undele

longitudinale prin comprimări şi dilatări succesive ale mediului.

Pentru frecvenţe joase (ν ≤ 3 Hz) transformările (comprimările

şi dilatările) sunt lente, astfel că gazul poate face schimb de
căldură cu mediul înconjurător, menţinându-şi constantă
temperatura.

În acest caz, transformările suferite de gaz pot fi considerate

izoterme, rolul lui E este jucat de presiunea P, iar viteza de
propagare a undelor longitudinale este dată de relaţia:
P R T R = 8,31 J/ (mol·K) –constanta universală a gazelor
vl   M – este masa molară a gazului
ρ M T – este temperatura gazului
Viteza de propagare a undelor elastice în medii gazoase

Pentru frecvenţe înalte (ν > 3 Hz) transformările gazului pot fi

considerate adiabatice, adică între gaz şi mediul înconjurător nu
are loc un schimb de căldură deoarece fenomenul de
comprimare-destindere are loc foarte rapid.

În acest caz rolul lui E este preluat de ·P iar viteza undelor
longitudinale este dată de relaţia:
γP γR T
vl  
ρ M
unde  este exponentul adiabatic al gazului.
De exemplu în aer, în condiţii normale, când P = P0 =101325 N/m2,
ρ = 1,293 Kg/m3 și  = 1,4 undele longitudinale se propagă cu
viteza:
v l  330 m/s
 Caracteristici energetice ale undelor

Propagarea undelor elastice într-un mediu determină o

mişcare de oscilaţie a particulelor mediului în jurul poziţiilor
lor de echilibru, pe măsură ce energia undei ajunge la ele.
Deci, propagarea undelor într-un mediu elastic presupune un
transport de energie mecanică. Energia transportată se
regăseşte în mediul elastic ca energie cinetică şi ca energie
potenţială elastică.

Considerăm o undă de pulsaţie  şi amplitudine A care se

propagă într-un mediu elastic de densitate ρ. Am văzut că
energia totală a unui oscilator este:

k i  A 2 mi  ω2  A 2
Ei  
2 2
 ( x, t )  A  sin t  kx 
 Caracteristici energetice ale undelor

Izolăm din mediul respectiv un volum V în care se găsește un

număr de N particule identice având fiecare masa mi şi care
efectuează oscilații armonice cu pulsația  și amplitudinea A.
 ( x, t )  A  sin t  kx 
Atunci cantitatea de energie conținută
în volumul V va fi:
N  mi  ω2  A 2 m  ω2  A 2
E  N  Ei  
2 2
Dar: m = ρ·V, unde ρ este densitatea mediului.
ρ  V  ω2  A 2
Se obține energia medie transportată de undă: E 
2
Această energie care revine elementului de volum V nu
rămâne localizată, ci este transferată mai departe următorului
element de volum.
 Caracteristici energetice ale undelor
Densitatea de energie reprezintă energia transportată de
undă, raportată la volum: ρ  V  ω2  A 2
E 2 ρ  ω 2
 A 2
w  
V V 2
Fluxul de energie reprezintă cantitatea de energie
transportată de undă în unitate de timp printr-o suprafaţă, deci,
practic reprezintă puterea undei:
ρ  V  ω2  A 2
E 2
Φ 
t t
Deoarece undele se propagă de-a
lungul direcţiei Ox cu viteza v, în
timpul t energia conținută în volumul
V=Sl=Sv·t va trece prin suprafața S.
ρ  ω2  A 2 S  v  t J
Φ   w S v   1W  1
2 t SI
s
 Caracteristici energetice ale undelor

Intensitatea undei este definită ca energia transportată de

undă în unitate de timp prin unitatea de suprafaţă
perpendiculară pe direcţia de propagare:
ρ  V  ω2  A 2
E 2
I 
t S t S

ρ  ω2  A 2
I v  wv
2
Deoarece Φ = E/ t rezultă că intensitatea undei reprezintă
fluxul de energie (puterea) transportat pe unitatea de
suprafaţă perpendiculară pe direcţia de propagare, adică:
Φ
I
S
Unitatea de măsură a intensităţii undei este: ISI  1 2
W
m
 ELEMENTE DE ACUSTICĂ
Unele dintre cele mai studiate unde elastice sunt undele care
sunt capabile să producă o senzaţie auditivă, numite unde
sonore sau pe scurt sunete. Pentru a putea să fie percepute de
urechea umană, aceste unde mecanice trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
condiţia de frecvenţă: frecvenţa undei trebuie să fie
cuprinsă între 20 Hz şi 20 kHz;

condiţia de intensitate: intensitatea undei trebuie să fie

cuprinsă între cea minimă, corespunzătoare pragului de
audibilitate I0=10-12 W/m2 şi cea maximă,
corespunzătoare pragului de durere Id = 102 W/m2;

condiţia de durată: pentru a fi auzit un sunet, durata

minimă a acestuia trebuie să fie mai mare de 60 ms.
 ELEMENTE DE ACUSTICĂ
Pentru ca unda elastică să producă senzaţie auditivă, cele trei
condiţii trebuie îndeplinite simultan. Dacă una dintre condiţii
nu este îndeplinită, unda respectivă nu provoacă senzaţie
auditivă.

Partea din fizică care se ocupă cu studiul producerii,

propagării şi recepţionării sunetelor şi cu studiul efectelor
produse în urma interacţiunilor acestora cu mediul prin care se
propagă se numeşte acustică.

În cadrul acusticii intră şi studiul undelor sonore cu frecvenţe

mai mici de 20 Hz, numite infrasunete, precum şi cel al undelor
sonore cu frecvenţe mai mari de 20 kHz, numite ultrasunete.
 Câmp sonor, presiune sonoră
Diferenţa dintre presiunea înregistrată într-un punct al mediului
în timpul propagării undei elastice şi presiunea în absenţa
undei este denumită presiune sonoră şi poate constitui o
măsură a prezenţei undei sonore şi a calităţii acesteia:
Ps  P  P0
P - presiunea totală în prezența sunetului;
P0 - presiunea în absența sunetului
(de exemplu presiunea atmosferică)

Totalitatea presiunilor suplimentare generate în mediul elastic

formează un câmp de presiune sonoră, denumit uneori şi
câmp sonor.
 Câmp sonor, presiune sonoră
Pentru a deduce expresia presiunii sonore vom considera un
mediu elastic perturbat de o undă sonoră, de ex, considerăm un
cilindru prin care se propagă unde sonore. In prezența undelor
diferite regiuni din cilindru suferă comprimări și dilatări
succesive.

ψ(x, t)  deplasarea marginii din x in prezenta undei

ψ(x  dx, t)  deplasarea marginii din x  dx in prezenta undei

dψ  ψ(x  dx, t) - ψ(x, t)  deformarea regiunii selectate,

in prezenta undei.
 Câmp sonor, presiune sonoră
Comprimarea si dilatarea regiunii selectate se produce din
cauza presiunii sonore PS care la rândul ei produce o forță
internă de comprimare sau dilatare.

Dacă considerăm elementul de bară separat, atunci putem scrie

pentru acest element legea lui Hooke:
F Δl l F
 E sau P  E  , unde P 
S l0 l0 S
Deoarece elementul de volum are lungimea iniţială dx
(l0↔dx) și deformaţia este dΨ (Δl↔dΨ):
d d
Ps  E sau Ps  E
dx dx
unde semnul minus indică faptul că atunci când presiunea
creşte volumul scade şi invers.
 Câmp sonor, presiune sonoră

Cum ecuaţia undei plane este:   A  sin(ω  t  k  x)

d
  k  A  cos(ω  t  k  x)  Ps  E  k  A  cos(ω  t  k  x)
dx

2π 2π ω E
k   si v   Ps  ρ  v  ω  A  cos(ω  t  k  x)
λ vT v ρ

Presiunea maximă
(amplitudinea presiunii sonore): Psmax  ρ  v  ω  A

Se obține ecuaţia undei de presiune: Ps  Psmax  cos(ω  t  k  x)

 Câmp sonor, presiune sonoră
1 T 2
Definim presiunea efectivă: Pef    Ps  dt
T 0
  Psmax  cos 2 ω  t  k  x   dt
1 T 2
 Pef 
T 0
2
P
Dar:  Psmax  cos 2 ω  t  k  x   dt  smax
1 T 2
T 0 2
Psmax ρvωA
Atunci presiunea efectivă este: Pef  
2 2
Impedanţa acustică se defineşte ca raportul dintre presiunea
sonoră şi viteza de oscilaţie: Ps
Z
dΨ v oscil
v oscil   A  ω  cos(ω  t  k  x)
dt
Ps ρ  v  ω  A  cos(ω  t  k  x)
Z   ρv
v oscil ω  A  cos(ω  t  k  x)
Aplicație:
Ecuația unei unde plane ce se propagă în aer (ρaer = 1,3 kg/m3) este:
ψ(x, t)  0,01 sin (1020  t  3x).
Să se determine densitatea de energie și intensitatea undei.

Aplicație:
Întru-un punct din câmpul sonor se măsoară presiunea sonoră efectivă
Pef = 2 Pa. Știind că sunetul are frecvența de 1 kHz și viteza în aer
( = 1,3 kg/m3) este de 340 m/s, să se afle:
a) impedanța acustică a aerului și lungimea de undă;
b) amplitudinea oscilațiilor moleculelor din câmpul sonor;
c) intensitatea undei sonore;
d) densitatea de energie sonică.