Piețele financiare și variațiile genetice

Toader Sergiu-Ștefan, BPC, AN 2

În cadrul acestui articol, cercetătorii au investigat măsura în care gradul de variație genetică a unei
țări contribuie la variațiile observate în activitatea pieței financiare în diferite țări. Acești presupun
faptul că variațiile genetice pot afecta piețele financiare prin impactul asupra comportamentului
agregat al investițiilor, inovării în sectorul financiar și productivității.

Analiza transversală la nivel de țară relevă o legătură semnificativă între variația genetică a unei
țări și mărimea piețelor sale financiare. Acest rezultat este în concordanță cu presupunerea că, la
grade relativ intermediare de variație genetică, nivelurile intermediare asociate de încredere și de
asumare a riscurilor în interiorul țării conduc la cele mai mari fluxuri de investiții pe piețele
financiare publice.

Rezultatele sunt robuste la diferite mărimi ale dimensiunii pieței financiare, mai multe specificații
de regresie și includerea unei game largi de controale, cum ar fi originea legală, caracteristicile
instituționale, cultura, dotarea naturală și deschiderea comerțului. Constatările principale ale
cercetătorilor par a fi restricționate în mod specific pe piețele de acțiuni (față de piețele datoriilor)
în care există, relative, o mai mare incertitudine și, prin urmare, încrederea și asumarea de riscuri
sunt relativ mai importante. Analiza suplimentară sugerează că o mai bună guvernanță generală la
nivel de țară poate atenua rolul pe care variațiile genetice îl joacă în modelarea mărimii pieței de
capital.

Folosind date transversale din aproximativ 150 de țări, explorăm empiric relația dintre variațiile
genetice globale și la nivel național și dimensiunea piețelor financiare ale unei țări. Pentru fiecare
țară, aceștia au colectat date pentru mai multe măsuri stabilite care sunt în general considerate
importante pentru caracterizarea dimensiunii și funcționării generale a piețelor financiare, date
care au fost utilizate și în cercetarea anterioară.

Pentru a investiga relația dintre variația genetică agregată și mărimea pieței financiare, se
efectuează o analiză transversală pentru aproximativ 150 de țări. Așa cum sa prevăzut, această
analiză de bază, produce o relație semnificativă între variația genetică a unei țări și măsurile proxy
pentru dimensiunea pieței financiare. Acest rezultat este în concordanță cu prezicerea
cercetătorilor, cu privire la faptul că variațiile genetice reprezintă o parte a variației dimensiunii
piețelor financiare din diferite țări. Se consideră că relațiile dintre variația genetică și proxy-urile
alese pentru mărimea piețelor de capital sunt robuste după ce au fost controlate pentru o
multitudine de alți factori posibili care anterior au fost afectați de piețele financiare, inclusiv:
originea legală, caracteristicile instituționale, dotarea naturală și deschiderea comerțului.

Rezultatele obținute sunt, de asemenea, robuste după controlul asupra aspectelor culturale dintr-o
țară; acest lucru este deosebit de important deoarece există un corp de literatură care se axează pe
identificarea modului în care diferențele dintre diversele dimensiuni culturale din diferite țări pot
influența comportamentul financiar și rezultatele financiare (de exemplu, performanța fermă,
guvernanța, atitudinile față de risc, accesul la finanțare și deciziile de investiții, , dezvoltarea pieței
financiare). Există, de asemenea, cercetări ample, denumite în general "teoria dublei moșteniri"
sau "coevoluția culturii genetice", care indică legătura și interacțiunea importantă dintre genetică
și cultură.

Piețele financiare sunt foarte complexe, ceea ce face dificilă, în practică, măsurarea precisă a
dimensiunii, activității și funcționalității lor (Rajan & Zingales, 2003). Pentru a capta în mod robust
dimensiunile piețelor financiare ale unei țări, se i-au în considerare șase măsuri - trei referitoare la
piețele de acțiuni și trei la piețele datoriilor.

Prima măsură a pieței de capital este capitalizarea bursieră (Market Cap), care reprezintă valoarea
de piață totală a tuturor acțiunilor listate; a doua măsură este totalul acțiunilor tranzacționate
(acțiuni tranzacționate), care reprezintă valoarea totală a acțiunilor tranzacționate pe parcursul unui
anumit an; a treia măsură este totalitatea societăților cotate la bursă (Stocks Listed), care reprezintă
numărul total al companiilor listate la bursă din țară. Prima măsură a pieței datoriilor este creditul
privat total (credit privat), care este creditul privat al băncilor bancare de depozit și al altor instituții
financiare; al doilea este creditul intern acordat sectorului privat (credit intern), care este suma
resurselor financiare oferite sectorului privat; a treia este totalul pasivelor lichide (Lichiditate
Lichidă), fiind suma monetară totală sau M3.

Pentru a fi în concordanță cu perioada de măsurare a variației genetice a unei țări, care este pentru
anul 2000 CE, se colectează date despre toate cele șase măsuri privind piața financiară pentru
fiecare dintre țările din eșantionul ales pentru fiecare an din 1998 până în 2002, o fereastră de cinci
ani în jurul anului în care se măsoară gradul de variație genetică a unei țări.
În cee ace urmează, se i-a în considerare media pe parcursul acestor cinci ani pentru a genera o
singură valoare pentru fiecare dintre măsurile pieței financiare. Cercetătorii recunosc faptul că
niciuna dintre măsurile pentru dimensiunea pieței financiare nu este cuprinzătoare. Cu toate
acestea, luând în considerare șase măsuri diferite și luând media fiecărei măsuri într-un interval de
timp, aceștia doresc să stabilească o concluzie mai solidă cu privire la relația dintre variația
genetică a unei țări și dimensiunea piețelor sale financiare.

Populația geneticistă măsoară în mod tipic gradul de variație genetică în rândul indivizilor într-o
anumită populație, folosind un indice numit heterozigozitate așteptată. Acest indice poate fi
interpretat ca probabilitatea ca două persoane selectate aleatoriu din populația relevantă să fie
genetic diferite unul de celălalt; cu cât este mai mare acest indice, cu atât populația este mai diversă
din punct de vedere genetic.

De asemenea, tot în cadrul populației, s-a demonstrat faptul că diferențele religioase între țări (în
special, țările predominant catolice) pot juca un rol în modelarea diferențelor în dezvoltarea
financiară (Stulz & Williamson, 2003). Pentru a controla efectul posibil al religiei, cercetătorii au
inclus procentele populației unei țări catolice, numită P-catolic.

Se consideră că variațiile genetice pot juca un rol în modelarea mărimii pieței financiare direct prin
impactul asupra comportamentului investițional și fluxurilor pe piețele financiare publice și pe
inovarea financiară, precum și indirect prin dezvoltarea economică și cererea de finanțare. Pentru
a se asigura că relația dintre variația genetică și dimensiunea pieței financiare pe care au
documentat-o în secțiunea 4.1 nu este determinată în întregime de variația dezvoltării economice,
se adaugă un proxy pentru nivelul general al dezvoltării economice a țării, PIB pe cap de locuitor
fiind un mod de a controla cererea de finanțare a unei țări.

Concluzie

Dovezile empirice ample demonstrează o eterogenitate considerabilă pe piețele financiare din

diferite țări, ceea ce a determinat o cercetare substanțială care să vizeze identificarea factorilor
posibili care au contribuit la această variație. Ulterior, s-a demonstrat că mulți factori structurali,
instituționali și culturali influențează piețele financiare din diferite țări.
În această lucrare, s-a realizat o abordare complementară investigând măsura în care variația
genetică la nivel de țară este legată de mărimea pieței financiare și poate reprezenta probabil o
parte a eterogenității observate în diferite țări.

Această analiză relevă o relație semnificativă între variația genetică și dimensiunea pieței
financiare, ceea ce corespunde presupunerii că nivelurile intermediare de variație genetică
(asociate cu grade moderate de încredere și cooperare) au ca rezultat cea mai mare investiție din
cadrul piețelor financiare publice, în special pe piețele de capital. Rezultatele sunt solide în cadrul
a trei măsuri diferite privind mărimea și activitatea piețelor de acțiuni; aceste rezultate sunt, de
asemenea, robuste după controlul asupra cererii de dezvoltare financiară a unei țări (așa cum se
precizează cu PIB pe cap de locuitor), ceea ce este în concordanță cu ipoteza aleasă conform căreia
variația genetică poate influența dimensiunea pieței financiare prin influența variației genetice
asupra comportamentului investițional productivitatea și inovarea în sectorul financiar.

Rezultatele indică faptul că după controlul asupra mai multor dimensiuni culturale la nivel
național, care sunt utilizate pe scară largă în literatură, relația semnificativă dintre variația genetică
și mărimea pieței financiare persistă.