Cuprins

Impactul contrabandei...........................................................................2
Factorii care influentiaza infractiunile transfrontaliere.........................6
Contrabanda in legtura cu alte infractiuni din domeniul vamal............7
Legatura dintre legislatia penala si cea vamala in domeniul infractiunii
de contrabanda......................................................................................8
Studiu comparat referitor la infractiunea de contrabanda...................10
Contrabanda pe plan national si international.....................................11
Actiuni intreprinse in vederea contracararii infractiunii de
contrabanda.........................................................................................12
Bibliografie.........................................................................................13

1
 Impactul contrabandei
Contrabanda este una din cele mai grave încălcări săvîrşite în sfera raporturilor juridice
vamale, fiindcă prin comiterea ei se tentează sau se lezează efectiv valorile sociale de maximă
importanţă pentru ordinea publică şi pentru interesele legitime ale cetăţenilor Republicii
Moldova, precum şi ale celor străini şi apatrizi, aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova.
Consecinţele contrabandei cele mai importante sunt următoarele:
1. Contrabanda dăunează intereselor economice ale statului, deoarece pentru mărfurile
respective nu se achită taxele şi impozitele vamale necesare.
2. Contrabanda prejudiciază monopolia comerţului extern (în domeniile unde aceasta mai
există).
3. Se crează pericolul securităţii obşteşti (în cazurile contrabandei de armament, droguri
ş.a.).
4. Prin contrabanda cumulată cu evaziunea fiscală se întreţine şi se dezvoltă economia
tenebră.
5. Incriminarea contrabandei mai este necesară reieşind din obligaţia statului de a nu leza
drepturile şi interesele cetăţenilor săi (în special cele din domeniul vamal).
6. De asemenea, în şirul argumentelor poate fi inclus şi faptul existenţei unui şir de
convenţii şi tratate internaţionale care stopează circulaţia internaţională a diferitor substanţe
(cum sunt, de exemplu, cele narcotizante, explozibile ş.a.).
Obiectul material al contrabandei, conform art. 67 şi 70 al Codului Penal (CP) al
Republicii Moldova, precum şi în baza art. 46 al Constitutiei Republicii Moldova, trebuieste
confiscat. Însă, cum arata practica, uneori bunurile de contrabandă nu sunt confiscate. Aceste
probleme partial sunt datorate reglementarii dificile ale aplicării sanctiunii conform art. 75 al
CP, adica a acelor norme care prescriu nemijlocit confiscarea dată. Astfel, atît în reglementarea
nouă, cît şi în cea formulată în Legea din 10.IX.98, se prevede confiscarea marfurilor,
obiectelor şi altor valori ce constituie obiectul contrabandei, dar în alineatul II-IV se prevede
confiscarea averii. În acest sens o crimă transfrontalieră mai specifică este contrabanda energiei
electrice, care este un bun mobil şi reprezinta o valoare economica.
Un aspect ce complică activitatea dificilă de contracarare şi documentare a
infracţiunilor transfrontaliere este existenţa regiunii separatiste transnistrene, unde organele
legale de drept şi control ale Republicii Moldova nu îşi pot exercita atribuţiile de serviciu .
Amplasarea geografică la hotar cu Ucraina, precum şi susţinerea din afară a regimului

2
anticonstituţional a favorizat considerabil sporirea numărului cazurilor de contrabandă comise
de agenţii economici din acest teritoriu precum şi utilizarea acestui spaţiu de către alţi agenţi
economici.
La acest compartiment organele de resort au depistat mai multe scheme de comitere a
contrabandei. Unele din cele mai simple scheme sunt următoarele.
I. Agentul economic, care nu are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii
Moldova, întroduce prin contrbandă mărfuri, dat fiind faptul că hotarele între zona
transnistreană şi Ucraina sunt absolut transparente. Aceste mărfuri ulterior sunt divizate în
partide mai mici şi realizate în zona transnistreană sau pe întregul teritoriu al ţării fără
achitarea taxelor şi impozitelor obligatorii.
II. Agentul economic, care are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, dar
dispune de depozite ori adresă juridică în zona transnistreană, importă bunuri materiale. Aceste
bunuri sunt recepţionate, achitate taxele aferente care sunt mai reduse decît cele prevăzute de
Legea Bugetului Republicii Moldova. Ulterior, bunurile sunt vîndute altor agenţi economici,
deseori unor firme fantome.
III. Agentul economic importă materie primă (marfă care în majoritatea cazurilor este
supusă accizelor) pentru prelucrare. Această materie primă ulterior este reexportată agenţilor
economici (firme fantome) de peste hotare, însă bunurile materiale rămîn în ţară şi sunt vîndute
în Republica Moldova după schemele expuse anterior.
În aceste cazuri este prejudiciat bugetul Republici Moldova cu sumele accizelor, ale
taxelor vamale, taxei pe valoarea adăugată şi respectiv cu impozitul pe venit al întreprinderilor
şi persoanelor fizice, precum şi cu acumulările la Fondul Social. Sursele obţinute de la
comiterea crimelor transfrontaliere sunt utilizate la susţinerea economiei tenebre, care
actual, conform unor studii, se estimează de la 40 pînă la 60 % din cea oficială.
Aşezarea geografică a ţării şi acordurile internaţionale încheiate de Republica Moldova
sunt utilizate la maximum de către infractorii din regiunea transnistreană (şi nu numai) în
comiterea delictelor transfrontaliere. Pentru exemplificare vom analiza o schemă
infracţională .
Pe de o parte, între Republica Moldova şi România există acorduri ce stipulează printre
altele şi importul mărfurilor fără achitarea taxei vamle ( cota “0”). Pe de altă parte, între
Moldova şi ţările CSI sunt încheiate acorduri ce stipulează importul la cota “0” a mărfurilor
provenite din aceste ţări .
Folosind această situaţie, agentul economic din Moldova importă la cota “0” mobilă de
origine română, care este solicitată pe piaţa Moldovei şi a ţărilor CSI. Pe parcurs sunt
perfectate, prin coruperea reprezentanţilor organelor respective, acte ce confirmă deja originea
moldovenească a mobilei, care ulterior este exportată în ţările CSI, fiind absolvită de două ori
de obligativitatea de a achita taxele vamale.
Este dificil de a combate fenomenul criminalităţii transfrontaliere cînd sunt prezente
aspecte ale crimei organizate şi în speţă corupţia şi protecţionismul. În această ordine de idei,
este alarmant faptul că angajaţii Departamentului Vamal, obligaţi prin exercitarea corectă şi
integră a atribuţiilor de serviciu să contribuie la contracararea acestor crime grave, sunt
remuneraţi cu salariu de circa 400 lei (30 USD), pe cînd coşul minim de consum actual este
de circa 1200 lei .
Impactul contrabandei, ca fenomen, pentru Republica Moldova este deosebit de grav,
luînd în consideraţie bugetul ţării, mult mai mic în comparaţie cu bugetele altor ţări şi în
special ale celor limitrofe: România şi Ucraina. Este important de menţionat internaţionalizarea
3
contrabandei, exprimată prin iniţierea şi desfăşurarea activităţii structurilor criminale nu
numai în ţară, dar şi în afara hotarelor Moldovei .
Astfel, Moldova intră în “grupul de sud-vest” – un grup de state care servesc drept
exportatori ale paelor de mac, fiind chiar unul din cei mai mari în acest sens. Volumul acestui tip
de contrabandă în totalul de contrabandă devine tot mai mare. Printre cauzele acestui fenomen,
conform unui sonfaj efectuat în ţările CSI, se numără:
- instabilitatea economică şi politică , caracteristică etapei actuale;
- dotarea tehnico-materială insuficientă a serviciilor de combatere;
- neconcordanţe în legislaţia şi activitatea organelor de drept în sfera respectiva.
Pentru unificarea reglementărilor respective poate fi menţionat un şir de convenţii şi tratate
internaţionale de domeniu, printre care:
1) Convenţia Unică din 1961 privind substanţele narcotice.
2) Convenţia ONU referitor la combaterea circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice şi
psihotrope din 19.XII.1988.
3) Rezoluţia ONU nr.S-17/2, adoptată în bază Raportului Comitetului special la sesiunea
XVIII.
4) Acordul din 21.X.1998 de la Kiev privind colaborarea între ministerele afacerilor
interne în vederea combaterii circuitului ilegal al substanţelor narcotice.
În baza instrumentelor juridice internaţionale în legislaţia mai multor state se includ
restricţii de circuit a drogurilor şi altor substanţe de acest gen. Respectiv, Codul Penal al
Republicii Moldova, art.75, al.II, interzice trecerea ilicită peste frontiera vamală a ţării a
substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi
explozive, de deşeuri nocive.
Pentru combaterea contrabandei, precum şi pentru depistarea şi prevenirea cazurilor de
corupţie în organele vamale şi de control financiar, organele de poliţie întreprind în permanenţă
măsuri de intensificare a activităţii serviciilor de control la punctele vamale şi posturile fiscale
mixte de control. Astfel, pe parcursul anului 2000 de către subdiviziunile MAI au fost depistate
192 cazuri de contrabandă ( cu 58,9 % mai mult compartiv cu anul 1999), cu un prejudiciu în
consecinţă de circa 16 mln. lei (cursul de referinţă actual este de 1 USD = 13,5 lei). Pe baza
acestor dosare a fost restituit prejudiciul material în valoare de aproape 11 mln. lei, sechestrate
şi ridicate mărfuri în sumă de 3,41 mln. lei.
Printre mărfurile sechestrate conform acestor dosare de către poliţia economico-financiară
se numără:
- mărfuri industriale – 8,3 mln. lei;
- cafea – 2 mln. lei;
- zahăr – 1,2 mln. lei;
- lemn – 371 mii lei;
- motorină – 370 mii lei;
- benzină – 265 mii lei;
- alcool – 176 mii lei;
- ţigări – 175 mii lei;
- mobilă – 175 mii lei;
- articolele din piele – 173 mii lei.
Din cele 192 de dosare penale circa 140 au fost transmise în instanţele de justiţie, iar
celelalte se află în procedura anchetei preliminare, au fost clasate sau suspendate .

4
 În aceiaşi perioadă poliţia economico-financiară a perfectat 112 procese verbale
administrative conform art. 161, semn.2 ( încălcarea modului de achiziţionare, păstrare,
desfacere sau comercializare a valorilor materiale), art. 193 (încălcarea regulilor vamale), art.
152, semn.10 (transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor accizate nemarcate cu
timbre de acciz) ale Codului cu privire la contravenţiile administrative. Pe baza acestor procese
verbale au fost aplicate amenzi în sumă de 245 mii lei şi confiscate mărfuri în valoare de
circa 4 mln. lei. În baza proceselor verbale administrative au fost confiscate în special mărfuri
supuse accizelor:
- benzină – 158,5 mii litri, în valoare de 771 mii lei;
- motorină – 144,1 litri, în valoare de 552 mii lei;
- alcool – 4440,3 dal. în valoare de 1 664 mii lei;
- produse de tutungerie – în valoare de 799,3 mii lei.
Combaterea traficului ilicit cu mărfuri constituie o problemă majoră în consolidarea
disciplinei financiare. În ultimul timp a apărut o tendinţă alarmantă de clasare de către organele
de anchetă penală a dosarelor intentate în baza art. 75 al CP (Contrabanda). Motivul principal de
adoptare a unor astfel de decizii este tratarea formulării “ … fie asociată de nedeclarea sau
de declararea neautentică în documentele vamale sau alte documente de trecere a
frontierei…” Acest fapt necesită elaborarea de către Departamentul Controlului Vamal a unei
instrucţiuni sau regulament ce ar stipula ordinea şi procedura declarării la posturile vamale.
Activitatea organelor de poliţie în domeniul contracarării şi prevenirii cazurilor de
contrabandă şi traficului ilicit cu mărfuri nu este cea mai eficientă din următoarele
considerente:
1. Lacunele existente la capitolul reglementării procedurilor de achitare a impozitelor şi
taxelor aferente la importul mărfurilor şi serviciilor de către agenţii economici la punctele
vamale de frontieră. Procedura existentă, prin care Departamentul Controlului Vamal
eliberează borderouri de transport pentru întroducerea în teritoriul vamal a mărfurilor cu
efectuarea ulterioară a procedurilor vamale pe parcurs de 72 de ore, stimulează indirect
contrabanda .
2. Organele de poliţie, la documentarea şi acumularea probelor privind cazurile de
contrabandă şi reţinere în flagrant delict a delicvenţilor, se confruntă deseori cu impedimente în
accesul la bazele de date ale Departamentului Controlului Vamal din diferite considerente,
inclusiv şi pentru că informaţiile solicitate prezintă secretul comercial al agenţilor economici.
3. Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, la documentarea şi efectuarea investigaţiilor,
efectuarea măsurilor de anchetă etc., întîmpină dificultăţi în accesul în punctele de frontieră,
unde lucrătorii Departamentului Vamal şi ai Departamentului Trupelor de Grăniceri îşi
desfăşoară activitatea, uneori infracţională. Această situaţie este o încălcare flagrantă a
prevederilor legii “Cu privire la poliţie” şi a legii “Cu privire la activitatea operativă de
investigaţii”.
În legătură cu trecerea producţiei alcoolice prin frontiera ţării, se consideră că pentru
combaterea mai eficientă a corupţiei, protejarea pieţei de consum şi reducerea volumului de
contrabandă sunt necesare următoarele acţiuni:
- interzicerea întroducerii pe teritoriul R.Moldova a alcoolului etilic de către agenţii
economici, fără achitarea în prealabil a accizelor şi taxelor aferente (calcularea impozitelor se
va efectua în baza documentelor de provenienţă şi însoţire a mărfii pînă la întrarea în ţară a
alcoolului);

5
 - agenţii economici, care importă alcool etilic în scopuri farmaceutice şi al producerii
articolelor de parfumerie, eliberaţi conform Titlului III al Codului Fiscal de impozitele
indirecte, urmează să achite accizele şi taxele aferente pînă la întroducerea alcoolului în ţară.
Restituirea accizelor şi a taxelor se va efectua din Bugetul de Stat după ce agenţii economici
locali vor confirma existenţa produsului finit;
- la exportul producţiei alcoolice agentul economic rezident va fi obligat să prezinte
Departamentului Vamal al Republicii Moldova copiile declaraţiilor vamale ale ţării
importatoare, care confirmă corespunderea asortimentului, costului şi volumului livrării cu cel
real, astfel fiind excluse cazurile de includere denaturată a datelor în actele de însoţire şi
respectiv tăinuirea impozitelor, iar organelor fiscale li se vor prezenta actele corespunzătoare ce
confirmă recepţionarea, luarea la evidenţă contabilă a mărfii exportate de către agentul
economic rezident al ţării importatoare.
- trebuiesc întreprinse măsuri în scopul stabilirii unor taxe egale la importul produselor
petroliere şi altor produse accizate pentru întreaga ţară, inclusiv pentru zona transnistreană,
unde sumele obligatorii pentru importul mărfii sunt mai reduse (cu circa 50 % la o tonă de
benzină), fapt ce stimulează traficul ilicit cu aceste produse prin intermediul acestei zone.
Recent, Parlamentul a adoptat Legea nr. 461-XV “ Privind piaţa produselor petroliere”, iar
Guvernul a adoptat Hotărîrea nr. 1027 din 02.10.2001 “Cu privire la unele măsuri de
implementare a Legii privind piaţa produselor petroliere”. În această ordine de idei MAI a
elaborat un şir de propuneri care au avut drept scop reglementarea procesului de import,
stabilirea unor preţuri cu amănuntul adecvate preţurilor de introducere a produselor petroliere în
ţară, combaterea cazurilor de contrabandă şi trafic ilicit cu astfel de produse, a cazurilor de
eschivare de la impozitare şi neachitare a taxelor obligatorii.
Operarea modificărilor respective va obliga agenţii economici autohtoni să declare
mărfurile (producţia) şi să achite toate impozitele, taxele şi alte plăţi la punctele vamale de
frontieră, fapt ce ar contribui pozitiv la încasarea deplină a taxelor respective la bugetul de stat.
Totodată, aceasta va da posibilitatea de a verifica mărfurile, de a depista şi preîntîmpina
traficul ilicit şi cazurile de contrabandă.
Un alt aspect al criminalităţii transfrontaliere este traficul ilicit cu fiinţe umane. Gravitatea
acestei activităţi criminale constă în aceea că infractorii acumulează sume băneşti considerabile,
violează hotarele ţărilor, contribuie la extinderea reţelei de prostituţie, mărirea numărului de
persoane neprotejate de stat şi aflate la cheremul structurilor criminale. Persoanele traficate
deseori au în posesie acte falsificate, prezentându-se ca cetăţeni ai altor state . Spre exemplu,
angajaţii poliţiei economico-financiare au curmat activitatea ilicită a conducerii unei firme,
care prin intermediul aeroporturilor oraşelor Odessa (Ucraina) şi Chişinău intenţionau, prin
coruperea unor persoane cu funcţii de răspundere, să tranziteze ilegal grupuri de 5–7 cetăţeni ai
Republicii Moldova în Portugalia pentru a fi amplasaţi în cîmpul muncii sau pentru a practica
prostituţia.

Factorii care influentiaza infractiunile transfrontaliere

Situaţia criminogenă, inclusiv în domeniul combaterii infracţiunilor transfrontaliere, legate
de corupţie şi protecţionism, sunt consecinţe ale următorilor factori:
- omisiuni şi lacune în desfăşurarea reformelor care la rîndul lor au favorizat
criminalizarea economiei, acumularea capitalului tenebru şi apariţia criminalităţii organizate,
diferenţierea socială bruscă;

6
 - necorespunderea bazei de drept a activităţii judiciare şi de control şi supraveghere,
fluctuaţia de cadre, nesoluţionarea problemelor de asigurare juridică, tehnico-materială,
financiară;
- transparenţa frontierei de stat moldo+ukrainene, fapt ce a generat pătrunderea şi
depasarea liberă în ţară a elementelor criminale, includerea Moldovei în sfera intereselor
narcomafiei internaţionale, a traficanţilor de armanent, muniţii şi materiale explozibile, a banilor
şi hîrtiilor de valoare false;
- activitatea comunităţilor transnaţionale şi naţionale care folosesc teritoriul, potenţialul,
resursele şi cetăţenii Moldovei în interese criminale;
- coruperea funcţionarilor din organele de putere, cele de drept şi de control, extinderea
diferitor abuzuri de serviciu şi încălcări de lege;
- nihilismul juridic al populaţiei, întipărirea în cunoştinţa maselor a stereotipului de
comportament ilicit, neîncrederea în capacitatea organelor de drept de a proteja interesele
persoanei, ale societăţii şi ale statului.
Întru combaterea mai eficientă a corupţiei se propune :
- efectuarea expertizei criminologice a fiecărei legi, ordonanţe, hotărîri de Guvern, pentru
excluderea condiţiilor, care ar putea genera acţiuni de corupţie şi fraude financiare;
- adoptarea unei legi cu privire la confiscarea bunurilor provenite pe cale infracţională ;
- perfecţionarea legislaţiei privind activitatea financiară şi modalitatea de înregistrare şi
funcţionare a agenţilor economici;
- sporirea responsabilităţii pentru falsul de documente şi falsul în acte publice;
- depunerea declaraţiilor pentru tranzacţii estimate la mai mult de 10 mii lei pentru
persoanele juridice, cu indicarea provenienţei lor, şi de 5 mii lei pentru persoanele fizice;
- elaborarea şi implementarea unui circuit integru al bazelor de date ale Inspectoratului
Fiscal, Departamentului Vamal, Camerei de Comerţ şi Industrie, Camerei de Licenţiere,
Departamentului Tehnologii Informaţionale;
- crearea unei baze de date despre persoanele şi organizaţiile care au fost identificate de
organele de drept că practică activităţi ilicite;
- cooperarea eforturilor organelor de drept ale Republicii Moldova cu activităţile
structurilor internaţionale în privinţa combaterii criminalităţii transfrontaliere;
- modificarea legislaţiei penale şi procesuale penale care ar prevede restituirea sumelor
băneşti şi bunurilor materiale celor de la care persoanele cu funcţii de răspundere extorchează
mită.

Contrabanda in legtura cu alte infractiuni din domeniul vamal

Infracţiunile comise în domeniul vamal reprezintă una dintre cele mai grave
forme de atentare la securitatea economică a unui stat. Regimul juridic de
trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, mecanismul de formare a bugetului
de stat, protecţia pieţii interne şi consumatorului, lupta contra mărfurilor
contrafăcute, combaterea trafi cului ilicit de droguri, de arme, protecţia
patrimoniului natural şi cultural constituie domenii prioritare ale activităţii
organelor vamale ale oricărui stat dezvoltat. În prezent, fenomenul
infracţionalităţii în domeniul vamal se afl ă într-o permanentă creştere, avînd un
7
impact negativ asupra tuturor segmentelor de activitate ale statului. Din
considerentele date, obiectivul primordial impus spre realizare în sarcina
organelor vamale ale Republicii Moldova este efi cientizarea activităţii în
vederea contracarării infracţiunilor şi fraudelor vamale. În ultimii ani Serviciului
vamal al Republicii Moldova îi revine rolul de cel mai important organ statal în
realizarea veniturilor bugetare. Necătînd la faptul dat, activitatea în regim
normal al organului vamal este expusă riscului şi pericolului activităţii criminale
ai subiecţilor activităţii economice externe exprimate prin eschivarea de la plata
drepturilor de import/export, efectuarea operaţiunilor ilegale de import/export,
scoaterea ilegală din ţară a resurselor valutare etc. De cele mai multe ori aceasta
se manifestă prin comiterea infracţiunilor de contrabandă şi eschivare de la
achitarea plăţilor vamale. Infracţiunile vamale au un impact negativ asupra
raporturilor juridice vamale, deoarece comiterea acestora în plan general
afectează în modul cel mai direct relaţiile sociale ce ţin de protecţia regimului
vamal, de realizarea politicii vamale statale, asigurarea securităţii economice a
statului, afectând în consecinţă relaţiile sociale ce ţin de dezvoltarea normală
statului nostru, provocându-i mari pagube fi nanciare. Prin comiterea
infracţiunilor vamale se ameninţă sau se lezează efectiv valori sociale de
maximă importanţă pentru securitatea economică şi în mod respectiv, pentru
interesele legitime şi legale ale cetăţenilor Republicii Moldova. Un mijloc de
apărare a valorilor date este incriminarea şi sancţionarea faptelor ce prezintă un
pericol real pentru relaţiile sociale stabilite în domeniul activităţii vamale.
Astfel, incriminarea contrabandei şi eschivării de la achitarea plăţilor vamale, se
prezintă ca un imperativ necesar, care constituie în acelaşi timp o garanţie a
ordinii şi disciplinei în sfera raporturilor juridice vamale, dar şi un mijloc de
protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. La moment, în
legislaţia Republicii Moldova la categoria infracţiuni vamale sunt atribuite
infracţiunea de contrabandă, articolul 248 Cod penal (Legea nr. 985-XV din
18.04.2002) şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale – articolul 249 Cod
penal, ambele infracţiuni fi ind incluse în capitolul X al Codului penal –
infracţiuni economice. Prin activitate de contrabandă înţelegem fi e fapta
infracţională, încriminată de către legea penală, fi e încălcarea administrativă, în
dependenţă de pericolul social pe care le prezintă acţiunile respective. Codul
vamal al Republicii Moldova (Legea nr. 1149-XIV din 20.07.2000) defi neşte în
articolul 224 „contrabanda” ca fi ind: „Trecerea peste frontiera vamală de
mărfuri, eludându-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, săvîrşită în proporţii
mari sau deosebit de mari, fi e în mod repetat, fi e de un grup de persoane care s-
au organizat pentru activitate de contrabandă, fi e de o persoană cu func- ţie de
răspundere care face uz de situaţia de serviciu, fi e prin folosirea frauduloasă de
documente vamale şi de alte documente, fi e însoţită de nedeclarare sau de
8
declararea lor neautentică în documentele vamale sau în alte documente, o astfel
de trecere de substanţe narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice,
otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament, de
dispozitive de explodare, de arme de foc şi de muni- ţii, cu excepţia armelor de
vânătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori culturale, precum şi
nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din ţară în cazul în
care returnarea lor este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte în
conformitate cu legislaţia”.

Legatura dintre legislatia penala si cea vamala in domeniul

infractiunii de contrabanda.
Legislaţia penală se afl ă într-o strînsă legătură cu legislaţia vamală în ce
priveşte încriminarea infracţiunilor vamale. Schimbările intervenite în legislaţia
vamală infl uenţează direct legea penală în măsura în care, stabileşte temeiul
răspunderii pentru infracţiunile comise în domeniul vamal. Faptul dat se
datorează caracterului de blanchetă al dispoziţiilor infracţiunilor respective.
Redarea elementelor componenţelor date de infrac- ţiuni, semnelor individuale,
corelează cu prevederile legislaţiei vamale, iar prezen- ţa temeiurilor pentru
atragere la răspundere penală, sunt în dependenţă directă de aşa criterii ca
obiectul infracţiunii, locul săvîrşirii, metoda de comitere, caracteristicile cărora
sunt redate anume în legislaţia vamală. Drept factori care determină
incriminarea şi sancţionarea penală a infrac- ţiunilor vamale, putem menţiona: -
contrabanda şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale dăunează intereselor
economice ale statului; - contrabanda şi eschivarea de la achitarea plăţilor
vamale atentează la securitatea economică a statului, îndeosebi activitatea
economică externă a acestuia, deoarece ca rezultat nu are loc încasarea
mijloacelor băneşti necesari în Bugetul de Stat pentru mărfurile introduse şi
scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; - este expus pericolului
viaţa şi sănătatea cetăţenilor, manifestat prin introducerea ilegală în ţară a
substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, a armamentului, a dispozitivelor explozive şi
muniţiilor; - cresc veniturile ilegale ale persoanelor care practică activitatea de
contrabandă, fapt care favorizează activitatea ilegală a acestora în continuare; -
contrabanda cu valori valutare poate fi folosită, de către organizaţiile criminale
internaţionale în vederea procurării ilegale a armelor, substanţelor narcotice, a
armelor de distrugere în masă, precum şi la fi nanţarea actelor de terorism etc.
Creşterea în ultimii ani a fl uxului de mărfuri, obiecte, precum şi alte valori peste
frontiera statului nostru, a trafi cului de persoane, a condiţionat într-o mare
9
măsură majorarea cazurilor de comitere a infracţiunilor vamale. O analiză
deplină a infracţiunii de contrabandă şi eschivare de la achitarea plăţilor vamale
n-ar fi fost posibilă fără elucidarea cauzelor şi factorilor care le determină.
Astfel, printre factorii principali, care favorizează activitatea criminală în
domeniul vamal putem menţiona: - diferenţa dintre preţul mărfi i de pia- ţa
internă faţă de preţul pe piaţa interna- ţională; - existenţa interdicţiilor sau
limitări cu privire la importul sau exportul unor categorii de mărfuri; - aplicarea
măsurilor netarifare în vederea limitării importului-exportului pentru unele
categorii de mărfuri; - existenţa unor măsuri de protecţie a economiei naţionale
prin instituirea taxelor vamale (măsuri tarifare); - intensifi carea trafi cului de
mărfuri şi călători; - vecinătatea cu statele Uniunii Europene; - accesul uşor al
diferitor mărfuri şi obiecte interzise; - cheltuielile minime în organizarea
activităţii date în comparaţia cu profi turile mari obţinute ca rezultat al activităţii
de contrabandă. Lupta cu infracţiunile vamale este una dintre cele mai actuale
probleme ale comunităţii internaţionale.

Studiu comparat referitor la infractiunea de contrabanda.

Dacă să ne referim la încriminarea infracţiunilor vamale în alte state putem
menţiona, că reglementările date şi-au găsit refl ectare fi e în Codul penal, fi e în
Codul vamal (legislaţia vamală) al statului respectiv. De exemplu, în legislaţia
Federaţiei Ruse, la categoria de infracţiuni vamale sunt atribuite cinci
componenţe de infracţiuni, care în afară de infracţiunile de contrabandă şi
eschivare de la achitarea plăţilor vamale, mai incriminează şi exportul ilegal sau
transmiterea ilegală a materiei prime, materialelor, utilajului, tehnologiilor,
informaţiei tehnico-ştiin- ţifi ce, îndeplinirea ilegală a lucrărilor, care pot fi
folosite pentru crearea armelor de distrugere în masă, a armamentului şi tehnicii
militare; nerepatrierea de peste hotare a mijloacelor valutare. Codul vămilor din
Franţa cuprinde la capitolul VI din titlul XII „Dispozi- ţii represive”,
reglementări cu privire la contrabandă şi la alte infracţiuni vamale. Astfel
potrivit Codului vamal francez: „contrabanda este un delict vamal considerat a fi
un import sau export efectuat în afara birourilor vamale, ca şi orice violare a
dispoziţiilor legale sau reglementare referitoare la deţinerea şi transportul
mărfurilor în interiorul spaţiului vamal”. În legislaţia vamală franceză există 5
clase de contravenţii vamale şi 3 clase de delicte vamale. În dreptul penal italian
contrabanda este încriminată în Textul Unic al Legilor Vamale, astfel articolul
282 prevede că: „contrabanda este un delict care constă în sustragerea mărfurilor
introduse sau scoase din ţară, de la plata taxelor vamale şi de la efectuarea
controlului vamal”. Legea vamală a Regatului Unit al Marii Britanii nr. 55/1987
10
în capitolul XIV stabileşte prevederi referitoare la faptele care constituie
infracţiuni în domeniul vamal. Totodată, urmează de menţionat că, legea vamală
britanică nu foloseşte noţiunea de contrabandă, însă din conţinutul dispoziţiilor
articolelor este evidentă similitudine a între noţiunea de contrabandă dată de
legislaţiile menţionate mai sus şi infracţiunile vamale din legea britanică. Legea
vamală germană nr. 631.0, la articolul 73 enumeră drept infracţiuni vamale:
„trecerea ilegală a frontierei, încălcarea prevederilor vamale şi înşelăciunea
vamală”. Ca şi în dreptul englez, nu întîlnim denumirea expresă de
„contrabandă”.

Contrabanda pe plan national si international.

Contrabanda poate fi privită sub două aspecte şi anume cel naţional şi cel
internaţional. Astfel, în primul caz acţiunile de contrabandă prezintă pericol
numai pentru un singur stat, iar în cel de al doilea caz sunt prejudiciate interesele
a două sau mai multe state. Este important de menţionat faptul că, în ultima
perioadă se observă o tendinţă de internaţionalizare din ce în ce mai mare a
contrabandei, exprimată prin iniţierea şi desfăşurarea activităţii structurilor
criminale nu numai în ţară, dar şi în afara hotarelor Republicii Moldova, afectînd
atît regimul vamal din Republica Moldova, cît şi a statelor limitrofe. Referindu-
ne la încriminarea infracţiunilor vamale, din punct de vedere juridic pe plan
internaţional, nu este o convenţie universală în care să fi e dată noţiunea
„contrabandei” , însă există un număr mare de acorduri regionale şi bilaterale
care consfi nţesc necesitate luptei cu contrabanda, fi ind stipulate formele şi
direcţiile de luptă cu fenomenul dat. Drept exemplu, poate fi adus Acordul între
Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamală
şi asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi
combaterea infracţiunilor în domeniul vamal, semnat la Bucureşti la 24 aprilie
2000, care defi neşte infracţiunile sau contravenţiile vamale ca: „orice încălcări
sau tentative de încălcare a legislaţiei vamale”. În scopul combaterii
contrabandei transnaţionale organele vamale ale Republicii Moldova au stabilit
şi dezvoltă relaţii de colaborare atît cu organele vamale ale statelor vecine, cît şi
cu diferite organisme internaţionale. Ce ţine de practica comunitară în domeniul
respectiv, observăm că, atît instituţiile comunitare, cît şi statale membre acordă o
11
mare importanţă protecţiei intereselor economice şi fi nanciare ale Comunităţii,
precum şi luptei împotriva crimei organizate transnaţionale care prejudiciază
bugetul Comunităţii, manifestate prin comiterea fraudelor şi infrac- ţiunilor
vamale. Întru depistarea şi prevenire fraudelor cu caracter evaziv, Comisia
Europeană a înfi inţat în cadrul propriei instituţii prin Decizia nr. 1999/352 din
28 aprilie 1999, Ofi ciul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Ofi ciul a
primit responsabilitatea de a conduce investigaţiile anti-fraudă, benefi ciind de
un statut special. Analizînd tendinţele comiterii şi depistării infracţiunilor
vamale, precum şi mecanismele de contracarare a infrac- ţiunilor date, care sunt
puse în aplicare în cadrul Serviciului vamal al RM putem menţiona, că în marea
majoritate infracţiunile vamale sunt comise de către agenţii economici
participanţi ai activităţii economice externe. Astfel se observă descreşterea
numărului de infracţiuni vamale comise de către persoane fi zice, treptat
mărindu-se numărul infracţiunilor vamale comise de către persoane juridice.
Odată cu dezvoltarea în ultimii ani a activităţii comerciale, pe lîngă infracţiunile
clasice de contrabandă (contrabanda cu mărfuri interzise: droguri şi arme,
contrabanda cu mărfuri de risc sporit, mărfuri supuse accizelor, mărfuri
strategice), au apărut noi forme de contrabandă, precum ar fi scoaterea ilegală
din ţară a valorilor valutare, efectuarea unor tranzacţii fi ctive de mărfuri, care
pot fi însoţite de spălarea banilor, folosirea regimurilor vamale facilitare în
vederea sustragerii de la îndeplinirea obligaţiei vamale respective.

Actiuni intreprinse in vederea contracararii infractiunii de

contrabanda.

Acţiunile pe care Serviciul vamal le întreprinde la moment în vederea

contracarării schemelor criminale în domeniul contrabandei şi eschivării de la
achitarea plăţilor vamale sunt următoarele:

- identifi carea mediilor de afaceri cu risc sporit din punct de vedere al infrac-
ţiunilor vamale;

- identifi carea operaţiunilor comerciale cu mărfuri şi produse de risc sporit

(mărfurile supuse accizelor, produse alimentare, tehnică de calcul etc.);

- analiza şi preîntîmpinarea derulării tranzacţiilor dubioase;

- observarea unor evoluţii ale pieţii interne şi internaţionale care pot favoriza
comiterea infracţiunilor vamale (pre- ţuri exagerate la unele categorii de mărfuri,
rulajul tranzacţiilor efectuate fi e de un agent economic anumit, fi e pentru
anumite grupuri de mărfuri, profi turi ilegale, investiţii nerezonabile, falimente fi
12
ctive etc.); - schimbul operativ de informaţii privind operaţiunile de
import/export între serviciile vamale;

- schimbul de experienţă în domeniul combaterii şi documentării infracţiunilor

şi fraudelor vamale.

Bibliografie.
1. Codul vamal al Republicii Moldova . Publicat : 23.12.2000 în Monitorul
Oficial Nr. 160

2. http://www.customs.gov.md/sites/customs.gov.md/files/revistaVAMA/
5_4-2008.pdf

3. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-
vamal/incalcarile-legislatiei-vamale-si-raspunderea-pentru-
savarsirea-lor/

4. http://www.cnaa.acad.md/thesis/20315/

5. http://www.crime.md/category/contrabanda/

6. Codul penal al Republicii Moldova. Comentariu / Sub red. lui

A.Barbăneagră. Chişinău: ARC, 2003,

7. http://www.ziare.com/articole/tigari+contrabanda+republica+moldo
va
13
14