CUPRINS

Lista de abreviaturi
Introducere.................................................................................................pag.3-4
CAPITOLUL I

Aspecte istorice privind raportul de franchising

1.1Noțiunea de franchising..............................................................pag.5-6
1.2 Istoricul apariției și dezvoltarea raportului franchising.............pag.7-8
1.3 Formele și tipurile de franchising..............................................pag.9-10
CAPITOLUL II

Contractul de franchising
2.1 Noțiunea contractului, caracterele contractului franchising.......pag.12-14
2.2 Elementele contractului franchising...........................................pag.15-17
2.3 Drepturile și obligațiile părților...................................................pag.18-20
2.4 Problemele contractului franchising în practică……………......pag.21-23
2.5 Practici de franchaising în Republica Moldova: studii de caz…pag.26-24
Concluzii...........................................................................................pag.27
Bibliografie........................................................................................pag.28

1
 Lista de abreviaturi

alin.-aliniat
art.-articol
CCRM-Codul Civil al Republicii Moldova
RM-Republica Moldova
FFF-Federația Europeană de Franchising

2
 Introducere
Actualitatea și importanța temei.În prezent o dată cu dezvoltarea socetății s-a creat mai multe
posibilități de evoluare a relațiilor în domeniul afacerilor prin practicarea unor acte juridice
bilaterale ce ajută la formarea unor venituri stabile pentru o viață decentă. Un astfel de act
bilateral este contractul de franchising, supranumit ca o operațiune realizată între comercianți cu
ajutorul căreia sînt utilizate aptitudinile comerciale și drepturile proprietății intelectuale pentru a
realiza o afacere de succes. John Naisbitt autorul cărții ‘’ Megatrends: Ten New Directions
Transforming Our Lives’’1 spunea ‘’contractul de franchising este cel mai de succes concept
de marketing creat vreodată’’. Astfel , după cel de-al doilea război mondial contractul de
franchising era utilizat cel mai des în domeniul prestări servicii și de distribuire a
mărfurilor.Această operațiune de franchising reprezintă un fenomen economic ce se
particularizează şi dobândeşte caracter juridic prin modalitatea efectivă de înfăptuire, adică
contractul de franchising este asemănător contractelor comerciale însă în același timp se distinge
de acestea. Contract de franchising permite deținătorului afacerii de succes, denumit francizor, să
reitereze un succes comercial înregistrat pe o anumită piață şi să îl amplifice pe noi piețe, de
regulă în teritorii noi, prin intermediul partenerilor săi, denumiți francizați, prin crearea de
structuri suple, descentralizate şi cu mobilizarea unor capitaluri minime de către francizor. Pe
lângă faptul că permite expansiunea rapidă a franchisorilor, franchisingul apare ca fiind deosebit
de avantajos şi pentru că reprezintă o reală oportunitate de succes, mai cu seamă pentru
întreprinzătorii de talie medie, atraşi şi deveniți, astfel, franchiser. Păstrându-şi independența,
franchiseeul beneficiază, totodată, de imaginea, de renumele şi de marca franchiserului.
Scopul și obiectivele acestei lucrări este studierea problemelor de aplicare în practică a
contractului de franchising prin prisma analizei elementele contractului ,drepturile și obligațiile
părților,încheierea și rezilierea contractului. În vederea atingerii scopului dat au fost preconizate
următoarele obiective:
 de a cerceta noţiunea de franchising și noțiunea contractului de franchising;
 de a investiga evoluţia istorică a raportului de franchising;
 de a investiga formele și tipurile de franchising ;
 de a stabili elementele contractului
 dea cerceta drepturile și obligațiile părților;
 de a analiza prblemele contractului de franchising;
 de a aprecia situația actuală și perspectivele contractului de franchising în Republica Moldova.

1
Potrivit lui John Naisbitt, Megatrends. Ten new directions transforming our lives. USA, Mass
Market Paperback, Grand Central Publishing, 1988, p. 158
3
Gradul de investigaţie a temei. În procesul lucrării au fost aplicate metode generale ştiinţifice:
abordarea dialectică, principiul logicii şi analizei sistemice şi de sinteză, metode de analiză
comparată.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării. La întocmirea lucrării au fost utilizate
actele normative care reglementează contractul de franchising.Deasemenea în cadrul studiului
problemelor menţionate în lucrare au fost explorate şi examinate critic diferite lucrări ale
savanţilor în care sunt abordate problemele menționate la obiective.În aceste sens țin să
menționez sursele de Gheorghe Chibac, Aurel Băieșu, Alexandru Rotari, Oleg Efrim –Drept
Civil; I. Bălan-Contractul de franciză; Договоры о выполнении работ и оказании услуг;
Гражданское право т.2. sub redacția E.A. Суханоb; M. Bethencourt- Entreprendre en
Franchise; M.C.Costin-Contractul de franchising.Revista de drept commercial roman(București);
Revista Națională de Drept Nr.6-7 din 2011 și Nr.12, din 2005.
Conţinutul propriu-zis al lucrării. În urma studiului asupra obiectivelor teza este repartizată în 2
capitole , fiecare avînd paragrafe.
Capitolul 1 este cuprins de noțiunea de franchising, istoricul apariției și dezvoltarea raportului
franchising ,formele și tipurile de franchising.
Capitolul 2 este mai extins astfel cuprinde următoarele paragrafe noțiunea contractului,
caracterele contractului franchising,elementele contractului franchising,drepturi și obligații,
problemele contractului franchising în practică,situația actuală și perspectivele franchisingului în
Republica Moldova.

4
 CAPITOLUL I

Aspecte istorice privind raportul de franchising

1.1Noțiunea de franchising
Franchisingul reprezintă o înţelegere între două părţi, în baza căreia una din ele, numită
franchiser, transmite alteia, numite franchisee, dreptul de a practica o anumită afacere conform
formatului franchiserului şi contra unor plăţi stabilite. Franchisingul oferă astfel, posibilitatea
„copierii” unei afaceri de succes de la o firmă care are o reputaţie înaltă şi posedă o experienţă
bogată.2 Conform definiţiei Asociaţiei Internaţionale de Franchising3 „franchisingul reprezintă
un sistem de relaţii permanente între franchiser şi franchisee, în baza căruia toate cunoştinţele,
imaginea, succesul, metodele de producere şi de marketing sunt prezentate franchisee-ului în
schimbul satisfacerii reciproce a intereselor”. Federația Europeană de Franchising4 numește cum
sună franchisingul în afaceri “franciza" în afaceri evocă: nume de brand, de replicare a unui
sistem, extindere și de rețea, de fapt, acesta este mult mai complexă.” FFF este o federaţie activă
ce îşi canalizează toate forţele în direcţia reprezentării intereselor membrilor săi, deopotrivă
francizori şi francizaţi. Procedura de aderare este relativ riguroasă, implicând o verificare a
conţinutului contractului de franciză utilizat, a conceptului în sine şi chiar a modalităţii în care
funcţionează, practic, respectivul sistem de franciză .5
Etimologic cuvîntul franchisă este de origine franceză și se traduce ca permisiune sau
privilegiu.6 La început, privilegiul era acordat de lege (stat) şi se referea la colectarea taxelor
locale, organizarea târgurilor, editarea de cărţi, producerea de băuturi alcoolice, adică la
monopolul statului într-un domeniu de activitate. Începând însă cu 1840 termenul va fi folosit cu
înţelesul pe care îl are astăzi (privilegii acordate de firme private). La acea dată producătorii de
bere din Germania au acordat francize unor magazine de produse de băcănie, care aveau dreptul
exclusiv de a le vinde marfa. În timp ce în America franchisingul lua amploare, în Europa se
dezvolta instituţia concesiunii, conform căreia o persoană dobândeşte dreptul de a exploata
anumite servicii publice sau bunuri ale statului în schimbul unor beneficii (plăţi) care revin

2
Roşcovan M., Golovco V., Bulat V., Secrieru C., Chisnencu A., BozuV., Bugaian L. Franchising: tehnică de
afaceri şi oportunităţi pentru antreprenori. Ch.: PRAG-3 ,2002,pag.6
3
http://www.franchise.org/uploadedFiles/Franchise_Industry/Resources/Education_Foundation/introtofranchising_fi
nal.pdf
4
Federația Europeană de franciza este o asociație internațională non-profit înființată în 1972. Pe baza unei evaluări
efectuate de FFF, numai în 1997 peste 11.000 de noi locuri de muncă au fost create, iar în 1998, un număr de
12.000. Se menţionează şi faptul că 87,1% din cei întrebaţi, ar începe din nou o afacere de tip franciză (faţă de 77%
din 1993). Date oferite de Federaţia Franceză de Franciză - „The franchise in France by business areas”
5
Yves Marot, La Franchise, L’abecedaire des mots utilises en franchise, Gualino Editeur, Paris 2000, p. 64
6
Gh.Chibac , A. Băieșu , A. Rotari, O. Efrim. Drept Civil. Contracte și Succesiuni. Ch.:Cartier,2010,pag.438
5
acestuia. Franchisingul va reveni în Europa în secolul XX după ce, peste Ocean, va deveni o
afacere de succes.
Deopotrivă cu termenul franchisă în practica internațională se folosește derivatul englez
franchising (francisare) ce desemnează operațiunea juridică ce presupune cedarea cu titlul oneros
de către o firmă de success numită franchisor(concedent,ori firmă mamă) a dreptului și licența
(de fabricație sau comerț) de a produce și de a vinde un anumit produs sau serviciu,utilizînd
sistemul de afaceri și de management al firmei mamei , în favoarea unui întreg lanț de alte firme
sau comercianți în calitate de francisat.7 În codul civil rus raporturile de franchising sînt
denumite ca relații comerciale de concesiune.Iar în prevederile normative române în loc de
franchising se expune ca franciza .În Republica Moldova termenul de franchising este uilizat
pentru prima dată în legea cu privire la franchising din 1997 “franchisingul reprezintă un sistem
de raporturi contractual între întreprinderi în care partea denumită franchiser acordă părții
denumite franchisee dreptul de a produce și/sau a comercializa anumite produse (mărfuri),de a
presta anumite servicii în numele și cu marca franchiserului, precum și dreptul de a beneficia de
asistența tehnică și organizatorică a acestuia”8.Mai tîrziu reglementări cu privire la la raporturi de
franchising apar în noul Cod Civil din 2002 în care se expune noțiunea contractului de
franchising.Astfel franchisingul presupune crearea de către franchiser a unei rețele de
întreprinderi mici atît în interiorul țării ,cît și peste hotarele ei ,care presupune mai multe tipuri
de afaceri de același tip după imagine,management și marketing.Un autor francez zicea : a
franchiza înseamnă a transmite altora să reușească cum noi am reușit ,a reitera o reușită.9

7
Gh.Chibac , A. Băieșu , A. Rotari, O. Efrim. Drept Civil. Contracte și Succesiuni. Ch.:Cartier,2010,pag.438
8
Legea Republicii Moldova cu privire la franchising Nr.1335-XIII din 01.10.1997 Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.82-83 din 11.12.1997
9
Eugen Scutelnic ,Natalia Markova –Franchisingul-una dintre cele mai eficiente metode de dezvoltare a
businessului . Revista Națională de drept Nr.6-7 din 2011
6
 1.2 Istoricul apariției și dezvoltarea raportului franchising
Contractul de franchising iși are originile în SUA. Acesta pentru prima dată a fost utilzat în SUA
de către compania Singer Sewing Machine în anii 1860. A urmat apoi General Motors, care a
început să foloseasca frnchisingul în 1898 și, în sfîrșit, Rexall Drugs în 1902. După aceasta
prima etapă, de lansare, au urmat alte companii din domeniile auto, industria petrolului,
îmbuteliere băuturilor răcoritoare, accesorii auto, ș.a . Metodele de franchising care s-au dovedit
atît de reușite și de utile în industriile auto și petrolului au început să se răspîndească curand și în
alte sectoare de afaceri. Western Auto a dezvoltat sistemul de franchising în anul 1909 permițînd
celor interesați să iși deschidă propriile magazine, dacă aveau bani și ambiție, chiar și fără să
aiba experiența anterioară în activitați de comerț. În anul 1925, cînd au început să se extinda prin
franchising, restaurantele Howard Johnson ofereau trei arome de înghetata "superioară". In 1940
a fost deschis primul restaurant Howard Johnson lînga o autostrada, iar în 1954, s-a deschis
primul motel. În anii '50 a avut loc o adevarata explozie a dezvoltarii franchisingului, odata cu
inaugurarea în 1955 a restaurantelor McDonald's, de catre Ray Kroc, care a pus accentul pe
"calitate, servicii, curătenie și valoare." In acelasi an, Harland Sanders a gasit o nisa în industria
fast food-ului cu Kentucky Fried Chicken.În 1959, International House of Pancakes a început să
vînda franchising în SUA și și-a deschis unitațile în care se servea micul dejun pentru milioane
de persoane. 10
În Franţa, prima franciză este atribuită şcolii Pigier, care a deschis o formă de
instruire în Alexandria, în anul 1911.11 În mod veritabil însă, data de plecare se situează în
perioada anilor 1930 şi este reprezentată de Lânăria din Roubaix, care a creat un lanţ denumit „
Pingouin-Stemm”.În aceeaşi perioadă, „Coryse Salome”, o marcă de produse de parfumerie, îşi
propune desfacerea produselor sale vrac, fără ambalaj, ceea ce nu permitea însă desfacerea în
magazinele de parfumerie universale.Astfel, „Coryse Salome” a recurs la un mod particular de
distribuţie, cu ajutorul şi prin intermediul unor distribuitori exclusivi.Aceste circuite de
distribuţie nu sunt însă veritabile reţele de franciză. Este vorba, de fapt, de un contract de afiliere,
respectiv de un acord comercial de aprovizionare între comercianţi.12
Dezvoltarea reţelelor de franciză, în forma pe care o cunoaştem astăzi, debutează în Franţa în
perioada 1945-1946, fiind creată de către firma Phildar, urmată apoi de cunoscuta firmă
Prenatal.În perioada 1970-1977, comerţul desfăşurat sub forma francizei capătă un avânt şi o
importanţă deosebite.
În Europa, prima franciză industrială a fost creată în Cehoslovacia de firma BATA, urmată
la puțin timp de lanaria Roubaix, care a creat un lanț numit Pingouin, rețea creată tot în anul

10
IMO Franchising Group- http://www.fbb.ro/home/scoala-de-franciza/curs-1/curs-1-3.htm
11
M. Bethencourt, Entreprendre en Franchise, Ed. Dunod, Paris, 2001, pag. 8-9.
12
Ibidem,pag.11-12
7
1929. Dar abia in anii '50 ai secolului XX franciza a devenit ceea ce este astazi, iar succesul îl va
cunoaște tot în America. Franciza, al carei domeniu predilect pînă la sfarșitul anilor '70 a fost
totuși producția confecțiilor, s-a impus în ultimii ani cu succes și în turism și în servicii, cele mai
cunoscute rețele de franciză fiind Holiday Inn, Novotel, Sofitel, Europa Cars, Hertz, Pingouin,
Fast-foods, Mc Donalnd's, Pizza Hot, Hilton, Avis, Rent a Car, etc.
Dăcă, la sfarsitul anilor '60, cifra de afaceri a activităților desfășurate pe baza contractelor de
franciză în Statele Unite reprezenta 90 miliarde de dolari, în 30 de ani aceasta cifră a crescut de
60 de ori. În 1990 în Europa existau 1600 de rețele de franciză care grupau 85000 de francizați,
iar Franta deținea pozitia de lider european.13 Canada este considerată a doua țară în privința
numarului de operatori în sistem de franciză,țara în care, în provinciile anglofone, se aplica și se
dezvolta concepte foarte americane, în care se îmbina rigoarea și profesionalismul, în vreme ce
în provinciile francofone apar concepte de franciză de mare originalitate și uneori șocante:
terenuri de minigolf, gherete de prajit cartofi în camionete, restaurante si magazine specializate.14
Astfel, franchisingul modern se clasifică în două etape de bază:
I. Etapa franchisingului tradiţional este caracterizată de aplicarea franchisingului în cadrul
următoarelor trei ramuri:
• În domeniul distribuţiei automobilelor şi a tehnicii de uz casnic. Firma germană Singer
utilizează schema franchisingului încă din 1860, iar compania americană General Motors, care
astăzi comercializează 95% din produsele sale prin dealeri – franchisee –
din anul 1911.
• În domeniul îmbutelierii şi distribuirii băuturilor răcoritoare. Pionieratul în această ramură
aparţine companiei Coca-Cola, care practică franchisingul din 1886, urmată de Pepsi-Cola şi alte
întreprinderi similare. 15
• În domeniul livrării produselor petroliere. Companiile petroliere ofereau staţiilor alimentare
produsele sale în sistem franchising, eliberându-se astfel de funcţiile de comercializare en
detail.16
II. Etapa franchisingului format de afaceri - Business Format Franchising este caracterizată de
faptul, că tranzacţiile de tip franchising încep a fi reglementate de asociaţiile de franchising din
diferite ţări. Această perioadă începe în anii 50 în SUA şi 60 – în Europa Occidentală odată cu

13
IMO Franchising Group- http://www.fbb.ro/home/scoala-de-franciza/curs-1/curs-1-3.htm
14
Ibidem
15
Roşcovan M., Golovco V., Bulat V., Secrieru C., Chisnencu A., BozuV., Bugaian L. Franchising: tehnică de
afaceri şi oportunităţi pentru antreprenori. Ch.: PRAG-3 ,2002,pag.6
16
Ibidem,pag.6
8
extinderea franchisingului în sfera serviciilor, în special a celor de tipul restaurantelor fast-food,
serviciilor de întreţinere a caselor, automobilelor.
Franchisingul fiind caracterizat printr-un sistem de raporturi contractuale,compuse din relații de
afaceri presupune uneori comercializarea anumitor produse și servicii sub forma unei licenții
special pe o anumită piață. Prin urmare art.4 al.1 din legea nr.1335- XIII din 199717deasemenea
prevede varietatea raporturilor diverse în contractul de franchising “o totalitate de raporturi de
arendă, leasing, vînzare-cumpărare, antrepriză, de reprezentanţă, o întreprindere mixtă, o
întreprindere cu investiţii străine”.
În doctrină se menţionează că prima definiţie jurisprudenţială a francizei se regăseşte într-o
hotărâre pronunţată de un tribunal din Bressuire, Franţa (regiunea Poitou Charentes) la data de
19 iunie 1973, în cuprinsul căreia s-a reţinut că „este cert că o întreprindere, creatoare a unui
procedeu secret de fabricaţie poate vinde rezultatul studiilor sale, după cum este de admis, pe de
altă parte, că o întreprindere, deţinătoare a unei mărci, poate solicita o plată pentru serviciile şi
pentru colaborarea sa, atunci când oferă un ansamblu de produse sau de servicii, în mod specific
originale şi obligatoriu exploatate în prealabil, potrivit unor tehnici comerciale verificate,
constant puse la punct şi periodic reciclate, ceea ce se numeşte contract de franchising”18
Franchisingul continua să se dezvolte, iar în prezent mai mult de opt milioane de persoane
lucrează în franchising din mai mult de șaizeci de domenii mari de activitate. În fiecare an, noi
domenii si noi afaceri aleg formatul franchisingului pentru a-si distribui produsele si serviciile.

17
Legea Republicii Moldova cu privire la franchising Nr.1335-XIII din 01.10.1997 Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.82-83 din 11.12.1997
18
Recueil Dalloz, 1974, Tribunal de Grande Instance de Bressuire, p. 105
9
 1.3 Formele și tipurile de franchising
În practica internaţională a afacerilor franchisingul cunoaşte mai multe forme în dependenţă de
următoarele criterii:
1. După profilul activităţii economice:
• Franchisingul industrial (de producere). Contractul de franchising industrial vizează producţia
de bunuri. Franchisee-ul este autorizat, prin intermediul unei licenţe, să fabrice sub marca
franchiserului şi cu asistenţa lui tehnică, produsele acestuia. Franchiserul are, astfel, posibilitatea
să-şi facă cunoscute produsele şi mărcile sale fără a fi nevoit să facă investiţii importante.
Franchiserul acordă consultanţă managerială, pregăteşte personalul, oferă asistenţă tehnică şi
comercială, know-how-ul, dreptul de a folosi marca sa, precum şi alte drepturi de proprietate
industrială şi intelectuală, se ocupă de publicitate. Cele mai cunoscute contracte de franciză
industrială sunt cele care au ca obiect produsele:Campari, Schweppes, Coca-Cola, Pepsi-Cola.
• Franchisingul de distribuţie. În cazul dat franchiserul este, fie un producător, care desface
produsele sale prin intermediul unui franchisee, fie un angrosist, care revinde produsele sub
marca sa unor franchisee. Obligaţiunile franchiserului constau în acordarea consultanţei,
pregătirea personalului, oferirea dreptului de a folosi marca sa pentru produsele ce fac obiectul
francizei. Foarte cunoscute sunt aşa francize ca: Santal, Veritas,Unic, Yves Rocher,
Christiansens.
• Franchisingul de servicii. Franchisingul de servicii constă în aceea, că franchiserul care a pus la
punct o metodă sau tehnică specifică de prestare a serviciilor, autorizează pefranchisee să
utilizeze aceste metode şi tehnici în prestarea aceluiaşi gen de servicii. Cele mai răspândite sunt
acordurile de franchising practicate de aşa firme ca: McDonald’sPizza Hut, Fast-Foods, Hertz,
Avis, Rent a car, Sheratton, Hilton, Holiday Inn .19
2. După nivelul de intermediere:
• Franchisingul direct. Este o formă tradiţională a franchisingului şi constă în aceea căexistă un
singur franchiser care colaborează în direct cu mai mulţi franchisee din diferite teritorii.
• Master franchising. Constă în aceea, că franchiserul semnează un acord de franciză principală
cu un subfranchiser pe un anumit teritoriu, iar acesta, la rândul său – contracte de franchising cu
mai mulţi franchisee în cadrul teritoriului respectiv20.
3. După gradul de participare a partenerului la capital:

19
Roşcovan M., Golovco V., Bulat V., Secrieru C., Chisnencu A., BozuV., Bugaian L. Franchising: tehnică de
afaceri şi oportunităţi pentru antreprenori. Ch.: PRAG-3 ,2002,pag.8
20
Ibidem,pag.8
10
 • Fondarea întreprinderii de către franchisee. În forma sa clasică franchisingul nu presupune
participarea franchiserului la capital. Corespunzător, în calitate de fondatori vor apărea alte
persoane fizice şi/sau juridice, în dependenţă de forma organizaţionaljuridică a întreprinderii-
franchisee. Filozofia franchisingului constă anume în atragerea persoanelor care doresc şi sunt
capabile să conducă o afacere, dar preferă o minimizare a riscului de antreprenor prin
intermediul colaborării cu un partener experimentat.
• Fondarea întreprinderii în comun. În practica afacerilor există şi o serie de condiţii care pot
determina crearea unor întreprinderi franchisee mixte (fondate de franchisee şi franchiser). Ca
exemplu de aşa condiţii pot servi: lipsa resurselor financiare suficiente (aportul franchiserului
fiind în formă bănească, dar mai des – de echipamente necesare activităţii), dorinţa franchiserului
de a dispune de pârghii de control suplimentare. De obicei, cota franchiserului în capital este mai
mică de 50%, deoarece scopul primordial al lui nu constă în controlul afacerii (acesta fiind
posibil şi în baza contractului de franchising).
• Atragerea în calitate de fondator a organelor puterii locale. În acest caz la fondarea
întreprinderii-franchisee participă franchiserul, pe de o parte, şi organele statale sau publice
locale, pe de alta. Ca exemple, de aşa modele pot servi restaurantele McDonald’s apărute în
Moscova la sfârşitul anilor 80, care reprezentau întreprinderi mixte (50% x
50%) ale partenerului străin cu autoritatea municipală moscovită. Aceasta a fost o condiţie
specifică perioadei sovietice şi avea ca scop ţinerea sub control a investitorilor străini. Dar acest
model poate fi utilizat şi în prezent, în special în cazurile când franchiserii de peste hotare
solicită garanţii de protejare a investiţiilor din parte statului
sau a organelor locale. Riscul major al unor întreprinderi de acest fel constă în
implicareaexcesivă a partenerului public în activitatea întreprinderii. De aceea, limitele acestei
implicări trebuie foarte bine stabilite în documentele de constituire.21
În Republica Moldova ,conform art.6 din legea nr.1335- XIII din 1997 franchisingul este de
două forme: corporativ sau commercial.

 Franchisingul corporativ prevede participarea părţii denumite franchisee la întregul ciclu de

producţie al franchiserului şi se caracterizează prin: contacte permanente între franchiser şi
franchisee; schimb permanent de informaţii; reglementare detaliată a activităţii şi grad înalt de
responsabilitate a părţii denumite franchisee.22

21
Roşcovan M., Golovco V., Bulat V., Secrieru C., Chisnencu A., BozuV., Bugaian L. Franchising: tehnică de
afaceri şi oportunităţi pentru antreprenori. Ch.: PRAG-3 ,2002,pag.9
22
Legea Republicii Moldova cu privire la franchising Nr.1335-XIII din 01.10.1997 Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.82-83 din 11.12.1997,art.6
11
 Franchisingul comercial prevede comercializarea de producţie finită (mărfuri) sau prestarea de
servicii de către franchisee şi se caracterizează prin: specializarea îngustă a părţii denumite
franchisee în comercializarea unui anumit tip de produse (mărfuri) sau în prestarea unui anumit
tip de servicii; plata redevenţei către franchiser din volumul total de vînzări; riscul părţii
denumite franchisee legat de comercializarea de produse (mărfuri) sau de prestarea de servicii;
gradul scăzut de reglementare a obligaţiilor părţii denumite franchisee.23

23
Legea Republicii Moldova cu privire la franchising Nr.1335-XIII din 01.10.1997 Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.82-83 din 11.12.1997,art.6

12
 CAPITOLUL II

Contractul de franchising
2.1 Noțiunea contractului, caracterele contractului franchising
Contractul de franciză poate fi numită ca convenţie referitoare la organizarea cadrului de
utilizare a elementelor constitutive ale reuşitei comerciale ale francizorului, de către francizaţii
supuşi în schimb unui anumit număr de obligaţii, cum ar fi cea de plată, de informare, de
confidenţialitate, de non-concurenţă.24
Contractul de franchising era definit ca fiind acel contract prin care o persoană, francizorul,
permite exploatarea unei mărci sau a unui brand de producţie sau de prestare de servicii de către
o altă persoană independentă, producător sau prestator de servicii, francizatul, alături de know-
how-ul, folosinţa mărcii sale şi, uneori, o aprovizionare aferentă, pe care beneficiarul trebuie să
le exploateze conform convenţiei, în schimbul unei remuneraţii.25
Contractul de franchising este un document cu valoare juridică ce reglementează raportul de
franchising şi reprezintă o înţelegere privată între părţi, prin care proprietarul unei afaceri, numit
franchiser, cedează beneficiarului numit franchisee, dreptul de folosinţă al numelui firmei,al
mărcii, dreptul de producer, comercializare, prestare a unor bunuri sau servicii, care sunt deja
prezente pe piaţă şi înregistrează succes.26 Organizația mondială a proprietății intelectuale27 a
definit contractual de franchising ca un aranjament de afaceri care permite pentru reputația,
inovarea, know-how și expertiză tehnică de către inovator (franchiserul) a fi combinat cu
energie, industrie și investiții altei parți (franchisee) să desfășoare activitatea de furnizare și de
vânzare de bunuri și servicii.. Conform art.1027 a Codului Civil al Federației Ruse prin
contractul de concesiune comerciale, una dintre părţi (concedent) furnizează celeilalte părţi
(concesionar)contra unei redevențe pentru o perioadă sau fără , dreptul de utilizare în activitatea
de întreprinzător un complex de drepturi de autor exclusive, dreptul la o marcă comercială,
serviciile, precum şi alte drepturi prevăzute în contract, în special denumirea comercială,
producţia secretă (know-how).În legislația română contractual de franciza reprezintă un sistem
de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente
din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumită francizor, acorda unei alte
persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o

24
Definiţie formulată de D. Ferrier, Répertoire de droit commercial, Dalloz, Paris, 1996, pct. 1, p. 2, Vo 5,
Franchisage
25
Dicţionar juridic de comerţ exterior, coordonatori Brânduşa Ştefănescu şi Octavian Căpăţînă, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1986- http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2669
26
Roşcovan M., Golovco V., Bulat V., Secrieru C., Chisnencu A., BozuV., Bugaian L. Franchising: tehnică de
afaceri şi oportunităţi pentru antreprenori. Ch.: PRAG-3 ,2002,pag.26
27
http://www.wipo.int/portal/en/index.html -Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale a fost creata în 1967 cu
sediu la Geneva.
13
 tehnologie sau un serviciu . Ceea ce privește reglementările naționale cu privire la contractul de
franchising este indicat în Codul Civil din 2002 în capitolul XXI . Astfel prin contractul de
franchising care este unul cu executare succesivă în timp, o parte (franchiser) şi cealaltă parte
(franchisee) întreprinderi autonome se obligă reciproc să promoveze comercializarea de bunuri şi
servicii prin efectuarea, de către fiecare din ele, a unor prestaţii specifice.Prin urmare comparînd
această definiție cu celelate expuse se evidențiază o noțiune incompletă. Autorii Chibac Gh. , A.
Băieșu , A. Rotari, O. Efrim în manualul “Drept Civil Contracte și Succesiuni” relatînd această
problemă , propun o nouă definiție ce ar desăvîrșio pe cea legală “prin contractul de franchising
o parte (franchiser) se obligă,în schimbul unei revedențe să-i acorde celeilalte părți (franchiseeul)
dreptul de a vinde bunuri sau a presta servicii determinate beneficiind de un sistem de relații care
cuprinde numele ,marca fabricii sau a serviciilor franchiserului, licențele sau know-how-ul ,
precum și asistența acestuia, necesare în vederea promovării comercializării bunurilor și
serviciilor”.
După cum resultă din noțiunile anterioare contractul de franchising are următoarele caractere
juridice:

 consensual (din lat. consensus – înţelegere) care dă naştere la drepturi şi obligaţii din momentul
ce părţile au ajuns la un numitor comun privind toate condiţiile esenţiale ale contractului. Legea
nr.1335-XIII din 1997 din Republica Moldova stabilește clauzele pe care un asemenea contract
trebuie să le cuprindă, şi principiile pe care trebuie să le respecte.
 sinalagmatic presupune că fiecărui drept a unei părţi îi corespunde obligaţiunea celeilalte părţi,
adică fiecare parte are atît drepturi cît şi obligaţii.Astfel, franchiser-ul se obligă să acorde dreptul
de proprietate asupra semnelor distinctive pentru consumatori: marca, firma, emblema, sigla,
dreptul de folosinţă a unui know-how, experienţa, secret comercial precum şi să-l asigure pe
franchisee cu asistenţă consultativă, tehnică şi organizatorică. Iar franchisee la rîndul său are
obligaţia de a utiliza în activitatea sa aceste drepturi, de a efectua plăţile respective precum şi de
a urma cerinţele impuse de franchiser sau contract.
 oneros este acel contract cînd fiecare din partenerii contractuali îşi asumă obligaţii în scopul
obţinerii unui avantaj material. Astfel franchiser-ul acordă drepturile sale exclusive asupra
obiectelor proprietăţii intelectuale şi industriale franchisee-ului în scopul obţinerii unui preţ ce
constă dintr-o sumă de bani iniţială, numită în practica internaţională – taxă de intrare şi o
redevenţă periodică. Iar franchisee profită de faptul că primeşte în folosinţă dreptului asupra
numelui, mărcii, al franchiser-ului care îi acordă o poziţie foarte stabilă pe piaţă și obţine un
profit.

14
 cu executare succesivă -franchiser-ul îl autorizează pe beneficiar să utilizeze marca produselor şi
serviciilor, şi tehnologiilor, know-how-ul, precum şi orice alte drepturi de proprietate intelectuală
sau industrială după caz, susţinut permanent de asistenţa comercială sau tehnică a sa pe toată
perioada de valabilitate a contractului de franchising. Iar beneficiarului (franchisee) îi revine
obligaţia de a plăti periodic franchiser-ului redevenţele convenite prin contract, pînă la încheierea
relaţiilor contractuale.
 mixt sui generis-conține mai multe raporturi contractuale: vînzarea- cumpărarea, licenţă,
reprezentare, leasing şi totodată își menține aspectul său individualizat. Potrvit profesorului
E.A. Suhanov, indică că în contractul de franchising se poate observa elementele contractului de
licenţă (permisiunea privind utilizarea obiectelor drepturilor exclusive), contractului de acordare
cu titlu oneros a serviciilor (asistenţa tehnică şi consultativă), contractului de activitate în comun
(colaborarea părţilor pentru obţinerea unor scopuri antreprenoriale comune) şi chiar elementele
contractului de vînzare – cumpărare (procurarea documentaţiei necesare de ordin tehnic şi de
business). 28
 commercial-deorece este “încheiat între comercianți –persoane fizice și /sau persoane juridice –
independenți din punct de vedere juridic și financiar ,contract în baza cărui se va desfășura o
colaborare strînsă și de lungă durată”29,exclusive în cadrul activității de antreprenoriat”30. Acest
caracter se evidențiază în legislația națională din art.1171 Codul Civil “o parte (franchiser) şi
cealaltă parte (franchisee) întreprinderi autonome”.
Unii autori consideră că contractul de franchising are un caracter intuitu personae ,
deoarece franchiserul îl selecționează și-l acceptă pe franchisee urmărind din timp competențele
sale , calitățile personale și capacitatea financiară pentru exploatarea afacerii respective. 31

28
Гражданское право т.2. Суханов Е.А - http://kruglaw.narod.ru/lit/civil_law/suhanov2/42_1_2.htm
29
I. Bălan.Contractul de franciză .Dreptul,1998,nr.1,pag.24
30
Ibidem - http://kruglaw.narod.ru/lit/civil_law/suhanov2/42_1_2.htm
31
M.C.Costin.Contractul de franchising.Revista de drept commercial roman(București),1998,nr.11,pag.134
Ibidem,pag.24
15
 2.2 Elementele contractului franchising

În literatura de specialitate sînt menționate următoarele elemente ale contractului:părțile

contractului,obiectul contractului, prețul, termenul, forma și conținutul.Prin urmare ,contractul de
franchising are următoarele elemente:

1.Părțile - contractului de franchising sunt: franchiser-ul şi franchisee. Astfel, conform Codului

civil art.1171 şi art.2 al Legii nr. 1335- XIII rezultă că franchiser (mai este numit proprietarul
franchizei, francizor) – este întreprinderea producătoare, reputată pe o anumită piaţă, care
dispune de marcă proprie şi care a încheiat contractul de franchising cu altă întreprindere.
Franchiser poate fi o persoană fizică sau juridică:

- din Republica Moldova care a încheiat contractul de franchising

cu o întreprindere autohtonă sau străină,

-din altă ţară care a încheiat contractul de franchising cu o întreprindere autohtonă.

În legislația română32 francizor este un comerciant care:

- este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate; drepturile trebuie sa fie exercitate pe o
durata cel putin egala cu durata contractului de franciza;
- confera dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau
unserviciu;
- asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate;
- utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, cercetarii si inovatiei,
asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsului.

Iar franchisee conform art.3 din legea nr. 1335- XIII33 este întreprinderea care a încheiat contract
de franchising sau care s-a creat în urma încheierii unui astfel de contract.Acesta poate fi o
persoană fizică sau juridică:

-din Republica Moldova care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă sau
străină;

-din altă ţară care a încheiat contract de franchising cu o întreprindere autohtonă.

În legislația română beneficiarul(franchisee) este un comerciant, persoana fizica sau juridica,

selecționat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza, asa cum este ea
definita de catre francizori.34

32
Legea nr.79 din 9 aprilie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.52/1997 privind regimul juridic al
francizei,art.1
33
Legea Republicii Moldova cu privire la franchising Nr.1335-XIII din 01.10.1997 Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.82-83 din 11.12.1997,art.3
16
În schimbul termenului „franchisee” unii autori de peste hotare folosesc termeni alternativi, cum
ar fi: beneficiar, licenţiat, dealer, filial, operator .Aceşti termeni, însă, nu sunt caracteristici
franchising-ului, fiindcă sunt utilizaţi nu numai în raporturile de franchising ci şi în alte forme
contractuale.35

2.Obiectul contractului de franchising sînt acţiunile franchiser-ului în vederea transmiterii unui

complex de drepturi exclusive ale sale asupra unor obiecte ale proprietăţii intelectuale unei alte
persoane – franchisee, precum şi acţiunile în vederea asigurării cu asistenţă consultativă (tehnică,
contabilă, financiară) şi respectiv acţiunile franchisee-ului privind folosirea acestor drepturi în
activitatea sa de antreprenoriat în schimbul unei remuneraţii.36

Obiectul franchisingului este, de obicei, o activitate (în mod obişnuit, un serviciu) care a fost
deja testată ca formulă de operare şi funcţionează eficient.37

E.A.Suhanov, a menţionat că obiectul constă, în primul rînd dintr-un complex de drepturi

exclusive, ce aparţin franchiser-ului şi cel individualizează pe el singur (dreptul la nume), sau
individualizează mărfurile produse, lucrările împlinite sau serviciile prestate de el (dreptul asupra
mărcii de comerţ sau de servicii).38

Obiectul contractului conform Legii RM „cu privire la franchising” reprezintă acordarea de către
franchiser franchisee-lui dreptul de a produce şi/sau a comercializa anumite produse (mărfuri),
de a presta anumite servicii în numele şi cu marca franchiser-ului, precum şi acţiunile ultimului
în vederea acordării asistenţei tehnice şi organizatorice franchisee.
3.Termenul contractului conform prevederilor legale, art.1176 Cod Civil al Republicii Moldova
se determină de către părţi cu luarea în considerare a cerinţelor desfacerii bunurilor şi a
serviciilor asupra cărora s-a convenit.Iar în al.2 se menționează dacă durata nu este determinată
sau depăşeşte 10 ani, oricare din părţi are dreptul să rezilieze contractul cu respectarea unui
termen de preaviz de un an, iar dacă nici una din părţi nu exercită dreptul de reziliere, contractul
se prelungeşte de fiecare dată pentru 2 ani.
În art.9 a Legii RM „cu privire la franchising” părţile stabilesc, de obicei, un termen concret de
acţiune al contractului şi posibilitatea încetării contractului înainte de expirarea termenului
contractului. Însă acest termen trebuie să fie pe o perioadă îndelungată, ca ambele părţi să aibă

34
LEGE nr.79 din 9 aprilie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.52/1997 privind regimul juridic al
francizei,art.1
35
O.Chelaru-Aspecte generale privind contractul de franchising în legislația Republicii Moldova,Revista Națională
de drept Nr.12,decembrie,2005,pag.46
36
Ibidem,pag 46
37
Roşcovan M., Golovco V., Bulat V., Secrieru C., Chisnencu A., BozuV., Bugaian L. Franchising: tehnică de
afaceri şi oportunităţi pentru antreprenori. Ch.: PRAG-3 ,2002,pag.7
38
O.Chelaru-Aspecte generale privind contractul de franchising în legislația Republicii Moldova,Revista Națională
de drept Nr.12,decembrie,2005,pag.47
17
posibilitatea de a obţine maximum avantaje din contract, şi să permită franchisee-ului să restituie
cheltuielile suportate (pentru procurarea de imobil, inventar şi alte bunuri) pînă la începutul
desfăşurării activităţii.
4. Preţul – reprezintă sumele băneşti prevăzute de contract care se acordă franchiser-ului ca plată
pentru utilizarea în activitatea sa antreprenorială a drepturilor exclusive acordate lui de
franchiser, în bază de contract. În conformitate cu art.11 a Legii RM „cu privire la franchising”39,
plăţile prevăzute de contract, care se acordă franchiser-ului, se stabilesc în expresie bănească sau
naturală în formă de plată iniţială unică şi de royalty. Plata iniţială unică se acordă pentru dreptul
de folosire a mărcii pe teritoriul determinat, precum şi pentru compensarea cheltuielilor efectuate
de franchiser, inclusiv pentru instruirea personalului şi consultaţii. Royalty reprezintă
recompense periodice proporţionale indicilor de activitate, convenite între părţile la contract.Iar
cuantumul şi formele plăţilor, modul şi termenele achitării lor se stabilesc în contractul de
franchising.Art.1174 din CCRM40 menționează modul de calcul,astfel franchiseeul este obligat
să plătească o sumă de bani a cărei mărime se calculează, în principiu, ca o fracţiune din volumul
de vînzări care să corespundă cu contribuţia programului de prestare a franchisei la volumul de
vînzări.
5.Forma contractului contractul de franchising trebuie încheiat în scris. Nerespectarea formei
duce la nulitatea contractului (art.1172 Cod civil)41. Prin urmare și-n art.9 al Legii cu privire la
franchising42, prevede conţinutul contractului şi ne indică că contractul de franchising intră în
vigoare la data semnării lui sau la o altă dată prevăzută de contract. Forma scrisă a contractului
este generată şi de înregistrarea obligatorie a lui la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii
Industriale. Aceast fapt rezultă din prezența în contractul de franchising a stipulaţiilor ce prevăd
transmiterea drepturilor asupra obiectelor proprietăţii industriale .
În legislația română contractual de franciză deasemenea are o formă scrisă ,aceasta rezultă din
art.6 a legii privind regimul francizei .

2.3Drepturile și obligațiile părților

Drepturile şi obligaţiile părţilor se reglementează de legislaţie şi de contract şi reprezintă
angajamentele şi garanţiile reciproce ale părţilor în asigurarea executării contractului,inclusiv
după expirarea termenului de valabilitate a contractului. Angajamentul franchiserului de a acorda

39
Legea Republicii Moldova cu privire la franchising Nr.1335-XIII din 01.10.1997 Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.82-83 din 11.12.1997,art.3
40
Codul Civil al Republicii Moldova Nr. 1107 din 06.06.2002 Monitorul Oficial Nr. 82-86 art Nr : 661
41
Ibidem
42
Ibidem,art.9
18
asistenţă este obligativitatea franchiserului de a acorda franchisee-ului o pregătire iniţială,
precum şi asistenţă comercială şi/sau tehnică permanentă, pe toată durata existenţei drepturilor
contractuale. Responsabilitatea părţilor, conform contractului de franchising, reprezintă măsurile
de pedeapsă, obligaţia de a repara sau de a restitui prejudiciile cauzate şi modul de aplicare a
acestor sancţiuni faţă de participanţii afacerii în vederea satisfacerii intereselor lor legale şi
patrimoniale.În legea cu privire la franchising din 1997 se stipuleazaă actele normative prin care
se reglementează drepturile și obligațiile partenerilo la franchising.Iar în codul civil sînt stipulate
obligațiile în formă de mai multe etape prin acre parcurg părțile pentru încheierea unui asemenea
contract. Prin urmare,drepturile și obligațiile fiecărei parte se evidențiază prin prisma etapelor
prin care parcurg raporturile juridice.Astfel se caracterizează trei etape : precontractuală,
contractuală şi postcontractuală.
1.Etapa precontractuală43 se caractearizează prin faptul că că viitorului franchisee i se oferă
operioadă de timp pentru a efectua anumite acţiuni (autoanaliza, obţinerea informaţiei complete
despre activitatea franchiserului, analiza „Întrebărilor de control”, compararea ofertelor) pentru a
determina oportunitatea începerii unei afaceri de franchising.44Astfel ca părțile la încheierea
contractului să se informeze în mod deschis şi complet despre circumstanţele care vizează
franchisingul şi de a pune la dispoziţia celeilalte părţi informaţia necesară în conformitate cu
principiul bunei-credinţe. Părţile sînt obligate să păstreze secretul asupra datelor confidenţiale,
inclusiv în cazul în care contractul nu se mai încheie. Iar compararea ofertelor şi alegerea celei
mai potrivite va presupune analiza comparativă a tuturor ofertelor şi luarea deciziei finale privind
încheierea contractului de franchising.
2. Etapa contractuală45 include perioada de timp care începe cu încheierea propriu-zisă a
contractului până la expirarea termenului contractului sau rezilierea lui înainte de termen.
Activitatea părţilor în această perioadă de timp este determinată de prevederile contractului de
franchising. Codul Civil din Republica Moldova evidențiază la această etapă următoarele
obligații ale franchiserului:
-franchiserul este obligat să pună la dispoziţia franchiseeului o totalitate de bunuri incorporale,
de drepturi, mărci de producţie, de modele, aranjamente, decoraţii, de concepte asupra
aprovizionării, desfacerii şi organizării, precum şi alte date sau cunoştinţe utile promovării
vînzărilor;
-franchiserul este obligat, în plus, să protejeze programul comun de prestare a franchisei

43
Gh.Chibac , A. Băieșu , A. Rotari, O. Efrim. Drept Civil. Contracte și Succesiuni. Ch.:Cartier,2010,pag.440
44
Ibidem,pag.440
45
IMO Franchising Group- http://www.fbb.ro/home/scoala-de-franciza/curs-1/curs-1-3.htm
19
împotriva intervenţiilor unor terţi, să-l perfecţioneze pe parcurs şi să sprijine franchiseeul în
activitatea acestuia prin îndrumare, informare şi perfecţionare profesională;
-franchiserul răspunde pentru existenţa şi întinderea drepturilor, precum şi a datelor şi
cunoştinţelor privitoare la programul de prestare a franchisei.
La rîndul său și franchisee are obligații reglementate de normele legislației civile46:
-franchiseeul este obligat să plătească o sumă de bani a cărei mărime se calculează, în principiu,
ca o fracţiune din volumul de vînzări care să corespundă cu contribuţia programului de prestare a
franchisei la volumul de vînzări;
-el mai este obligat să utilizeze programul de prestare a franchisei în mod activ şi cu diligenţa
unui bun întreprinzător;
-să nu sa nu divulge tertelor persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atat pe toata
durata contractului de franciza , cat si ulterior
-să procure bunuri şi servicii prin franchiser sau prin intermediul unei persoane desemnate de
acesta dacă măsura respectivă are legătură nemijlocită cu scopul contractului;
Deasemenea conform art.117547 părțile sîn obligate să păstreze secretul asupra datelor
confidenţiale, inclusiv în cazul în care contractul nu se mai încheie.Iar în cazul cînd franchiserul
încalcă, cu vinovăţie obligaţiile, franchiseeul este îndreptăţit să reducă suma de bani plătită
acestuia. Proporţia reducerii se stabileşte, în caz de litigiu, pe baza opiniei unui expert
independent. Costurile expertizei le suportă partea a cărei estimare este mai îndepărtată de cea
determinată prin expertiză(art.1178 CCRM)48. Ceea e privește rezilierea contractului părțile pot
efectua dacă trece termenul de zece ani ,oricare din părți pot rezilia contarctul cu respectarea
termenului de un an,iar dacă nimeni nu reziliază contractual atunci acesta se prelungește de
fiecare data cu doi ani.
Practica internaţională ce ţine de soluţionarea litigiilor apărute între părţile contractului de
franchising oferă posibilitatea includerii exprese în contract a legilor după care aceste litigii pot
fi soluţionate. De obicei, în contracte se menţionează aplicarea prevederilor Codului Deontologic
al Federaţiei Europene de Franchising, Codului Deontologic al Federaţiei Franceze de Franciză,
Legii americane, române, în materie de franciză.49

46
Legea Republicii Moldova cu privire la franchising Nr.1335-XIII din 01.10.1997 Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.82-83 din 11.12.1997
47
Codul Civil al Republicii Moldova Nr. 1107 din 06.06.2002 Monitorul Oficial Nr. 82-86 art Nr : 661
48
Ibidem
49
Codul deontologic European al Francizei, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1991
48
Gheorghe Gheorghiu, Gabriel N.Turcu, Contractul de franciză - aspecte Revista de Drept Comercial, nr. 3/2000,
p. 49.
49
Ibidem,art. Nr.:661
50
Ghidul Judecătorului în materie civilă și comercială a Republicii Moldova(ediție revizuită și completată),pag.315
20
3.Etapa postcontractuală- presupune activitatea părţilor după încetarea relaţiilor contractual în
baza unei concurenţe loiale. De regulă, franchiserul poate impune obligaţii fostului partener întru
protejarea confidenţialităţii afacerii, chestiune ce se realizează prin stabilirea unor clauze de
nonconcurenţă şi nedivulgare.50 În prevederile Codului civil RM51se menționează în art.1177 că
părţile sînt obligate la o concurenţă loială şi după încetarea contractului. În acest cadru, se poate
impune franchiseeului pe plan local interdicţie de concurenţă care, însă, nu poate depăşi un an.
Dacă interdicţia de concurenţă are drept consecinţă periclitarea activităţii profesionale, trebuie să
se acorde franchiseeului, indiferent de motivul încetării contractului, o compensaţie financiară
corespunzătoare.
Prin urmare ,aceste raporturi dintre subiecți evidențiază franchisingul este un sistem de
comercializare a bunurilor şi/sau serviciilor şi/sau tehnologiilor,care se bazează pe o colaborare
strînsă şi permanentă între întreprinderi independente şi separate din punct de vedere juridic şi
economic - franchiserul şi franchiseeul individual al acestuia - în cadrul căreia franchiserul
acordă franchiseeului său individual dreptul şi-i impune obligaţia de a administra o afacere în
conformitate cu conceptul franchiserului.52

49
Gh.Chibac , A. Băieșu , A. Rotari, O. Efrim. Drept Civil. Contracte și Succesiuni. Ch.:Cartier,2010,pag.440
50
Codul Civil al Republicii Moldova Nr. 1107 din 06.06.2002 Monitorul Oficial Nr. 82-86 art Nr : 661
51
http://www.franchise.org/uploadedFiles/Franchise_Industry/Resources/Education_Foundation/introtofranchising_f
inal.pdf

21
 2.4 Problemele contractului franchising în practică
Franchisingul este mult mai mult decat un simplu contract între un francizor şi un beneficiar, este
o operaţiune complexă ce impune un anumit tip de comportament în afaceri. Aşa cum multe
branduri se dezvoltă cu succes şi altele reprezintă riscuri mărite, în general putem afirma că
filozofia franchisingului constă în atragerea persoanelor care doresc și sunt capabile să conducă o
afacere, dar preferă o minimalizare a riscului de antreprenor prin intermediul colaborării cu un
partener experimentat.Dezvoltarea unei afaceri în franciză, în condiții de criză pare a fi o opţiune
mai sigură, întrucât riscul de eşec al afacerii este mai redus decât în cazul unui start-up
obişnuit.Însă cu toate acestea există o serie de probleme cu care se confruntă atît franchiserul cît
și franchisee-ul.Pentru a reduce aceste aspecte trebuie ca părție din timp să le cunoască și să le
soluționeze.

Astfel , problemele contractului de franchising în practică pot fi:

 Raporturile dintre franchiser și franchisee , în urma semnării contractului franchisee este

ținut la aderenţa strictă la operaţiuni standardizate. Deşi este proprietarul afacerii,
franchisee-ul nu este independent, încadrearea în anumite standarde fiind obligatorie.În
acest scop, franchiserul face verificări şi solicită rapoarte scrise, care necesită consum
excesiv de timp.Franchiserul deseori impune franchisee-lor cumpărarea echipamentelor,
produsleor, materialelor de la depozitele sale sau de la anumiţi furnizori agreaţi de
franchiser. Franchisee –ul este limitat de un spectru strict,determinat de produse. Potrivit
contractului, franchise-ul poate vinde doar produse şi servicii cuprinse în contractul de
franchising.
 Neexecutarea condițiilor de către franchisee ,prin urmare în urma încheierii contractului
franchiserul din anumite motive întemeiate(business mare, locului amplasării afacerii
inițiale ) nu poate duce evidența la îndeplinirea obligațiilor de către franchisee,respectiv
acesta uneori încalcă condițiile contractului aplicînd alte produse de altă calitate , utilaje
etc. menționate în contract.
 Forma contractului este în scris neexecutarea duce la sancțiunea nulității, însă în practică
pe lîngă aceasta se înregistrează la Agenția de Stat pentru Protecția Proprietății
Industriale cu toate că legea nu prevede acest fapt, însă rezultă din drepturile asupra

22
 obiectelor proprietății intelectule . Astfel, aceasta ar fi o lacună deaoarece pentru
neexecutarea acestei condiții legea nu prevede nici o sancțiune.Deasemenea o asemenea
prevedere ar favoriza părțile,îndeosebi ar oferi o asigurare a drepturile exclusive a
franchiserului.
 Folosirea drepturilor exclusive a franchiserului după rezilierea contractului.Respectiv
franchisee-ul după rezilierea contractului poate desfășura activitatea de întreprinzător în
baza utilajelor tehnice , serviciilor din contractul de franchising reziliat .Acest fapt ar
condiționa încălcarea drepturilor de autor și a confidențialității.

23
 2.5 Practici de franchaising în Republica Moldova: studii de caz

În Republica Moldova există mai multe restaurante de McDonald's și deaorece în prezent este
un lider în afaceri în lume clasîndu-se pe locul 3, în continuare voi relata despre activitatea
acesteia.La sfârşitul anilor `40, frații Dick și Mac McDonald erau în căutarea posibilităților de
îmbunătățire a Drive In - ului micuţ pe care îl deţineau în San Bernardino, California. În loc să-şi
continue existenta afacere, care deja aducea un câștig decent - 200 000 de dolari pe an, ei au
inventat un concept complet nou, bazat pe un serviciu rapid, la preturi mici şi cifra de afaceri mai
mare.În 1954, frații McDonald s au întâlnit pentru prima dată cu Ray Kroc - comerciant care
avea o afacere cu mașini pentru fabricarea milkshake-uri. Ray avea pe atunci 52 de ani. Acesta a
fost primul pas în constituirea a ceea ce a devenit brand-ul McDonald’s, pe care îl cunoaștem
astăzi.Ray Kroc a început să munceasca încă din timpul liceului – la început într-un magazin de
legume, apoi în postură de vânzător de limonadă iar în timpul primului război mondial, la doar
15 de ani, Ray a fost șofer de ambulanța. Ulterior, a început a comercializa pahare de hârtie, a
fost şi agent imobiliar, ca în cele din urmă să dezvolte afacerea cu masinile pentru fabricarea
cocktail-uri. Timp de 25 de ani Ray a promovat un nou concept în industria alimentară – mixerul
multifuncţional. El doar conducea o afacere, nu a vândut hamburgeri sau milkshake-uri. Astfel,
25 ani mai târziu, el știa despre industria fast-food mai mult decât orice profesionist. La un
moment dat, Ray a primit o comandă pentru opt mixere multifuncţionale de la frații McDonald.
Fiecare mixer ar putea produce 5 cocktail-uri la fiecare minut, opt mixere - 40 cocktail-uri pe
minut. "Vreau să văd acest restaurant"53 - a declarat Ray și a plecat într-o călătorie lungă spre
vest. Văzând restaurantul fraților McDonald în San Bernardino, în 1954, Ray Kroc a rămas
impresionat. Spre deosebire de alţi afacerişti ai anilor ‚50, el a fost singurul în măsură să
evalueze realizarea frați. Ray nu mai văzuse niciodată un restaurant, care ar putea servi atât de
mulți oameni într-o perioadă atât de scurtă de timp. El s-a întâlnit cu fratii McDonald pentru a
discuta ideea de a deschide mai multe astfel de locaţii. Inițial Ray era doar în pozitia de partener
în aprovizionarea cu mixere. Ideea a placut fraţilor McDonald insă aceştia au văzut şi un
obstacol : "Unde putem găsi pe cineva care poate implimenta această idee în practică?""Ei bine
... ce părere aveţi de candidatura mea ? ”, a raspuns Ray.54La 5 aprilie 1955, în orașul Des Plains
(Illinois), a fost deschis primul restaurant McDonald’s. Ray Kroc a depus toate eforturile pentru

53
http://www.mcdonalds.md/pagins/page/istoriesiprezent/10
54
Ibidem
24
a face locaţia cât mai atractivă pentru vizitatori. Principiile care au stat la baza succesului se
compuneau din formula: Calitate + Servire+ Curatenie = Valoare.55 Rezultatul nu s-a lăsat
aşteptat mult timp – treptat, McDonald s se transformă într-un adevărat model de servire rapidă.
Curând McDonald’s s-a extins peste tot în Statele Unite, aşa încât la sfârșitul anului 1956 cifra
de afaceri s-a ridicat la 1,2 mil.dolari cu un total de 14 restaurante. În următorii 4 ani au fost
deschise alte 228 de restaurante cifra de afaceri ridicându-se la 37,6 milioane de dolari. Pe la
mijlocul anilor `60, compania atinge cifra de 400 milioane Hamburgeri vânduţi. În 1984, Ray
Kroc a murit, acest lucru neafectând dezvoltarea afacerii. În timp, cifra de afaceri a companiei a
depășit 10 miliarde dolari, reuşindu-se comercializarea a peste 50 miliarde hamburgeri în 36 de
țări cu peste 8300 restaurante. Conform statisticii, la fiecare 17 ore, se deschide un nou
McDonald’s în lume, în medie cifra de afaceri fiind de 1.264 milioane de dolari. McDonald’s
este singura companie cu «Standard & Poor 500" implimentat încă din 1965 pentru 100 de
trimestre consecutive, în fiecare an comunicându-se creșterea veniturilor și profitului din acțiuni.
Nu este surprinzător că revista "Better Investing Magazine " a catalogat compania McDonald’s
una dintre cele mai populare companii iar acțiunile acesteia - drept cele mai solicitate... 56O alta
revistă "Life", l-a inclus pe Ray Kroc în topul celor mai mari 100 din americani ai secolului XX.
În 1985, McDonald’s a fost inclusă în lista "Dow Jones Industrial" (indicele zilnic al economiei
naționale din SUA, care este calculat pe baza performanței a 30 de companii cele mai mari şi mai
influente din toată țara). 57Astfel, afacerea cu hamburgeri a căpătat autoritate fiind poziţionat
printre afacerile cu avioane, trenuri și automobile, ca fiind una dintre principalii piloni ai
economiei americane. În Republica Moldova, în 1997 a fost înfiinţată compania McDonald’s
Restaurants S.R.L., cu capitalul social integral străin în valoare de 600,000 USD. 58În anul
următor a fost deschis şi primul restaurant McDonald’s. Investiţiile în acest an au însumat 3 mil.
USD. Iniţial s-a planificat construirea a 12 restaurante McDonald’s în toată ţara, inclusiv 7 în
Chişinău. În prezent există patru restaurante de acest tip în republică, toate în Chişinău. În
ultimul timp, observăm că rețeaua restaurantelor de clasa Casual dining -Andy's Pizza și rețeaua
restaurantelor de bucătărie națională moldovenească - La Plăcinte, devin tot mai preferate și
solicitate de către locuitorii Chișinăului atunci când aceștia aleg să sărbătorească ceva sau pur și
simplu să ia masa în oraș.

55
http://www.mcdonalds.md/pagins/page/istoriesiprezent/10
56
Ibidem,pag.10
57
Ibidem, pag,10
58
Roşcovan M., Golovco V., Bulat V., Secrieru C., Chisnencu A., BozuV., Bugaian L. Franchising: tehnică de afaceri şi
oportunităţi pentru antreprenori. Ch.: PRAG-3 ,2002,pag.52
25
 Activând pe piața Republicii Moldova din 1998, Andy's Pizza și-a creat un brand de succes,
având clienți loiali, prețuri accesibile și restaurante amplasate corespunzător cerințelor
consumatorilor.
Din anul 2010, compania «Trabo-Plus», oferă antreprenorilor ce doresc să-și deschidă o
afacere în domeniul alimentației publice- posibilitatea de a deschide un restaurant, în baza
francizei obținute de la Andy's Pizza sau La Plăcinte. Pot obține o franciză și întreprinzătorii care
dețin deja o afacere, dar doresc să-și dezvolte una mai profitabilă.
Sistemul de franchising oferit de această companie pare a fi unul avantajos. Francizatul, adică
antreprenorul care dorește să se alăture sistemului de francizare al companiei «Trabo-Plus»,
achită o taxă inițială în valoare de 10 000 euro, (fără TVA) atunci când deschide primul
restaurant Andy’s Pizza sau La Plăcinte. Această taxă se diminuează la deschiderea mai multor
restaurante, și se reduce până la 5 000 euro.
În afară de această taxă stabilită, în contractul de franciză, se va indica și faptul că francizatul
va plăti redevențe anuale francizorului în valoare de 6% din cifra de afaceri. Totodată, fiecare
antreprenor, afiliat sistemului de franciză Andy’s Pizza sau La Plăcinte, va achita 1% din
veniturile lunare pentru taxa de publicitate (fără TVA).
Acest sistem de francizare permite tuturor doritorilor să-și deschidă, într-un timp scurt,
propriul restaurant Andy’s Pizza sau La Plăcinte. Activând în baza unui parteneriat comun cu
francizorul, francizatul va avea acces la toate tehnologiile companiei: utilajele necesare,
tehnologiile de producere, respectarea standardelor de calitate în domeniul alimentației publice,
instruirea personalului, utilizarea aceluiași design al restaurantelor și desigur suport
informațional și financiar pe parcursul gestionării afacerii.
Standardele față de calitatea și tehnologia alimentației din rețeaua Andy’s Pizza corespund
standardelor occidentale, respectiv noi suntem deschiși să semnăm contracte de franciză și cu
parteneri din străinătate. Pentru etapa incipientă de acordare a francizelor, localitățile cu o
populație de cel puțin 15 000 de persoane precum Bălți, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca, Edineț,
Drochia, Strășeni, Ialoveni și Hâncești constituie o prioritate - susține proprietarul companiei
«Trabo-Plus», Andrei Tranga.
În baza unui tratat privind franciza corporativă, compania «Azamet-Grup», a deschis în iunie
2008 primul restaurant Andy’s Pizza în Cahul, iar în august 2011, cel de-al doilea restaurant
Andy’s Pizza, de data aceasta în Comrat. În acest sens, compania «Azamet-Grup», tinde să
asigure calitatea produselor și serviciilor oferite la nivelul celei mai bune rețele de alimentație
publică din țară, respectând, totodată, standardele de derulare a afacerilor și tehnologia devenită
deja un simbol.

26
 Concluzii

În concluzii pot menționa că contractual de franchising este un contract important care poate fi
rezistent la criza economica predominată.Acesta se caracterizează prin prezența multitudinii de
raporturi ,dar care păstreaza aspectul particular al contractului. Contractul de franchising este un
contract aplicat des în practică, prin urmare, în Europa funcţionează peste 4,5 mii de reţele de
franciză cu aproape 180 mii de franchisee, care realizează peste 150 mlrd dolari SUA. Totuşi,
dimensiunea afacerilor prin franchising în Europa este cu mult inferioară faţă de nivelul din
SUA, unde volumul constituie peste de 800 mlrd dolari. În SUA, România şi Republica Moldova
au fost adoptate legi speciale ale franchisingului. In celelalte ţări franchising-ul este reglementat
prin diverse legi (cod civil, activitatea de antreprenoriat etc.) sau acte normative adoptate de
instituţiile de stat sau organizaţii neguvernamentale specializate. În plan instituţional, sistemul de
franchising este reprezentat şi promovat de către Federaţia Europeană de Franchising, Lideri în
implementarea sistemelor de franchising în ţările europene ex-socialiste sunt Cehia şi Ungaria.
Mai modest ca dimensiune, dar mai intensiv în ritmuri, franchiza a început să se extindă şi pe
piaţa Poloniei, Bulgariei şi României. Extinderea franchisingului pe piaţa s-a realizat
preponderent în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentar. Totodată există potenţial de
dezvoltare şi în alte domenii de activitate, cum ar fi serviciile de curăţire, industria hotelieră,
închirierea autoturismelor, educaţie, în special, pentru copii . Pentru economia Republicii
Moldova franchisingul este o industrie relativ noua şi cu toate că prima afacere de acest fel a
apărut încă în 1998 (restaurantele McDonald’s), la momentul de faţă se poate afirma cu
certitudine că datorită răspândirii limitate, ponderea acestui tip de business în economia
Moldovei este destul de mică. Astăzi unica instituţie care monitorizează activitatea în domeniul
franchisingului este Agenţia pentru Protecţia Proprietăţii Industriale (AGEPI). Însă funcţiile ei se
limitează doar la înregistrarea contractelor respective şi perceperea taxelor de înregistrare. În
prezent aici sunt înregistrate doar două contracte de franchising (S.R.L. şi Depozitul Vamal
Aeroportul Chişinău). Pe piaţa însă activează mai multe întreprinderi, care au contracte de
franchising, dar nu sunt înregistrate la AGEPI (1C, McDonald’s, Hugo Boss, Petrom, Xerox,
Coca-cola, UPS, DHL). Principala cauză care a adus la această situaţie constă în faptul, că
legislaţia moldovenească nu prevede nici un fel de sancţiuni pentru neînregistrarea contractului
de franchising, iar beneficiarii acestui tip de afaceri nu văd utilitatea acestei proceduri. Conform
estimărilor efectuate în baza sondajului, vânzările totale anuale ale întreprinderilor care activează
în baza contractului de franchising reprezintă aproximativ 0,5% din Produsul Intern Brut al
Republicii Moldova.

27
 Bibliografie

1. Codul Civil al Republicii Moldova Nr. 1107 din 06.06.2002

2. Legea Republicii Moldova cu privire la franchising Nr.1335-XIII din 01.10.1997 Monitorul
Oficial a R.Moldova nr.82-83 din 11.12.1997
3. LEGE nr.79 din 9 aprilie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.52/1997 privind
regimul juridic al francizei
4. Chibac , A. Băieșu , A. Rotari, O. Efrim. Drept Civil. Contracte și Succesiuni.
Ch.:Cartier,2010
5. M.C.Costin.Contractul de franchising.Revista de drept commercial
roman(București),1998,nr.11.
6. I. Bălan.Contractul de franciză .Dreptul,1998,nr.1.
7. Roşcovan M., Golovco V., Bulat V., Secrieru C., Chisnencu A., BozuV., Bugaian L.
Franchising: tehnică de afaceri şi oportunităţi pentru antreprenori. Ch.: PRAG-3 ,2002
8. Eugen Scutelnic ,Natalia Markova –Franchisingul-una dintre cele mai eficiente metode de
dezvoltare a businessului . Revista Națională de drept Nr.6-7 din 2011
9. O.Chelaru-Aspecte generale privind contractul de franchising în legislația Republicii
Moldova,Revista Națională de drept Nr.12,decembrie,2005
10. M. Bethencourt, Entreprendre en Franchise, Ed. Dunod, Paris, 2001
11. Recueil Dalloz, Tribunal de Grande Instance de Bressuire,1974
12. Potrivit lui John Naisbitt, Megatrends. Ten new directions transforming our lives. USA, Mass
Market Paperback, Grand Central Publishing, 1988
13. IMO Franchising Group- http://www.fbb.ro/home/scoala-de-franciza/curs-1/curs-1-3.htm
14. Гражданское право т.2. Суханоb E. -
http://kruglaw.narod.ru/lit/civil_law/suhanov2/42_1_2.htm
15. http://www.mcdonalds.md

28