CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................................2

CAPITOLUL 1.CONCEPTUL DE FRANCIZĂ ŞI PARTICULARITĂŢILE ACESTEIA...............4

1.1. CONCEPTUL DE FRANCIZĂ...............................................................................................................4
1.2. ASPECTE DEFINITORII DUPĂ CARE SE GHIDEAZĂ O FRANCIZĂ......................................................5
1.3.TIPURI DE FRANCIZĂ...........................................................................................................................7
1.4. AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE FRANCIZEI..................................................................................8

CAPITOLUL 2. CONTRACTUL DE FRANCIZĂ..................................................................10

2.1. DEFINIŢIA CONTRACTUL DE FRANCIZĂ..........................................................................................10
2.2. CARACTERISTICILE JURIDICE SPECIFICE CONTRACTULUI DE FRANCIZĂ.....................................10
2.2.1. Contractul de franciză este un contract intuitu personae......................................................10
2.2.2.Contractul de franciză este un contract de colaborare...........................................................11
2.2.3. Contractul de franciză- un contract de colaboare între comercianţi independenţi...............12
2.3. CLAUZELE CONTRACTULUI DE FRANCIZĂ......................................................................................12
2.3.1.Drepturile şi obligaţiile francizorului......................................................................................13
2.3.2. Drepturile şi obligaţiile francizatului.....................................................................................13

CAPITOLUL 3. O PERSPECTIVĂ GLOBALĂ ASUPRA SISTEMULUI DE FRANCIZĂ

........................................................................................................................................................15
3.1. BENEFICIILE ŞI COSTURILE ECONOMICE ŞI SOCIALE ALE FRANCIZEI GLOBALE.........................15
3.2. FRANCIZA ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII.......................................................................................18
3.3. SUCCESUL/EŞECUL FRANCIZEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE...............................................20
3.4. PERSPECTIVELE SISTEMULUI DE FRANCIZĂ...................................................................................22

STUDIU DE CAZ. POSIBILITATEA DE INTERNATIONALIZARE A COMPANIEI

BLACK & YELLOW GYM IN ROMANIA.............................................................................25

CONCLUZII.................................................................................................................................44

ANEXE..........................................................................................................................................47

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................54
 Introducere

În contextul global actual, este din ce în ce mai răspândită idea că franciza este cea mai
sigură metodă de investiţie pentru cei care doresc să aibă succes în afaceri fără riscuri. Acest
lucru poate fi adevărat doar în măsura în care franciza se bazează pe un concept viabil, pe un
sistem bine structurat şi foarte bine condus. Astfel de teorii au fost susţinute de-a lungul timpului
prin diverse studii realizate de diferite instituţii şi organizaţii. Un exemplu în acest sens îl
reprezintă studiul realizat de către Departamentul de Comerţ al SUA, care arată că, în timp ce
90% dintre francize se menţin pe piaţă şi funcţioneză şi după 10 ani de activitate, procentajul
afacerilor noi lansate care eşuează în primii ani este de 83%.
Încă de la început trebuie precizat următorul lucru: franciza nu reprezintă o “reţetă
miraculoasă” care poate asigura 100% succesul. Dar ce este franciza? Putem să ne gândim la
franciză în felul următor: o persoană – francizatul - cumpără de la cineva – francizorul - dreptul
de utilizare a numelui său, împreună cu strategia de afaceri, de operare şi de marketing. Cu alte
cuvinte, franciza se reduce la stabilirea unei relaţii între un investitor şi o afacere care deja şi-a
dovedit succesul în vederea posibilităţii utilizării unui nume deja cunoscut pentru a obţine un
profit mai rapid de pe urma acestei investiţii.
Succesul unei francize este condiţionat de o implicare totală din partea francizatului, de
multă muncă şi de un program prelungit. Înainte ca o persoană să se decidă asupra unei francize,
acesta trebuie să ştie exact care sunt avantajele şi dezavantajele francizei în general, precum şi
cele ale sistemului în care doreşte să intre.
Trebuie reţinut următorul lucru: franciza nu este pentru oricine şi nu toate francizele au
aceleaşi şanse de reuşită!
Lucrarea de fata îşi propune să prezinte, tuturor celor interesaţi, problematica legată de
sistemele de franciză, precum şi importanţa francizei ca instrument predilect al globalizării.
Lucrarea prezintă într-o prima parte aspectele definitorii după care se ghidează sistemului
de franciză, precum şi particularităţile acestuia. De asemenea, un loc important este acordat
avantajelor şi dezavantajelor pe care le presupune un sistem de franciză, atât pentru francizor cât
şi pentru francizat. Nu este neglijată nici relaţia de interdependentă dintre cei doi participanţi,
relaţie care condiţionează succesul afacerii.
O altă problematică adusă în discuţie prin lucrarea de faţă, este cea referitaore la
contractul de franciză, şi în special cea referitaore la drepturile şi obligaţiile ce le revin
2
părţilor(atât francizorului, cât şi francizatului) înainte, în timpul, şi după încheierea contractului
de franciză.
Secţiunea consacrată conceptelor teoretice este încheiată prin prezentarea evoluţiei
“explozive” pe care a cunoscut-o franciza în ultimele două secole, atât în S.U.A, cât şi în restul
lumii. Puţine locuri de pe pământ au reuşit să rămâne neatinse de acesta formă de comercializare.
În capitolul “O perspectivă globală asupra sitemului de franciză” am acordat un loc
important efectelor pozitive, precum şi celor negative, determinate de impactul economic şi
social pe care l-au avut francizele o dată cu expansiunea lor la nivel global.
În finalul lucrării este prezentată o analiză a pieţei francizelor din România şi
oportunităţile pe care acesta le-ar putea oferi în momentul de faţa unei companii care şi-ar dori
internaţionalizarea pe piaţa din România, prin intermediul francizei. Cu titlu de exemplu, pentru
această analiză, am ales lanţul american de fast-food Subway.

3
 Capitolul 1.Conceptul de franciză şi particularităţile acesteia

1.1. Conceptul de franciză

Franciza- metodă de distribuţie prin care francizorul dă mai departe către francizat informaţii
specifice legate de afacerea sa în schimbul unei recompense- de obicei sub forma unor taxe şi
redevenţe- a fost recunoscută ca una dintre cele mai importante inovaţii ale secolului XXI.
Tendinţele şi schimbările demografice care s-au manifestat în “arena globală”, au influenţat într-
un mod pozitiv dezvoltarea francizei:
· Tranziţia de la o economie bazată pe manufactură la o economie bazată pe servicii;
· Dorinţa consumatorilor de a avea mai mult confort, şi totodată de a avea mai multe
oportunităţi de alegere;
· Specializarea forţei de muncă;
· Creşterea numărului de femei în totalul forţei de muncă;
· Creşterea segmentelor minoritare în cadrul populaţiei;
· Marketingul global.
Franciza, prin complexitatea pe care o implică ca proces, poate fi privită din mai multe
perspective.
Dacă abordăm franciza din punct de vedere al marketingului internaţional, atunci aceasta
reprezintă o strategie sau o formă de intrare pe pieţe externe ţinta, formă de intrare care presupune
asocierea cu diverşi parteneri.
Din perspectiva negocierii şi contractării internaţionale, franciza reprezintă o formă de
contractare cu intermediarii, care presupune acordarea dreptului de către proprietarul unei mărci
către o altă persoană, de a comercializa un produs sau un serviciu sub marca respectivă.
O altă abordare se poate face din punct de vedere juridic.Din punct de vedere juridic,
franciza este un contract, un aranjament între două părţi, în care una dintre cele două persoane, şi
anume francizorul sau proprietarul mărcii respective, acorda în schimbul unui preţ, celeilalte
persoane(francizatul), dreptul de a exploata un produs, un serviciu sub marca respectivă.

Definiţia francizei
În literatura de specialitate se cunosc o multitudine de definiţii referitoare la conceptul de
franciză, fiecare dintre acestea punând accentul pe diferite elemente caracteristice.Aceste definiţii
reflectă modalităţile de abordare diferite care pot apărea în legătură cu acest concept.

4
 De-a lungul timpului fiecare teoretician sau fiecare organizaţie specializată în domeniul
francizei a dat o anumită definiţie pentru această formă de comercializare, însă toţi sunt de acord că
franciza se referă la o relaţie comercială între două părţi, şi anume francizor şi francizat.

Caseta 1- Definiţii ale francizei

Franciza:
▪”...reprezintă un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizicie sau juridice,
independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă undei alte persoane,
denumită francizat, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un
serviciu.”( în dreptul roman O.G nr.52/1997 şi de Codul fiscal1)
▪”...un sistem de comercializare de produse şi/sau servicii şi/sau tehnologii,bazat pe o colaborare strânsă şi
continuă între agenţi economici distincţi şi independenţi din punct de vedere juridic şi financiar, respectiv
francizorul şi francizaţii, în care francizorul le acorda francizaţilor săi dreptul şi le impune obligaţia de a exploata
activitatea în conformitate cu conceptul său.”(Codul deontologic european al francizei)
▪”...reprezintă contractul încheiat între două persoane, contract care duce la realizarea unui parteneriat de
durată.”(Senatul Statelor Unitate ale Amercii)
▪”...este un sistem comercial, organizat vertical-cooperativ între întreprinzători independenţi din punct de vedere
legal, pe baza unei legături pe termen lung, reglementată contractual.”(Uniunea Germană de Franciza).

1.2. Aspecte definitorii după care se ghidează o franciză

O idee foarte des răspândită în zilele noastre este cea referitoare la faptul că franciza este
metoda cea mai potrivită de a intra în afaceri şi de a avea succes în acest domeniu, fără riscuri. Însă
franciza nu reprezintă acea reţetă miraculoasă pentru cei care doresc să facă investiţii.
Este adevărat că franciza reprezintă cel mai sigur mod pentru un individ de a deveni
proprietar de afacere, dar succesul lui depinde de ceea ce va face el pe viitor, de abilităţile lui,
precum şi de respectarea unor principii care stau la baza francizei.
Motto-ul francizei este “în afaceri pentru tine însuţi, dar nu de unul singur”, afirmaţie care
pune în evidenţă interdependenţa dintre părţi şi interesele comune ale acestora. Succesul uneia
dintre părţi este condiţionat de succesul celeilalte părţi. Cu toate acestea succesul francizei depinde
mai mult de performanţele francizatului. Acesta trebuie să fie în stare să se conformeze sistemului
din care acum face parte şi să nu se abată de la reguli. Nu este de ajuns doar investirea unei sume
de bani, ci este nevoie de multă muncă, determinare şi dorinţa de a reuşi într-o astfel de afacere. De

1
Art. 7 pct. 14 din Legea nr.571/2003

5
aceea, este important ca francizorul să considere că francizatul lucrează pentru binele întregii reţele
căreia i s-a alăturat.
Cu alte cuvinte, putem afirma că este deosebit de importantă pentru un sistem de franciză,
alegerea viitorilor francizaţi.Aceste alegeri făcute de câte francizori trebuie să poată asigura
maximizarea eficienţei activităţii, iar pentru o cât mai bună colaboare trebuie alese acele persoane
care deţin calităţile personale, precum şi posibilităţile materiale, necesare pentru garantarea
reuşitei.
Câteva exemple în sprijinul înţelegerii tipului de personalitate pe care ar trebui să o aibă
francizatul, ar fi următoarele:
-capacitatea de a lucra lejer cu publicul2
-sa fie capabil să-şi construiască relaţii;
-sa fie capabil de respectarea regulior unui anumit sistem;
-sa dovedească că este dispus să ceară ajutor atunci când este necesar;
-sa dea dovadă de determinare totală, fiind dispus să facă tot ceea ce este necesar pentru a
realiza ce şi-a propus;
-sa aibă dorinţă de a învăţa.
În legătură cu experienţă anterioară a viitorilor francizaţi, părerile companiilor sunt diferite.
Există companii care doresc că aceştia să deţină experienţă anterioară într-o funcţie de
management, pentru a putea coordona mai uşor o echipă de angajaţi. Pe de altă parte, majoritatea
companiilor prefera candidaţii pentru postul de francizat care nu au experienţă anterioară în funcţii
de conducere, în special dacă e vorba de domeniul de activitate în care activează franciza
respectivă. Aceştia consideră că cei care au mai activat în funcţii de conducere au dobândit deja
reflexe la care vor renunţa cu greu pentru a învăţa unele noi, specifice companiei.
Însă indiferent dacă sunt noi sau nu în domeniu respectiv, ei pot avea şansa de reuşită dacă
respectă în totalitate prevederile sistemului. Manualele Operaţionale pe care acesta le primeşte
cuprind soluţii testate cu succes înainte de alţii, soluţii care astfel devin obligatorii pentru el.
Francizatul, primeşte astfel toate informaţiile de care are nevoie pentru a face primii paşi în
afacere, preocuparea lui principală fiind implementarea acestora cu succes.

2
Buna funcţionare a unei francize depinde in mare masură de capacitatea francizatului de a stabili legaturi
interpersonale, de capacitatea lui de a atrage si de a pastra cat mai multi clienti. De el depind legăturile pe care
franciza respectivă le stabileste cu diferite grupuri sau organizaţii.
.

6
 Contribuţia la succesul sistemului este în interesul propriu al francizatului, deoarece cu cât
mai cunoscut, mai apreciat sau respectat este întregul din care el face parte cu atât mai sigură este
poziţia sa în cadrul acestui întreg.

1.3.Tipuri de franciză
În zilele noastre, s-au dezvoltat o mutitudine de tipuri de franciză, iar specialiştii în
domeniu par a avea fiecare o forma diferite de categorisire a acestora. Însă, cu toţii sunt de acord
că, în principal, există două tipuri principale ale acestei tehnici de comercializare, şi anume:
franciza de produse sau marca3 şi afacerea format franciza4 (afacerea formatată).
După cum am constatat şi mai sus, există deja multe forme de categorisire a francizei,
dintre care amintim: obiectul lor de activitate, modul de dezvoltare al sistemului(al tipului de
contract de francizare) sau tipul de activitate prestat de francizat in cadrul francizei. În continuare,
vom prezenta o clasificare a francizelor în funcţie modul de dezvoltare a sistemului sau, de tipul de
contract de francizare.
În funcţie de modul de dezvoltare a sistemului există următoarele tipuri de franciză:
Franciza simplă(franciza cu o singură unitate). Francizatul achiziţionează de la francizor
licenţa pentru a putea deschide şi opera o unitate francizată, într-o anumită locaţie.
Franciza multiunitate(multiplă, secvenţială). Francizatul achizionează, rând pe rând,
licenţe pentru mai multe unităţi.
Area developer. Francizatul poate achiziţiona de la francizor de la început, licenţa de a
deschide mai multe unităţi deodată, taxa plătită francizorului fiind bineînţeles mai mare decât în
cazul francizei secvenţiale.
Master franciza. Ca şi în cazul area developer-ului francizatul cumpăra de la francizor
dreptul de a deschide mai multe unităţi într-o anumită perioadă stabilită, dar spre deosebire de
forma precedentă, acest lucru este posibil după un anumit timp, după ce reuşeşte să deschidă una
sau două unităţi proprii. El poate vinde dreptul de operare pentru o parte din francizele deţinute,
către un număr de sub-francizaţi. Master franciza presupune existenţa a două nivele de francizaţi:
master-francizorii(sub-francizorii) care au aceleaşi atribuţii ca şi francizorii însuşi şi master-
francizaţii(sub-francizaţii).

3
In acest caz, francizorul fiind proprietarul mărcii sau al produsului comercializat, vinde drepturile asupra acestora
francizatului.
4
Afacerea francizată presupune existenţa unei relaţii mai complexe intre francizor şi francizat, şi include pe lângă
vânzarea drepturilor asupra produsului/mărcii, şi selectarea locaţiei, furnizarea de produse, training-ul necesar etc..

7
 Franciza regională. Se întâlneşte în cazul în care francizaţii cumpărată dreptul de a vinde
francize pe un teritoriu determinat.
Reprezentanţa zonală. Şi acesta presupune existenţa a două nivele de francizaţi,
deosebirea principală constă în faptul ca reprezentanţii zonali au delegate mai puţine
responsabilităţi decât în cazul master-francizorilor.

1.4. Avantajele şi dezavantajele francizei

Înainte de a prezenta care sunt avantajele şi dezavantajele unei francize, trebuie precizat că
acest tip de afacere nu este pentru oricine, şi nu întotdeauna afacerile francizate garantează
succesul. Însă, dacă se decide asupra acesteia, este foarte important pentru francizat să cunoască
atât avantajele, cât şi dezavantajele pe care le oferă un astfel de sistem.
Realizarea acestui tip de afacere este complexă şi variată, conferind o serie de avantaje, dar
şi limite, atât francizorului cât şi francizatului, indiferent de sectorul de activitate sau forma
francizei.(Tabelul 1).
Tabelul 1. Avantajele şi dezavantajele francizei
Avantaje Dezavantaje
· ·
Riscul scăzut de a eşua5 Costurile8
· ·
Instruirea formalizată, training Lipsa independenţei
· ·
Ajutor financiar6 Divergenţe între parteneri
· ·
Acces la informaţie Controlul
· ·
Avantaje de marketing şi management7 Plictiseala
· ·
Acordarea exclusivităţii teritoriale Alegerea unui francizat necorespunzător
· ·
Capacitatea de reacţie rapidă la schimbarea Incertitudinea respectării recomandărilor
·
pieţei Neprofitabilitatea francizatului
· ·
Expansiunea rapidă Împărţirea profitului

Sursa: concepţia autorului.

5
Conform statisticilor, 80% dintre francizaţi reuşesc să supravieţuiască în primii ani de funcţionare, în timp de 70-
80% dintre afacerile proprii, eşuează în aceeşi perioadă.
6
Dacă francizorul consideră că potenţialul candidat va avea success, acesta îl poate scuti de unele costuri aferente
debutării unei afaceri, acordându-i un program financiar care îl poate ajuta mult dacă este exploatat cu eficienţă. De
asemenea, îl poate îndruma către anumiţi furnizori care îi oferă reduceri de preţuri pentru materiile prime sau
produsele necesare.
7
Afacerea respective se bazează pe un concept care şi-a dovedit deja eficienta, ceea ce înseamnă că produsele sau
serviciile oferite de franciza fiind cunoscute încă din momentul apariţiei lor pe piaţă,sunt acceptate de la început.
8
Carmen Costea, Afaceri comerciale- abordari moderne, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005, p. 149-150. Autoarea
imparte costurile aferente francizei in urmatoarele categorii: costuri initiale, costul francizei, costurile demariarii
afacerii, costurile capitalului, costul cladirilor, studiile de amplasament, redeventele, cheltuielile promotionale.

8
 Atât avantajele, cât şi dezavantajele generale prezentate mai sus, trebuie analizate avându-i
în vedere pe cei doi parteneri: francizorul şi francizatul. Acesta analiză este făcută în Figură 1.

Figura 1.1. Avatajele şi dezavatajele francizei, pentru francizor şi pentru francizat

Obţinerea unor câştiguri ridicate
Creşterea cotei de piaţă
Posibilitatea rapidă de extindere a afacerii,
Avantaje cu costuri minime
Francizor Informarea permanentă a pieţei prin
intermediul francizatului
Îmbunătăţirea imaginii firmei pe piaţă

Obligativitate de a acorda asistenţă

tehnică şi comercială francizatului.
Dezavantaje Posibilitatea creării unei imagini
nefavorabile pe piaţă( în cazul în care
personalul este lipsit de experienţă sau
este pregătit necorespunzător

Utilizarea unui nume de marca cunoscut,

Beneficieaza de programe de training, programe
publicitare
Avantaje in procesul de aprovizionare,
Avantaje Obtinerea unor castiguri substantiale
Riscurile mai scazute
Costurile inceperii unei afaceri mai reduse decat
Francizat in cazul deschiderii unei afaceri proprii.

Independenta limitata,
Costul francizei (taxele ce trebuie platite
Dezavantaje catre francizor)
Restrictii cu privire la alegerea furnizorilor
de materii prime
Materiale, gama de produse oferite este
limitata.

Sursa: concepţia autorulu

9
 Capitolul 2. Contractul de franciză

2.1. Definiţia contractul de franciză

Contractul de franciză, ca modalitate de comercializare a unor produse, a apărut prima

dată în S.U.A, odată cu legislaţia antitrust. În scurt timp, acesta a devenit o formă la modă de
cooperare comercială datorită rentabilităţii şi dinamismului care îl caracterizează.
Contractul de franciză reprezintă o metodă modernă de constituire a unei afaceri bazată pe
o colaborare permanentă între parteneri. Într-o definiţie simplă, acesta constă într-un acord
încheiat între francizor şi francizat, prin care primul îi permite celui din urmă să exploateze un
sistem care şi-a dovedint eficientă şi succesul în lumea afacerilor, totul contra unei remuneraţii.
Conform doctrinei juridice, contractul de franciză este “un contract sinalagmatic(...), cu
executare succesivă, prin care un comerciant, francizorul, conferă unuia sau mai multor
comercianţi,francizaţii, dreptul de a reitera, sub marca francizorului şi beneficiind de asistenţa
continuă a acestuia, sistemul său de gestiune în prealabil experimentat şi care trebuie, graţie
avantajului pe care îl procură, să permită francizatului să facă afaceri profitabile.”
În momentul în care francizatul primeşte contractul de la francizor este foarte important ca
acesta să-l studieze cu atenţie pentru a vedea dacă contractul în discuţie se supune legii francizei şi
dacă conţine toate elementele avute în discuţie în faza precontractuală. O parte dintre aceste
elemente, sunt prevăzute de lege pentru a fi obligatoriu introduse în contract. Aceste elemente pot
fi:
a)generale(specifice oricărui contract): obiectul contractului, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi,
consimţământul, durată, pretenţiile financiare, condiţiile cu privire la desfăşurarea, prelungirea sau
încheierea contractului, cauză şi forma scrisă.
b)comune contractelor de concesiune: legătura de exclusivitate între părţi, independenţa
francizatului, integrarea în sistemul de afaceri a concesionarului (în cazul de faţă francizoului),
obligaţia de aprovizionare, controlul francizorului asupra francizatului.
c)specifice acestui tip de contract: transmiterea know-how-ului, a însemnelor distinctive.

2.2. Caracteristicile juridice specifice contractului de franciză

2.2.1. Contractul de franciză este un contract intuitu personae
În cazul unei afaceri de tip franciză, succesul uneia dintre părţi este condiţionat de
succesul celeilate părţi, atfel încât este realmente vital pentru buna funcţionare a afacerii

10
ca ‘’fiecare să-şi aleagă partenerul în funcţie de calităţile personale ale celuilalt ‘’.9 Atlfel spus,
acest caracter intuitu personae al contractului de franciză, este bilateral.
Caracterul intuitu personae este adus în discuţie şi pun în evidenţă în dreptul comunitar, cu
ocazia afacerii Yves Rocher, care spune că”francizorul este în drept să aleagă dintre candidaţii la
reţea doar pe aceia care îndeplinesc condiţiile necesare pentru a pune în practică know-how-ul.”10
Dacă ne referim la legislaţia ţării noastre, acesta prevede ca ”francizorul selecţionează
beneficiarul care face dovada competenţelor solicitate, respectiv: capacităţi manageriale şi
capacităţile finanaciare pentru exploatarea afacerii.”
După cum am precizat mai sus, caracterul intuitu personae este bilateral, ceea ce prespune
ca şi francizatul, la fel ca francizorul, are dreptul său de a opta pentru reţeaua de franciza care îl
interesează cel mai mult, ţinând cont de aria de activitate a francizei respective, de notorietatea
brand-ului, de reuşită de până atunci.11
Consecinţele caracterului intuitu personae: “contractul este incesibil, contractul va înceta
în situaţiile comune tuturor contractelor intuitu personae(respectiv decesul, incapacitatea
francizatului persoană fizică, incapacitatea francizorului persoană juridică)”12

2.2.2.Contractul de franciză este un contract de colaborare

Articolul 1, litera a) din O.G. nr.52/1997 punctează că franciza “se bazează pe colaborarea
continuă dintre cei doi contractanţi.” De asemenea, şi în Codul deontologic european al francizei,
în Anexa 1, se subliniează principiul colaborării părţilor: “franciza este bazată pe o colaborare
continuă şi strânsă”, iar pe de altă parte se precizează şi că francizatul “are obligaţia de a colabora
cu loialitate la reuşita reţelei la care a aderat.”

Conform acestei obligaţii de colaboare, cele două părţi vor avea fiecare o serie de obligaţii
atât în faza precontractuală(datoria de a se informa reciproc), cât şi în faza de executare a
contractului în vederea “menţinerii identităţii comune a reţelei”.13

2.2.3. Contractul de franciză- un contract de colaboare între comercianţi independenţi

9
D. Matray, Introduction general, Le contract de franchise, Seminaire organise a Liege 2000, Bruylant, Bruxelles,
2001, p. 22
10
Afacerea Yves Rocher(JOCE L 8/49 din 10 ianuare 1987)
11
Sugestii pentru posibilii francizaţi, cu privire la evitarea afilierii la reţele ineficienta sunt oferite pe site-ul
www.obervatoruldefranchise.ro.
12
Mihaela Mocanu-Contractul de franciză, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p.25

13
Mihaela Mocanu, op. cit., p. 33

11
 În Codul deontologic european al francizei, se precizează că ‘’franciza este un sistem de
comercializare(…) între comercianţi independenţi din punct de vedere juridic şi financiar ‘’.
În legislaţia românească, tot în O.G. nr.52/1997, se precizează de asemenea că ‘’franciza
este un sistem de comercializare(…) între persoane fizice sau juridice independente din punct de
vedere financiar ‘’ şi că ‘’francizorul se asigura că beneficiarul, printr-o publicitate adecvată, face
cunoscut că este o persoană independentă din punct de vedere financiar în raport cu francizorul şi
cu alte persoane. ‘’
Acest statut de comercianţi independenţi, atrage după sine o serie de consecinţe, dintre care
mai importante ar fi următoarele : faptul că francizatul va acţiona în nume şi pe cont propriu, pe
propriile sale riscuri; francizaţii vor răspunde singuri în fata terţilor pentru activitatea desfăşurată,
nu va răspunde francizorul pentru aceştia; în cazul revânzării produselor, francizatul este cel care
fixează preţul, francizorul neputând interveni în deciziile acestuia.
Dacă francizatul nu indeplineşte calitatea de comerciant independent, contractul de
franciză poate fi declarat un contract nul, sau poate fi reziliat.

2.3. Clauzele contractului de franciză

Conform Codului deontologic european al francizei, invocat deseori în lucrarea de faţă,

contractul de franciză trebuie să conţină un număr minim de clauze cu privire la:
Ø drepturile şi obligaţiile francizorului;
Ø drepturile şi obligaţiile francizatului;
Ø bunurile şi/sau serviciile furnizate francizatului;
Ø condiţiile financiare pentru francizat;
Ø durata contractului;
Ø condiţiile de reinnoire a contractului, dacă este cazul;
Ø condiţiile în care vor putea să opereze cesiunea/transferul drepturilor ce decurg din contract
şi condiţiile de preemetiune ale francizorului;
Ø conditiile prin care francizatul poate folosi însemnele distinctive ale francizorului: marca,
sigla, firma, emblema etc.;
Ø dreptul francizorului de a dezvolta obiectul francizei;
Ø reziliera contractului;

12
 În continuare, vor fi prezentate mai detalait drepturile şi obligaţiile celor două părţi
contractante. Pentru o înţelegere mai bună a conţinutului şi formei contractului de franciză, a se
vedea Anexa 1, unde este prezentat un model al unui astfel de contract.

2.3.1.Drepturile şi obligaţiile francizorului14

Francizorului îi revin următoarele obligaţii:

• pune la dispoziţia francizatului know-how-ul, procesul său de fabricaţie sau distribuţie,
experimentat şi binecunoscut, care să-i asigure celui din urmă o rentabilitate, precum şi
o cifră de afaceri, ridicată;
• să manifeste un inters continuu faţă de activitatea francizatului, acţionând ca o firmă
“mamă”;
• îi asigură francizatului training-ul şi asistenţa tehnică necesare pentru pornirea afacerii;
• se ocupă de promovarea şi publicitatea produslui sau serviciului, care face obiectul
comercializării;
• stabileşte şi asigură: - sortimentele de mărfuri sau servicii;
- alcătuirea şi completarea stocurilor;
- asigură aprovizionarea.
Francizorul are următoarele drepturi:
• primeşte de la francizat o taxă de intrare în sistem (pentru acordarea dreptului de a-i
folosi marca) şi o redevenţă (pentru asistenţă permanenta acordată francizatului);
• în cazul în care participă cu o anumta cota la investiţia iniţială a unor unităţi din lanţ,
francizorul poate deveni coproprietarul acelor unităţi;
• acordă francizatului dreptul de a vinde anumite produse, servicii, licenţe, procedee
tehnologice etc., în exclusivitate, sub marca să.

2.3.2. Drepturile şi obligaţiile francizatului15

• activează în numele mărcii sau în baza unei formule de proprietate a francizorului;
• renunţă oarecum la independenţa să, conformându-se politicii şi regulilor stabilite de
francizor;

14
Gheorghe Caraiani, Tranzactii internationale- e-business& tipuri de contracte, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008,
pp.144-145
15
Gheorghe Caraiani, op. cit., pp. 145-146

13
• se obligă să desfacă produsele sau să presteze serviciile în cauză cu respectarea strică a
condiţiilor contractuale;
• se obligă la respectarea zonei teritoriale în care activează, potrivit convenţiei;
• acrodă dreptul de control francizorului cu privire la : respectarea strică a tehnicilor şi a
metodelor de comercializare sau de prestare a serviciilor, la calitatea publicităţii
efectuată pe plan local;
• se obligă la investirea unor mijloace atât băneşti cât şi materiale pentru a pune în
aplicare “formula” francizoului;
• se angajează la atingerea unui anumit plafon al cifrei de afaceri, în caz contrar
suportând anumite penalităţi;
• poate cere concesionarea unui alt partener, în condiţiile stabilite de francizor.

14
 Capitolul 3. O perspectivă globală asupra sistemului de franciză

În secolul XXI, franciza trebuie percepută ca un model de afacere “puternic” pe piaţa

internaţională. Acest lucru se întâmplă deoarece tot mai multe economii naţionale sunt dominate de
sectorul serviciilor şi al informaţiilor, un sector ideal pentru utilizarea francizei.
Dacă vorbim despre rădăcinile francizei, acestea se pierd în negura timpului. Unii susţin că
pub-urile englezeşti ar fi primele unităţi deschise în sistem de franciză, deoarece pentru a
funcţiona, acestea trebuiau să fie licenţiate de către rege pentru a exista siguranţă că îndeplinesc
standardele necesare asigurării siguranţei călătorilor. Alţii susţin că primul francizor ar fi fost
Biserica Romano-Catolică, care autoriza parohiile să coleteze zeciuiala16 de la credincioşi şi să
transmită o parte din această Papei.
Însă, indiferent unde şi când a apărut franciza, aceasta a cunoscut o explozie la nivel global
abia în ultimele două decenii, atât în S.U.A cât şi în restul lumii. În timp ce, în 1992 vânzările
provenite de la francize ajungeau la suma de $803 miliarde, Asociaţia Internaţională a Francizei a
prezis că acestea vor atinge nivelul de $1trilion până în anul 2000. În anul 2005, aceeaşi asociaţie,
a raportat un total al vânzărilor de $2.31 trilioane, provenite de la 909.253 de afaceri de tip
franciză(aproximativ 11.4% din secotrul privat al economiei)17.
Creşterea cunoscută de acest tip de afacere, este intradevăr remarcabilă, puţine locuri de pe
Pământ reuşind să rămână neatinse de acestă formă de comercializare.
În timp ce criticii francizei îi atribuie acesteia fenomene cu impact social negativ, ca
omogenizarea economică şi culturală, efectele benefice la nivel global ale acestei tehnici de
comercializare sunt incontestabile: crearea unui sistem eficient de distribuţie, oportunităţile de
deţinere a unei afaceri, contribuţiile la societate( prin locurile de muncă pe care le crează şi taxele
care sunt plătite). Totodată, francizorii s-au dovenit a fi capabili să gândească global, dar să
acţioneze local, prin ajustarea produselor sau serviciilor oferite, la cerinţele pieţei locale.

3.1. Beneficiile şi costurile economice şi sociale ale francizei globale

Inerenţa în globalizare reprezintă o tensiune între nevoile particulare ale naţiunii, grupuri şi
indivizi, pe de o parte, şi presiunea globală de conformare la un nivel global capitalist. Nexurile
16
Cuvantul zeciuiala vine de la cuvantul “zece”; acesta reprezinta o forma de dat, este o practica divina(credinciosul
trebuia sa dea inapoi lui Dumnezeu 10% din venitul sau.
17
Aceste date reprezinta impactul economic al francizei asupra economiei din S.U.A. Datele au fost optinute de pe
site-ul www.buildingopportunity.com

15
globalizării,reprezintă aşadar o jucstapunere a paradigmelor culturale competitoare, cum ar fi:
tradiţional vs.modern, idealism vs.materialism, relativism vs.universalism, bătrân vs. tânăr, local
vs. global, Jihan vs. McWold etc.
În timp în ce lumea vestică globalizarea este adesea considerată sinonim pentru
modernizare, progres, eficientă, creştere şi oportunităţi economice, în ţările în dezvoltare ea este
percepută ca o formă de exploatare, o americanizare forţată, o omogenizare culturală. Aceste
persoane sau grupuri care se opun globalizării economice, de obicei se opun şi francizei globale,
care reprezintă o reproducere a imaginii sistemului mondial capitalist.

În ceea ce priveşte impactul economic al francizei globale acesta este reprezentant prin:
creşterea veniturilor, cresterea de locuri de muncă, creşterea bazei de impozitare, modernizarea
economică, ajustarea balanţei de plăţi, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi a IMM-urilor şi
dobândirea unor capacităţi şi competenţe dinamice.
Din analiza realizată în Tabelul 2, în ceea ce priveşte impactul economic al francizei
internaţionale, se poate observa că impactul pozitiv îl depăşeşte pe cel negativ şi că franciza poate
contribui la bunăstarea ţării gazdă. În schimb, impactul social al francizei globale poate fi supus
unei dezbateri mai intense decât cel economic. Există patru aspecte culturale aflate în
interdepedenţă, ce pot fi luate în discuţie: standardele de viaţă şi raţionalizarea alegerii
consumatorilor, modernizarea culturală şi “McDonalizarea” societăţii, franciza şi conflictele
sociale şi omogenizarea culturală/americanizarea.

Impactul social şi economic al francizei internaţionale, cu efectele pozitive şi negative

aferente sunt prezentate în Tabelul 2.

16
Tabelul 2. Impactul francizei internaţionale
Impact economic pozitiv
• Crerea de venituri( directe, indirecte, şi induse)
• Crearea de locuri de muncă( direct, indirect şi
indus)
• Creşterea bazei de impozitare, datorate creşterii
venitului, eficienţei crescute a noii afaceri,
raportării mai exacte
• Tarifele şi impozitele asociate cu franciza
internaţională ar putea creşte şi ele
• Modernizarea economică şi dezvoltarea
infrastructurii
• Concentrare economică
• Creştere economică pe termen lung
• Reducerea scurgerilor de capital
• Creşterea nivelului de dezvoltare al IMM-urilor •
şi al spiritului antreprenorial
• Franciza difuseaza inovaţie în întregul sistem al •
pieţelor de desfacere
• Transferul de educaţie şi competente necesare
operării în sistem de franciza
• Consolidarea forţei de muncă
• Mai multe expertize şi traininguri pentru
formarea conducerii şi a muncitorilor
• Modele de afaceri vestice
Impact social pozitiv
• Creşterea posibilităţilor de alegere pentru
consumatori
• Concordanţă între preţuri şi calitate
• Alternativele culturale duc la creşterea
posibilităţilor de alegere a consumatorilor
• Teoria “Golden Arches”
Sursa: Ilan Alon, Service Franchising- A global perspective, Ed. Springer Science+Business Media Inc., 2006, p.50
3.2. Franciza în contextul globalizării
18
Afacere“mom-and-pop”-o expresie colocvială, des întâlnită, care se referă la afacerile operate de o singură
familie, unde există puţini (sau niciun) angajaţi, în afară de proprietari.
Impact economic negativ
• Distrugerea producţiei cauzată de înlocuirea afacerilor
nefrancizate
• Distrugerea de locuri de muncă cauzate de înlocuirea
afacerilor nefrancizate
• Pierderi fiscale datorită afacerilor de tip “mom-and-
pop”18 şi faptului că alte IMM-uri nu pot concura cu
acestea
• Importurile ar putea substitui producătorii locali, plătitori
de taxe
• Pierderi provocate de tranziţia economică, cum ar fi
plasarea,angajarea muncitorilor în sectoare de activitate
ineficiente
• O dezvoltare economică inegală
Deficit pe termen scurt al balanţei de plăţi datorat
bunurilor importate şi ieşirilor de capital
Creştere inegală a veniturilor datorită noii clase de
antrepenori
• Antreprenoriatul avansat, taie din oportunităţile
investitorilor independenţi care au cea mai mare nevoie
de franciza
• Franciza nu garantează succesul
• Multe locuri de muncă sunt de tipul celor de servire a
clienţilor, ceea ce nu necesită dezvoltarea abilităţilor
Impact social negativ
• Preţurile francizorilor străini sunt de cele mai multe ori
mai mari decât cele ale alternativelor locale
• Creşte posibilitatea apariţiei coonflictelor sociale
• Omogenizarea culturală/americanizarea
• “McDonalizarea” societăţii
17
 Noul material cultural global a dus la nemulţumiri sociale, inegalităţi socio-economice şi
polarizare, frustrări ale consumatorilor, stres, precum şi ameninţări la adresa mediului, a condiţiilor
de muncă şi standardelor de viaţă în ţările în curs de dezvoltare.
Francizorul, ca deţinător a brand-name-ului şi capitalului financiar,este adesea considerat
ca fiind unul dintre vinovaţii globalizării.
O carte care foloseşte McDonald`s ca imagine a extinderii capitalismului global, deci şi a
francizei globale este Jihad vs.McWorld(Barber,1995). În conformitate cu această carte,
globalizarea pieţelor a condus la crearea unor probleme socio-economice şi politice multiple şi
complexe, care au condus spre discuţii şi dezbateri referitoare la impactul globalizării asupra
bunăstării societăţii şi a dorinţelor cetăţenilor ţărilor mai puţin bogate.
Dacă ne referim la domeniul francizei putem spune că nemulţumirile sociale legate de
fenomenul globalizării şi cele legate de politică externă a SUA, sunt adesea exprimate violent faţă
de liderii francizori internaţionali. Spre exemplu, pe data de 15 decembrie 2001, o bombă plasată
de un terorist s-a declanşat într-un restaurant McDonald`s localizat în Xi`am, un oraş vechi situat
în Republica Populară Chineză, oraş unde se găsesc faimoşii razbonici din teracota. Faptul că
atacatorul a ales un local McDonald`s, un simbol al influenţei americane într-un oraş unde se
găseşte preponderent populatiea Uighur, ar putea indica mai mult decât o simplă răzbunare a unui
muncitor nemulţumit, aşa cum au declarat oficiali chinezi la data respectivă.

Câteva exemple în sprijinul înţelegerii modului în care impactul francizei la nivel global
este perceput de către populaţia din diferite ţări, şi care este reacţia acestora la fenomenul de
internaţionalizare a francizei sunt incluse în caseta 2.

Caseta 2
Exemplu Burger King- În urma deciziei de a deschide un restaurant în regim de franciză în

18
 2002 într-un nou mall din Maaleh Adumin, Burger King s-a văzut în situaţia de a fi încurcat în
conflictul arabo-israelian. Maaleh Adumin este o aşezare evrească de 25.000 de rezidenţi aflată la o
distanţă de trei mile la est de Ierusalim, situată pe pământul pe care Israel l-a obţinut după războiul din
1967. După ce a devenit ţinta mâniilor diferitelor grupuri de interese arabe şi musulmane,compania a
decis să revoce licenţa francizei în discuţie. Această mişcare a provocat nemulţumirea grupurilor de
interese israeliene şi evreieşti,care au denunţat faptul că Burger King a cedat la boicotul arabilor.
Aceştia au cerut în schimb tuturor evreilor din lume să boicoteze şi ei compania Burger King.
Exemplu McDonald`s- Un alt exemplu al unei astfel de greşeli se poate regăsi în Franţa.
Protestatarii din această ţară au vizat comania McDonald`s ca fiind simbolul globalizării necontrolate.
Compania a fost acuzată de următoarele:
· McDonald`s a călcat în picioare cultura locala-cum ar fi bucătăria fratuzeasca.
· Distrugerea locurilor de muncă pentru comercianţii locali însărcinaţi cu
comercializarea brânzei
· Încurajarea unei alimentaţii nesănătoase pentru copii.
În mod ironic Franţa este cel mai mare consumator european al produselor promovate de
McDonald`s, cu un consum pe cap de locuitor care îl depăşeşte pe cel al ţărilor vecine cum ar fi
Germania, Olanda, Spania şi Italia. Compania a deschis în medie 30-40 de restaurante în regim de
franciza în această ţară având în prezent în jur de 900 de restaurante şi este lanţul de restaurante situat

pe primul loc în Franţa.

Inegaliate economică, atât în interiorul unui stat cât şi între state este o caracteristică a
globalizării. Aceia care nu au aptitudini de comercializare în economia globală sunt marginalizaţi
datorită fenomenului de globalizare şi sunt susceptibili de spijinirea unor politici cu caracter
naţionalist, etnocentric sau izolaţionist. Totodată, aceştia pot fi susceptibili de recurgerea la
influenţe socio-politice, şi, în cazuri extreme, chiar la terorism, pentru a-şi proteja piaţă şi cultura
lor.
Nouă “arena globală”este marcată de o pluralitate de culturi, naţionalităţi, etnii, religii şi
identităţi care au condus la interpretări particulare şi relativiste ale realităţii.
Franciza oferă o formulă de tipul “one for all formula”, care minimizează sentimentele
naţionaliste sau regionale, omogenizând şi poate chiar americanizând trăsături, valori şi gusturi
străine. Se poate considera aceasta ca o explicaţie a evenimentelor care pot genera conflicte sociale
sau culturale.
Globalizarea- marcată în parte de globalizarea francizei- are potenţialul declanşării unor
tensiuni economico-sociale, tensiuni care, după părerea unor specialişti în sociologie, vor afecta în
mod negativ pieţele ţărilor gazdă, consumatorii, muncitorii şi organizaţiile politice. Potrivit

19
spuselor unui astfel de specialist, globalizarea economică se afla la doar un pas în a declara război
statului naţiune, obligandul-l să-şi abandoneze principalele doctrine.
Pentru a încheia într-o notă pozitivă această secţiune, îl vom aduce în discuţie pe Friedman
care promovează teoria”Golden Arches” şi care sugerează că nici o naţiune care conţine un
McDonald`s nu a purtat un război cu o altă naţiune conţinând un restaurant al aceluiaşi brand.
Această afirmaţie extrem de contestată, sugerează că naţiunile în care se regăsesc restaurantele
McDonald`s sunt naţiuni libere, cu o clasă de mijloc în creştere, precum şi cu aspiraţii similare şi
relaţii economice. Astfel se va prefera coexistenta paşnică şi cooperarea socio-politică în
detrimentul războiului.

3.3. Succesul/eşecul francizei în literatura de specialitate

Succesul sau eşecul cu care se poate confrunta o firmă care operează în sistem de franciză,
a fost şi este un subiect supus cercetării, care a atras atât atenţia franizorilor, cât şi a cercetătorilor
din acest domeniu.

Există o creştere a dovezilor care atestă succesul sau eşecul unei francize, dovezi care
sunt contrastante. Studii sponzorizate de asociaţii ale francizelor, mai ales de Asociaţia
Internaţională a Francizei(AIF) şi Asociaţia Britanică a Francizei, au dus la concluzia că franciza
este o metodă de a face afaceri, cu o rată a succesului foarte ridicată. Potrivit Asociaţiei Britanice a
Francizei, există o probabilitate de 5 ori mai mare ca o franciză să se dovedească de succes, faţă de
magazinele unor proprietari independenţi. În schimb, Fulop şi Forward, în lucrarea “Insights into
franchising: a review of empirical and theoretical perspectives”(1997), notează că, problemă legată
de rata de eşec a unei francize este discutabilă, că ipoteza referitoare la superioritatea francizei este
neconfirmată şi că statisticile legate de eşecul francizelor sunt în continuare neconclusive şi
nedemne de încredere. Pentru a păstra balanţa în acesta parte a lucrării, vom prezenta mai detaliat
ambele opinii.
Un studiul al AIF realizat în perioada septembrie-octombrie 1997, şi lansat în martie 1998,
care a avut în vedere 1.001 de francize alese la întâmplare din 4000 de francize înregistrare, a
condus la următoarele rezultate:
· 92% dintre francizaţi se considera oameni de afaceri de succes;
· 8 din 10 francize erau afaceri de dimensiuni reduse, cu o singură unitate francizata;
· Majoritatea patronilor de francize erau mulţumiţi cu afacerea lor;

20
 · 65% dintre francizaţi spuneau că ar cumpăra franciza din nou dacă ar avea
oportunitatea;
· 93% considerau că, fiind asociat cu francizorul au un avataj competitiv;
· 72% considerau că aşteptările lor au fost atinse ;
· În medie, câştigul brut se gasesea între valorile de 76.000$ pentru franciza cu o
singură unitate şi 142.000$ pentru franciza multiuinitate.
Conform acestor informaţii, franciza apare ca o metodă de a face afaceri cu o rată de
atingere a succesului foarte ridicată, care totodată, oferă şi avantaje competitive sustenabile şi
standarde de viaţă rezonabile pentru proprietarii lor.
Dacă privim din cealaltă perspectivă, cea a eşecului, există o literatură de specialitate aflată
în creştere, care pune la îndoială superioritatea francizei ca metodă de distribuţie şi dezvoltare
.
O serie de cercetători în domeniul francizei, au început să investigheze robusteţea
sistemului de franciză, descoperind puncte slabe significante.
Explorând efectele francizei asupra performanţei economice a companiilor din domeniul
fast-food-ului, un cercetător a susţinut că, succesul francizei este supraapreciat şi că este foarte
posibil ca rata de eşec a francizelor pe teritoriul Marii Britanii să fie sub-monitorizată şi
prezentantă într-un mod denaturat. În Marea Britanie rata de supravieţuire a unei francize în primii
5 ani de viaţă nu este diferită faţă de aceeaşi perioadă de început a altor tipuri de afaceri.
Un alt cercetător, Timothy M. Bates19, a descoperit că francizele “tinere” sunt mai
predispuse să-şi întrerupă operaţiunile şi să manifeste o rentabilitate mai scăzută decât grupul de
afaceri independente care îşi desfăşoară activitatea în sectorul de retail. El consideră că saturaţia
pieţei în sectorul de retail, poate constitui o motivaţie pentru scăderea ratei de succes a francizelor.
Unii au încercat să ofere explicaţii în legătură cu eşecul francizei. Stanworth, spre exemplu,
a sugerat că rata de eşec a afacerilor convenţionale şi a companiilor francizate sunt foarte similare
şi că, de fapt, operarea în regim de franciza a unei afaceri, poate fi chiar mai riscantă datorită
riscurilor suplimentare specifice acestui tip de sistem: riscul legat de alegerea francizatului,
saturarea pieţei, taxe şi redevenţe ridicate, fraudă, conflicte intra-sistem sau sprijinirea insuficienta

19
T. Bates, Analysis of survival rates among franchise and independent small business startups, Journal of Small
Business Management nr.33, 2005, pp. 26-36

21
a francizatului. Kirby and Watson, au sugerat că eşecul francizei se datoareaza pe lângă riscurilor
specifice prezentate mai sus, şi riscurilor generale legate de nereuşită în afaceri.

În concluzie, dovezile legate de succesul/eşecul în afaceri sunt amestecate. Noţunile

acceptate în legătură cu nivelurile scăzute ale riscului şi cele ridicate ale succesului, au fost
contestate de o mulţime de autori. În acest context, franciza pare a fi departe de a putea fi
considerată o modalitate sigură de a face bani şi de a supravieţui într-un mediu competitiv şi mereu
în schimbare.

3.4. Perspectivele sistemului de franciză20

“Pentru actualul deceniu prognozele prevăd o tendinţă accentuată de penentare a pieţelor

străine prin intermediul restaurantelor francizate.” ( Carmen Costea)
Compania PriceWaterHouseCoopers(PwC) a estimat că recesiunea cu care ne confruntăm
în momentul de faţă, recesiune care s-a dovedit a fi cel mai mare declin economic la nivel
internaţional, cunoscut de la sfârşitul celui De-al II-lea război mondial, a oprit creşterea numărului
de unităţi de afaceri în format de franciză, în anul 2009. După ce între anii 2001-2008, afacerile de
tip franciză au crescut cu mai mult de 40%, numărul acestor tipuri de unităţi scăzut cu 0.1% între
ani 2008-2009(vezi Tabelul 3).
Într-un mediu macroeconomic, caracterizat printr-o redresare uşoară a economiei în anul 2010,
PwC, a previzionat că numărul afacerilor de tip franciză va creşte de la 883.929 în 2009, la
901.093 în 2010.(o creştere de 2%).
Anul 2009 a fost unul problematic pentru cei care deţinau sau lucrau într-o afacere de tip
franciză, deoarece aceast domeniu a cunoscut scăderi atât la nivelul angajaţilor, cât şi al veniturilor
încasate. În 2009 s-au confruntat cu un declin puternic în ceea ce priveşte ocuparea forţei de
muncă(4.1%), însă PwC a previzionat pentru anul 2010 o creştere a numărului de locuri de muncă
disponibile cu 0.4%. Venitul obţinut de cei care deţineau o unitate de franciză a crescut cu 5.8% în
2008, pentru că în 2009, să cunoască o scădere cu 0.7%, ajungând la un total de $844.7 miliarde. În
2010, cei de la PwC consideră că se va realiza o creştere modestă de 2.8%, echivalentul cu o
creştere de$ 23.6 miliarde, faţă de suma anului precedent..

20
Datele şi cifrele din această secţiune sunt preluate din raportul realizat de compania PriceWaterHouseCoopers
“2010 Franchise Business Economic Outlook”, din data de 21 decembrie 2009

22
 Tabelul 3-Perspectiva economică a sistemului de franciza, 2007-2010
Estimări Prognoza Schimbarea procentuală anuală
2007 2008 2009 2010 2008-2009 2009-2010
Unităţi 847.244 883.984 883.292 901.093 -0.1% 2%
Forţa de muncă(mii) 9.859 9.931 9.522 9.558 -4.1% 0.4%
Venitul(miliarde $) $802.9 $850.4 $844.7 $868.3 -0.4% 2.8%
Sursa: PricewaterhourseCoopers, internet

Redresarea economică de care am vorbit şi mai sus, va avea efecte diferite asupra creşterii
numărului de unităţi, a forţei de muncă sau a venitului, în funcţie de domeniul în care îşi desfăşoară
activitatea franciza avută în discuţie(vezi Tabelul 4).
· Unităţile. În afară de unităţile de cazare, pentru restul domeniilor de activitate se
prognozează, pentru 2010, o creştere a unităţilor francizate. Cele mai mari câştiguri sunt
aşteptate în domeniul imobiliar şi al restaurantelor cu servire rapidă.
· Ocuparea forţei de muncă. Creşterea numărului de locuri de muncă pentru 2010 va fi una
modestă pentru majoritatea domeniilor în care îşi desfăşoară activitatea francize, însă cea
mai inseamnată creştere va fi în sectorul imobiliar. Domenii ca serviciile de cazare, sau cele
comerciale, se astepată să cunoască un declin în ceea ce priveşte forţa de muncă cu 2.4%,
respectiv 0.9%, în 2010
· Veniturile. În ceea ce priveşte veniturile prognoza este una de creştere a acestora pentru
toate cele 10 domenii luate în calcul. Cele 3 domenii care vor cunoaşte cea mai ridicată
creştere a procentajului vor fi serviciile personale, de afaceri şi cel al restaurantelor cu
servire rapidă, în timp ce, cea mai redusă creştere este prognozota pentru domeniul
imobiliar.

Tabelul 4-Pronoza economică pentru afacerile de tip franciza, pe domenii de activitate, în 2010
Unităţi francizate Ocuparea forţei de Venituri
muncă(mii) (miliarde de dolari)
Suma Schimbarea Suma Schimbarea Suma Schimbarea
Domeniile de afaceri
procentuală faţă procentuală procentuală faţă
de anul faţă de anul de anul precedent
precedent precedent

Auto 38.340 1.8% 182 0.4% $36.4 2.2%

Servicii comerciale şi 57.007 0.3% 230 -0.9% $38.2 1.5%
rezidenţiale
Restaurante cu servire rapidă 192.827 3.1% 3.343 0.8% $203.6 3.2%

23
Restaurante full services 48.609 2.1% 1.066 0.4% $64.0 2.3%
Retail food 70.722 2.4% 853 0.7% $67.5 2.3%
Cazare 31.827 -0.8% 627 -2.4% $62.7 1.8%
Imobiliare 41.630 3.0% 160 1.3% $22.8 1.4%
Produse şi servicii de retail 88.312 2.3% 577 0.6% %50.5 2.5%
Servicii de afaceri 231.669 1.7% 1.420 0.1% $189.6 2.6%
Servicii personale 100.151 1.8% 1.101 0.7% $132.8 4.4%
Total(sumele sunt rotunjite) 901.093 2.0% 9.558 0.4% $868.3 2.8%
Sursa : PricewaterhourseCoopers

Dacă în perioada postbelică, franciza era considerată ca o modalitate de americanizare a

populaţiei planetei, în ziua de azi acesta metodă este larg acceptată şi apreciată în mediul
afacerilor. Expansiunea acestui tip de afacere dincolo de graniţele naţionale va contribui la
dezvoltarea comerţului internaţională. Însă, şi acesta metodă de extindere, ca oricare alt tip de
afacere, prezintă limitele ei. Spre exemplu, diferenţele de consum, dificultăţile de limbă sau unele
limite guvernamentale, reprezintă impedimente în calea francizelor care doresc să valorifice
oportunităţile oferite de pieţele altor ţări.

Studiu de caz
Posibilitatea de internaţionalizare a companiei Subway în România

24
 Următoarea analiză are în vedere oportunităţile pe care piaţa din România, ar putea să le
ofere unei companii ca Subway, dacă aceasta ar dori să-şi extindă afacerea prin deschiderea unei
francize în această ţară. Întrebarea esenţială pe care se bazează următorul studiu este următoarea:
are şanse de succes o companie ca Subway pe piaţa românească în contextul economic actual
sau este un plan prea măreţ?
Înainte de a începe analiza propriu-zisă a pieţei francizelor din România şi a
oportunităţilor pe care această le-ar putea oferi, vom face o scurtă prezentare a profilului
companiei Subway şi a ceea ce înseamnă conceptul de franciză pentru ei.

1. Prezentarea generală a companiei Subway

Subway este o reţea de restaurante de tip fas-food, de origine americană care şi-a început
activitatea vânzând sandwich-uri de tip “submarin”, salate şi pizza. Sandwich-urile de tip
submarin constau într-o pâine de cele mai multe ori italiană, spaniolă sau franţuzească, tăiată pe
lungime şi combinată cu diferite tipuri de brânză, mezeluri sau cărnuri, legume şi sosuri. Acest
tip de sandwich nu are un nume standard, ci el primeşte diferite denumiri în funcţie de regiunile
Statelor Unite.
Compania este deţinută şi operată de către Doctor’s Associates, Inc. (DAI). Este una
dintre companiile care au avut cea mai rapidă dezvoltare, şi în prezent numără 32.808 de
restaurante în 91 de ţări. Este printre cel mai mare lanţ global de restaurante, situându-se pe locul
2, imediat după YUM! Brands care deţine 35.000 locaţii. Subway a fost înfiinţată în anul 1965 de
către Fred de Luca care a împrumutat 1000$ de la un prieten de familiei cu scopul de a-şi
deschide un magazin de sandwich-uri, la numai 17 ani. Primul restaurant a fost infiintatat în
Bridgeport, Connecticut la numai o lună după ce Fred de Luca a împrumutat banii de la prietenul
său, doctorul Peter Buck.

Produsele Subway
Cea mai reprezentativă mâncare a restaurantelor Subway, sandwish-ul a cunoscut de la
începuturi şi până astăzi o evoluţie şi diversificare continuă. Sub sloganul “Eat Freash, live
green”, cei de la Subway oferă clienţilor săi o multitudine de opţiuni de a mânca sănătos şi
25
repede. Spre exemplu pâinea pe care aceaştia o folosesc în prepararea sandwish-urilor este coaptă
zilnic în incinta restaurantelor pentru a păstra prospeţimea acestora. Aceasta pâine poate fi cu
specific italian, franţuzesc, spaniol etc. Meniul celor de la Subway este extrem de diversificat
indiferent de ţară în care funcţionează franciza. Pe lângă sandwish-urile deja cunoscute, aceştia
oferă şi o mare varietate de sosuri, topinguri sau salate. De asemenea, pe lângă sandwish-urile
standard fiecare client are posibilitea de a-şi crea propria reţeta după preferinţele sale.
Fiecare sandwish conţine o serie de legume, denumite legume standard, pe care clienţii au
posibilitea dacă doresc să le schimbe. Aceste legume standard conţin: salata iceberg, roşii, ceapă
roşie, ardei verde şi castraveţi. La acestea se adăugă diferite tipuri de brânză sau de carne( de pui,
de curcan, vită, sau ton) preparate în moduri diferite.
De asemenea clienţii au posibilitatea de a transforma, dacă doresc, ingredientele folosite
pentru un sandwish într-o salată.
Sandwish-urile sunt împărţite în patru categorii: Jared’s Favorites(Turkey Breast, Turkey
Breast&Black Forest Ham, Oven Roasted Chicken, Sweet Onion Chicken Teriyaki, Veggie
Delite), Classic Subs(Tună, Meatball Marinară, Italian B.M.T., Subway Melt, Cold Cut Combo,
Spicy Italian, BLT), Signature Subs(Roast Beef, Chicken&Bacon Ranch) şi Premium Subs(The
Feast, The Big Philly Cheesesteak).
În afară de aceste patru categorii principale de sandwish-uri, Subway oferă şi o gamă de
sandwish-uri pentru micul dejun preparate în principal cu ouă, brânză şi bacon(Egg&Cheese,
Steak, Egg&Cheese, Duble Bacon, Egg&Cheese, Western Egg&Cheese).
Nici copii nu sunt neglijaţi. Acestora le sunt oferite o serie de meniuri care includ pe lângă
sandwish-uri, o băutură şi un măr proaspăt.
Personalul care pregăteşte mâncarea(ce este împachetată), este diferit de personalul de la
casă, care se ocupă de consumatori şi mânuieşte banii. Toate aceste servesc la igiena excepţională
a restaurantelor şi a produselor Subway.

Franciza în viziunea celor de la Subway

Alegerea locaţiei pentru primul resutarant de tip franciză al lanţului Subway a fost
surprinzătoare pentru mulţi. Aceştia nu au ales o locaţie din apropierea S.U.A, din Canada sau
Mexic. Nu l-au deschis nici într-o ţară unde limba engleză este limba oficială ( ca Marea Britanie
sau Australia) şi nici într-o ţară că Franţa sau Germania unde sandwich-urile sunt populare şi la
mare căutare. Au ales că locaţie pentru primul restaurant în sistem de franciză, insula Bahrain,
situatată în Asia de Sud-Est, în Golful Persic. Restaurantul a fost inaugurat în luna decembrie anul
26
1974. Într-o perioadă relativ scurtă de timp, lanţul de resturante Subway a început să se extindă în
locaţii la fel de îndepăratate ca Islanda, Polonia, Nicaragua şi chiar China. .
De atunci, lanţul de restaurante s-a extins încontinuu ajungâng să opereze în peste 90 de
ţări. Lista ţărilor în care operează Subway poate fi consultă în Anexa 2.

Tabelul 5. Unitati francizate Subway

Anul Francize in S.U.A Francize in Canada Francize in alte tari (in
afara de S.U.A si
Canada)
2009 22.525 2.436 6.484
2008 21.685 2.355 5.572
2007 21.006 2.264 4.659
2006 20.265 2.165 3.767
Sursa: www.entrepreneur.com
Cei de la Subway le oferă francizaţilor posibilitatea să stabilească locul şi să opereze o
unitate francizată, urmând ca aceaştia din urmă să se ocupe cu pregătirea şi vânzarea sandwish-
urilor “subs” şi a celor speciale, a salatelor, precum şi a altor produse alimetare.
În ceea ce priveşte formatul locaţiei viitoarei francize, francizaţii pot opta pentru
următoarele posibilităţi:
1. Locaţii traditionale- francizatul deţine şi operează un restaurant Subway tradiţional, într-
o singură locaţie, ocupându-se cu pregătirea şi vânzarea produselor alimentare.
2. Locatii non-traditionale- aceste francize sunt amplasate in magazine, statii de benzina,
spitale, universitati, aeroporturi, parcuri tematice si in alte locuri similare. Acestea sunt
restaurante full-service.
3. Locaţii “satelit”- un restaurant satelit nu este unul cu servicii complete. Acesta
funcţionează numai cu sprijinul unui restaurant full-service, licenţiat tot la acelaşi
francizat. Francizaţii pot opera un astfel de restaurant doar dacă aceaştia operează deja un
restaurant full-service în apropierea locaţiei propuse pentru restaurantul satelit.
Restaurantele satelit pot fi temporare, sezoniere, să funcţioneze cu un program limitat sau
să fie mobile. Are puţine locuri, sau chiar deloc, şi este conceput în primul rând pentru
livrări la domiciliu sau comenzi « take-away ».
4. Programe de servire a prânzului în scoli- franciza este situată în cadrul şcolilor
generale sau în licee. Francizatul operează un restaurant care este situat în incinta şcolii şi
care se ocupă cu servirea unor produse proaspăt preparate.

27
 5. Programe de livrare a prânzului către scoli- acest tip de franciză este oferită acelor
francizaţi care deţin şi operează de cel puţin 6 luni un alt restaurant Subway. Francizatul
poate încheia un acord cu conducerea şcolilor aflate la o distanţă de 20- 30 de minute de
locaţia restaurantului prin care se obliga să livreze cantinelor şcolare sandwish-urile
Subway, în scopul revânzării către elevi.
6. Programul Subway Plus- acesta le oferă francizaţilor posibilitatea de a adăuga în
mediu, produse suplimentare, sub marca Subway, însă cu acordul prealabil al
francizorului. Unele dintre aceste oferte pot fi considerate programe de testare a reacţiei
clienţilor faţă de produsele nou introduse.

Francizorul poate să ofere asistenţă financiară prin acoperirarea unei părţi din taxele
implicate de deschiderea unei francize, însă acesta nu este obligat să facă acest lucru. Dacă
francizatul îndeplineşte cerinţele creditării, atunci francizorul se poate hotărî să finanţeze o parte
din taxa iniţială de franciza sau o parte din preţul echipamentului. Pentru leasing-ul
echipamentelor, francizorul poate oferi o sumă aflată între 49.500$ şi 72.000$, pentru o perioadă
de 60 de luni. Taxele de franciză pot fi finanţate de francizor cu o sumă în valoare de până la
10.000 $, pentru o perioadă de 42 de luni şi cu o dobândă de 12% pe an. Cei de la Subway pun la
dispoziţia francizatilor şi programe de finanţare pentru spaţiile închiriate, precum şi pentru
construcţia unor unităţi.
În ceea ce priveşte formarea şi asistenţa acordată viitorilor francizaţi, aceştia trebuie să
participe la programul “Worldwide Traning” la sediul companiei Subway din Milford,
Connecticut şi să-l şi finalizeze. Pregătirea în săli de studiu reprezintă aproximativ 60 de ore, iar
training-ul în cadrul diferitelor restaurante Subway însumând 33 de ore de formare. În afară de
unitatea de traning din Connecticut, compania Subway mai deţine o serie de astfel de unităţi
amplasate în Miami(Florida), Australia, Germania, India sau China.
Înaintate de a participa la acest program de training, francizaţii trebuie să finalizeze şi un
curs de formare on-line, ce constă în 11 ore de pregătire. Training-ul este furnizat francizaţilor
fără a fi percepute alte costuri suplimentare.

Durata pentru care încheie contractele de franciza cei de la Subway este de 20 de ani, cu
excepţia programului de servire a prânzului în şcoli, care se încheie pe o perioadă de 5 ani.
Franciza se va reînnoi automat pentru o perioadă de încă 20 de ani, cu excepţia situaţiei în care
oricare dintre cele două părţi aleg să nu reînnoiască. Termenul de reînnoire pentru programul de
28
servire a prânzului în şcoli este de 5 ani. De asemenea, francizorul are dreptul de a refuza
reînnoirea în cazul în care francizatul nu este în deplină conformitate cu cerinţele şi obligaţiile
prevăzute în contract.
Investiţia iniţială necesară pentru a porni o “afacere la cheie” sub marca Subway este
prezentată în Tabelul 621.
Tabelul 6- Investitia initiala necesara pentru deschiderea unei francize Subway
Cheltuieli necesare Investitie minima Investitie maxima
Taxa initiala de intrare in sistem 15.000$ 15.000$
5000$- locatie satelit 5.000$- locatie satelit
Proprietatea imobiliara 2.000$ 12.0000$
Fondul pentru imbunatatiri 59.500$ 134.500$
Inchirierea echipamentului si 4.500$ 7.500$
depozitarea in siguranta a
acestuia
Sistem de securitate optional 2.000$ 6.000$
Tarifele pentru transportul marfii 3.000$ 4.5000$
Marcare si ambalare 2.000$ 8.000$
Cheltuilei de inceput cu 4.000$ 5.500$
inventarul
Asigurare 800$ 2.500$
Provizii 500$ 1.300$
Cheltuieli cu training-ul 2.000$ 4.000$
Cheltuieli juridice si contabile 1.000$ 3.500$
Cheltuieli publicitare de 2.500$ 4.000$
promovare a noii unitati
Cheltuieli diverse 4.000$ 8.000$
Fonduri suplimentare- pentru 3 12.000$ 42.000$
luni de zile
TOTAL 114.800$ 258.300$
Sursa: www.franchisedirect.com
Pe lângă acesta investiţie iniţială, francizatul mai are obligaţia de a plăti periodic
francizorului o serie de taxe. Toate aceste taxe, percepute de către cei de la Subway sunt
prezentate în Tabelul 722.
Tabelul 7. Costurile percepute francizatului de catre Subway
Taxa Valoarea
Taxa de redeventa 8% din vanzarile brute
Taxa de publicitate 4.5% din vanzarile brute
Fondurile suplimentare Stabilite de catre francizat
Taxa pentru publicitatea locala Stabilita de catre francizat
Cheltuieli pentru publicitatea din ziua deschiderii 2.000$
unitatii
Auditul Suma restanta, plus costurile de audit si o taxa de

21
Datele din table sunt aferente anului 2009.
22
Datele din table sunt aferente anului 2009.

29

Intarzierea efectuarii platilor
Chiria pentru locatie
Inchirierea echipamentelor
Achizitionarea de echipamente si costul
transportului
Asigurarea
Garantie
Incalcarea dreptului de folosinta a marcii
Manualele Operationale
Solutionarea litigiilor
Lipsa de conformitate cu manualele traditionale
Taxe pentru licente de software, pentru intretinere si
prelucrare
Taxa in cazul plangerilor venite din partea clientilor
Sursa: www.franchisedirect.com
Tabelul 8. Responsabilitatile francizorului si francizatului in cadrul lantului Subway
Francizatul este responsabil cu:
• Plata taxei de intrare in sistem
• Gasirea locatiei
• Imbunatatiri continue ale locatiei
• Plata leasing-ului sau a pretului
echipamente
• Angajarea personalului si operarea unitatii
23
Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date
sub-raportate egala cu 100% din suma restanta
10% din profit
1.000$-5.000$ (1.000$- 6.000$ pentru locatii non-
traditionale) pe luna
2.7$ pe luna, pentru fiecare 100$ din valoarea
echipamentului
Costul echipamentului acopera costul transportului,
impozitele si alte costuri
800$- 5.000$ pe an
Toate daunele, costurile, toata raspunderea, inclusiv
onorariul avocatilor sunt suportate de francizor
250$ pe zi
50$, cu posibilitatea de schimbare a taxei pe viitor
Jumatate din taxa de arbitraj, dar in cazul in care
francizatul retine cu buna voie o suma de bani de la
un alt francizor sau afiliat, atunci acesta va plati
intreaga taxa la care se adauga costurile, inclusiv
onorariul avocatilor, managementul timpului de
pregatire si cheltuielile de calatorie
Se mai incaseaza inca 2 % din venitul brut
O taxa de licenta initiala in valoarea de 520$ daca
francizatul achizitioneaza sistemul POS de la
Micros, sau Dell, si o taxa de 574$ daca francizatul
achitioneaza programul “Sub Shop/2000TM generic
install” folosind un sistem POS furnizat de ParTech
sau alt furnizor
O taxa anuala in valoarea de 400$ datorata
francizorului pentru intretinerea programului “Sub
Shop/2000TM”, plus 16.43$ platiti catre o terta
persoana pentru software-ul SGBD23
2$-20$
Francizorul trebuie sa ofere:
• Acces la retetele pentru produse si la sistemul
operational
• Asistenta pentru securizarea locatiei
pentru • Orientare pentru design-ul magazinului
• Ajutor in momentul comandarii echipamentelor
• Program de training
30
• Plata taxei de redeventa in valorare de 8% din • Manualele operationale
cifra de afaceri • Prezenta unui reprezentativ la fata locului pentru
• Plata taxei de publicitate de 3.5% din cifra de perioada imediata dupa deschidere
afaceri (4.5% pentru S.U.A, Canada si Australia) • Evaluare perioadica si spijin permanent
• Publicatii informative
Sursa: www.subway.com/Broşura pentru potenţialii francizori
Obiectivul Subway
Obiectivul principal al celor de la Subway este să devină numărul 1 ca număr de locaţii, şi
numărul 1 în preferinţele consumatorilor, pe toate pieţele pe care există.
Până în momentul de faţă cei de la Subway au reuşit să-şi atingă în mare parte obiectivele avute
în vedere. În prezent aceasta:
· Operează peste 32.000 de restaurante în 91 de ţări;
· Este numărul 1 în S.U.A de peste un deceniu24;
· Este numărul 3 în Europa25;
· Este numărul 1 în cee ce priveşte numărul de restaurante în 1 din 7 ţări în care operează
restaurante.
De curând, lanţul american Subway şi-a exprimat interesul de a intrare şi pe piaţa din
România, deoarece aceştia doresc să-şi extindă prezenţa în Europa Centrală şi de Est. Însă pe
lângă România, cei de la Subway şi-au arătat un interes crescut şi pentru piaţa din Croaţia, unde
doresc să-şi dezvolte afacerile(în prezent având o singură unitate), precum şi pentru piaţa
slovenă,unde doresc să deschidă cel puţin 16 restaurante.

2. Evoluţia pieţei francizelor în România în perioada 2006-2010

Pentru început trebuie precizat faptul că este destul de greu, chiar făcând un research
aprofundat în acest domeniu, să se obţină cifre exacte în ceea ce priveşte numărul francizelor
existente pe o piaţă la un moment dat, aşa cum şi-ar dori cei din mass-media. Acest lucru nu se
întâmplă doar în România, ci în toată lumea deoarece instituţii ca Registrul Comerţului, Institutul
de Statistică sau Ministerul de Finanţe nu au evidenţe exacte care să arate că o firmă X este o
franciză a mărcii Y sau că cifra ei de afaceri se referă integral la activitatea în franciza. Drept
urmare, o cercetare indepedentă
24
În anul 2009, Entrepreneur Magazine a plasat Subway pe locul 1 în topul Franchise 500. Subway a ocupat acest
loc tip de 9 ani din ultimii 10 avuţi în vedere.
25
Revista Total Business Magazine a clasat franciza Subway ca fiind pe locul 1 pe piaţa franizorilor din fast-food
(rezultat bazat pe un studiu realizat în anul 2009).

31
a afacerilor în sistem de franciză este dificilă, pentru că nu există o distincţie clară în datele
statistice între francize şi alte tipuri de afaceri.
În momentul în care se doreşte publicarea unui număr exact de unităţi, singura sursă ar fi datele
furnizate de francizor şi aceste date ar trebui luate drept corecte. Prin urmare, este hazardat să se
declare cifre exacte. În întreaga lumea, datele sunt obţinute fie prin cercetare directă, fie prin
sondaj, iar rezultate sunt oferite sub formă de estimări. Până în prezent, în România, au fost
realizate două studii referitoare la piaţa francizei: unul în 2005(proiect finanţat de UE) realizat de
compania CHR Consulting şi unul în anul 2006 realizat de IMO Franchising Group (pentru o
corporaţie din America de Nord).
Drept urmare, datele incluse în continuare în analiza pieţei francizelor din România vor fi
cu titlu estimativ.

În ultimii ani, tot mai mult francizori străini au început să devină mai interesaţi de
extinderea afacerilor în România. Conform unui studiu realizat de firma CHR Consulting(firma
de consultanţă în domeniul francizelor), factorii ce au condus spre acesta evoluţie pozitivă au
avut legătură cu stabilitatea sistemului legislativ şi cu scăderea inflaţiei sub pragul de 10%.
Totodată, succesul pe care alte mărci internaţionale l-au avut pe piaţa românească, a atras un
număr tot mai mare de companii străine.
În urma unui studiu de piaţă, cei de la CHR Consulting au estimat că: “Numărul
sistemelor de franciză care operează în România a ajuns în 2006 la peste 220 (faţă de 117 la
inceptul anulul 2005), reunind mai bine de 800 de aderenţi care compun aceste reţele. În martie
2006, cifra de afaceri generată de sistemele de franciză s-a ridicat la mai mult de 800 de milioane
de euro, în creştere cu 12% faţă de jumtatea anului 2005.26”
În anul 2007, piaţa francizelor a cunoscut,de asemenea, o evoluţie pozitivă. În 2007, au
intrat pe piaţa românească 20 de branduri internaţionale. Aceste noi francize au necesitat o
investiţie totală de peste 3.5 milioane de euro şi au dus la crearea a peste 250 de locuri de muncă.
Cele mai multe francize deschise în România au provenit din ţări ca S.U.A(23), Franţa(15), Italia
(14), Germania şi Spania (câte 5 fiecare), Marea Britanie(4) şi alte ţări(34).
Conform unui studiu al aceleaşi companii CHR Consulting, numărul reţelelor de franciză a
crescut de la 220 în 2006, la peste 350 în 2007, cifra de afaceri totală generată de sistemele de
franciză ridicându-se la peste 1.3 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul precedent.

26
Date furnizate de CHR Consulting într-un comunicat de presă lansat cu ocazia prezentării Rofrancize 2007

32
 În anul 2008, afacerile sub franciză au reuşit să scape de “taifunul” financiar internaţional.
Acestea au cunoscut o creştere puţin mai redusă decât în anul precedent, creşterea înregistrată
fiind de aproximativ 15%, ajungând la aproximativ 450 de francize operate şi un număr de 1900
de francizaţi. Creşterea din anul 2008, a fost « o creştere de substanţă, în fapt o perioadă de
consolidări şi repozitionari pe piaţa27 ».
Însă, în anul 2009 piaţa francizei a început să resimtă şi ea efectele crizei. Anul 2009 s-a
dovedit a fi un an dificil, în care numai cei care au avut forţa financiară au reuşit să reziste.
În condiţiile crizei financiare, piaţa afacerilor sub franciză, a cunoscut corecţii imporante,
în special datorită presiunilor venite din sectorul de creditare şi prăbuşirii unor sectoare cum ar fi
cel imobiliar. În acest context, toţi mai mulţi investitori s-au îndepărtat de domenii cum ar fi
fashion, educaţie, training sau curăţenie, care numai înregistrau aceeaşi căutare şi cerere că în anii
trecuţi.
Experţii în domeniul francizei, consideră că afacerea anului în condiţiile actualei crize
financiare sunt cele din domeniul alimetatiei publice, de la fast-food-uri, la patiserii sau home-
delivery.
Investitorii preferă francizele din zona “food” deoarece se gândesc că, deşi este o perioadă
de recesiune, oamenii vor continua să cheltuiesca bani pe mâncare. Dintre francizele din zona
“food” cele mai căutate sunt cele care necesită o investiţie iniţială redusă, cu produse simple, tip
fast food, la preţuri reduse. Cererea pentru francizele scumpe, ce depăşesc o investiţie initală de
100.000 de euro s-a diminuat în comparaţie cu anii trecuţi. Interesul crescut pentru afacerile ce
necesită o investiţie initală mai redusă este datorat şi faptului că, acest tip de afacere permite un
control mai bun asupra unui eventual eşec al afacerii.
Lista noilor intraţi pe piaţa din România, a continuat şi în anul 2009. Datorită reorientării
investitorilor către afacerile din domeniul alimentaţiei, majoritatea noilor
intraţi s-au regăsit în acest domeniu. Spre exemplu, lanţul delivery NewYork Pizza şi reţeaua fast
food cu specific arab King Kebab, au fost primele care şi-au anunţat lansarea pe piaţa
românească. Pe lângă acestea şi BBQ Chicken sau Papa John’s au intrat şi ele pe piaţa în anul
2009. Pe lângă aceste noi intrări, companii internaţionale că Teriyaki, Vapiano, Broster Chicken
sau Daylight Donnuts, existente deja pe piaţa autohtonă şi-au anunţat intenţia de a se extinde în
regim de franciză. De asemenea, şi lanţurile autohtone că Bella Italia, lanţul Shanghai sau
gogoseriile Fiţoşica au avut planuri de extindere pentru anul 2009.

27
Declaraţia preşedintelui Asociaţiei Române de Franciză, Anton Costin, pentru DailyBusiness în anul 2008

33
 Au existat şi situaţii în care, indepedent de criză financiară, anumite francize anunţate că
vor intra pe piaţa în anul 2009, au fost raportate pentru anul următor sau pentru un orizont de
timp mai îndelungat. Acest lucru s-a datorat faptul că negocierile în domeniul francizei sunt lungi
şi de multe ori se încheie fără rezultate concrete. Un astfel de exemplu, este lanţul fast-food
Subway, care şi-a amânat intrarea pe piaţă pentru anii următori.
Referindu-ne la evenimente petrecute pe această piaţă pe parcursul anului 2009, putem
spune că piaţa afacerilor sub franciză a înregistrat o stagnare determinată de situaţia economică
mai puţin fasta. Însă, nu se poate discuta despre o recesiune în domeniul francizelor, ci în cel mai
rău caz despre o reorientare. Aceasta menţinere a pieţei se datorează în primul rând interesului
crescut pe care l-au arătat investitorii vis-a-vis de francizele din domeniu alimetaţiei publice.
Pentru anul 2010, specialiştii în domeniul apreciează că piaţa afacerilor sub franciză va
continua să stagneze. Acest lucru se datorează faptului că pe piaţă, se înregistrează în acelaşi timp
atât tendinţe de creştere, cât şi tendinţe de scădere. Tendinţe de scădere s-au înregistrat în
domenii cum ar fii cel imobiliar şi financiar care au cunoscut un regres de 90% faţă de perioadă
anterioară crizei economice. Fashion retail-ul, care până în anul 2009 era unul dintre principalele
domenii preferate de investitori, a înregistrat şi el un regres de 60%, iar alte domenii au cunoscut
un regres de 30% faţă de perioadă anterioară crizei economice.
Tendinţele de regres au apărut în special în domeniul francizelor de retail, care până în anul 2008
deţineau cea mai mare pondere a francizelor ce activau pe piaţa din România (235 de mărci).
Acest regres se datorează neconcordanţei dintre ritmul de scădere al preţurilor de închiriere, a
salariilor sau utilităţilor, cu ritmul de scădere, mult mai alert, al cererii.
Tendinţele de creştere s-au înregistrat în domeniul alimentar sau cel de servicii, acestea
fiind domeniile în care se regăsesc cele mai căutate francize.
În contexul crizei, cea mai mare căutare o au sistemele de franciză care necesită o
investiţie de start-up sub suma de 10.000 euro şi cu punct de breakeven sub un an. Cu alte
cuvinte, interesul investitorilor este exercitat de francize ce nu necesită o infrastructură foarte
dezvoltată şi care pot ajunge foarte rapid la maturitate. Deci, vorbim despre francize ieftine din
domeniul serviciilor sau segmentul de alimetaţie.
Pe partea de servicii, astfel de francize căutate de investitori sunt francizele din asigurări,
serviciile de training, spălătorii auto, programe afterschool pentru copii, saloane de înfrumuseţare
etc.
Pe segmentul de “food” investitorii interesaţi mizează în primul rând pe nevoia zilnică a
oamenilor de a se hrăni. Indiferent dacă este recesiune sau nu, oamenii trebuie să-şi cumpere
34
mâncare. Ţinând seama şi de puterea de cumpărare a consumtorilor romani, investitorii preferă în
special conceptele de tip fast-food, şi mai ales cele “take away” şi mai puţin segmentul de
francize de tip restaurant, unde puterea de cumpărare a consumatorilor influenţează timpul de
şedere la masă a acestora.
În ultima perioadă, francizorii tind să acorde o importanţă şi o atenţie mult mai mare
pieţelor regionale şi potenţialului acestora pe termen lung. Aceştia numai fac investiţii noi, fără
ca în prealabil să facă un studiu al pieţei locale, al profilului consumatorului local sau al
principalilor competitori pe segmentul de piaţă vizat. De asemenea, şi condiţiile de contractare a
unui nou spaţiu comercial pentru desfăşurarea activităţii sunt mult mai sever negociate.
În ciuda multiplelor sale aspecte negative, putem considera că această criză economică are
şi părţile ei bune, dacă privim problemă prin prisma condiţiilor actuale de achiziţionare a unei
francize. Cei mai mulţi francizori şi-au micşorat taxa sau au redus cuantumul redevenţelor.
Taxele percepute de francizori au scăzut în medie cu 10%-30%. Există şi situaţii, în care
francizorul elimină complet taxa de franciză, cum a fost cazul companiei Romstal.
Pe lângă reducerea taxelor percepute de francizori, un alt avantaj ar fi faptul că proprietarii
spaţiilor comerciale sunt dispuşi să ofere reduceri la chirie pe termen lung.
Afacerile în sistem de franciză suferă şi ele pe timp de criză. Marile “afaceri la cheie”
numai au căutare, iar românii care doresc să investească într-o franciză au renunţat la
restaurantele şi magazinele dichisite în favoarea agenţiilor de pariuri, gogoşăriilor, patiseriilor sau
cafenelelor. De asemenea, în ultimii doi ani de zile numărul şi valoarea tranzacţiilor a scăzut.
Afacerile ce necesită investiţii de 200.000- 300.000 de euro numai au căutare, acum se cauta
afacerile mici pentru că nimeni nu este dispus să-şi blocheze banii într-o afacere care nu se ştie
cât va rezista pe piaţă.
Francizele care în momentul de faţă au succes pe piaţa sunt francizele care necesită o
investiţie iniţială de până în 10.000, prezente sub forma fast-food-urilor sau chioşcurilor.
Un alt efect al actualei crize economice îl reprezintă dispariţia de pe piaţa românească a
unor francize cu potenţial mare, dar care datorită scăderii nivelului de trăi, au fost nevoite să se
retragă. Un astfel de exemplu îl reprezintă Coffeeheaven care a fost prezentă în aproape toate
mall-urile din Bucureşti dar a dispărut brusc. În acelaşi context, un alt exemplu este şi franciza
Quiznos- Stop care nu a avut deloc succesul aşteptat pe piaţă, având în Gregory’s un competitor
imbatabil în domeniul sandwish-urilor şi a fost nevoită să se retragă în scurt timp. Din acelaşi
motiv, Subway evită în mometul de fată să-şi facă intrarea pe piaţa românească.

35
 Evoluţia afacerilor în franciză, în această perioadă de timp, arată că investitorii români
sunt dispuşi să investească mai mult la început, însă în afaceri mai mici, care însă le asigură o
indepedenţă financiară şi posibilitatea de amortizare a investiţiei chiar după primul an de
activitate.

3. Evaluarea pieţei din România de către un francizor străin(compania Subway)

Lanţul fast-food american Subway şi-a manifestat interesul de a se extinde pe piaţa din
România, după cum s-a putut vedea din articolele publicate în ultimii doi ani în revistele de profil
economic. Intenţia de a pătrunde pe piaţa românească există, problema se referă la momentul
potrivit pentru ca cei de la Subway să-şi facă intrarea.
Înainte de prezenţa propriu-zisă pe piaţa este necesară o evaluare a pieţei externe pe care
se doreşte a se intra. Printre factorii care determină alegerea pieţei externe unde se va face
francizarea se numără: factori economico-sociali, politici şi demografici.
Evoluţia economico-socială.
În ceea ce priveşte evoluţia economico-socială a României în primul trimestru al anului
2010, datele statistice nu sunt deloc încurajatoare pentru potenţialii investitori.
PIB-ul României. În primul trimiestru al anului 2010, PIB a fost de 96707.04(date
neajustate sezoniere) milioane lei preţuri curente, în scădere cu 2.6 % faţă de primul trimestru al
anului 2009.
Venitul pe locuitor. Un alt indicator macroeconomic important sugestiv pentru francizori
îl reprezintă venitul locuitorilor, cuantificat prin indicatorul PIB/locuitor. Acest indicator este de
importanţă ridicată pentru francizor deoarece arată dacă o persoană cu venitul mediu poate
frecventa franciza în discuţie.
Efectele crizei, s-au făcut resimţite şi în ceea ce priveşte PIB/locuitor al României. Acesta
a scăzut cu aproximativ 1000 de euro în ultimul an, ajungând la valoarea de 5.390 de euro,
România intorcându-se înapoi cu doi ani în ceea ce priveşte valoarea acestui indicator.
Preţurile de consum. În luna aprilie a anului curent, preţurile de consum au înregistrat o
creştere cu 2.5% faţă de luna decembrie a anului 2009, şi cu 4.5% ca medie a primelor patru luni,
comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009.
Consumul final al populaţiei. Ca urmare, atât a scăderii PIB/locuitor, cât şi a creşterii
preţurilor şi a altor cauze de ordin economico- social, consumul final al populaţiei a cunoscut în

36
primul trimestru al anului 2010 o scădere mai puternică(-4.1%) decât consumul final al
administraţiei publice(-3.2%).
Numărul salariaţilor şi al pensionarilor. Numărul salariaţilor, adică al contribuabililor a
scăzut semnificativ. În luna martie a anului 2010, numărul salariaţilor a fost cu peste 421.000 mai
mic decât în luna martie a anului 2009, adică a scăzut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului
precedent. De asemenea câştigul salarial mediu, atât cel brut cât şi cel net, au înregistrat în luna
aprilie a anului curent, o scădere cu 4.9%, respectiv 4.8% faţă de lună precedentă. Această
scădere a numărului salariaţilor a fost însoţită de o creştere a numărului de pensionari de asigurări
sociale de stat, care reprezintă 99.8% din totalul pensionarilor, cu 1.4% în primele patru luni ale
anului 2010 (adică cu peste 67.000 de noi pensionari).
La toate acestea se adăugă şi micşorarea investiţiilor străine directe, aflate în primul
trimiestru al anului 2010 la jumătatea nivelului înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2009.
Creşterea economică. Creşterea economică este de asemenea un indicator important
pentru a determina dacă o ţară străină este receptivă în acel moment la sistemul de franciză. În
acest sens, previziunile pentru 2010 nu sunt prielnice pentru implementarea unui nou sistem de
franciză.
Potrivit previziunilor economice de primăvară, făcute de către Comisia Europeană,
România va înregistra în anul 2010 o creştere economică de 0.8% , sub valoarea de 1.3% luată în
calcul în momentul fundamentării bugetului.
Factori de risc politic
Instabilitatea politică. Situaţia politică incertă a României nu poate avea efecte benefice
asupra situaţiei economice. Investitorii străini analizează situaţia politică a României, iar ceea ce
observă prin prisma presei internatioanle face ca nesiguranţa lor în ceea ce priveşte capacitatea
României de a implementa reformele stabilite, să devină din ce în ce mai mare.
Pe fondul incertitudinii politice din România, leul s-a menţinut pe depreciere, nu a putut
urma tendinţa de apreciere a valutelor din ţările vecine.
Această instabilitate cunoscută de situaţia politică din România este relevantă pentru
francizori. Spre exemplu, fluctuaţiile cunoscute de cursul de schimb în această perioadă de
instabilitate politică pot influenţa redevenţele plătite de francizaţi către francizor.
Legislaţia în domeniul francizei. În privinţa legislaţie în domeniul francizei, se poate
puncta faptul că România a fost a doua ţară din lumea, după SUA care a adoptat un act normativ
privind regimul juridic al francizei. Însă spre deosebire de celelalte ţări în care există specificaţii
clare referitoare la sancţiunile avute în vedere în cazul încălcării legislaţiei, România este prima
37
ţară în care s-a introdus o legislaţie favorabilă demarării unei afaceri în sistem de franciză, dar
care nu are prevăzute sancţiuni. În legislaţia din România nu există sancţiuni în cazul minciunii,
spre exemplu. Atfel există posibilitatea ca, un francizor dintr-o altă ţară, a cărui companie este
falimentară, să vină în România să facă o prezentare nemaipomenită a acestei francize. El poate
pune la dispoziţia francizorilor interesaţi hârtiile necesare încheierii afacerii, fără ca aceste hârtii
să poată fii verificate şi fără a exista posibilitea unei eventuale sancţiuni în cazul prezentării
mincinoase a actelor.
Corupţia. Corupţia este şi ea un factor de risc politic relevant pentru francizori.
Corupţia în România este în continuare considerată o problemă gravă, încă nerezolvată.
Chiar dacă în ultimii 20 de ani au fost înregistrate progrese în lupta anti-coruptie, România se
situează în continuare în coada clasamentelor europene privind indicele de percepţie a corupţiei.
În anul 2009, conform indicelui de percepţie a corupţiei lansat de Transparency Internaţional,
România a înregistrat un scor de 3,8 din 10, la fel ca şi în anul 2008. Conform Transparancy
Internaţional “aceasta stagnare este rezultatul lipsei de coordonare strategică în privinţa măsurilor
legislative şi instituţionale, ceea ce a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor pilonilor de
integritate şi la afectarea credibilităţii reformelor şi a României, în general.”
Factori demografici
Demografic vorbind, variabilele luate în calcul de francizori sunt: nivelul clasei de mijloc,
creşterea populaţiei şi participarea la muncă a femeilor.
Nivelul clasei de mijloc. Din păcate, în România, nu există studii exacte care să
stabilească numărul sau procentajul celor care fac parte din clasa de mijloc. Datele apărute
referitoare la acest subiect au oscilat între valori pornind de la câteva zeci de mii ajungând până la
30% din populaţie. Spre exemplu, în anul 2008, înainte de începerea crizei, au apărut estimări
referitoare la mărimea clasei de mijloc, vehiculându-se că acesta ar însuma un procentaj de
aproximativ 25%-30% din populaţie. Apariţia crizei a dus la o schimbare însă în structura clasei
de mijloc, la dispariţia unui mare număr de persoane care făceau parte din acestă pătura socială.
O dovadă elocventă o reprezintă sutele de mii de IMM-uri care au ajuns în faliment sau care şi-au
suspendat activitatea pentru o perioadă nedeterminată de timp. Totodată, şi reducerea câştigurilor
salariale ale bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15% începând cu luna iunie a anului curent, vor
conduce spre o nouă scădere a consumului. Aceste măsuri vor avea repercursiuni şi asupra
mediului privat, aducând o diminuarea a activităţii în acest mediu, o cădere economică, în
general, prin creşterea şomajului.

38
 Creşterea populaţiei. România se confruntă de mai bine de 18 ani cu un declin al
populaţiei, fenomen ce pare a nu se stopa prea curând. Această scădere a populaţiei României cu
aproximatvi 1.5 milioane din 1990 până în prezent şi fenomenul de îmbătrânire au avut drept
cauze următoarele: fertilitatea scăzută care nu poate asigura înlocuirea generaţiilor, valorile
ridicate ale mortalităţii şi valorile ridicate ale migraţiei externe. Toate aceasta au ca efect o
populaţie îmbătrânită care are consecinţe economice şi sociale grave şi care necesită măsuri de
restructurare coerente şi rapide.
Participarea la muncă a femeilor 28. Într-o ţară în care numărul femeilor care participă
activ la viaţa socială este numeros, francizele care se ocupă de îngrijirea casei (serviciile de
curăţenie)sau cele care se adresează constrângerilor de timp (fast-food) au cunoscut o înflorire.
În România, rata de ocupare este deosebit de mică în rândul femeilor, a căror vârste de
pensionare este cu 5 ani mai mică decât a bărbaţilor, dar speranţa de viaţă este mai mare cu 6 ani.
Spre exemplu, în anul 2007, doar 10.4% dintre femeile din România aveau un job în regim part-
time (faţă de 31.2% în UE) şi doar un procent de 1.5% dintre femei aveau un contract temporar.
Acest lucru se datoareaza faptului că în ţara noastră formele de muncă flexibile deşi sunt
reglementate pe piaţa muncii sunt considerate marginale.
Un element determinant în ceea ce priveşte inegalitatea salariilor nu îl reprezintă
genul(sexul) persoanei în cauză, ci în primul rând natura angajatorului şi vârsta angajatului. Deci,
în România, probleme referitaore la inegalitatea salarială dintre bărbaţi şi femei este aproape
inexistentă, salariul mediu brut al bărbaţilor fiind cu doar 1.5% mai mare decât al femeilor.

După ce au fost analizate atât piaţa francizelor din România cât şi factorii de ordin
economic, politic şi demografic care interesează francizorii se pot trage următoarele concluzii:
· Industria fast-food este una dintre puţinele care au reuşit să se menţină şi chiar să facă profit
pe timp de criză. Acest lucru se datorează servirii rapide şi preţului produselor acceptabile
pentru românii cu venituri medii. Dacă adăugăm la acestea şi preferinţele consumatorului
român, pentru acest tip de produse, fie datorită preţului rezonabil, fie datorită faptului că
reprezintă o modalitate de a mânca rapid, atunci produsele celor de la Subway se înscriu în
rândul cerinţele romanilor.

28
Datale au fost preluate din raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice,
“Riscuri şi inechităţi sociale în România”, septembrie 2009

39
· Pe piaţa românească există cerere pentru astfel de produse de tip fast-food. Deci, din punct de
vedere al produselor oferite, compania poate găsi pe piaţa românească clienţii cărora li se
adresează sandwish-urile lor, cu atât mai mult cu cât acestea reprezintă “o alternativă
sănătoasă a produselor fast-food.”
· Pe de altă parte, după cum a fost detaliat în secţiunea referitaore la evoluţia pieţei francizelor,
investiţia iniţială pe care românii sunt dispuşi să o facă în acesta perioadă este destul de mică,
până în suma de 10.000 de euro. Faptul că investiţia iniţială necesară pentru deschiderea unui
resutarunat Subway se situează aproximativ între 114.00 euro şi 260.000 euro este o problemă
pentru francizorul Subway. Francizele cu investii iniţiale care să depăşească suma de 100.000
euro numai au aceeaşi căutare pe piaţa românească cum o aveau înainte de începerea crizei.
Aşadar, se poate considera că un impediment pentru deschiderea unei francize în acesta
perioadă o reprezintă valoarea investiţiei iniţiale. Din acest punct de vedere, o amânare a
deschiderii unui restaurant pare a fi cea mai viabilă soluţie.
· Instabilitatea politică care guvernează în acesta perioadă peste România nu este văzută cu
ochii bun de investitorii străini şi cu atât mai puţin de cei din ţară. Valoarea investiţiilor staine
directe a scăzut şi ea la aproape jumătate în primul trimestru al anului 2010 în comparaţie cu
aceesi perioadă a anului 2009. Şi din acest punct de vedere, deschiderea unei francize Subway
poate ridica probleme, atât pentru francizat cât şi pentru francizor. Dacă adăugăm şi probleme
economice cu care se confruntă tara în momentul de faţă, atunci amânarea deschiderii unei
francize Subway apare din nou că cea mai bună soluţie.
Singura parte pozitivă a situaţiei actuale o reprezintă preferinţele atât a investitorilor, cât
şi a consumatorilor pentru piaţa fast-food. Acest lucru reprezintă un avantaj mai important pentru
cei care deja există pe piaţa din România şi care deja au format un brad pe această piaţă şi au
clienţi fideli. Subway va fi nevoită să investească şi în promovarea brand-ului în rândul
consumatorilor, nu doar în deschiderea propriu-zisă a francizei.
Dacă ne referim strict la oportunităţile pieţei francizei atunci Subway poate intra fără
probleme pe piaţă. Dacă însă luăm în considerare şi aspectele legate de costul implementării
francizei, aspectele legate de problemele politice şi economice ale ţării, atunci ideal ar fi ca cei de
la Subway să-şi amâne pentru anii următori intrarea pe piaţă.
În final, pentru a analiza posibilaţile interne ale companiei precum şi mediul extern al
pieţei din România, în vederea descoperii unei alternative strategice valabile pentru cei de la
Subway, vom folosi metoda “Analiza SWOT”.

40
 Analiza SWOT

Puncte tari :
Ø Publicitate internaţională. Este printre cele mai renumite brand-uri de fast-food de
talie internaţională cu 32.808 de restaurante, fiind devansat doar de Yum! Brands,
care deţine 35.000 de restaurante;
Ø Este alternativa sănătoasă a fast-food-urilor, însăşi sloganul companiei fiind “Eat
fresh”. Cei de la Subway folosesc în alcaturirea sandwish-ului ingrediente
proaspete;
Ø Notoritatea brandului la nivel internaţional;
Ø Sponsorizează concursuri sportive de tipul curselor NASCAR sau football
american;
Ø Siguranţa calităţii prin aprovizionarea materiilor prime de la furnizori cunoscuţi pe
plan internaţional.
Ø Diversitatea de produse acordate clienţilor;
Ø Publicitate concertată la nivelul tuturor restaurantelor;
Ø Personal foarte bine instruit;
Ø Curăţenia locaţiilor;
Ø Servicii de catering.

Puncte slabe:
Ø Preţurile produselor mai ridicate decât ale concurenţilor;
Ø Notoritate scăzute pe piaţa din România;
Ø Majoritatea angajaţilor sunt tineri fără studii superioare, calificaţi şi intruiti la
locul de muncă;
Ø Posibilităţile scăzute de control ale unităţilor din afară S.U.A;
Ø Deschiderea unui nou restaurant necesită o investiţie iniţială destul de ridicată;
Ø Cheltuielile cu angajaţii sunt ridicate;
Ø Serviciu de livrare nu este la fel pentru toate restaurantele.

Oportunităţile:
Ø piaţa în tranziţie în care forţa de muncă este ieftină;
41
 Ø Dezvoltarea rapidă a centrelor comerciale;
Ø Cererea ridicată a consumatorilor români. Interesul crescut pentru produsele de tip
fast-food, datorită posibilităţii achiziţionării mai rapide a produselor şi a limitării
timpului liber al potenţialilor consumatori;
Ø Proximitate faţă de furnizorul de materie primă, situat în Amsterdam, Olanda;
Ø Obiceiurile de consum ale românilor care preferă produsele de tip fast-food;
Ø Creşterea exigentelor de calitate în rândul publicul;
Ø Tendinţa spre globalizare a pieţei din România;
Ø Trendul în scădere al chiriilor spaţiilor comerciale.

Ameninţaţi:
Ø Birocraţia şi fiscalitatea ridicată pe piaţa din România;
Ø Concurenta ridicată, competitori internaţionali puternici existenţi pe piata- KFC,
McDonald’s, Burger King, Pizza Hut etc.;
Ø Schimbările legilsative dese în domeniul economic, ce duc la instabilitate;
Ø Scăderea veniturilor populaţiei;
Ø Scăderea natalităţii;
Ø Scăderea numărului de spaţii comerciale disponibile;
Ø Experienţa în domeniu a principalului sau competitor- McDonald’s care se află pe
piaţa din România din anul 1995.

În urma acestei Analize SWOT, considerăm că cea mai bună alterantivă strategică pentru
cei de la Subway, în ceea ce priveşte intrarea pe piaţa românească, o reprezintă strategia de tip
Maxi-Mini. Prin acestă strategie, Subway trebuie să se folosească de punctele forte pe care le
deţine, pentru a minimiza ameninţările de pe piaţa românească. Datorită orientării din ce în ce
mai mare către produsele bio, produsele mai sănătoase, se va încerca reorientarea preferinţelor
consumatorilor (de la produsele companiei McDonald’s sau KFC), către produsele companiei,
promovate drept “alternativa sănătoasă a produselor de tip fast-food.”

42
 Concluzii
Exista inca multe dezbateri cu privire la rata rapida de globalizare- prin intermediul
francizei dar si a altor forme de intrare pe pietele in dezvoltare- si la consecintele sociale negative
ale acesteia,pe care unii le considera de o asemenea magnitudine incat beneficiile pe termen lung
pentru tara-gazda si pentru intreaga lume ar putea fi negative.
Uns dintre modalitatile prin care s-ar putea rezolva aceasta dilema si care ar putea furniza
cunostinte importante in aceasta privinta ar fi un studiu empiric detaliat despre franciza in tarile
in tranzitie, cu accentul pus atat pe externalitatile pozitive cat si pe cele negative
Franciza nu reprezintă o industrie, ci acesta reprezintă o strategie de afaceri prin care este
asigurată livrarea unui produs sau a unui serviciu către consumatori. Tocmai datorită faptului că
acesta nu reprezintă o industrie, este greu de măsurat efectul total pe care acest model de afaceri
îl poate avea asupra economiei.
Datorită faptului că de-a lungul timpului, franciza a fost în mare măsură identificată în
primul rând cu industria “fast-food”, atenţia a fost în mare măsură asupra produsului şi mai puţin

43
asupra modelului pe care acest tip de afacere îl reprezintă, un model care facilitează trasferul unor
strategii de dezvoltare şi a unor procese care s-au dovedit extrem de eficiente.
Un sistem de franciză de succes îi învaţă pe cei interesaţi despre standardizare, tehnici de
training, marketing şi suport operaţional, elemente cheie care conduc spre o imbunataţire a
competitivitaţii şi a dezvoltării în sectorul în care îşi desfăşoară activitatea.
După cum am putut vedea pe parcusul lucrării, franciza poate crea oportunităţi pentru
investitorii locali, precum şi oportuniti de angajare. Însă impactul pozitiv pe care îl poate avea
franciza asupra economiei şi societăţii naţionale, în special în pieţele emergente este prea puţin
înţeles de cei care au puterea de a modifica mediul legilastiv, astfel încât acest model de afaceri
să fie mai protejat şi mai promovat.
Pentru o înţelegere mai bună a tuturor conceptelor şi aspectelor referitaore la sistemul de
franciză, ce au fost prezentate în partea teoretică a lucrării de faţă, vom face o comparaţie
sugestivă între o franciză şi o afacere individuală. Astfel, dacă ne referim la achiziţionarea unei
maşini, spre exemplu, atunci francizorul este cel care cumpără maşină de-a gata. Singura lui
preocupare este de a învăţa cum să o conducă, apoi tot ce trebuie să facă este să răsucească cheia
în contact şi poate porni la drum. În schimb, întreprinzătorul individual, este nevoit să-şi
asampleze el singur maşina, o maşină care trebuie să funcţioneze cât mai bine şi pe care trebuie
să demonstreze că şi ştie cum să o conducă.
Putem spune că, francizorul, din acest punct de vedere, are un avantaj considerabil spre
deosebire de întreprinzătorul individual, în cursa lui spre succes. Dacă ne referim la aceeaşi
comparaţie de mai sus, acest lucru este posibil, deoarece, francizorul îi oferă o maşină deja
asamblată şi funcţională, având asigurate şanse de succes mai mari pentru că francizorul va
trimite o echipă de specialişti în “depanare” ori de câte ori francizatul va avea nevoie, în timp ce
întreprinzătorul individual este nevoit să se descurce singur în momentul în care apar problemele.

Referitor la întrebarea “este profitabil pentru cei de la Subway să intre pe piaţa din
România în acest moment ?”, considerăm că trebuie reţinute următoarele aspecte:
 Dacă Subway intenţionează să intre cu propriul magazin, atunci nu este profitabil. În
schimb, dacă intenţionează să intră pe piaţa din România cu un master atunci riscurile
numai sunt ale companiei mamă, ci sunt ale masterului. Deci a doua a alternative ar fi mai
profitabilă pentru cei de la Subway.
 Dacă francizorul hotareste deschiderea unităţii în Bucureşti, aceste trebuie să ţină seama
de faptul că în cadrul concurenţei nu intra numai marii competitori (McDonald’s, KFC,
44
 BurgerKing), ci şi unităţile de fast-food din zona de amplasare a viitorului restaurant sau
din centrul sau spaţiul comercial avut în vedere pentru amplasarea restaurantului.

Însă, înainte de a veni pe piaţa din România, cei de la Subway trebuie să-şi rezolve
problemele mari pe care le-au întampinat acasă, în S.U.A. Departamentul de sanatate al statului
Illinois a depistat salmonela, în mai multe din unităţile Subway din Chicago, 46 dintre francize
fiind supuse testării în vederea depistării unei posibile infectări a mâncării cu virusul salmonelei.
Aceste cazuri au fost înregistrare între 5 mai şi 4 iulie 2010, la persoane cu vârstele cuprinse între
2 ani şi 79 de ani( au existat 90 de cazuri, din care 25 au avut nevoie de spitalizare).
Investigaţiile relizate în acest sens, au arătat că sursele principale pentru răspândirea acestui virus
l-au reprezentat salată verde, ardeiul, ceapă roşie şi roşiile, folosite în prepararea sandwish-urilor.
În concluzie , putem spune că în momentul de faţă cei de la Subway au probleme mai
importante legate de redresarea imaginii lor atât pe piaţa din S.U.A, cât şi pe piaţa internaţională,
pentru a nu-şi pierde clienţii.
În acest sens, ei vor fi nevoiţi să investească sume mari în promovarea produselor şi în
realizarea unor noi campanii publicitare, prin care să asigure consumatorii produselor Subway că
pericolul provocat de infectarea mâncării a trecut.
Putem considera că acesta reprezintă încă un motiv în plus pentru cei de la Subway de a-şi
amâna intrarea pe piaţa din România. Un moment mai prielnic pentru intrarea pe acesta piaţă, îl
reprezintă anii următori, după ce situaţia economică va începe să cunoască o uşoară redresare, iar
imaginea celor de la Subway este “curăţată” la nivel mondial.

Prin această lucrare se ajunge la concluzia că francizorii trebuie să se gândească la

implicaţiile economice şi sociale ale investiilor pe care le fac, pentru a putea să maximizeze
şansele de a fi acceptaţi.
Franciza pare să ofere beneficii tarii-gazdă, însă cu costul unei posibile nemulţumiri
sociale, care pot transforma investiţia prohibitiv de scumpă. Din punctul de vedere al standardelor
vestice, trasformarea economică care urmează după franciză, este necesară pentru creştere şi
prosperitate.
Aşadar, cei care se ocupă cu realizarea obiectivelor şi strategiilor sunt sfătuiţi ca, pe de o
parte, să examineze raportul cost-beneficiu, important în momentul înfiinţării unei francize şi de a

45
dezvolta procesele necesare pentru promovarea noii unităţi francizate, iar pe de altă parte, să
minimizeze influenţele ei care pot provoca probleme.

Anexe

Anexa 1

CONTRACTUL DE FRANCIZĂ (FRANCHISING)

Nr. .................. Data ...............................

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE:
1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu
sediul social în (localitatea) ......................, str. ....................................... nr. ..........................,
bloc ............., scara .........., etaj ........, apartament ....., judeţ/sector ......................., înregistrată la
Oficiul Registrului Comerţului .........................................................., sub nr. ..........................
din ................................., cod fiscal nr. ........................................ din ............................., având contul
nr. .........................................................., deschis la ......................................, existând şi funcţionând
potrivit legislaţiei statului ....................... reprezentată de ......................................., cu funcţia
de ................................................, cetăţean ......................................, posesor act de
identitate/paşaport ........................ în calitate de francizor, şi
1.2. S.C. ...................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu
sediul social în (localitatea) ................................, str. .................................. nr. ....................,
bloc ............., scara ..........., etaj ........, apartament ......., judeţ/sector ...................., înregistrată la
Oficiul Registrului Comerţului ............................................., sub nr. .......................................
din ................................, cod fiscal nr. .................................... din ........................, având contul

46
 nr. .................................................................., deschis la ........................................, existând şi
funcţionând potrivit legislaţiei statului ........................... reprezentată de ...................................., cu
funcţia de ..............................................., cetăţean ......................................., posesor act de
identitate/paşaport ........................ în calitate de beneficiar,
au convenit să încheie prezentul contract de franchising, în următoarele condiţii:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Francizorul se angajează, prin prezentul contract, să pună la dispoziţia beneficiarului marca de
fabrică (de comerţ, de serviciu) pentru distribuirea şi/sau fabricarea produselor şi/sau serviciilor
prevăzute în anexa nr. .............. la prezentul contract, sub numele său, controlând în permanenţă
această activitate, prin intermediul magazinelor şi/sau unităţilor, pe care le-a deschis în teritoriu.
2.2. Beneficiarul se obligă să distribuie şi/sau să fabrice produsele şi/sau serviciile .................... prevăzute
în anexa nr. ........... la prezentul contract sub numele şi în conformitate cu practica de afaceri a
francizorului.

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Contractul se încheie pe o durată de ..................... ani, începând cu data de .................... până la data
de ...................... .
3.2. Părţile contractante pot conveni prelungirea prezentului contract prin încheierea, în scris, a unui act
adiţional, semnat de ambele părţi.

IV. PREŢUL CONTRACTULUI

4.1. Preţurile de distribuţie şi/sau de fabricaţie pentru produse şi/sau de servicii sunt cele înscrise în anexa
nr. ......... la prezentul contract, preţuri care
includ: ........................................................... ..........................................................................................
.........................................................
4.2. Preţurile pot fi modificate numai cu acordul scris al părţilor contractante. Oricare parte contractantă
care solicită modificarea preţului se obligă să notifice cealaltă parte cu acordarea unui preaviz
de .................... zile.
V. MODALITĂŢILE DE PLATĂ. REDEVENŢA
5.1. Beneficiarul se obligă să achite francizorului preţul produselor şi/sau serviciilor astfel:
a) - datele efectuării plăţii .......................................................................................................
b) - locul efectuării plăţii ..........................................................................................................
c) - modalitatea de plată .........................................................................................................
5.2. Beneficiarul va plăti ................................. francizorului până la data de ................................. ale
fiecărui/ei ...................... an/luni un procent de ..................... % din valoarea produselor şi/sau
serviciilor recepţionate, aceasta reprezentând redevenţa cuvenită francizorului.

VI. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR:

6.1. Francizorul se obligă:
a) să pună la dispoziţia beneficiarului, gratuit, design-ul, instrucţiunile necesare privitoare la
mobilier şi decorare pentru spaţiile de desfacere şi/sau fabricaţie, spaţiu pe care în prealabil l-
a avizat;
b) să acorde gratuit asistenţă tehnică în domeniul conducerii şi instruirii profesionale pe toată
durata contractuală;
c) să pună la dispoziţia beneficiarului marca de fabrică, de comerţ sau de serviciu, al cărei titular
este;
d) să pună la dispoziţia beneficiarului licenţa şi know-how-ul unui proces deja existent de
fabricaţie şi distribuţie;
e) să transmită până la data de ................. beneficiarului dreptul de folosinţă exclusivă, în
limitele teritoriului, a mărcilor puse la dispoziţie;
f) să nu folosească nici o altă marcă sau nume pentru produsele respective, altele decât cele
care au fost cesionate beneficiarului;
g) să livreze produsele comandate de beneficiar, în cantităţile, calităţile şi termenele pe care
acesta le-a solicitat prin înscrisuri, conform regulii INCOTERMS 1990;
h) să verifice punctele de desfacere şi/sau de fabricaţie deschise de beneficiar;
i) să nu numească, pe durata derulării contractului, un alt beneficiar sau distribuitor pentru
produsele şi/sau serviciile ce fac obiectul prezentului contract;
j) să garanteze produsele şi/sau serviciile conform termenelor înscrise, în anexa nr. ........ la

47
 prezentul contract;
k) să înceteze furnizarea anumitor produse beneficiarului, dacă acest lucru se justifică prin
condiţiile economice;
l) în decursul fiecărui an, să instruiască un număr de maximum ...................... salariaţi ai
beneficiarului, în tehnici şi metode de distribuire a produselor, la sediul său, pe o perioadă nu
mai lungă de ...................... zile. Cheltuielile pentru această operaţiune (de salarizare,
transport şi cazare ale personalului instruit) vor fi suportate de beneficiar.
6.2. Beneficiarul se obligă:
a) să vândă produsele sau să presteze serviciile, cu respectarea strictă a condiţiilor contractuale
sau, după caz, şi realizarea producţiei conform licenţei francizorului şi aplicarea procedeelor
tehnice primite de la acesta;
b) să vândă produsele numai în zona teritorială determinată prin contract;
c) să efectueze investiţii, după caz, pentru a putea pune în aplicare formula de producţie a
francizorului;
d) să accepte dreptul de control al francizorului;
e) să desfăşoare întreaga activitate sub numele comercial/marca francizorului;
f) să facă cunoscut terţilor şi consumatorilor faptul că este beneficiarul francizorului;
g) să informeze permanent pe francizor asupra modificărilor din planul legislativ, administrativ şi
de afaceri, în teritoriu;
h) să-şi asigure un stoc de produse care să permită o activitate continuă;
i) să achite francizorului contravaloarea produselor, să plătească redevenţa, în condiţiile
stipulate în prezentul contract, şi să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport şi
asigurare a produselor;
j) să nu divulge la terţe persoane know-how-ul furnizat de către francizor, atât pe toată durata
contractului, cât şi ulterior;
k) orice atingere ori contestare din partea unor terţe persoane, în limitele teritoriului, la adresa
mărcilor cesionate, va fi adusă imediat la cunoştinţa francizorului specificându-se toate
aspectele relevante;
l) va lua orice măsuri de natură a preveni eventualele încălcări sau de a apăra mărcile cedate.

VII. GARANŢII
7.1. Francizorul garantează produsele conform termenelor de garanţie stipulate în anexa nr. ......... la
prezentul contract.
7.2. Francizorul se obligă să asigure, pe cheltuiala sa, prin grija beneficiarului, service-ul pentru produsele
necorespunzătoare. Punctul de service va fi organizat conform instrucţiunilor francizorului, în teritoriu,
la sediul beneficiarului şi va fi utilizat numai pentru produsele ce fac obiectul prezentului contract.
7.3. Francizorul se obligă să pună la dispoziţia beneficiarului întreaga documentaţie privind service-ul, în
termen de ...................................................... zile, de la deschiderea primului magazin.

VIII. ALTE CLAUZE

8.1. Beneficiarul nu va promova distribuirea produselor în afara teritoriului şi nici nu va vinde produse
similare cu cele care fac obiectul prezentului contract, dar va putea să onoreze comenzi pentru
livrarea de produse în afara teritoriului emise de:
a) consumatori;
b) alţi beneficari ai francizorului.

IX. INVALIDAREA PARŢIALĂ

9.1. Rezilierea totală sau parţială a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligaţiilor deja
scadente între părţi.
9.2. Prevederile alineatului precedent nu sunt de natură să înlăture răspunderea părţii care, din vina sa, a
determinat încetarea contractului.

X. DIVIZAREA CONTRACTULUI
10.1. În cazul în care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule,
clauza/clauzele valide îşi vor produce, în continuare, efectele, cu excepţia cazurilor în care
clauza/clauzele anulate reprezintă o obligaţie esenţială.
10.2. În condiţiile prevăzute la alineatul precedent sunt considerate esenţiale următoarele
obligaţii:
..................................................................................................................................................*).

48
XI. RENUNŢAREA LA DREPTURI
11.1. Faptul că (una dintre părţi) .............................. nu insistă pentru îndeplinirea strictă a clauzelor
prezentului contract sau nu-şi exercită vreuna dintre opţiunile la care are dreptul în baza prezentului
contract nu înseamnă că renunţă la drepturile pe care urmează să le dobândească în temeiul
prevederilor sale.

XII. CESIUNEA CONTRACTULUI

12.1. Părţile contractante nu vor putea cesiona drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul contract unei
terţe persoane fără acordul expres, dat în scris de cedent.
12.2. Acordul prevăzut la alineatul precedent trebuie comunicat de cesionar în termen de ................. zile
de la data când cedentul i-a cerut acest acord; în caz contrar se prezumă că cesionarul nu a
consimţit cesiunea contractului.

XIII. FORŢA MAJORĂ

13.1. Nici una dintre părţile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/şi de executarea în
mod necorespunzător - total sau parţial - a oricărei obligaţii care îi revine în baza prezentului contract,
dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei respective a fost cauzată de forţa
majoră, aşa cum este definită de lege.
13.2. Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice celeilalte părţi, în termen de .......................
(zile, ore), producerea evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor
lui.
13.3. Dacă în termen de .................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu încetează,
părţile au dreptul să-şi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fără ca vreuna dintre ele
să pretindă daune-interese.

XIV. CONSECINŢE ALE ÎNCETĂRII EFECTELOR CONTRACTULUI

14.1. În cazul încetării efectelor prezentului contract, beneficiarul este obligat:
a) să restituie, pe cheltuiala sa, francizorului toate produsele aflate în stoc care nu au fost
integral plătite;
b) să plătească toate sumele datorate francizorului, chiar dacă asemenea sume au o scadenţă
ulterioară datei încetării contractului.

XV. CLAUZA PENALĂ

15.1. În cazul în care una dintre părţi nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale sau şi le îndeplineşte în
mod necorespunzător, se obligă să plătească celeilalte părţi penalităţi daune-interese în valoare
de ..................................., astfel: .............................. .

XVI. CLAUZA DE CONFIDENŢIALITATE

16.1. Părţile se obligă să păstreze confidenţialitatea datelor, informaţiilor şi documentelor pe care le vor
deţine ca urmare a executării clauzelor prezentului contract, potrivit prevederilor angajamentului,
anexa nr. ............ .

XVII. NOTIFICĂRI
17.1. În accepţiunea părţilor contractante, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este
valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la sediul prevăzut în partea introductivă a prezentului contract.
17.2. În cazul în care notificarea se face pe cale poştală, ea va fi transmisă, prin scrisoare recomandată,
cu confirmare de primire (A.R.) şi se consideră primită de destinatar la data menţionată de oficiul
poştal primitor pe această confirmare.
17.3. Dacă notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se consideră primită în prima zi lucrătoare după
cea în care a fost expediată.
17.4. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dintre părţi, dacă nu sunt confirmate, prin
intermediul uneia din modalităţile prevăzute la alineatele precedente.

XVIII. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

18.1. În cazul în care rezolvarea neînţelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre
soluţionare Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a
României, conform regulamentului său.

49
XIX. ÎNCETAREA CONTRACTULUI
19.1. Prezentul contract încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenţia unui/unei tribunal
arbitral/instanţe judecătoreşti, în cazul în care una dintre părţi:
 nu îşi execută una dintre obligaţiile esenţiale enumerate la pct. .........., din prezentul contract;
 este declarată în stare de incapacitate de plăţi sau a fost declanşată procedura de lichidare
(faliment) înainte de începerea executării prezentului contract;
 cesionează drepturile şi obligaţiile sale prevăzute de prezentul contract fără acordul celeilalte
părţi;
 îşi încalcă vreuna dintre obligaţiile sale, după ce a fost avertizată, printr-o notificare scrisă, de
către cealaltă parte, că o nouă nerespectare a acestora va duce la rezoluţiunea/rezilierea
prezentului contract.
sau
 în termen de ........ zile de la data primirii notificării prin care i s-a adus la cunoştinţă că nu şi-a
executat ori îşi execută în mod necorespunzător oricare dintre obligaţiile ce-i revin.
19.2. Partea care invocă o cauză de încetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte
părţi, cu cel puţin ......... zile înainte de data la care încetarea urmează să-şi producă efectele.
19.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţile
contractante.
19.4. Prevederile prezentului capitol nu înlătură răspunderea părţii care în mod culpabil a cauzat încetarea
contractului.

XX. CLAUZE FINALE

20.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiţional încheiat între părţile contractante.
20.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă
voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară
încheierii lui.
20.3. În cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu
a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligaţiei respective nu
înseamnă că ea a renunţat la acest drept al său.
20.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de ................... exemplare, din care .................
astăzi ........................., data semnării lui.

Încheiat astăzi ............. în .............. exemplare.

FRANCIZOR BENEFICIAR
.................................................. ..................................................

___________________
*) Ex: obligaţia vânzătorului de a livra produsele, obligaţia cumpărătorului de a plăti preţul.

50
Anexa 2
Lista ţărilor în care există restaurante Subway
Tara Nr. unitati Tara Nr. unitati
Afghanistan 1 Kuweit 40
Antigua si Barbuda 3 Liban 3
Argentina 11 Luxembourg 3
Aruba 7 Macau 1
Australia 1215 Malaezia 45
Austria 4 Malta 1
Bahamas 8 Insulele Marshall 1
Bahrain 10 Mexic 465
Belgia 19 Olanda 81
Bolivia 6 Antilele olandeze 13
Brazilia 442 Noua Zeelanda 219
Bulgaria 11 Nicaragua 10
Canada 2536 Insulele Mariane de 3

51
 Nord
Insulele Cayman 5 Norvegia 8
Chile 14 Oman 6
China 160 Pakistan 30
Columbia 14 Panama 32
Costa Rica 34 Filipine 14
Republica Ceha 11 Polonia 37
Danemarca 6 Portugalia 2
Dominica 2 Puerto Rico 221
Ecuador 1 Qatar 15
Egipt 3 Federatia Rusa 116
El Salvador 26 Saint Kitts si Nevis 1
Finlanda 78 Sfanta Lucia 2
Franta 203 Arabia Saudita 36
Germania 778 Singapore 79
Gibraltar 1 Slovacia 6
Grecia 7 Africa de Sud 12
Grenada 2 Coreea de Sud 41
Guam 13 Spania 34
Guatemala 32 St. Martin 1
Honduras 16 Suedia 68
Hong Kong 14 Elvetia 6
Ungaria 15 Taiwan 103
Islanda 19 Tanzania 4
India 168 Thailanda 32
Iraq 22 Trinidad si Tobago 32
Irlanda 106 Turcia 10
Insula Man 1 Emiratele Arabe 88
Unite
Israel 2 S.U.A 23340
Italia 9 Marea Britanie 1386
Jamaica 3 Uruguay 3
Japonia 189 Venezuela 152
Iordania 11 Insulele 9
Virgine(S.U.A)
Zambia 3
Sursa: www.subway.com

52
 Bibliografie 

Asociatia Romana de American and European Top Franchises, Franciza, o afacere de

Franciza succes, Nr.1/2010, p.34

Analysis of survival rates among franchise and independent small

Bates M. Timothy business startups, Journal of Small Business Management nr.33,
2005

Caltea Oana Cele mai cautate francize romanesti sunt in domeniul alimentarsi in
servicii, www. startups. ro, publicat pe 23 martie 2010

Caraiani Gheorghe Tranzacţii internaţionale e-business & tipuri de contracte, Editura

C.H. Beck, Bucureşti, 2008

Cercelescu Monica Franciza prin prisma legislaţiei antitrust, Săptămâna financiară,

Bucureşti, publicat in august 2005

Costea Carmen Afaceri comerciale- abordări moderne, Editura All Beck, Bucureşti,
2005

Danciu Victor Marketing international- provocări şi tendinţe la începutul

mileniului trei, Editura Economică, Bucureşti, 2009

Driga Corina, Driga Primii paşi în franciză, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006
Eugen

Franchise Direct Subway Franchise Information, accesat iunie 2010 la adresa:

http://www.franchisedirect.com/directory/subway/ufoc/915/

Ilan Alon Service franchising- A global perspective, Springer Science+

Business Media Inc., United States of America, 2006

Institutul National de Buletin statistic lunar, Nr.4/2010

Statistica

Institutul Roman pentru Baromentrul Coruptiei in Romania 2010, accesat mai 2010 la
Evaluare si Strategie adresa: http://www.ires.com.ro/articol/62/barometrul-corup-iei-in-
romania-2010

Mccarty Michael Fast food market forecast- The Subway example of strategic
product positioning, accesat mai 2010 la adresa:
http://ezinearticles.com/?Fast-Food-Market-Forecast---The-
53
 Subway-Example-of-Strategic-Product-Positioning&id=735770

Mocanu Mihaela Contractul de franciză, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009

Moraru Valentin Criza a ravasit piata francizelor, Saptamana Financiara on-line,

publicat pe 9 octombrie 2009, accesat iunie 2010 la adresa:
http://www.sfin.ro/articol_17807/criza_a_ravasit_piata_francizelor.
html

Negrescu Adrian Business-urile sub franciza in Romania intra in “stand-by”,

www.dailybusiness.ro, publicat pe 11 nov. 2008

Negrescu Adrian Reorientarea pe piata francizelor: de la fashion si training, la

patiserii, www.dailybusiness.ro, publicat pe 16 martie 2009

Popa Ioan Negociere comercială internaţională, Editura Economică,

Bucureşti, 2006

Popa Ioan, Filip Radu Management international, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Popescu Adriana Afacerile cu mancare sunt noua tendinta a francizelor,

www.foodandbar.ro, publicat pe 14 iulie 2009

www.entrepreneur.com Subway- Franchise Information, accesat iunie 2010 la adresa:

http://www.entrepreneur.com/franchises/subway/282839-0.html

www.fbb.ro Evaluarea pietelor straine de catre francizorii romani, accesat in

iunie 2010 la adresa: http://www.fbb.ro/francizablog/evaluarea-
pietelor-straine-de-catre-francizorii-romani.htm

www. franchise. org 2010 Franchise Business Economic Outlook, National Economics &
Statistics, 21 Decembrie, 2009

www.startups.ro Evolutia pietei francizelor din Romania, publicat pe 23 februarie

2008, accesat in iunie 2010 la adresa:
http://www.startups.ro/analize/evolutia-pietei-francizelor-din-
romania

54