Facultatea de Stiinte Economice

Sistemul de franciza

McDonald’s

Disciplina: Dreptul afacerilor

-Brasov, 2010-
Cuprins

Notiunea de franciza............................................................................................... 1
Notiunea juridica de franciza.................................................................................. 4
1. Definitii.............................................................................................. 4
2. Inceperea contractului de franciza..................................................... 5
3. Drepturile, obligatiile partilor (art.4, al. 1) si principiile francizei… 6
4. Incetarea contractului de franciza...................................................... 8
Efectele incetarii contractului de franciza.............................................................. 8
Dezvoltarea prin franciza....................................................................................... 9
Dezvoltarea economica a franciziei McDonald᾽s.................................................. 12
Bibliografie............................................................................................................ 15

1
 Notiunea de franciza

Romania este a doua tara din lume, dupa Statele Unite, care a adoptat un act
normativ privind regimul juridic al francizei.
Adoptata relativ tarziu, legislatia privind sistemul juridic al francizei a deschis noi
oportunitati investitorilor straini dar si celor autohtoni. Ordonanta nr. 52 din 28 august
1997, completata mai apoi de Legea nr. 79 din aprilie 1998, reglementeaza un domeniu
cu un mare potential de dezvoltare.
Potrivit Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, franciza reprezinta un sistem
de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice,
independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana denumita “francizor”,
acorda unei alte persoane, denumita “beneficiar” sau “francizat”, dreptul de a exploata
sau a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
Revista “Franchise International” defineste o franciza ca fiind un concept de
afacere prin care francizatul plateste pentru “marca” (numele) si “instruirea” (know-how-
ul) in operatiunile si sistemul comercial al francizorului printr-o taxa initiala si printr-o
taxa ulterioara denumita “taxa de franciza” (un procent din cifra de afaceri).
Franchising-ul reprezinta o intelegere intre doua parti, in baza careia una din ele,
numita “franchiser”, transmite celeilalte numite “franchisse”, dreptul de a practica o
anumita afacere conform formatului franchiser-ului si contra unor plati stabilite.
Franchising-ul ofera astfel, posibilitatea “copierii” unei afaceri de succes de la o firma
care are o reputatie inalta si poseda o experienta bogata.
Conform definitiei Asociatiei Internationale de Franchising, franchising-ul
reprezinta un sistem de relatii permanente intre franchiser si franchisse, in baza caruia
toate cunostiintele, imaginea, succesul, metodele de producere si de marketing sunt
prezentate francisee-lui in schimbul satisfacerii reciproce a intereselor.
Franchisingul modern cuprinde 2 etape de baza:
1. Etapa franchising-ului traditional aplicata in cadrul a 3 domenii:
- in domeniul distributiei automobilelor si a tehnicii de uz casnic (Singer,
General Motors);

2
 - in domeniul imbutelierii di distribuirii bauturilor racoritoare (Coca-Cola,
Pepsi-Cola);
- in domeniul livrarii produselor petroliere (LukOil, OMW);
2. Etapa franchising-ului format de afaceri este caracterizata de
faptul, ca tranzactiile de tip franchising incep a fi reglementate de asociatiile
de franchising din diferite tari. Aceasta perioada incepe in anii 50 in SUA si
60 in Europa Occidentala odata cu extinderea franchising-ului in sfera
serviciilor in special a celor de tipul restaurantelor fast-food (KFC, Fornetti,
McDonald’s), serviciilor de intretinere a caselor, automobilelor, etc.
Principalele caracteristici ale franchising-ului format de afaceri sunt:
- existenta unui contract de transmitere a dreptului de utilizare a numelui, marcii
comerciale, a emblemei franchiser-ului pe o perioada de timp stabilita si pentru un
teritoriu stabilit;
- obiectul franchising-ului este, de obicei o activiate care a fost deja testata ca o
formula de operare si functioneaza eficient;
- franchising-ul ofera intregul concept al afacerii sub forma unui Manual
Operational, ale carui prevederi trebuie sa fie respectate cu strictete de catre francisse;
- franchiser-ul transmite franchisee-ului experienta sa de dirijare a afacerii in
corespundere cu metodele si principiile expuse in Manualul Operational.
Contractul de franciza are in vedere doua etape: in prima etapa vorbim de un
contract care in mod frecvent este de vanzare-cumparare, iar pentru faza a doua avem
contractul de franciza sau de licenta. Deschiderea unei afaceri in franciza beneficiaza de o
serie de avantaje fara investitii substantiale. Cat priveste investitia initiala, aceasta
presupune, potrivit unui studiu realizat de publicatia “Banii Nostri”, amenajarea spatiului
comercial in functie de cerintele francizorului, realizarea stocului initial in cazul francizei
de retail si cumpararea echipamentelor (de obicei furnizate de francizor, datorita
cunoasterii specificatiilor tehnice, retelei de distributie si service).
In cazul acestui gen de afacere, exista 3 tipuri de taxe pe care beneficiarul trebuie
sa le plateasca:
- taxa de intrare, care se plateste la semnarea contractului;

3
 - redeventele, reprezentand cotele procentuale din cifra de afaceri, care se
platesc lunar;
- taxa de publicitate, care este utilizata rareori pe piata romaneasca.

Notiunea juridica de franciza

1. Definitii

Contractul de franciza este un contract sinalgmatic, cu titlu oneros, intuitu

personae, ce implica o colaborare stransa intre parti, independente din punct de vedere
financiar. Acest document reprezinta temelia unui parteneriat solid intre cele doua parti
beneficiare: francizorul si francizatul (beneficiarul).
Pentru ca un agent economic sa devina francizor, trebuie sa
indeplineasca, conform legislatiei 3 conditii de baza:
- sa aiba o marca inregistrata la OSIM;
- afacerea francizabila sa fie in curs de derulare;
- sa aiba experienta necesara in a pune la dispozitia viitorului francizat un
set de cunostiinte elementare pentru demararea afacerii (know-how).
Conform art. 7 din Legea 79/1998 francizorul selectioneaza beneficiarul
care face dovada competentelor solicitate, respectiv: abilitati manageriale si capacitate
financiara pentru exploatarea afacerii. Cu alte cuvinte, orice persoana fizica sau juridica
poate derula afaceri in franciza atata timp cat indeplineste conditiile solicitate de
francizor:
- sa dezvolte reteaua de franciza si a mentina identitatea sa comuna, precum
si reputatia acesteia;
- sa furnizeze francizorului orice informatie pentru a facilita cunoasterea si
analiza performantelor si a situatiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune
eficienta in legatura cu franciza;
- sa nu divulge la terti know-how-ul furnizat de catre francizor, atat pe toata
durata contractului de franciza, cat si ulterior.

4
 3. Inceperea contractului de franciza

Prima operatie pentru inceperea unui contract de franciza o reprezinta faza

precontractuala, care permite fiacarei parti sa-si confirme decizia de a colabora.
Temporal, aceasta semnifica perioada intre primul contact si semnarea propriu-zisa a
contractului de franciza.
Au loc schimb de informatii si discutii preliminare, in care ambele parti
incearca sa stabileasaca termenii si conditiile unei viitoare cooperari. Transparenta
este esentiala in cultivarea unor relatii pe termen lung. In Statele Unite firmele mari
pun la dispozitia viitorilor francizati chiar si situatiile litigiilor pe care francizorul le-a
avut de-a lungul timpului cu francizatii sai si modul in care ele s-au solutionat. Daca
in cazul celor doua parti afacerea este echitabila, faza precontractuala se incheie cu
semnarea unui contract de rezervare. Acesta reprezinta un document prin care
francizatul se angajeaza sa nu divulge nici o informatie care ar putea dauna imaginii
sau bunei derulari a relatiilor dintre parti. In acelasi timp francizorul are obligatia de a
nu cauta alt partener in aceeasi zona, fara acordul actualului partener. Cea mai
importanta parte a contractului de rezervare o reprezinta clauza de confidentialitate si
non-concurenta, prin care ambele parti se obliga, indiferent de rezultatele negocierilor
sa nu foloseasca informatii care ar putea devantaja cealalta parte.
Dupa acordul de vointa din partea celor doua parti, urmeaza intalnirea la
masa tratativelor. Negocierea contractului in vederea semnarii are in vedere o serie de
termene si conditii asupra carora cele doua parti trebuie sa cada de acord. Important
de retinut, este faptul ca negocierea contractului reprezinta o parte esentiala cu efecte
pe toata durata derularii acestuia. Reprezentantii trebuie sa fie insotiti de o echipa de
specialisti capabili sa rezolve orice problema aparuta:
- un jurist, bun cunoscator al legislatiei si procedurilor legale in vigoare;
- un expert contabil, pentru a evalua forta financiara si capacitatea
partenerului de a-si respecta obligatiile contractuale;
- un consultant in domeniul francizei, experimentat si familiarizat cu
termenii din contract.
Conform art. 6 din Legea 78/1998, contractul de franciza trebuie sa contina:

5
 - obiectul contractului;
- drepturile si obligatiile partilor;
- conditiile financiare;
- durata contractului;
- garantii;
- clauze de neconcurenta;
- cesiunea drepturilor contractuale;
- forta majora;
- litigii;
- conditii de modificare, prelungire si reziliere;
- dispozitii generale.

4. Drepturile, obligatiile partilor (art.4, al. 1) si principiile francizei

Contractul de franciza trebuie sa reflecte interesele membrilor retelei de

franciza, protejand drepturile de proprietate intelectuala si industriala ale francizorului
prin mentinerea identitati comune si a reputatiei retelei, trebuind sa defineasca fara
ambiguitate obligatiile si responsabilitatile fiecarei parti.
Conform Ordonantei nr. 52/1997 se va avea in vedere redactarea:
- manualului de franciza;
Manualul de franciza reprezinta, dupa denumire un ansamblu de reguli, informatii,
instructiuni cuprinse intr-un document mai larg, care permit francizatului sa-si creeze o
imagine de ansamblu asupra intregii afeceri de franciza, si in acelasi timp ajuta la
implementarea acestora in dezvoltarea viitoare.
- scopului francizei;
In sfera notiunii de scop vor fi cuprinse: modul in care este condusa activitatea in
cadrul francizei, mijloace prin care proprietarul isi protejeaza ideile, know-how-ul si
secretele comerciale.
- continutului contractului de franciza;
Acesta trebuie sa prezinte in general ceea ce doreste proprietarul de la concesionar:
 descrierea sistemului de functionare;

6
  un inventar al echipelor necesare si modul lor de intretinere;
 indicatii detaliate privind functionarea;
 ora de deschidere;
 deschiderea activitatii pe posturi;
 politici de achizitie a marfurilor;
 standarde pentru produse si servicii;
 metode contabile;
 tehnici privind marketing-ul si publicitatea;
 formulare care trebuie utilizate pentru diversele operatiuni, precum
si pentru alte situatii;
 persoanele (si obligatiile acesteia) cu care se poate lua legatura in
cazul unor probleme speciale.
Potrivit art. 7 din Ordonanta nr. 52/1997, contractul de franciza va respecta
urmatoarele principii:
- termenul va fi fixat astfel incat sa permita benefiaciarului amortizarea
investitiilor specifice francizei. In majoritatea cazurilor 5 ani este perioada
minima de amortizare;
- francizorul va instiinta pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare
asupra intentiei de a nu reinoi contractul la data expirarii;
- obligatiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate si vor
fi determinate astfel incat sa favorizeze atingerea obiectivelor comune.
4. Incetarea contractului de franciza

a) Incetarea existentei uneia dintre parti

Intervine in cazul decesului uneia dintre parti sau in cazul persoanelor juridice, al
falimentului declarat de instanta de drept.
b) Expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul de franciza
Potrivit art.6 din O.G. 52/1997, contractul de franciza trebuie sa cuprinda durata
acestuia si conditiile de modificare, prelungire si reziliere. In art. 7 se prevede ca
francizorul va instiinta pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intentiei de a
nu reinoi contractul la data expirarii. Cu alte cuvinte, un contract de franciza ajuns la

7
termen este considerat prelungit de drept daca francizorul nu si-a exprimat opunerea, intr-
un termen suficient de mare.
c) Anularea contractului de franciza
Contractul de franciza poate fi anulat in conditiile dreptului comun. Acesta are in
vedere vicieri de consimtamant, dol sau eroare in momentul semnarii. Potrivit art. 14 din
O.G. 52/1997, contractul se anuleaza la cererea uneia dintre parti daca sunt prezente
vicieri de consimtamant sau daca contractul contine informatii eronate sau ambigue.
d) Rezilierea contractului de franciza
Aceasta sanctiune intervine in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor izvorate
din contractele sinalgmatice.

Efectele incetarii contractului de franciza

Atunci cand contractul de franciza inceteaza, drepturile incorporate, transmise spre

folosinta francizatului vor fi restituite francizorului. Francizatul nu va mai putea folosi
nici marca, nici alte semne distinctive si nu va mai putea uza de know-how-ul transmis.
De la data incetarii contractului vor produce efecte, clauzele de neconcurenta
convenite de parti. Cat priveste reparatiile, atunci cand, incetarea contractului este urmare
a conduitei culpabile a uneia dintre parti, iar aceasta a produs prejudicii contractantului,
acesta este indreptatit la despagubiri potrivit regulilor dreptului comun. Nu se poate
recunoaste francizatului dreptul la despagubiri pentru clientela pierduta la incetarea
contractului.

Dezvoltarea prin franciza

“Nici unul dintre noi nu este la fel de bun ca noi toti la un loc”
(Ray Kroc)

White Castle este cel mai vechi lant de restaurante ce dateaza din 1900. La fel ca
McDonald's, compania alege tot calea restaurantelor fast-food, insa isi incearca norocul
prin forte proprii, neapeland la sistemul francizei. Fiecare ban castigat este reinvestit in

8
reteaua de restaurante, ce in prezent cuprinde peste 400 de locatii. Lucru impresionant,
dar care este eclipsat de numarul celor peste 16.000 de locatii McDonald's.
Succesul McDonald's este cea mai graitoare dovada ca franciza este una dintre
cele mai sigure si rapide cai de dezvoltare si extindere din lume iar succesul corporatiei o
dovedeste mai mult decat orice. Dar cum a ajuns McDonald's sa fie cel mai mare lant de
restaurante fast-food din lume? Totul se datoreaza viziunii lui Ray Kroc si a puterii sale
de a-si pune in practica ideile. In 1954, cand Kroc era doar un vanzator de dozatoare de
shake-uri, fratii McDonald operau un mic restaurant in San Bernardino, California.
Curios de amploarea afacerii, mult prea mare pentru un local asa de mic, agentul de
vanzari de 52 de ani a plecat intr-o calatorie de afaceri pentru a vedea la fata locului
despre ce este vorba. Cand Kroc a ajuns in fata celor doua arcuri aurii si a vazut masele
de oameni ce asteptau sa cumpere hamburgeri, cartofi si shake-uri, nu i-a venit sa creada.
Intrand in local, a observat angajatii imbracati in uniforme albe, cu sepci de hartie, ce
roiau in jurul gratarului si a dozatoarelor. Peste tot era o curatenie impecabila.
Restaurantul nu oferea un meniu foarte variat: hambuger, cartofi prajiti, shake-uri si
placinta. Fusesera eliminate scaunele iar mancarea era oferita pe farfurii sau in ambalaje
de hartie si tacamurile conventionale fusesera inlocuite cu unele de plastic. Astfel,
eficienta angajatilor era maxima, fiind scurtat timpul de curatare a localului si fiind
eliminat spalatul vaselor. Fratii McDonald dezvoltasera o "linie de productie" a
hambugerilor, sporind eficienta, si la fel ca Henry Ford in fabrica sa de masini, reusisera
sa obtina costuri remarcabil de mici.
Intors la hotel, Ray Kroc a stat mult pe ganduri, imaginandu-si arcuri aurii in fiecare oras
american, unde clasa de mijloc putea manca rapid si curat oricand dorea. In cei 30 de ani
in care vizitase restaurante si localuri cu servire rapida, cafenele si baruri, nu mai vazuse
asa o afacere. Era convins ca acest concept poate fi extrem de profitabil si compania ar fi
putut sa se extinda. A doua zi, Kroc le-a prezentat fratilor McDonald un plan de afaceri,
dar acestia nu au fost interesati. Ei mai oferisera francize, dar fara succes, si erau
multumiti cu cei 100.000 USD pe care ii castigau anual in restaurantul lor. De asemenea,
fratilor le lipsea energia si dorinta de a deschide o retea de restaurante. Cu perseverenta si
insistenta, Kroc a reusit in cele din urma sa-i convinga sa-i acorde dreptul de a franciza
activitatea lor.

9
Pentru a vedea daca afacerea este viabila, Kroc a deschis un restaurant in Des Plaines, un
orasel mic de langa Chicago. Practicand aceleasi preturi, meniu limitat si servire rapida,
afacerea a devenit profitabila in foarte scurt timp. El stia insa ca multiplicarea
restaurantelor si extinderea afacerii nu putea fi facuta decat prin franciza.
Din relatiile sale cu localuri in franciza, Kroc a observat ca in multe cazuri o relatie de
lunga durata intre francizor si beneficiar este deteriorata de certuri pe probleme
financiare. Francizorii doresc sa obtina cat mai mult profit in detrimentul beneficiarilor,
acestia nemaifiind atrasi de afacere. De aceea, Kroc a vrut sa ofere beneficiarilor
francizei lui nu doar retete de hamburgeri, cartofi si shake, ci un intreg sistem de operare
a afacerii, precum si un mod de cooperare pentru obtinerea rezultatelor maxime.
Pana in 1958, Kroc acordase 79 de francize. Desi reteaua se dezvoltase in toata America
pana in 1960, cand compania inregistra incasari de 75 milioane USD, profitul net al
McDonald's era de doar 159.000 USD. Acesta nu era suficient pentru a asigura
dezvoltarea afacerii pe termen lung. In plus, Kroc avea nevoie de 2,9 milioane USD
pentru a cumpara in intregime afacerea de la fratii McDonald, ce devenisera extrem de
impotriviti fata de dezvoltarea retelei conform viziunii lui Kroc.
Harry Sonneborn, un consultant financiar din New York, a intermediat imprumutul de la
o banca, urmand ca Kroc sa il ramburseze din redeventele incasate de la beneficiari. Cu
banii imprumutati, Kroc a reusit sa cumpere numele sub care operau peste 200 de localuri
la vremea aceea.
Sonneborn a facut pentru Kroc mai mult decat sa ii procure fondurile necesare
cumpararii afacerii. Avand o viziune mai dezvoltata asupra profitabilitatii unei afaceri,
acesta a vazut afacerea imobiliara ca cheia profitabilitatii retelei, nicidecum incasarile din
cartofii prajiti sau hamburgeri.
Devenind directorul financiar al companiei, Sonneborn a dezvoltat un sistem prin
care compania putea deveni rentabila. El a introdus obligativitatea depunerii unei garantii
din partea beneficiarilor pentru terenul concesionat, urmand ca pe perioada desfasurarii
contractului acestia sa achite o chirie procentuala, precum si redeventele cuvenite pentru
acordarea francizei. Intelegand potentialul acestei idei, Kroc a infiintat in 1956 Franchise
Realty Corporation, prin care isi putea pune in aplicare noua strategie. In anii urmatori,
Kroc zbura prin tara intr-un mic avion, cautand cele mai bune amplasamente pentru

10
viitoarele restaurante. Cumparand aceste terenuri si apoi oferindu-le beneficiarilor
francizei, el putea sa-i oblige contractual pe acestia sa respecte clauzele impuse de
McDonald's in ceea ce priveste calitatea produselor si politica firmei.
Astazi, beneficiarii francizei McDonald's platesc 12% din vanzari ca chirie pentru
spatiul primit si inca alte 4% ca redevente. Profitul companiei este astfel foarte ridicat,
avand in vedere ca un restaurant castiga in medie 1,6 milioane USD anual. In plus,
datorita faptului ca beneficiarii sunt obligati sa cumpere anumite materii prime de la
centrala companiei, peste 20% din vanzarile beneficiarilor se intorc la companie. Acest
mecanism este cu adevarat orientat spre profit. In perioada 1996 - 2000, restaurantele
McDonald's din SUA au inregistrat o rata a rentabilitatii capitalului de 69%, conform
Credit Swiss First Boston.

Dezvoltarea economica a francizei McDonald’s

Mai mult de 30.000 de restaurante din 119 tari, ce servesc 46 milioane de

consumatori in fiecare zi fac din McDonald's cea mai mare retea de restaurante fast-food
din lume. Cifra de afaceri anuala depaseste 40 miliarde USD. Cea mai mare parte a
planului de dezvoltare internationala a fost realizat in perioada 1996 - 2003, peste 90%
din totalul restaurantelor nou infiintate fiind deschise in afara SUA.

Evolutia numarului de restaurante McDonald's in perioada 1996 – 2003:

Locatia 1996 2003

Europa 3.287 5.794

Asia si Africa 3.812 7.321

America de Sud 699 1.591

Canada 992 1.223

Marci partenere 0 1.075

11
 Structura pe tipuri de afacere a locatiilor McDonald's:

2003 Numar de locatii Vanzari

(mil $)

17.395
Franciza 24.838
(58%)

8.378
Control direct 11.040
(28%)

4.320
Parteneriate 4.752
(14%)

Astăzi, McDonald’s are succes în 121 ţări din întreaga lume pentru mai multe
motive. În afară de QSC&V (Calitate, Servire, Curăţenie şi Valoare), un factor important
pentru succesul lor îl reprezintă sistemul de franchising al McDonald’s.
În toată lumea, peste 70% din restaurantele McDonald's sunt operate de către
francizeri independenţi. 22% din restaurante sunt operate de ramurile locale ale
Corporaţiei McDonald's. 13% sunt operate prin asociere sau sub licenţa. În general,
Corporaţia McDonald's oferă licenţe doar persoanelor fizice.
Francizerii reprezintă o parte importantă a sistemului McDonald's datorită
interesului deosebit pe care aceştia îl au faţa de afacerea lor personală. De aceea,
participarea investitorilor de capital nu este agreată de McDonald's. Francizerul este de
obicei un întreprinzător independent, cu o afacere de mărime medie, care va avea între 60
si 100 de angajaţi în restaurantul său.
Întreprinzătorul trebuie să aibă cunoştinţele şi abilitaţile necesare pentru a
conduce o afacere cu un profit excepţional care necesită de multe ori investiţii
semnificative. Francizerul îşi asumă responsabilitatea atât pentru profituri, cât şi pentru
riscuri, luând deciziile corecte.
Francizerii se pot baza pe suport consistent din partea sistemului McDonald's:

12
 Pregãtirea
Francizerii pot beneficia de avantajele unui sistem elaborat şi verificat. Pentru a
forma posibili francizeri, McDonald's oferă o pregătire foarte bine pusă la punct.
Hamburger University din Chicago, Illinois sau Centrul de Pregatire din Austria
pentru Europa Centrală oferă activitaţi în acest sens. În Europa Centrală, McDonald's
se foloseşte de experienţa unor ţări mai dezvoltate, ca de exemplu Ungaria şi Polonia,
pentru a oferi pregătire lucrătorilor şi francizerilor.

Construcţia
McDonald’s oferă, de asemenea, suport, construind şi instalând facilitaţile şi
deschizând restaurantele. Biroul din Viena pentru Europa Centrală oferă servicii de
consultanţă şi de suport pe toată durata fiecărui contract de franciza. În acest fel,
francizerul are acces la cele mai noi cunoştinţe din domeniul managementului
restaurantului.

Dezvoltarea:
Departamentul de Dezvoltare al McDonald’s se ocupă de găsirea unor locaţii
favorabile pentru restaurante. Acestea sunt alese în urma unei analize a punctelor
strategice pe termen lung. Departamentul de Construcţii, colaborând cu firme locale,
construieşte sau renovează clădirea şi instalează echipamentul din interiorul
restaurantului. Pe tot parcursul acestui proces, francizerul participă la luarea
deciziilor.

Aprovizionarea
Francizerul profită de asemenea şi de posibilitatea francizorului de a achiziţiona
bunuri la nivel central. Acesta foloseşte un control al calităţii la nivel central şi
strategii de publicitate la nivel naţional.

13
 Marketing
Pe lângă activitatea de marketing la nivel naţional, francizerul trebuie să facă
publicitate unui anume restaurant dintr-un anume oraş, prin cheltuieli proprii, de
obicei prin intermediul unor servicii locale de publicitate. Pentru acest aspect,
francizerul se poate baza pe anii de experienţa pe care îi are francizorul.
Succesul McDonald’s este rezultatul unei cooperări strânse între francizor şi
francizer. Ca în orice afacere, întreprinzătorul ia zilnic un numar mare de decizii.
Experienţa sa, pe de o parte, şi sugestiile de cealaltă, pot ajuta şi alte restaurante
McDonald’s să aibă succes.
La prima privire, McDonald’s pare să fie o corporaţie de dimensiuni mari. O
analiza mai atenta dezvăluie faptul că ea este un sistem alcătuit din multe unităti mici
şi din parteneri individuali, francizeri McDonald’s.

14
Bibliografie

 G. Mihut, M. Mihut, Dreptul afacerilor, Ed. Lux Libris, Brasov, 2007

 D. A.Sitaru, Contractul de franciza in dreptul intern si comparat, Ed.
Lumina Lex, Bucuresti, 2007
 I. Turcu, Dreptul afacerilor, Ed. Chemarea, 1992
 Gh. Gheorghiu, G. N. Turcu, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002
 Legea nr. 79/1998
 Ordonanta de Guvern 52/1997
 Revista “Bloombiz”, martie 2006
 Revista “Capital”, martie 2006
 Revista “Idei de Afaceri”, aprilie 2005
 www.francize.com.ro
 www.mcdonalds.ro

15
16