Franciza reprezintă o formă de cooperare

contractuală între un francizor şi un

francizat
UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE REALE, ECONOMICE ŞI ALE MEDIULUI
CATEDRA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Referat

„MEDIUL LEGAL AL ÎNTREPRINDERILOR” (înfiinţarea,

restructurarea şi fuzionarea)

Tema: Drepturile și obligațiile părților în cadrul acordurilor de franceză și

licențiere .
Programul de master: Mabagement serviciilor publice

Nume, Prenume: Mitu Iana

grupa : MP11P

Titular de curs:
 dr., conf. univ.
Postolache Victoria ______________

Bălţi, 2023
Cuprinsul
Întroducere.....................................................................................................................................................3
1. Cum operează franciza?.....................................................................................................................3
2. Francizor........................................................................................................................................4
3. Francizorul se obligă să furnizeze beneficiarului informații despre..............................................5
4. Francizorul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe..........................................................5
5. MODUL DE ACHITARE A PLĂŢII STABILITE PENTRU PROCURAREA BUNURILOR
IMOBILE NELOCUIBILE................................................................................................................7
6. MODUL ŞI CONDIŢIILE DE TRANSMITERE A ÎNCĂPERILOR CÎŞTIGĂTORULUI
LICITAŢIEI...................................................................................................................................7
7. FOLOSIREA RESURSELOR OBŢINUTE ÎN URMA LICITAŢIILOR........................8
Concluzie:.............................................................................................................................9
Bibliografia..........................................................................................................................10

PAGE \* MERGEFORMAT 2
Întroducere

Franciza reprezintă o formă de cooperare contractuală între un francizor şi un francizat

(persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere financiar) prin care

primul, contra unei taxe de intrare în franciză („drept de intare”) şi a unei taxe anuale raportată la

cifra de afaceri („redevenţă”), acordă celui de-al doilea dreptul de comercializare a bunurilor şi

serviciilor folosind marca, numele, magazinele puternic personalizate, sistemele

publicitareproprii, know-how-ul francizorului.

Sistemul de franciză a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii şi a cunoscut două
etape distincte în dezvoltarea sa:

 I . începutul secolului al XX-lea – axată pe franciza vânzărilor de automobile şi a

organizării staţiilor pentru distribuirea benzinei şi a lubrifianţilor;
 II. anii 1950-1960 – marcaţi de expansiunea deosebită a francizei produselor
alimentare de mare consum.

Franciza este un sistem de care este bine să ţină cont în special întreprinderile mici, care

vor să pătrundă pe pieţe deja ocupate de firme cu o experienţă îndelungată şi care doresc să

obţină succese imediate. În concluzie putem afirma că, prin intermediul contractului de franciză,

francizorul îşi poate extinde afacerea cu cheltuieli reduse, în timp ce francizatul beneficiază de

renumele unei firme de prestigiu şi de sprijinul interesat al francizorului.

Între motivaţiile optării către sistemul de franciză putem să amintim:

nevoia de independenţă profesională;

posibilităţi substanţiale de câştig;

risc relativ limitat;

costuri mai reduse (în funcţie de tipul de franciză) etc

1. Cum operează franciza?

"It's a business marriage" între un business deja existent (al francizorului) și un nou sosit în piata
de afaceri (francizatul). Beneficiarul francizei (francizatul) cumpară de la francizor drepturile
înregistrate pentru a reproduce întregul pachet de afaceri, într-un format "la cheie", pe un
teritoriu specific și pe o perioadă de timp delimitată.

Avantajele şi dezavantajele francizei

PAGE \* MERGEFORMAT 2
Atât avantajele cât şi dezavanteajele pe care le oferă sistemul de franciză trebuie
analizateavându-i în vedere pe cei doi parteneri care reprezintă extremele sistemului:
francizorul şi francizatul.

2. Francizor
Avantaje

- Modalitate relativ simplă de iniţiere şi extindere a unei afaceri investind costuri minime.

- Obţinerea unor câştiguri ridicate.

- Sporirea renumelui mărcii şi îmbunătăţirea imaginii firmei pe piaţă.

- Informarea permanentă asupra pieţei prin intermediul francizaţilor.

- Creşterea cotei de piaţă.

Dezavantaje

- Crearea unei imagini nefavorabile pe piaţă.

- Acordarea de asistenţă tehnică şi comercială.

Francizat

Avantaje

- Beneficiază de un nume de marcă recunoscut.

- Beneficiază de programe de pregătire managerială, dar şi de asistenţă a personalului comercial.

- Beneficiază de programe de publicitate desfăşurate pe piaţa locală sau naţională

- Riscuri scăzute de faliment (francizele garantează succesul dacă nu există abateri

de la contractul de franciză). Rata eşecurilor în această afacere este de doar 4%, mult mai
scăzută decât în cazul demarării unei afaceri pe cont propriu.

- Obţinerea unor câştiguri substanţiale.

- În general, costurile de intrare într-o franciză sunt mai mici decât în cazul unei afaceri proprii.

- Obţinerea unor avantaje în procesul de aprovozionare (produse şi servicii de calitate la preţuri

competitive).

Dezavantaje

- Costul francizei. Taxa de intrare într-o franciză variază în funcţie de serviciile oferite de la 10-

20000 euro până la milioanede de dolari în SUA. De asemenea, redevenţa plătită lunar de către

francizor poate să ia valori între 1 şi 20% din cifra de afaceri (în comerţ redevenţele sunt de 2-

5%, în timp ce în domeniul prestărilor de srvicii se ridică la 10-20%.

PAGE \* MERGEFORMAT 2
- Limitarea gamei de produse comercializate.

- Restricţii cu privire la furnizorii de materii prime, materiale, echipamente etc.

- Limitarea independenţei francizatului.

- Oferirea de programe manageriale şi de pregătire necorespunzătoare.

Norme privind relațiile dintre parți. Relatiile precontractuale, contractuale,postcontractuale.

Faza precontractuala are ca scop să permită fiecărei parți să-și confirme deciziade a colabora.
Francizorul furnizează viitorului beneficiar informații care îi permit acestuia să participe,în
deplină cunoștința de cauză, la derularea contractului de franciză.

3. Francizorul se obligă să furnizeze beneficiarului informații despre:

- experiența dobândită și transferabilă;

- condițiile financiare ale contractului, respectiv redeventa inițiala sau taxa de intrare în rețea,
redeventele periodice, redeventele din publicitate, determinarea tarifelor privind prestările de
servicii și tarifele privind produsele, serviciile și tehnologiile, în cazul clauzei
obligatiilorcontractuale de cumpărare;

- elementele care permit beneficiarului să faca calculul rezultatului previzionat și să-și

întocmească planul financiar;

- obiectivele și aria exclusivitații acordate;

- durata contractului, condițiile reînnoirii, rezilierii, cesiunii.

Contractul de franciză trebuie să reflecte interesele membrilor rețelei de franciză,

protejând drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale francizorului, prin menținerea

identitații comune și a reputației rețelei de franciză.

Contractul de franciză trebuie să definească, fară ambiguitate, obligațiile și

responsabilitațile fiecărei parți, precum și orice alte clauze ale colaborării.

4. Francizorul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe :

a) să dețină și să exploateze o activitate comercială, pe o anumită perioad, anterior lansarii

rețelei de franciză;

b) să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuală și/sau industrială;

c) să asigure beneficiarilor săi o pregătire initială, precum și asistență comercială și/sau

tehnică permanentă, pe toată durata existenței drepturilor contractuale.

Beneficiarul trebuie să îndeplinească urmatoarele cerințe:

PAGE \* MERGEFORMAT 2
a) să dezvolte rețeaua de franciză și să mențină identitatea sa comuna, precum și reputația

acesteia;

b) să furnizeze francizorului orice informație de natură, a facilita cunoașterea și analiza

performanțelor și a situației reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficientă în legatură cu
franciza;

c) să nu divulge la terțe persoane know-how-ul furnizat de către francizor, atât pe toată durata
contractului de franciză, cât și ulterior.

Contractul de franciza trebuie să cuprindă următoarele clauze:

- obiectul contractului;

- drepturile și obligațiile parților;

- condițiile financiare;

- durata contractului;

- condițiile de modificare, prelungire și reziliere.

Concluzie:
Noțiunea de franciză face încă obiectul de
studiu în ceea ce privește definirea atât din
punct de vedere juridic, cât și la nivelul
conceptual al marketingului.
Succint, franciza se poate defini ca o metodă
comercială de "împrumut" al numelui, prin
care un business al francizorului este
dat în folosința unui beneficiar în
anumite condiții
contractuale. Astfel, pe de o parte
franciza devine un vehicul de
extindere a activității
PAGE \* MERGEFORMAT 2
francizorului prin "multiplicarea" afacerii
sale, pe de altă parte fiind o oportunitate
accesibilă
a investitorului gata să își construiască o
carieră în afaceri.
Afacerile românești cu tradiție, cu rețele
de francizați bine consolidate, activând
cu
precădere în domeniul alimentar și în
servicii, sunt cele mai căutate de investitorii
în franciză, în
contextul actual de piață.
Pe partea de servicii, se caută francizele din
asigurări, servicii de training, programe
afterschool pentru copii, saloane de
înfrumusețare, spălatorii auto, curățătorii de
haine etc.
Pe segmentul de food se investește în special
în concepte de tip fast food (take away) și
mai puțin pe segmentul de francize
de tip restaurant, unde timpul de
ședere la masă este
influențat de puterea de cumpărare a
consumatorilor.
PAGE \* MERGEFORMAT 2
Concluzie:
Noțiunea de franciză face încă obiectul de
studiu în ceea ce privește definirea atât din
punct de vedere juridic, cât și la nivelul
conceptual al marketingului.
Succint, franciza se poate defini ca o metodă
comercială de "împrumut" al numelui, prin
care un business al francizorului este
dat în folosința unui beneficiar în
anumite condiții
contractuale. Astfel, pe de o parte
franciza devine un vehicul de
extindere a activității
francizorului prin "multiplicarea" afacerii
sale, pe de altă parte fiind o oportunitate
accesibilă
a investitorului gata să își construiască o
carieră în afaceri.
Afacerile românești cu tradiție, cu rețele
de francizați bine consolidate, activând
cu
precădere în domeniul alimentar și în
servicii, sunt cele mai căutate de investitorii
în franciză, în
PAGE \* MERGEFORMAT 2
contextul actual de piață.
Pe partea de servicii, se caută francizele din
asigurări, servicii de training, programe
afterschool pentru copii, saloane de
înfrumusețare, spălatorii auto, curățătorii de
haine etc.
Pe segmentul de food se investește în special
în concepte de tip fast food (take away) și
mai puțin pe segmentul de francize
de tip restaurant, unde timpul de
ședere la masă este
influențat de puterea de cumpărare a
consumatorilo
Concluzie:
Noțiunea de franciză face încă obiectul de
studiu în ceea ce privește definirea atât din
punct de vedere juridic, cât și la nivelul
conceptual al marketingului.
Succint, franciza se poate defini ca o metodă
comercială de "împrumut" al numelui, prin
care un business al francizorului este
dat în folosința unui beneficiar în
anumite condiții
PAGE \* MERGEFORMAT 2
contractuale. Astfel, pe de o parte
franciza devine un vehicul de
extindere a activității
francizorului prin "multiplicarea" afacerii
sale, pe de altă parte fiind o oportunitate
accesibilă
a investitorului gata să își construiască o
carieră în afaceri.
Afacerile românești cu tradiție, cu rețele
de francizați bine consolidate, activând
cu
precădere în domeniul alimentar și în
servicii, sunt cele mai căutate de investitorii
în franciză, în
contextul actual de piață.
Pe partea de servicii, se caută francizele din
asigurări, servicii de training, programe
afterschool pentru copii, saloane de
înfrumusețare, spălatorii auto, curățătorii de
haine etc.
Pe segmentul de food se investește în special
în concepte de tip fast food (take away) și

PAGE \* MERGEFORMAT 2
mai puțin pe segmentul de francize
de tip restaurant, unde timpul de
ședere la masă este
influențat de puterea de cumpărare a
consumatorilor
3.1. La licitaţii pot participa:
a) persoane fizice şi juridice din Republica Moldova;
b) persoane fizice şi juridice străine integral private, apatrizi, în condiţiile legii;
c) asociaţiile persoanelor specificate în lit. a) şi b).
3.2. La licitaţie au dreptul să asiste:

a) reprezentanții gestionarului bunului imobil;

b) participanţii care au accesul asigurat prin achitarea taxei de participare;
c) persoane care sunt în drept să asiste la licitație în calitate de observator.
3.3. Pentru a participa la licitaţia cu strigare, solicitanţii, după publicarea comunicatului
informativ, cel târziu cu o zi lucrătoare înainte de începerea licitaţiei, prezintă secretarului
Comisiei de licitaţii cererea (anexele nr. 2 şi nr. 3 la prezentul Regulament), la care se anexează:
a) documentele care certifică, în modul stabilit, identitatea participantului;
b) actele ce confirmă achitarea acontului în mărimea prevăzută de prezentul
regulament şi a taxei de participare la licitaţie;
c) procura, în cazul participării prin reprezentanţi.
3.4. Taxa de participare pentru persoanele fizice și juridice, inclusiv străine și opatrizi se
stabilește în mărime de 0,5 (pentru persoane fizice) și respectiv 1,0 (pentru persoane juridice) din
cuantumul salariului minim garantat în sectorul real pentru anul în curs. Pentru pensionari,
invalizi și veterani cu condiția că aceștia dețin proprietate privată în imobilele și curțile
respective, taxa de participare va constitui 0,2 din cuantumul salariului minim garantat în
sectorul real pentru anul în curs.
3.5. În cazul în care cumpărătorul participă la licitarea mai multor loturi, acesta achită costul
taxei de participare pentru fiecare set separat.
3.6. Acontul se depune la contul indicat în comunicatul informativ. Mărimea acontului
constituie 10 la sută din preţul iniţial de vânzare a bunului.
În cazul în care participantul intenţionează să participe la licitarea mai multor bunuri, acesta
achită acontul pentru fiecare din ele. Acontul câştigătorului licitaţiei este inclus în preţul bunului
procurat.

3.7. Participanţii la licitaţie au dreptul:

a) să participe personal sau prin reprezentanţii lor mandataţi, în modul stabilit;
b) să ia act de documentele referitoare la bunul expus la licitaţie;
c) să examineze, la faţa locului, bunul expus la licitaţie;
d) să retragă cererea de participare la licitaţie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte
de data desfăşurării licitaţiilor, cu restituirea acontului. În cazul în care refuzul a parvenit după
înregistrare, plata de participare şi acontul nu se restituie.
3.8. Participanţii la licitaţie sunt obligaţi:
a) să respecte prevederile prezentului Regulament;
b) să se înregistreze la Comisie pentru a obţine numărul de participant, cu cel târziu
15minute înainte de începerea licitaţiei;
PAGE \* MERGEFORMAT 2
 c) să studieze încăperea la faţa locului, precum şi să ia cunoştinţă de setul de documente în
baza procesului-verbal (anexa nr. 4 la prezentul Regulament);
d) să asigure ordinea cuvenită în procesul desfăşurării negocierilor la licitaţie.
3.9. Potențialii cumpărători ai clădirilor, construcțiilor și încăperilor nelocuibile obţin statutul
de participant la licitațiede la data înregistrării şi primirii de la secretarul Comisiei de licitaţie a
numărului de participant.

3.10. Organizatorul licitaţiei şi membrii Comisiei nu au dreptul să participe sau să reprezinte

participanţii la licitaţia pe care o organizează.

5. MODUL DE ACHITARE A PLĂŢII STABILITE PENTRU PROCURAREA

BUNURILOR IMOBILE NELOCUIBILE

5.1 Pe parcursul a 20 zile calendaristice după semnarea procesului-verbal al rezultatelor

licitaţiei cu strigare, câştigătorul licitaţiei achită diferenţa dintre preţul adjudecat la licitaţie
pentru vânzarea bunului imobil şi acontul achitat.
5.2 În cazurile neachitării preţului adjudecat la licitaţie pentru vânzarea bunului imobil stabilit
în pct. 5.1 al prezentului Regulament sau refuz/renunțare la încheierea contractului de vânzare-
cumpărare, Comisia anulează rezultatele licitaţiei prin emiterea unei decizii.
5.3 Participanţilor necâștigători li se restituie acontul în termen de 10 zile de la încheierea
licitaţiei.
5.4 Organizatorii licitaţiilor asigură informarea publicului despre rezultatele licitaţiilor prin
publicarea pe site-ul oficial al Primăriei municipiului Chișinău (www.chisinau.md).
5.5 Divergenţele apărute în procesul desfăşurării licitaţiei se soluţionează de către Comisie
înainte de încheierea licitaţiei.
5.6 Deciziile Comisiei pot fi contestate în modul stabilit de legislație.
5.7 În cazul stabilirii de către Comisia de licitații a încălcărilor prevederilor prezentului
Regulament de către organizatorul licitațiilor, aceasta va propune Primarului General rezilierea
unilateralăa contractului şi organizarea unui nou concurs.
5.8 Litigiile apărute în urma licitaţiilor se soluţionează pe cale amiabilă sau în instanţele
judecătoreşti competente ale Republicii Moldova, conform legislaţiei.

6. MODUL ŞI CONDIŢIILE DE TRANSMITERE A ÎNCĂPERILOR CÎŞTIGĂTORULUI

LICITAŢIEI

6.1. Pe parcursul a 10 zile calendaristice de la achitarea preţului bunului imobil,după

prezentarea documentului de plată privind achitarea costului bunului imobil, precum şi a
dispoziţiei de plată privind achitarea impozitului privat, Direcţia generală economie, comerț și
turism perfectează contractul de vânzare-cumpărare a bunului adjudecat, înaintându-l spre
semnare Viceprimarului de ramură şi câştigătorului licitaţiei în modul stabilit de legislația în
vigoare, cu întocmirea actului de predare-primire a încăperilor.
6.2. Câştigătorul licitaţiei nu este în drept să folosească bunul imobil fără a încheia contractul
de vânzare-cumpărare şi fără a le recepţiona în modul stabilit de lege.
6.3. În decurs de 30 zile calendaristice de la data licitației desfășurate, organizatorul licitației
transmite către Direcția generală economie, comerț și turism toate materialele și documentele
aferente organizării și desfășurării licitației îndosariate în modul corespunzător, însoțite de opisul
actelor componente.

PAGE \* MERGEFORMAT 2
7. FOLOSIREA RESURSELOR OBŢINUTE ÎN URMA LICITAŢIILOR

7.1. Mijloacele băneşti obținute din vânzarea clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu

destinație nelocuibilă, proprietate publică a municipiului Chişinău prin licitaţii, precum şi din
achitarea aconturilor, urmează a fi transferate pe contul bugetului municipiului Chişinău.
7.2. Cheltuielile ce ţin de organizarea şi desfăşurarea licitaţiei (perfectarea setului de
documente pentru bunurile expuse la licitaţie; coordonarea şi multiplicarea materialelor;
publicarea comunicatelor informative; închirierea încăperilor etc.) sunt suportate de către
organizatorul licitației.
7.3. Mijloacele bănești obținute de la vânzarea biletelor de intrare şi a biletelor de
participare la licitaţie se transferă la contul de decontare al organizatorului licitaţiei şi se
consideră venitul acestuia.

Concluzie:

Noțiunea de franciză face încă obiectul de studiu în ceea ce privește definirea atât dinpunct de
vedere juridic, cât și la nivelul conceptual al marketingului.Succint, franciza se poate defini ca o
metodă comercială de "împrumut" al numelui, princare un business al francizorului este
dat în folosința unui beneficiar în anumite condiții contractuale. Astfel, pe de o
PAGE \* MERGEFORMAT 2
parte franciza devine un vehicul de extindere a activității francizorului prin
"multiplicarea" afacerii sale, pe de altă parte fiind o oportunitate accesibilă a investitorului gata
să își construiască o carieră în afaceri.
De asemenea, reieșind din prevederile legale analizate supra, putem deduce faptul că cadrul
normativ privind licența în activitatea de întreprinzător în RM, se află mereu în vizorul , acesta,
operând permanent modificări în actele normative ce reglementează activitatea de întreprinzător
prin licență, datorită importanței sociale și economice a activității de antreprenoriat pentru RM,
or, activitatea de antreprenoriat, reprezintă o prioritate pentru politica economică a statului atât
pe plan național cât și pe plan internațional în interacțiunea cu investitori

Concluzie:
Noțiunea de franciză face încă obiectul de
studiu în ceea ce privește definirea atât din
punct de vedere juridic, cât și la nivelul
conceptual al marketingului.
Succint, franciza se poate defini ca o metodă
comercială de "împrumut" al numelui, prin
care un business al francizorului este
dat în folosința unui beneficiar în
anumite condiții
contractuale. Astfel, pe de o parte
franciza devine un vehicul de
extindere a activității
francizorului prin "multiplicarea" afacerii
sale, pe de altă parte fiind o oportunitate
accesibilă
a investitorului gata să își construiască o
carieră în afaceri.
PAGE \* MERGEFORMAT 2
Afacerile românești cu tradiție, cu rețele
de francizați bine consolidate, activând
cu
precădere în domeniul alimentar și în
servicii, sunt cele mai căutate de investitorii
în franciză, în
contextul actual de piață.
Pe partea de servicii, se caută francizele din
asigurări, servicii de training, programe
afterschool pentru copii, saloane de
înfrumusețare, spălatorii auto, curățătorii de
haine etc.
Pe segmentul de food se investește în special
în concepte de tip fast food (take away) și
mai puțin pe segmentul de francize
de tip restaurant, unde timpul de
ședere la masă este
influențat de puterea de cumpărare a
consumatorilor
Concluzie:
Noțiunea de franciză face încă obiectul de
studiu în ceea ce privește definirea atât din
punct de vedere juridic, cât și la nivelul
conceptual al marketingului.
PAGE \* MERGEFORMAT 2
Succint, franciza se poate defini ca o metodă
comercială de "împrumut" al numelui, prin
care un business al francizorului este
dat în folosința unui beneficiar în
anumite condiții
contractuale. Astfel, pe de o parte
franciza devine un vehicul de
extindere a activității
francizorului prin "multiplicarea" afacerii
sale, pe de altă parte fiind o oportunitate
accesibilă
a investitorului gata să își construiască o
carieră în afaceri.
Afacerile românești cu tradiție, cu rețele
de francizați bine consolidate, activând
cu
precădere în domeniul alimentar și în
servicii, sunt cele mai căutate de investitorii
în franciză, în
contextul actual de piață.
Pe partea de servicii, se caută francizele din
asigurări, servicii de training, programe

PAGE \* MERGEFORMAT 2
afterschool pentru copii, saloane de
înfrumusețare, spălatorii auto, curățătorii de
haine etc.
Pe segmentul de food se investește în special
în concepte de tip fast food (take away) și
mai puțin pe segmentul de francize
de tip restaurant, unde timpul de
ședere la masă este
influențat de puterea de cumpărare a
consumatorilor
Concluzie:
Noțiunea de franciză face încă obiectul de
studiu în ceea ce privește definirea atât din
punct de vedere juridic, cât și la nivelul
conceptual al marketingului.
Succint, franciza se poate defini ca o metodă
comercială de "împrumut" al numelui, prin
care un business al francizorului este
dat în folosința unui beneficiar în
anumite condiții
contractuale. Astfel, pe de o parte
franciza devine un vehicul de
extindere a activității
PAGE \* MERGEFORMAT 2
francizorului prin "multiplicarea" afacerii
sale, pe de altă parte fiind o oportunitate
accesibilă
a investitorului gata să își construiască o
carieră în afaceri.
Afacerile românești cu tradiție, cu rețele
de francizați bine consolidate, activând
cu
precădere în domeniul alimentar și în
servicii, sunt cele mai căutate de investitorii
în franciză, în
contextul actual de piață.
Pe partea de servicii, se caută francizele din
asigurări, servicii de training, programe
afterschool pentru copii, saloane de
înfrumusețare, spălatorii auto, curățătorii de
haine etc.
Pe segmentul de food se investește în special
în concepte de tip fast food (take away) și
mai puțin pe segmentul de francize
de tip restaurant, unde timpul de
ședere la masă este
influențat de puterea de cumpărare a
consumatorilo
PAGE \* MERGEFORMAT 2
Bibliografia

1. Legea cu privire la BNM nr. 548-XII din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 1996, nr. 1 din 01.01.1996 (cu modificările şi completările ulterioare)
2. Lege cu privire la asigurări nr. 407-XVI din 21.12.2006. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2007, nr. 47-49 (cu modificările şi completările ulterioare).
3. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse
de autovehicule nr. 414 – XVI din 22.12.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.
32 – 35/213 din 09.03.2007 (cu modificările şi completările ulterioare)

PAGE \* MERGEFORMAT 2
PAGE \* MERGEFORMAT 2