Drept comercial internaional

Contractul de franciz
Cuprins
I. Consideratii generale
1. Itoric
2. Notiune
3. Categorii de francize
II. Contractul de franciza
1. Reglementarea francizei
2. Caracterele juridice ale contractului de franciza
3. Partile in contractul de franciza
. Inc!eierea contractului de franciza
". Continutul contractului de franciza
#. Drepturile proprietatii intelectuale
$. %&ligatia de informare precontractuala
III. '(ecutarea contractului de franciza
1. %&ligatiile francizorului
2. %&ligatiile francizatului
I).Incetarea contractului de franciza
1. *oduri de incetare
2. 'fectele incetarii
3. Reinnoirea contractului
2
I.Consideratii generale pri+ind franciza
1.Istoric
Istoria francizei dateaza din 1850, cand in New South Wales a fost folosit acest
tip de contract in domeniul hotelier. In SU s!a folosit pentru prima data contractul de
franciza in domeniul telecomunicatiilor de catre Western Union. "ot in aceasta tara a
e#istat un contract de franciza intre fa$ricantii de automo$ile si dealerii locali.
Istoria recenta a francizei cunoaste o crestere spectaculoasa incepand cu anul
1%&0. In anul 1%50 aceasta industrie e#plodeaza odata cu aparitia si dez'oltarea
restaurantelor fast food.
(ranciza ca institutie de drepdt comercial a aparut in SU odata cu le)islatia
antitrust prin care s!a interzis desfacerea marfurilor de catre producator.
*ontractul de franciza, ca mod de comercializare a unor produse a de'enit, in
toate tarile europene, datodrita dinamismului si renta$ilitatii sale, o forma de cooperare
comerciala. (iind o 'arietate recenta a contractului de concesiune, constituie o metoda de
a face afaceri pe $aza cola$orarii permanente intre parteneri.
+a inceputul anului 2002 in ,omania erau apro#imati' &0 de lanturi de franciza.
cum, potri'it statisticilor oficiale, e#ista 1-0 de $randuri francizate, respecti' 1&00 de
francizati. Ipreuna, ei totalizeaza afaceri de %00 de milioane de euro. *ea mai noua
intrare pe piata romaneasca este maazinul .r. /ricola)e pentru care in'estitia se ridica la
0,2 milioane de euro, franciza apartinand companiei /rico 1#pert.
2e piata romaneasca ar fi loc pentru francize, mai ales ca o asemenea afacere are
803 sanse de reusita. In ,omania principala piedica in dez'oltarea acestui sitem este
costul mare al finantarii. sa ca astfel e afaceri au, deocamdata, o pondere de numai -3
din totalul comertului.
2.Notiune
In ,omania, franciza a fost pentru prima data in art. 1 din 4.5. nr.5261%%-
pri'itoare la re)imul 7uridic al francizei, modificata si completata prin +e)ea
nr.-%6%.08.1%%89
Franciza este un sistem de comercializare a produselor, serviciilor si
tehnologiilor, bazat pe o colaborare stransa si continua intre persoane fizice si juridice,
independente din punc de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor
acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata o afacere, un
produs sau un serviciu.
:upa cum s!a aratat in literatura de specialitate aceasta definitie cuprinde unele
elemente specifice insa este deficitara su$ mai multe aspecte.
stfel, partenerii contractului de franciza au o independenta din toate punctele de
'edere, nu doar financiar; de asemenea, sunt lasate in afara definitiei elementele esentiale
ale francizei9 insemnele de atra)ere a clientelei, <now how!ul si asistenta tehnica si
comerciala.
2entru a suplini carentele aratate, le)iuitorul, intr!o tehnica le)islati'a alam$icata,
a introdus o parte dintre elementele definitorii ale francizei in definitiile date partenerilor
&
contractului ! francizor si $eneficiar! , iar altele sunt prezentate o data cu o$li)atiile
partilor.
2rin +e)ea nr. -%61%%8 pentru apro$area si modificarea 4.5. nr.5261%%- definitia
francizei a fost modificata si completata9 Franciza este un sistem de comercializare bazat
pe o colaborare continua intre persoane fizice si juridice, independente din punct de
vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane,
denumita beneficiar, dreptul de a exploata au de a dezvolta o afacere, un produs, o
tehnologie sau un serviciu.
Se constata ca noua definitie nu schim$a carentele criticate, lasand ca temei le)al
pentru delimitarea contractelor de franciza, o definitie su$ acoperisul careia isi pot face
loc o serie de alte contracte din )ama contractelor de distri$utie !si nu numai! care sunt
departe de a se identifica cu franciza.
u ramas in continuare in afara definitiei elementele esentiale ale francizei9 <now
how tehnic si6sau comercial, asistenta tehnica si comerciala, folosinta de catre $eneficiar
a insemnelor de atra)ere a clientelei ale francizorului. :in :efinitie s!a scos enumerarea
care determina o$iectele posi$ile a fi comercializate prin intermediul francizei !produse,
ser'icii sau tehnolo)ii! ceea ce este o schim$are $una pentru ca pe de o parte enumerarea
era inutila, pe de alta parte crea intre$ari asupra naturii enumerarii.
4 definitie le)ala corecta, in masura sa confi)ureze contractul de franciza de alte
contracte de distri$utie, licente sau cesiuni, isi )aseste utilitatea atunci cand le)ea impune
partilor o anumita conduita !de e#emplu o$li)atia precontractuala de informare corecta a
$eneficiarului de catre francizor!, sau, raportandu!se la le)islatia concurentiala, cand prin
calificarea unui contract putem intra su$ incidenta unei le)i prohi$iti'e sau e#ceptionale.
Specialistii in domeniu au definit in mod constant franciza reliefand elementele
specifice ale acesteia. stfel intr!o definitie se arata ca acordurile de franciza constau,
esential, in licentierea drepturilor de proprietate industriala sau intelectuala relative la
marci, brevete, embleme sau know how, care pot fi combinate cu restrictii asupra
livrarilor sau cumpararilor de produse.
.Categorii de francize
(ata de multitudinea si di'ersitatea afacerilor care se e#tind in prezent in sistem
de francize, o clasificares atotcuprinzatoare este imposi$il de realizat. :e aceea, dorim sa
precizam ca prezentul capitol nu epuizeaza toate cate)oriile de francize e#istente. *u
toate acestea, consideram ca o prezentare a principalelor tipuri de francize este utila si
necesara celor care doresc sa in'esteasca intr!o afacere in sistem de franciza.
a. :upa domeniul de acti'itate in care este utilizata distin)em9
=franciza de distributie. Numerosi francizori recur) in acelasi timp la di'erse
retele de distri$utie stfel, distri$utia produelor si6sau ser'iciilor are loc fie prin
intermediul $eneficiarilor si6sau al distri$uitorilor a)reati sau selectionati, fie !cel mai
adesea! prin $eneficiari si6sau sucursale proprii.
=franciza de servicii.
=franciza de productie in care francizatul fa$rica produsele pe care apoi le 'inde
respectand indicatiile oferite de francizor in pri'inta procesului de productie.
$. :upa modalitatile de e#ploatare a unei francize deose$im9
=franciza monocelulara sau directa;
franciza pluricelulara;
8
franciza de dezvoltare zonala;
franciza de master in care francizorul acorda unui sef de intreprindere dreptul de
a franciza el insusi marca detinuta intr!un spatiu )eo)rafic $ine determinat. 1ste folosita
de francizori straini, in special pentru a patrunde pe piete noi.
c. :upa o$iectul francizei distin)em9
=franciza de produs si marca;
franciza afacerii sau franciza pura.
d. lte tipuri de franciza9
=polifranciza creeaza mai multe retele de franciza dominate e o societate holdin.
=franciza incrucisata presupune un francizor ce de'ine $eneficiarul unei alte
retele de franciza.
=franciza stand sau de corner in cadrul careia un comerciant independent ofera,
in cadrul ma)azinului sau, posi$ilitatea 'anzarii produselor fa$ricate de un producator
renumit, conform prescriptiilor acestuia. :aca produsele au 'anzare, fiind cautate si
cumparate de consumatori, producatorul 'a putea propune partenerului sau de a destina
intre)ul ma)azin in 'ederea comercializarii produselor sale, incheind un 'erita$il contract
de franciza.
=franciza internationala. (rancizorul care infiinteaza intreprinderi in strainatate
sau isi e#tinde acti'itatea in diferite zone )eo)rafice e#tranee, are la ale)ere una din
formele de mai 7os9
!franciza directa prin intermediul careia francizorul recruteaza el insusi $eneficiari
locali.
!franciza in cointreprindere presupune o societate mi#ta cu u partener local, de
fapt o filiala in care francizorul detine mai mult de 503 din capitalul social. ceasta
forma ofera posi$ilitatea francizorului de a supra'e)hea si de a controla mai usor
acti'itatea $eneficiarilor, dar si de a fructifica e#perienta asociatului sau do$andita pe
piata locala.
!franciza principala se realizeaza prin recrutarea la ni'el local a unui francizor
principal ce actioneaza in su$franciza Nu presupune implicarea francizorului in
or)anizarea si supra'e)herea retelei locale a francizorului principal. In ma7oritatea
cazurilor francizorul are putere de decizie pri'ind or)anizarea su$!retelei si raspandirea
aceteia.
=plurifranciza permite unui intreprinzator francizat sa detina mai multe marci.
II.Contractul de franciza
1.Reglementare juridica
,.-istemul de reglementare sa francizei la ni+el european
Incepand cu anii >-0!>80 din secolul trecut, ?*odul european de etica in franciza?
@"he 1uropean *ode 4f 1thics for (ranchisin)A se constituie intr!un element permanent
de refle#ie, de im$unatatire continua si e'olutie sa re)imului francizei in 1uropa. *odul a
fost promo'at de (ederatia 1uropeana a (rancizei pe $aza principiilor de 'oluntariat si
autore)lementare in acest sector in care putine tari europene au o le)islatie speciala
dedicata francizei sau in care se face o referire directa la franciza. cest cod etic este
5
recunoscut ca document de referinta de catre *omisia 1uropeana, *urtea 1uropeana de
7ustitie si, pe cale de consecinta, in solutionarea multor cazuri din 7ustitie.
*odul etic se do'edeste un instrument foarte util pentru sistemul de franciza si
pentru re)lementarea pietei in 1uropa. cest document sa fost luat in considerare si in
ela$orarea principiilor de etica adoptate de catre *onsiliul mondial al francizei @World
(ranchise *ouncilA.
*odul are o sin)ura 'ersiune standard la care adera fiecare mem$ru al (ederatiei
1uropene a (rancizei, dar, prin ceea ce se stipuleaza in cod fiecare asociatie nationala
poate sa adau)e propriile pre'ederi printr!o ?ane#a nationala? fara ca acestea sa fie in
contradictie sau sa minimizeze termenii din te#tul standard. Inainte de sa fi adoptata la
ni'el national ?ane#a nationala? tre$uie sa primeasca apro$area conducerii (1(.
+a ni'elul le)islatiei Uniunii 1uropene, franciza este re)lementata numai in
conte#tul le)islatiei pri'ind concurenta.
*omisia 1uropeana, in calitatea sa de )ardian al principiilor si conditiilor de
promo'are sa unei competitii deschise si li$ere in 2iata Unica, mentioneaza in ?"ratatul
de la msterdam? art.81 al. & posi$ilitatea e#ceptiei in cadrul incheierii unor acorduri,
sau altfel spus, introducerea unor ?restran)eri? contractuale in conditii foarte stricte. In
acordurile de franciza e#ista di'erse tipuri de restran)eri care sunt calificate in le)ea
concurentei drept restran)eri ?'erticale?care impun partilor acordului sa nu se an)a7eze
pe pozitie de competitori. In cazul francizei aceste restran)eri ar putea fi una sau mai
multe com$inatii intre clauze de e#clusi'itate teritoriala, politici de pret, de
apro'izionare, clauze de neconcurenta pe o anumita perioada de la incetarea acordului
etc.
ceste principii sunt cuprinse in ,e)ulamentul *omisiei @*1A nr.2-%061%%% din
22 decem$rie 1%%% pri'ind aplicarea art. 81 al. & din "ratat cate)oriilor de acorduri
'erticale si practici concertate care este 'ala$il pana la &1 mai 2010. ,e)ulamentul de
mai sus acopera franciza, dar nu este e#clusi' dedicat francizei.
:in momentul din care se proiecteaza un sistem de franciza si contractul sau,
francizorii tre$uie sa ia din considerare urmatoarele concepte9 cota rele'anta de piata sa
produsului sau ser'iciului lor, importanta si profesionalismul <now how!ului lor, natura
si marimea clauzelor de e#clusi'itate. :in acest sens, urmatoarele Note ale *omisiei a7uta
in intele)erea conceptului de ?piata rele'anta?, ?efect asupra comertului? si ?acord de
importanta minora?9
=?Nota *omisiei pri'ind 5hidul asupra conceptului de ?efect asupra comertului?
mentionat in art. 81 si 82 ale "ratatului? B4 * 101, 0-620086*;
=?Nota *omisiei pri'ind definitia pietei rele'ante in sensul le)ii comunitare
pri'ind concurenta? B4 * &-2, %61261%%-;
=?Nota *omisiei pri'ind acordurile de importanta minora care nu restrictioneaza
in mod aprecia$il concurenta din conformitate cu art. 81 al. 1 din "ratatul de constituire
sa *1 @de .inimisA?.
..-istemul de reglementare a francizei la ni+el national
:in tarile din 1uropa, mem$re ale Uniunii 1uropene sau nu, re)lementarea
sistemului francizei ca atare este foarte redusa intrucat acordurile de franciza prind
prisma conditiilor lor contractuale cad su$ incidenta le)ilor nationale, in special a le)ii
contractelor, a principiilor )enerale ale dreptului ci'il sau comun, le)ilor comerciale,
ociale si fiscale sau 7urisprudentei nationale sau europene.
0
1#ista patru tari in U1 care sau adoptat le)i ce fac referire la franciza si cer
francizorului sa dez'aluie 'iitorul francizat, in intre)ime si fara echi'oc, informatii
specifice inainte de semnarea contractului de franciza. 1ste 'or$a de +e)ea :ou$in din
1%8% si :ecretul %1!&&-61%%1 din (ranta, +e)ea -61%%- si :ecretul 288561%%8 din
Spania, +e)ea 12%62008 si :ecretul 20862005 din Italia si +e)ea 516108-62005 din
/el)ia.
:in ,omania franciza este re)lementata prin 4rdonanta 5u'ernului ,omaniei nr.
52 din 28 au)ust 1%%- repu$licata pri'ind re)imul 7uridic al francizei @.onitorul 4ficial
nr. 180 din 18 mai 1%%8A.
/n act normati+ general care nu include si sanctiuni legale. 4 caracteristica
atipica actelor normati'e, dar care este e'identa din cazul de fata, este faptul ca aceste
norme sau un caracter preponderent decripti', rareori instituind drepturi sau o$li)atii
concrete pentru partile implicate. .ai precis, te#tul de le)e sta$ileste conduite )enerale
de urmat de catre parti in redactarea si e#ecutarea contractului de franciza, fara a
determina care sunt sanctiunile le)ale aplica$ile din cazul nerespectarii acestora. stfel,
din cazul in care nici partile nu re)lementeaza contractual o anumita situatie care se poate
i'i pe parcursul derularii contractului, si nici le)ea nu ofera repere suficiente pentru
clarificarea acesteia, riscul aparitiei unor dispute contractuale nu poate fi ne)li7at.
:rept consecinta, ideal ar fi ca lipsa unei re)lementari detaliate sa continutului
raportului 7uridic specific francizei sa fie compensata printr!o atenta si e'entual
e#hautista re)lementare, prin clauzele contractuale, a tuturor aspectelor ce s!ar putea
do'edi rele'ante. 4 atentie aparte tre$uie acordata, din acest sens, urmatoarelor aspecte9
drepturile si o$li)atiile specifice ale partilor, conditiile de transmitere a drepturilor de
proprietate intelectuala asupra marcii furnizorului, raspunderea contractuala,
nonconcurenta, e#clusi'itatea si confidentialitatea, clauzele si conditiile de incetare a
contractului, precum si re)lementarea raporturilor dintre parti dupa incetarea raporturilor
contractuale.
2.Caracterele juridice ale contractului de franciza
=*ontractul de franciza este un contract comercial deoarece am$ele parti
contractuale au calitatea de comercianti, iar cauza contractului este una comerciala;
=1ste un contract sinala)matic perfect intrucat da nastere la o$li)atii atat in
sarcina francizorului cat si in sarcina $eneficiarului;
=1ste un contract cu titlu oneros deoarece am$ele parti contractante urmaresc
o$tinerea unor foloase patrimoniale;
=1ste un contract comutati' intrucat o$li)atiile asumate de parti sunt certe si ca
atare partile cunosc chiar din momentul incheierii contractului e#istenta si intinderea
acestor o$li)atii;
=1ste un contract special intrucat am$ele parti contractante tre$uie sa
indeplineasca anumite conditii cerute de le)ea nationala aplica$ila pe teritoriul in care se
or)anizeaza, se dez'olta si isi desfasoara actis'itatea reteaua de franciza, simplul acord
de 'ointa al partilor nu este suficient pentru formarea 'ala$ila sa contractului;
=Nu este translati' de proprietate deoarece atat francizorul cat si $eneficiarul pe
toata durata contractului raman proprietarii fondului de comert cu care participa la
constituirea francizei;
-
=corda e#clusi'itate teritoriala $eneficiarului cu interdictia de sa acuta clienti
din afara acestui teritoriu sau acorda e#clusi'itate unui $eneficiar principal, com$inat cu
conditia de a se incheia contracte de franciza cu tertii din afara acestui teritoriu.
*ontractul de franciza pentru sa a'ea calitatea de contract de comert international
este necesar ca acesta sa se distin)a de contractele incheiate intre participantii la
comertul intern prin elementul de internationalitate, care, alaturi de comercialitate ii
definesc specificul si!l delimiteaza de celelalte contracte re)lementate prin normele
dreptului comun )eneral. *omercialitatea si internationalitatea ca note de specifitate ale
contractului de comert international tre$uie sa e#iste cumulati', caci a$senta uneia dintre
ele face ca acel contract sa se situeze fie in domeniul contractelor ci'ile, fie in domeniul
contractelor comerciale supuse incidentei e#clusi'e a dreptului national. 2rezenta
elementului de internationalitate intr!un contract comercial de franciza determina
scoaterea acelui contract de su$ incidenta e#clusi'a a sistemului de drept material al
forului creandu!i 'ocatia pentru a suporta incidenta concomitenta a mai multor sisteme de
drept.
3.Partile contractului de franciza
,.0rancizorul este un comerciant, titular al drepturilor asupra unei marci
inre)istrate, iar drepturile tre$uie sa fie e#ercitate pe o durata cel putin e)ala cu durata
contractului de franciza si care confera dreptul de a e#ploata ori de a dez'olta o afacere,
un produs, o tehnolo)ie sau un ser'iciu,asi)urand $enfeficiarului o pre)atire initiala
pentru e#ploatarea marcii inre)istrate, utilizand in scopul francizei personal si prin
mi7loace financiare pentru promo'area marcii sale, cercetarii si ino'atiei, asi)urand
dez'oltarea si 'ia$ilitatea produsului.
Calitatea de francizor. 2entru ca un a)ent economic sa de'ina francizor tre$uie
sa indeplineasca, conform le)islatiei, trei conditii9
=sa ai$a o marca inre)istrata la 4SI.;
=afacerea franciza$ila sa fie in derulare;
=sa ai$a e#perienta necesara in a pune la dispozitia 'iitorului francizat un set de
cunostinte elementare in demararea afacerii @<now howA.
...eneficiarul este un comerciant, persoana fizica sau 7uridica, selectionat de
francizor, care adera la principiul omo)enitatii retelei de franciza, asa cum este ea
definita de catre francizor.
Calitatea de francizat. *onform art. - din +e)ea -%61%%8 ?francizorul
selectioneaza $eneficiarul care face do'ada competentelor solicitate, respecti'9 calitati
mana)eriale si capacitate financiare pentru e#ploatarea afacerii?. *u alte cu'inte, orice
persoana fizica sau 7uridica poate derula afaceri din franciza atata timp cat indeplineste
conditiile solicitate de francizor9
=sa dez'olte reteaua de franciza si sa mentina identitatea sa comuna, precum si
reputatia acesteia;
=sa furnizeze francizorului orice informatie de natura a facilita cunoasterea si
analiza performantelor si a situatiei reale financiare, pentru a asi)ura o )estiune eficienta
in le)atura cu franciza;
=sa nu di'ul)e la terte persoane <now how furnizat de catre francizor, atat pe
toata durata contractului de franciza, cat si ulterior.
8
C.Reteaua de franciza cuprinde un asam$lu de raporturi contractuale intre un
francizor si mai multi $eneficiari, in scopul promo'arii unei tehnolo)ii, sa unui produs
sau ser'iciu, precum si pentru dez'oltarea productiei si distri$utiei unui produs sau
ser'iciu.
'tapele crearii unei retele de franciza
*rearea unei retele de franciza tre$uie sa parcur)a urmatoarele etape9
1.Intreprinzatorul !'iitor francizor! pune la punc o afacere 'izand lansarea unui
produs, a unor ser'icii, a unei retele de distri$utie. 1l tre$uie sa de'ina titularul
drepturilor asupra unei firme, em$leme, marci comerciale, <now how, drepturi de autor,
$re'ete de in'entie, desene si modele industriale etc. pe care le e#ploateaza din afacerea
pe care o conduce.
2.1#ploatarea conceptului de afacere al 'iitorului francizor in doua!trei unitati
pilot, pe durata a doi!trei ani. *onceptul de afacere este 'erificat, im$unatatit, pre)atit
pentru multiplicare in sistem de franciza, promo'at printr!o pu$licitate adec'ata
impreuna cu marca folosita de catre intreprinzator.
&.Intocmirea planului de lansare a retelei de franciza care presupune9
!un studiu asupra rezultatelor aplicarii in practica sa conceptului de afacere )andit
si lansat de intreprinzator;
!un studiu de piata pri'ind cererea si oferta pentru cate)oria de produse sau
ser'icii 'izate, consumatorii potentiali, puterea de atractie a acestora prin produsele si
ser'iciile oferite si marca folosita;
!e'aluarea costurilor lansarii retelei de franciza in sarcina francizorului;
!formularea concreta @in carte, caiet, )hid al operatiilor etc.A si e'aluarea proprie
sa <now how!ului folosit;
!pre)atirea ?documentului de informare al francizorului? @:I(A ce urmeaza a fi
pus la dispozitia candiatilor ce 'or raspunde ofertei francizorului;
!pre)atirea unui proiect de contract de franciza care 'a fi inmanat impreuna cu
:I( candidatilor selectionati.
8.+ansarea ofertei de creare sa retelei de franciza @pu$lica sau cu discretie sau
preselectieA.
5.Selectionarea candidatilor care indeplinesc criteriile sta$ilite de catre francizor.
0.Incheierea cu candidatii selectionati a unor contracte de rezer'are care asi)ura
partilor, din schim$ul unui pret, o e#clusi'itate din incheierea unui contract de franciza,
intr!un anumit teritoriu, din perioada fi#ata si accesul la un numar mai mare de informatii
confidentiale ale francizorului, intre care totalitatea clauzelor financiare ale contractului.
-.2unerea la dispozitia candidatilor selectionati a documentului cu informatii
despre francizor si a conceptului sau de afaceri, e#aminarea de catre acestia a
documentului pus la dispozitie, 'erificarea de catre acestia sa conceptului franciza$il al
francizorului din unitatile pilot ale acestuia.
8.Ne)ocierea contractului de franciza cu candidatii cu care au acceptat
parteneriatul din retea de franciza, urmata de transmiterea drepturilor de proprietate
intelectuala si industriala francizate.
%."ransmiterea catre francizat a tuturor datelor si informatiilor care alcatuiesc
conceptul franciza$il al francizorului materializat in cartea, caietul sau )hidul intocmit de
acesta, pre)atirea initiala, asistenta tehnica si6sau comerciala pentru pre)atirea spatiilor,
dotarea acestora, pre)atirea personalului si lansarea produsului sau ser'iciilor.
%
10. Cerificarea respectarii standardelor francizorului pentru produsele sau
ser'iciile care urmeaza a fi oferite consumatorilor de catre francizat din unitatea sa si
deschiderea acesteia.
*oduri de organizare sa retelelor de franciza
1#ista patru moduri de or)anizare sa retelelor de franciza9 prin contracte directe,
printr!o sucursala sau filiala, prin contracte de franciza pricipala si prin contracte de
asociere.
a.0ranciza directa. :in aceasta forma contractul se realizeaza direct intre
francizor si francizat, cedentul transmitand franciza sa unor parteneri indi'iduali
selectionati personal.
&.0ranciza printr1o sucursala sau filiala. 1#tinderea acti'itatilor comerciale pe
arii )eo)rafice intinse determina societatile comerciale sa!si or)anizeze unitati su$sidiare,
cu profil similar, din alte localitati ori tari decat cele din care societatea isi are sediul
principal. +ar)irea ariei de acti'itate din faza de functionare se poate face si prin
intemeierea de forme e#o)ene.
0iliala este o societate comerciala cu personalitate 7uridica si care se infiinteaza
intr!una din formele de societate pre'azute de le)e. Specific filiale este aportul su$scris si
'arsat la capitalul social al societatii!mama si dependenta acesteia, din plan economic, de
societatea fondatoare.
-ucursalele sunt dezmem$raminte fara personalitate 7uridica ale societatilor
comerciale, supuse inmatricularii inainte de inceperea acti'itatii in ,e)istrul *omertului
din 7udetul in care 'a functiona.
,gentiile indeplinesc functia de intermediar intresocietatea care a or)anizat!o si
partenerii ei contractuali, e#ercitand atri$utii fie de mandatar, fie de comisionar.
c.0ranciza principala. In acest caz franciza cunoaste urmatoarele etape9
!un prim moment din care un contract de franciza principala se incheie intre
proprietarul afacerii si al drepturilor de proprietate intelectuala ce fac o$iectul francizei,
denumit in literatura master franchise si un su$francizor caruia i se transmite dreptul de a
e#ploata afacerea in teritoriul con'enit;
!o a doua etapa din care se incheie un contract intre su$francizor si francizatii sai
si din care su$francizatul actioneaza el ca un cedent de franciza in teritoriul pentru care a
do$andit dreptul de a e#ploata afacerea.
d.0ranciza prin contracte de asociere. "itularii afacerii se pot asocia cu un
partener local pentru infiintarea unei societati mi#te, societarte care la randul ei 'a putea
e#ploata francize fie prin contracte directe, fie prin contracte de franciza principala.
.Inc!eierea contractului de franciza
Urmarind structura +e)ii in prezentare 'om distin)e o faza precontractuala, o faza
contractuala si o faza postcontractuala.
,.0aza precontractuala. ceasta este perioada primordiala sa procesului de
francizare cand francizorul face pu$lice anumite informatii despre afacere cu scopul
selectiei de francizati, iar francizatii ale) francizorul pe $aza informatiilor care li se pun
la dispozitie.
*andidatii la franciza tre$uie sa actioneze dinamic si sa isi creeze si ima)ine reala
asupra capacitatii proprii mana)eriale si financiare de inte)rare in reteaua de franciza,
10
informandu!se asupra modalitatilor practice de e#ploatare a unui fond de comert in
franciza.
2entru o$tinerea informatiei complete, francizorul este o$li)at sa puna la
dispozitia francizatului datele despre9 e#perienta do$andita si transfera$ila, conditiile
finanfiare ale contractului, elementele care permit francizatului sa faca calculul
rezultatului pre'izionat si sa!si intocmeasca planul financiar, o$iecti'ele si ari
e#clusi'itatii acordate, precum si durata contractului, conditiile reinnoirii, rezilierii si
cesiunii drepturilor contractuale.
2u$licitatea relati'a sa procesului de selectie tre$uie sa fie lipsita de am$i)uitate
si sa nu contina informatii eronate, iar documentele pu$licitare care prezinta rezultatele
financiare pre'izionate ale unui francizat tre$uie sa fie o$iecti'e si 'erifica$ile.
..0aza contractuala. *ontractul de franciza 'a fi astfel redactat incat sa reflecte
interesele mem$rilor retelei de franciza si sa prote7eze drepturile de proprietate
intelectuala sau industriala ale francizatului. 2rincipalul interes al mem$rilor retelei este
dez'oltarea retelei. 5radul de dez'oltare al acesteia este direct proportional cu $unastarea
mem$rilor sai.
+e)ea pre'ede clauze minimale care tre$uie sa se re)aseasca in orice contract de
franciza si anume9 o$iectul contractului, drepturile si o$li)atiile partilor, conditiile de
modificare, prelun)ire si reziliere a contractului cu sta$ilirea clara a circumstantelor care
pot determina rezilierea fara prea'iz si a unui termen de prea'iz rezona$il pentru cazul in
care frandcizorul nu doreste reinnoirea contractului.
In functie de necesitatile practice, urmatoarele clauze pot fi incluse in contractul
de franciza9 dreptul francizorului de a dez'olta conceptul de franciza, conditiile
recuperarii de catre francizor a elementelor corporale si incorporale care ii apartin in caz
de cesiune a drepturilor francizatului decur)and din contract, conditiile de utilizare de
catre francizat a semnelor de atractie a clientelei apartinand francizorului, clauza de
neconcurenta, clauza de e#clusi'itate teritoriala, clauza de apro'izionare e#clusi'a sau
clauza de preferinta in caz de instrainare a francizei.
1#ista anumite o$li)atii care, fiind pre'azute de le)e, re'in partilor chiar daca ele
nu sunt indicate in contractul de franciza. In acest sens francizorul este o$li)at sa detina si
sa e#ploateze o acti'itate comerciala anterior lansarii retelei de franciza pe o durata cel
putin e)ala cu durata contractului de franciza, sa fie titularul drepturilor de proprietate
intelectuala si6sau industriala transferate, sa asi)ure francizatilor sai o pre)atire initiala
precum si asistenta tehnica si6sau comerciala permanenta, pe toata durata e#istentei
drepturilor contractuale. +a randul sau francizatul are o$li)atia sa dez'olte si sa mentina
identitatea retelei de franciza precum si reputatia acesteia, sa furnizeze francizorului orice
informatie de natura a facilita cunoasterea si analiza performantelor si a situatiei sale
financiare reale, sa nu di'ul)e tertilor <now how!ul furnizat de catre francizor, atat pe
toata durata contractului de franciza cat si ulterior.
2rin mentinerea identitatii retelei de franciza precum si a reputatiei acesteia de
intele)e in primul rand respectarea standardelor de calitate ale afacerii transmise.
In ce pri'este pretul contractului de franciza numit rede'enta, acesta se plateste
de catre francizat periodic, iar cuantumul sau difera in functie de criteriile alese de catre
parti @procent din cifra de afaceri, mar7a comerciala sau o ta#a fi#a in cazurile in care
francizorul nu are un control eficient al 'olumului de 'anzariA. ,ede'enta acopera
cheltuielile francizorului le)ate de asistenta continua acordata francizatilor, cele le)ate de
11
dez'oltarea si eficientizarea sistemului, precum si un profit. Sunt cazuri in care se
pre'ede o rede'enta periodica minima pentru a )aranta un pra) minim de remunerare a
francizorului.
In afara de pretul contractului, din costul francizei mai pot intra si alte cheltuieli.
2entru dreptul de intrare in retea francizorul poate pretinde o ta#a de intrare, iar in
derularea contractului ta#e de pu$licitate, precum si, daca este cazul, ta#e de e#clusi'itate
sau ta#e de trainin).
"a#a de intrare se plateste o sin)ura data si este destinata sa acopere cheltuielile
facute de francizor in cadrul procesului de recrutare, precum si pentru asi)urarea
spri7inului francizatului pana in ziua inau)urarii afacerii. "a#a de intrare poate fi platita
distinc sau su$ forma unei )arantii ori prin remunerarea personalului francizorului pus la
dispozitia francizatului.
"a#a de pu$licitate nu este un 'enit al francizorului ci este o suma destinata
promo'arii retelei de franciza. 2otri'it le)islatiei fiscale ta#a de pu$licitate reprezinta o
cheltuiala deducti$ila la impozitul pe profit. ceasta poate fi inclusa in rede'enta sau
poate fi pre'azuta distinc.
"a#a de e#clusi'itate se datoreaza in cazul din care partile incheie un contract de
e#clusi'itate in $eneficiul francizatului pentru o anumitas raza teritoriala. *a re)ula,
e#clusi'itatea este conditionata de o cifra de afaceri minima, numarul consumatorilor si
perspecti'a cresterii acestui numar. +e)a pre'ede ca ta#a de e#clusi'itate tre$uie sa fie
proportionala cu ta#a de intrare.
"a#a de trainin) a personalului francizatului acopera costurile francizorului cu
masa, cazarea, precum si costul pre)atirii propriuzise. In contracte partile cad de acord de
re)ula ca francizatul sa isi inceapa acti'itatea numai dupa participarea la cursul de
instruire or)anizat de catre francizor.
+a incheierea contractului, francizatul tre$uie sa ai$a in calcul si acele cheltuieli
necesare a fi facute cu procurarea mi7loacelor de care are ne'oie in derularea afacerii,
cum sunt cele cu achizitionarea6inchirierea spatiului comercial, echipamentelor sau cu
salariul personalului propriu.
*ontractu de franciza este incheiat pentru o perioada initiala de 10!20 ani. Unele
contracte de pranciza pot dura doar 2!5 ani, din timp ce altele dureaza pentru totdeauna.
C.0aza postcontractuala. +a incetarea raporturilor contractuale relatiile dintre
parti tre$uie sa respecte re)ulile unei concurente loiale. In acest sens 'or fi incidente
o$li)atiile asumate prin clauza de confidentialitate sau clauza de neconcurenta.
In idea pastrarii identitatii comune si reputatiei retelei de franciza, prin aceste
clauze se urmareste nedi'ul)area <now how!ului de catre fostul francizat, precum si
impiedicarea acestuia de a se lansa intr!o acti'itate concurenta sau suscepti$ila de a fi
concurenta cu acti'itatea francizorului. In acord cu le)islatia concurentei, pentru a fi
apreciate ca 'ala$ile, clauzele de neconcurenta tre$uie sa fie indispensa$ile protectiei
<now how!ului transferat de catre francizor, limitate in timp si patiu, si su$ aspectul
o$iectului.
In masura in care pot a'ea ca efect restran)erea, impiedicarea ori denaturarea
concurentei pe o parte din piata, acordurile de franciza incadrate din cate)oria
intele)erilor 'erticale tre$uie aduse la cunostinta *onsiliului *oncurentei. 2entru a e'ita
sanctionarea, inainte de incheierea contractului, partile pot adresa *onsiliului
*oncurentei o cerere de certificare preala$ila a neinter'entiei prin care sa se confirme ca
12
nu e#ista temei pentru inter'entia *onsiliului *oncurentei in sensul interzicerii acordului.
:aca insa contractul a fost incheiat precum si in cazul in care nu este certificata
neinter'entia, partile pot face cerere de e#ceptare de la aplicarea le)islatiei concurentei
prin incadrarea pe cate)orii. tunci cand *onsiliul *oncurentei constata ca acordul nu
indeplineste conditiile de e#ceptare 'a sta$ili un termen pentru modificarea acordului in
sensul incadrarii pe cate)oriile e#ceptate. :aca insa rene)ocierea acorduli cu scopul de
e#ceptare nu are sau nu poate a'ea loc, ca ultima solutie, partile pot solicita *onsiliului
*oncurentei dispensa pentru acordarea $eneficiului e#ceptarii indi'iduale.
".Continutul contractului de franciza
*onform art. 0 din +e)ea -%61%%8 contractul de franciza tre$uie sa contina9
!4$iectul contractului;
!2artile si drepturile si o$li)atiile acestora;
!*onditiile financiare;
!:urata contractului;
!5arantii;
!*lauze de neconcurenta *esiunea drepturilor contractuale;
!(orta ma7ora;
!*onditiile de modificare, prelun)ire si reziliere a contractului;
!:ispozitii )enerale.
*ontractul mai contine9
!4 introducere care sa prezinte, din )eneral, ceea ce doreste $eneficiarul de la
francizor;
!4 descriere a sistemului de functionare;
!Un in'entar al echipamentelor necesare si modul lor de intretinere;
!Indicatii detaliate pri'ind functionarea9 ora de deschidere, descrierea acti'itatii pe
posturi;
!2olitici de achizitie a marfurilor;
!Standarde pentru produse si ser'icii;
!.etodele conta$ile;
!"ehnici pri'ind mar<etin)ul si pu$licitatea;
!(ormularele care tre$uie utilizate pentru di'ersele operatiuni precum si pentru
alte situatii;
!2ersoalene si or)anizatiile cu care se poate lua le)atura in cazul unor pro$leme
speciale.
2otri'it art. - din 45 nr. 5-61%%- contractul de franciza 'a respecta urmatoarele
principii9
!"ermenul 'a fi fi#at astfel incat sa permita $eneficiarului amortizarea in'estitiilor
specifice francizei. In ma7oritatea cazurilor perioada minima de amortizare este de 5 ani.
!(rancizorul 'a instiinta pe $eneficiar cu un prea'iz suficient de mare asupra
intentiei de a nu reinoi contractul la data e#pirarii.
!4$li)atiile financiare ale $eneficiarului 'or fi cu claritate precizate si 'or fi
determinate astfel incat sa fa'orizeze atin)erea o$iecti'elor comune.
#.Dreptul de proprietate intelectuala
1&
:reptul proprietatii intelecuale reprezinta totalitatea normelor 7uridice ce
re)lementeaza raporturile pri'ind protectia creatiei intelectuale in domeniile industrial,
stiintific, literar si artistic precum si semnele distincti'e ale acti'itatii comerciale. cest
drept are doua trasaturi distincti'e9
!titularul sau este sin)urul indreptatit sa e#ploateze o$iectul dreptului de
proprietate intelectuala;
!nimenu nu are dreptul sa e#ploatezed o$iectul dreptului de proprietate
intelectuala fara incu'iintarea titularului.
Domenii
=:reptul de proprietate industriala reprezinta ansam$lul normelor 7uridice ce
re)lementeaza raporturile referitoare la creatiile intelectuale aplica$ile in industrie si la
semnele distincti'e ale acestei acti'itati. 4$iectul acestui drept cuprinde9 $re'etele de
in'entie, modelele de utilitate, desenele sau modelele industriale, mercile de ser'iciu,
marcile de comert sau de fa$rica, numele comercial si indicatiile de pro'enienta sau
denumirile de ori)ine, precum si reprimarea concurentei neloiale.
=:reptul de autor reprezinta totalitatea normelor 7uridice care re)lementeaza
raporturile referitoare la realizarea unei opere literare, artistice si stiintifice, indiferent de
'aloarea, destinatia sau forma lor de e#primare.
,.*arca reprezinta acel semn suscepti$il de reprezentare )rafica menit sa
deose$easca produsele sau se'iciile unei persoane fizice sau 7uridice de cele apartinand
altor persoane.
Semnele ce pot constitui merci sunt potri'it +e)ii nr. 8861%%8 urmatoarele9
cu'intele, inclusi' numele de persoane, desenele, literele, cifrele, elementele fi)urati'e,
formele tridimensionale si, in special, forma ori am$ala7ul produsului, co$inatiile de
culori.
0unctiile marcii sunt urmatoarele2
!functia de diferentiere a produselor;
!functia de monopol;
!functia de concurenta;
!functia de or)anizare a pietei.
"ransmiterea marcii se poate face prin contract de cesiune sau contract de licenta.
Stin)erea dreptului la marca are loc din urmatoarele cauze9
!renuntarea titularului marcii;
!a$andonul marcii;
!e#pirarea perioadei de protectie a marcii @10 aniA;
!anularea inre)istrarii;
!decaderea titularului din dreptul la marca.
..Idicatiile geografice sunt denumirile ce ser'esc la identificarea unui produs
ori)inar dintr!o tara, re)iune sau localitate a unui stat, in cazul in care o calitate, o
reputatie sau alte caracteristici pot fi, in mod esential, atri$uite acestei ori)ini )eo)rafice.
Incetarea dreptului asupra indicatiei )eo)rafice are loc ca urmare a9
!decaderii din drepturile asupra indicatiei;
!anularii inre)istrarii;
!e#pirarii perioadei de utilizare a indicatiei )eo)rafice.
18
C.Numele comercial sau firma este denumirea su$ care o intreprindere este
cunoscuta si isi desfasoara acti'itatea. cesta este unic pentru intrea)a intreprindere,
constituind un $un incorporal si, totodata, un element important al fondului de comert.
D.3no4 !o41ul
,e)ulamentul *11 al *omisiei din &0 noiem$rie a definit <now how!ul astfel9
Un ansamblu de informatii practice nebrevetate rezultate din experienta
francizorului si testate de acesta, ansamblu care este secret, substantial si identificat.
ecret inseamna ca <now how!ul, in ansam$lul sau in confi)uratia si
interconectarea precisa sa componentelor sale, nu este cunoscut in mod pu$lic sau usor
accesi$il.
ubstantial inseamna ca <now how!ul include informatiile care sunt importante
pentru 'anzarea produselor sau pentru prestarea ser'iciilor catre utilizatorii finali si, mai
ales, pentru modul de prezentare a produselor pentru 'anzare, prelucrarea produselor din
cadrul prestarii de ser'icii, relaiile cu clientela si conducerea administrati'as si
financiara; <now how!ul tre$uie sa!i fie util concesionarului facandu!l capa$il, la data
incheierii contractului, sa!si im$unatateasca pozitia concurentiala, mai ales prin
im$unatatirea rezultatelor sau prin facilitarea accesului pe o noua piata.
!dentifiacat inseamna ca <now how!ul tr$uie sa fie descris intr!un mod suficient
de complet pentru sa permite 'erificarea indeplinirii conditiilor de secret si de
su$stantialitate. :escrierea <now how!ului poate fi facuta din contractul de transfer al
acestuia, intr!un document separat sau in orice alta forma adec'ata.
4rdonanta 5261%%- defineste <now how!ul astfel9
"now how#ul este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, desenelor si
modelelor, retelelor, procedeelor si al altor elemente analoage, care servesc la
fabricarea si comercializarea unui produs.
Dnow how!ul este o creatie intelectuala, un element incorporal al fondului de
comert.
1ste din primul rand o tehnica, adica pri'este metode de productie sau de
)estiune, procedee de 'anzare sau de amena7are. "re$uie sa fie e#perimentat pentru ca
$eneficiarul sa poata reitera modelul pus la punct de catre autorul sau. "re$uie sa poata fi
do'edit practic din centrele de productie sau comerciale ale autorului <now how!ului ca
acesta produce rezultatele pretinse. Sta$ilimentele din care autorul <now how!ului il
aplica practic 'or forma un model pentru $eneficiar. Nu poate e#ista un trasfer de <now
how fara o e#perienta anterioara. "ransferul de <now how este prin definitie reiterarea
unui model de reusita.
:in aspectul de secret al <now how!ului rerzulta si caraterul de ori)inalitate si
specifitate.
"re$uia sa prezinte pentru $eneficiar un a'anta7 si un interes le)at de e#ercitiul
comertului sau.
+ipsit de ori)inalitate si nea'and un caracter secret, <now how!ul este lipsit de
consistenta. 4ri)inalitatea se apreciaza prin aspectul secret al metodei transmise, chiar
daca acest secret este impartit intre mai multe intreprinderi $eneficiare, ale unui contract
de transfer de <now how. Se consiera ca ori)inaliatea se apreciaza raportandu!se la faptul
ca respecti'ul comerciant nu ar fi descoperit el insusi, decat cu pretul unor lun)i cercetari
si in'estitii, respecti'ul ansam$lu de metode puse la dispozitie de detinatorul <now how!
ului. ceasta ori)inaliate antreneaza confidentialitatea informatiilor comunicate si
15
7ustifica o clauza de nonconcurenta. ceste clauze de nonconcurenta nu tre$uie sa fie
e#cesi'e, tre$uie sa fie limitate din timp si spatiu. Salariatii $eneficiarului sunt si ei tinuti
sa respecte o$li)atiile ce decur) din clauzele de nonconcurenta.
Specialitatea se apreciaza in raport cu piata considerata. In specialitatea sa
creatorul <now how!ului propune un ansam$lu de metode, de proceduri, de re)ului care,
chiar daca unele nu sau nimic ori)inal in ele insele, tre$uie sa fie apreciate in ansam$lul
lor care formeaza astfel un tot specific.
Dnow how!ul tre$uie sa fie actualizat in functie de e'olutia cunostintelor tehnice.
1ste necesar ca <now how!ul sa fie ientificat, adica sa se re)aseasca intr!o forma
scrisa. cest ade&'arat manual tre$uie sa fie modificat si adus la zi. ducerea la zi se
face fie prin circulare trimise tuturor $eneficiarilor, fie prin strate)ii de formare pentru
$eneficiari.
:e asemenea <now how!ul tre$uie sa fie transmisi$il. 2rin aceasta se diferenteaza
de o reusita le)ata de personalitatea sau de talentul comerciantului. "ransmiterea se poate
face prin scris, prin comunicarea a di'erse documente sau fise tehnice.
(oarte importante sunt strate)iile de formare unde creatorul <now how!ului
transmite oral si in mod practic metodele sale.
$.%&ligatia de informare precontractuala
2re'azuta de 45 nr. 5261%%- ca o etapa o$li)atoria anterioara incheierii unui
contract de franciza, informarea precontractuala prezinta importanta su$ doua aspecte.
. Su$ aspect comercial, necesitatea realizarii informarii precontractuale solicita
francizorului o analiza aprofundata a tuturor aspectelor suscepti$ile sa influenteze
derularea relatiei de franciza si in consecinta impune o a$ordare comple#a si responsa$ila
a francizorului 'is!a!'is de posi$ilitatea, feza$ilitatea si implicatiile dez'oltarii afacerii in
re)im de franciza, cat si de impactul acesteia asupra e'entualilor francizati. Informarea
precontractuala prezinta o importanta cruciala si pentru francizat, intrucat pe $aza
acesteia francizatul isi fundamenteaza decizia de a adera la o retea de franciza.
/. Su$ aspect 7uridic neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare sa
o$li)atiei de informare precontractuala are consecinte importante care pot include
intreruperea relatiei contractuale sau and)a7area raspunderii patrimoniale a francizorului.
Persoana o&ligata sa informeze
2ersoana o$li)ata sa realizeze informarea precontractuala este francizorul. :esi
incheierea unui contract de franciza presupune in e)ala masura si o$tinerea de catre
francizor a unor informatii despre potentialul francizat @referitoare la competentele
profesionales, posi$ilitatile operationale si situatia financiaraA, 4rdonanta 5261%%- nu
face referire si la o e'entuala o$li)atie de informare precontractuala din partea
francizatului, pornind de la idea ca francizorul 'a putea o$tine de la francizat informatiile
dorite, date fiind raporturile de forta dintre acestia, respecti' interesul francizatului de a
adera la reteaua de franciza.
Continutul informarii precontractuale
4rdonanta 5261%%- enumera din mod destul de am$i)uu aspectele care fac
o$iectul informarii precontractuale. *onsideram totusi ca pana la o clarificare pe cale
le)islati'a enumerarea pre'azuta de ordonanta tre$uie inteleasa in spiritul specificului
relatiei de franciza, dupa cum urmeaza9
10
=?1#perienta do$andi$ila si transfera$ila? se refera la tipul si natura <now how!
ului care urmeaza a fi transferat;
=?*onditiile financiare ale contractului?. ici sunt incluse rede'entele,
e'entualele ta#e de intrare, de e#clusi'itate sau de pu$licitate, tarifele pentru ser'iciile
sau $unurile pe care francizatul 'a fi o$li)at sa le achizitioneze de la francizor;
=?1lementele care permit $eneficiarului sa faca calculul rezultatului pre'izionat si
sa!si intocmeasca planul financiar?. :in aceasta se includ indicatii pri'ind 'aloarea
in'estitiilor in acizitia de spatii, personal, echipamente, sofware, trainin)uri si e'entuali
factori sau conditii de piata care tre$uie identificate si indicate ca fiind de natura sa
influenteze performanta financiara sa francizatului;
=?:urata contractului, conditiile reinnoirii, rezilierii sau cesiunii?.
*odificari esentiale ale elemntelor care alcatuiesc informarea
precontractuala
:esi 4rdonanta 5261%%- nu pre'ede nimic din acest sens, consideram, este
importanta solicitarea introducerii in contractul de franciza a unei clauze care pre'ede
o$lid)atia francizorului de a aduce la cunostinta francizatului in timp util orice
modificare importanta a datelor care au fost furnizate in faza precontractuala, precum si
aparitia unor elemente noi de natura sa afecteze desfasurarea contractului de franciza.
Do+ada indeplinirii o&ligatiei de informare precontractuala
:esi practic din multe cazuri e#ista intre francizat si francizor un schim$ de
informatii care se intinde pe o perioada considera$ila de timp si prin di'erse mi7loace
care nu constituie do'ezi, este necesar ca toate informatiile care tre$uie comunicate
francizatului din faza precontractuala sa fie sistematizate intr!un document unic, predat
reprezentantilor francizatului pe $aza de semnatura de primire.
Consecintele neindeplinirii sau indeplinirii defectuoase a o&ligatiei de
informare precontractuala
In primul rand, raspunderea pentru incalcarea o$li)atiei de informare
precontractuala apartine e'ident francizorului. Specialistii considera ca neindeplinirea
corespunzatoare a o$li)atiei de informare precontractuala poate constitui 'iciu de
consimtamant care indreptateste francizatul sa solicite instantei anularea contractului de
franciza. In masura in care francizatul a suferit daune ca urmare a faptului ca datele puse
la dispozitie de francizor nu au fost cele corecte, francizatul are posi$ilitatea sa solicite
instantei o$li)area francizorului la plata despa)u$urilor corespunzatoare, cu conditia
do'edirii e#istentei daunelor si le)atura de cauzalitate intre producerea acestora si
conduita francizorului.
(rancizatul poate o$tine rezilierea contractului daca in contract e#ista clauze prin
care9
!francizurul )aranteaza acuratetea informatiilor furnizate din faza precontractuala;
!francizorul accepta ca in e'entualitatea in care fie aceste informatii nu au fost
corecte sau complete, fie nu informeaza in timp util francizatul asupra modificarilor
semnificati'e ale acestora.
lll.'(ecutarea contractului de franciza
1.%&ligatiile francizorului
1-
a.5ransmiterea 6no4 !o41ului. 2entru a fi eli)i$il, acesta tre$uie sa
indeplineasca trei conditii9
!sa apartina francizorului;
!sa reprezinte un ansam$lu de cunostinte noi, aplica$ile si pro$ate de francizor in
intreprinderea proprie;
!sa fie transmisi$il francizatului.
+a semnarea contractului se ane#eaza & road!map!uri de inte)rare si 5 manuale9
!)hid de incadrare comerciala;
!standarde de amena7are;
!practici de operare;
!ser'ici detaliate;
!manualul de operare cu sistemul 1,2.
&.,sistenta te!nica si comerciala. (rancizorul este o$li)at pe tot parcursul
contractului sa acorsde asistenta pentru a permite francizatului implementarea si
dez'oltarea cu succes a retetei afacerii si a cunostintelor de <now how.
c.%&ligatia de apro+izionare. :aca, in temeiul con'entiei, francizatul 'inde
produse pe care tre$uie sa le procure de la francizor, acesta din urma tre$uie sa li'reze
francizatului produsele care ii sunt solicitate, (rancizorul se 'a afla in pozitia unui
'anzator si isi 'a asuma responsa$ilitatile.
d.'(clusi+itatea teritoriala. 2rin folosirea unor firme, em$leme sau marci
francizatul $eneficiaza de o clientela preconstituita, dar instalarea unui alt franscizat in
apropiere 'a duce la diluarea pietei. :e aceea, contractul de franciza tre$uie sa contina
clauze pri'ind e#clusi'itatea teritoriala in $eneficiul francizatului, insa aceasta este
conditionata de cifra de afaceri, numarul consumatorilor si perspecti'a acestora.
"eritoriul )eo)rafic cedat prin contract unui francizat poate fi fie cu e#clusi'itate
de marca, fie cu e#clusi'itate de produs, fie cu am$ele tipuri de e#clusi'itate.
2.%&ligatiile &eneficiarului
a.%&ligatia de nonconcurenta
2entru ca franciza sa functioneze francizorul tre$uie sa poata comunica
$eneficiarilor <now how!ul si sa le asi)ure asistenta dorita pentru a!i putea aplica
metodele sale, fara sa riste ca <now how!ul si asistenta sa profite fi si indirect
concurentilor.
4$li)atia de nonconcurenta implica9
7%&ligatia de confidentialitate. /eneficiarul se o$li)a a nu di'ul)a tertilor,
clientilor, furnizorilor sau concurentilor toate aceste elemente. ceasta o$li)atie e#ista pe
toata durata contractului si continua chiar si dupa ce acesta a incetat. In caz contrar se
poate an)a7a raspunderea contractuala.
7Clauza de nonconcurenta in sine rezulta din 4rdonanta nr. 5261%%- art. 10.
(rancizorul poate sa impuna o$li)atii ferme fostului $eneficiar, asi)urand astfel
prote7area caracterului confidential al afacerii si, in special, neutilizarea <now how!ului
de catre o retea concurenta. 1ste o consecinta sa o$li)atiei de confidentialitate.
*lauza de nonconcurenta este 'ala$ila su$ trei conditii9
!tre$uie sa fie determinata in timp;
!tre$uie sa fie limitata in spatiu, in )eneral in zone anterior concedate;
!tre$uie sa fie limitata la ni'elul unui camp de acti'itate $ine determinat.
18
In lipsa unei clauze de nonconcurenta sau in cazul in care o astfel de clauza ar fi
socotita nula, $eneficiarul nu 'a pute in nici un caz, in cazul incetarii contractului, sa fie
socotit culpa$il de acti'itati neloiale impotri'a francizorului.
&.%&ligatiile &eneficiarului legate de identitatea si reputatia retelei
*onform 4rdonantei 5261%%- art.11 ?In temeiul relatiilor contractuale cu
$eneficiarii sai, francizorul 'a intemeia o retea de franciza, care tre$uie e#ploatata astfel
incat sa permita pastrarea identitatii si renumelui reteli pentru care francizorul este
)arant?.
stfel, francizorul se 'a in)ri7i ca in contract sa fie pre'azute acele clauze care ii
permit sa se asi)ure ca $eneficiarul 'a pastra identitatea si reputatia retelei. stfel se pot
pre'edea urmatoarele o$li)atii9
7% o&ligatie de a respecta metodele comerciale si de a utiliza 6no4 !o41ul
transmis. (rancizorul a creat o retea uniforma a carei identitated tre$uie sa fie pazita.
,eputatia retelei este in relatie cu modul de utilizare a <now how!ului transmis. stfel
$eneficiarul 'a tre$ui sa reitereze sistemul astfel ela$orat. fost admisa 'aliditatea
clauzelor care impun $eneficiarului sa nu 'anda marfurile 'izate de contract decat intr!un
local amena7at si decorat dupa instructiunile francizorului sau clauza care impune o
amplasare a ma)azinului, ceea ce antreneaza imposi$ilitatea pentru $eneficiar de a
transfera ma)azinul intr!un alt amplasament fara acordul francizorului.
7Controlul francizorului
In 4rdonanta 5261%%- acest control este pre'azut numai in le)atura cu pastrarea
ima)inii marcii.
Sepoate impune $eneficiarului sa dea informatii asupra ori)inii clientelei sale,
statistici de 'anzari, sa furnizeze cifra sa de afaceri lunara. "r$uie sa se supuna la
controale comerciale sau conta$ile daca au fost pre'azute in contract, in modalitatile
descrise de acesta. cest control nu tre$uie sa fie e#cesi', sa nu insemne un amestec in
afacerile $eneficiarului, sa nu se a7un)a la o confuzie in )estiunea celor doua afaceri.
7%&ligatia de a semnala orice modificare in structura capitalului
&eneficiarului
/eneficiarul tre$uie sa e#ploateze el insusi, tinandu!se seama de propriile calitati,
pentru care el fiind selectionat si format sa administreze dupa re)ulile francizorului. :e
aici decur)e9
!o interdictie pentru $eneficiar de a ceda drepturile si o$li)atiile rezultate din
contract fara acordul francizorului, care tre$uie sa fie in situatia de a!si putea ale)e sin)ur
$eneficiarii.
!o reziliere a contractului in caz de 'anzare, locatiune de )estiune, cesiune a
acti'itatii, in cazul in care repartitia capitalului in societatea $eneficiara ar fi modificata,
in caz de deces etc.
7%&ligatia de pu&licitate conforma
In ma7oritatea cazurilor pu$licitatea nationala si internationala este determinata de
catre francizor care defineste continutul in conformitate cu ima)inea de marca pe care
intentioneaza sa o 'ehiculeze, costul fiind impartit intre francizor si $eneficiar.
2u$licitatea locala deo$icei ramane in sarcina $eneficiaruluis, chiar daca
e#ceptional, in special la deschiderea punctului de 'anzare, este o$isnuit ca francizorul
sa acorde un a7utor $eneficiarului in pu$licitatea locala. 2u$licitatea locala, in interesul
1%
intre)ii retele, al marcii, 'a fi efectuata de catre $eneficiar, dar supunansdu!o acordului
francizorului.
7%&ligatia de apro+izionare
In )eneral contractul de franciza pr'ede o o$li)atie de apro'izionare a
$eneficiarului de la francizor sau de la un furnizor a)reat de francizor. In masura in care
contractul conporta o o$li)atie de apro'izionare a $eneficiarului de la francizor sau de la
terti a)reati, in totalitate sau in parte, si su$ rezer'a compati$ilitatii acestor clauze cu
re)ulile concurentei, contractul tre$uie sa pre'ada9
!elemente de determinare suficiente a cotelor si a preturilor de furnizare catre
$eneficiar;
!un an)a7ament al francizorului de a satisface la ni'elul cerintelor $eneficiarului
ne'oile de apro'izionare.
c.%&ligatia de a plati rede+enta
4rdonanta 5261%%- pre'ede o$li)atia $eneficiarului de a plati o rede'enta catre
francizor. ,ede'enta se descompune intr!o rede'enta initiala forfetara la inceputul
contractului, apoi in cursul e#ecutarii o rede'enta proportionala.
7Rede+enta initiala forfetara acopera pretul ser'iciilor de care $eneficiaza
francizatul inainte de deschiderea propriu!zisa a ma)azinului. In practica acest pret
acopera asistenta tehnica, formarea, transmiterea <now how!ului, dreptul de e#ploatare al
marcii si de a acti'a in cadrul retelei de franciza. Inseamna deci un drept de intrare in
retea al carui cuantum 'ariaza in functie de notorietatea marcii, de asistenta furnizata, de
importanta zonei de e#clusi'itate, de numarul de $eneficiari, de cheltuielile an)a7ate de
francizor.
7Rede+enta proportionala este din functie de cifra de afaceri. 2rocentul poate
'aria intre 2 si 10 3 din cifra de afaceri. Uneori se pre'ede si un minim )arantat.
ceasta rede'enta achita dreptul de utilizare al marcii si insemnelor comerciale,
ser'iciile de care se $ucura $eneficiarul in cursul contractului, precum si informari,
pu$licitatea nationala, formarea profesionala permanenta, controlul ima)inii de marca in
intrea)a retea, e'entual ser'ici de colectie.
3.Conflictele intre semnatarii contractelor de franciza
*ontractul de franciza poate fi consideratd un contract de comert international, in
situatia in care prin raportul 7uridic ce se naste in $aza acestui contract se realizeaza o
operatie de comert e#terior sau de cooperare economica si tehnico!stiintifica.
2otri'it re)lementarilor romane @*odul de procedura ci'ilaA persoanele care sau
capacitate deplina de e#ercitiu pot con'eni sa solutioneze pe calea ar$itra7ului toate
diferendele patrimoniale care pot rezulta din contractul de franciza. 4 astfel de clauza
este denumita con'entie ar$itrala si poate im$raca fie forma unei clauze compromisorii
atunci cand este inscrisa in contractul de franciza, fie su$ forma unei intele)eri ulterioare
dupa i'irea unui liti)iu, intele)ere denumita compromis. 2artile pot sta$ili atat le)ea
aplica$ila raporturilor contractuale, facand trimitere la o anumita le)e pe care intele) sa o
aplice acelor raporturi care nu au fost re)lementate prin contract, cat si le)ea aplica$ila
liti)iilor care se 'or naste din contract, facand trimitere la o instanta 7udecatoreasca sau la
o instanta ar$itrala. stfel, potri'it art. &- din contractul cadru, partile pot ale)e ca
instanta competenta sa solutioneze liti)iile *urtea de r$itra7 *omercial International de
20
pe lan)a *amera de *omert si Industrie a ,omaniei. 2artile pot ale)e ca instanta ar$itrala
orice alta institutie de ar$itra7 permanenta. spectele de drept procesual sunt
re)lementate de catre le)ea forului, adica le)ea locului unde se afla instanta. :e
asemenea, caracterizarea si clasificarea actiunilor ar$itrale se fac potri'it le)ii procesuale
a forului.
*apacitatea procesuala a partilor tine de statutul personal al respecti'elor
persoane, fiind supusa le)ii nationale. Insa aptitudinea partilor in proces de a formula
aparari si de a pune concluzii in instanta intereseaza modul de functionare a 7ustitiei, de
aceea este supusa forului. *alitatea procesuala care apartine titularilor drepturilor
su$iecti'e este )u'ernata de le)ea care re)lementeaza fondul raportului 7uridicdd, care
poate fi le)ea forului sau le)ea straina. :reptul la actiune, interesul partii, o$iectul
actiunii si cauza actiunii sunt supuse, potri'it le)ii romane, le)ii care re)lementeaza
dreptul su$iecti' a carui ocrotire se cere prin ar$itra7. .i7loacele de pro$a sunt supuse fie
le)ii fondului, fie le)ii forului care este solutia in sistemele de drept comun.
dmisi$ilitatea pro$elor se discuta in functie de faptul daca pro$a este un act 7uridic sau
un fapt 7uridic. 2entru un act 7uridic admisi$ilitatea este re)lementata de le)ea locului
incheierii actului sau de le)ea aleasa de parti daca a'eau dreptul sa alea)a.
Sunt supuse le)ii forului9
!administrarea mi7loacelor de pro$a;
!aprecierea pro$elor;
!actele de procedura si termenele procesuale;
!procedura de 7udecata;
!caile de atac impotri'a hotararilor 7udecatoresti.
4rice sentita ar$itrala data in strainatate tre$uie in'estita cu titlu e#ecutoriu pentru
a fi e#ecutata pe teritoriul ,omaniei. ,omania a semnat con'entii internationale prin care
s!a o$li)at sa e#ecute sentintele ar$itrale date in alte state semnatare9
!*on'entia pentru recunoasterea si e#ecutarea sentintelor ar$itrale straine, New
Eor< 1%58;
!*on'entia europeana de ar$itra7 comercial international, 5ene'a 1%01;
!*on'entia pentru re)lementarea diferendelor relati'e la in'estitii intre state si
persoane ale altor state.
l). Incetarea contractului de franciza
1.*oduri de incetare
a.Cauzele naturale sunt cele comune tuturor contractelor precum decesul sau
lichidarea unuia dintre contractanti sau implinirea termenului contractului.
7Decesul sau lic!idarea
*ontractul este incheiat tinand seama de personalitatea celui interesat. :aca
acesta dispare este normal ca contractuls sa fie rupt. "endinta actuala este, in 1uropa, su$
recomandarea *11, ca clauzele care pre'ad decesul antreneaza automat incetarea
contractului sunt nule. 1ste prefera$il sa se pre'ada incetarea in cazul in care cei care au
cauza nu doresc sa continue contractul sau nu sunt competenti sa o faca.
21
:iferita este ipoteza in care inter'ine lichidarea 7udiciara sau redresarea 7udiciara
a unei societati care nu permite contractantilor sa rupa contractul daca 7udecatorul sindic
decide sa mentina contractul.
In contracte se pre'ede deo$icei un termen pentru succesori sa preia conducerea.
7Implinirea termenului contractului este distins intre contractele cu durata
determinata si cele cu durata nedeterminata.
$.%ontractul cu durata nedeterminata. In acesta ipoteza implinirea termenului
este pre'azuta contractual. +a capatul acestuia feicare parte isi reia li$ertatea.
*onsecintele sunt urmatoarele9
!in a$senta unei clauze de reconductiune tacita si daca relatiile contractuale nu
continua, $eneficiarul nu are drept de prea'izd deoarece acest termen este cunoscut de la
incheierea contractului;
!in cazul in care e#ista o astfel de clauza, tre$uie sa se acorde un prea'iz. In lipsa
unei acestei notificari $eneficiarul are dreptul sa prelun)easca contractul;
!chiar in lipsa unei astfel de clauze, daca partile continua relatiile contractuale,
tre$uie considerat ca respecti'ul contract pe durata determinata a fost reinnoit in aceleasi
conditii.
&.%ontractul pe durata determinata este rezilia$il din principiu in orice moment
de catre una dintre parti. 2artile sunt tinute sa respecte un anume prea'iz in cazul deciziei
de a rupe contractul.
4rdonanta 5261%%- pre'ede ca principiu ca partile sa!si acorde un prea'iz in caz
de intentie de incetare a contractului. (rancizorul ca si $eneficiarul tre$uie sa notifice
oficial celeilalte parti un termen care 'ariaza in functie de durata relatiilor contractuale de
pana atunci, de in'estitiile facute, de circumstantele care caracterizeaza fiecare relatie
contractuala.
2rincipiul de $aza este cel al respectarii dreptului contractantului care, in mod
necesar, tre$uie sa poata sa se or)anizeze astfel incat sa atenueze incon'enientele
incetarii.
In lipsa unui prea'iz din partea francizorului, aceasta datoreaza reparatii
$eneficiarului pentru intre) pre7udiciul suferit in domeniul comercial cat si material,
e'entual si moral.
:aca $eneficiarul rupe contractul fara prea'iz, francizorul ar putea sa ceara
despa)u$iri si interese $eneficiarului pro$and pre7udiciul sau.
&.Incetarea contractului din culpa unei parti
Se pot distin)e doua situatii9
!intr!un caz, contractulu contine o clauza rezolutorie;
!in alt caz, francizorul poate cere rezilierea 7udiciara.
7Clauza rezolutorie tre$uie sa pre'ada in termeni clari ca in caz de neindeplinire
de catre $eneficiar a uneia dintre o$li)atiile sales, punerea in aplicare a acestei clauze
dupa punerea in intarziere ramasa fara efect intr!un anume termen si prin scrisoare
recomandata cu a'iz de receptie care notifica acea neindeplinire a o$li)atiei. (rancizorul
nu tre$uie sa utilizeze in mod a$uzi' aceasta clauza, in a$senta unei neindepliniri reale a
o$li)atiilor.
In )eneral clauza acopera orice tip de neindeplinire a o$li)atiilor si pre'ede un
termen in care $eneficiarul poate repara aceasta lipsa.
22
/eneficiarul nu poate sa se sustra)a efectului automat al clauzei. *ontractul 'a fi
reziliat de plin drept, iar 7udecatorul nu poate decat sa o constate. Budecatorul nu poate
decat sa 'erifice corectitudinea punerii in aplicare a clauzei.
*lauza rezoluzorie poate actiona si impotri'a francizorului.
7Rezilierea judiciara. In acest caz 7udecatorul are o lar)a putere de apreciere in
aplicarea acestei clauze.
4 parte 'a in'oca culpa celeilalte parti in indeplinirea o$li)atiilor contractuale.
*ulpa tre$uie sa fie de o anumita )ra'itate care sa 7ustifice ruptura.:e cele mai multe ori
este o cerere su$sidiara atunci cand clauza rezolutorie antreneaza anumite du$ii in
mecanismul aplicarii lor sau 'aliditatea ei este incerta.
1ste ceruta in cauze de culpa )ra'a9
!francizorul poate cere rezilierea in cazul de neplata a rede'entelor sau a marfii,
incalcarea clauzei de e#clusi'itate, 'iolarea respectului pentru ima)inea marcii, 'iolarea
clauzei de intuitu personae in act de schim$are a conducerii $eneficiarului care nu a fost
acceptata, 'iolarea clauzei de nonconcurenta in cursul contractului.
!$eneficiarul. poate cere rezilierea daca francizorul nu respecta o$li)atiile de
apro'izionare, daca 'ioleaza clauza de e#clusi'itate, daca nu procedeaza la transmiterea
<now how!ului sau acesta se do'edeste ine#istent.
Inainte de a actiona in 7ustitie9
!tre$uie pusa in intarziere cealalta parte printr!o scrisoare recomandata cu a'iz de
receptie si sa se lase un termen pentru ca sa fie indreptata lipsa in indeplinirea clauzei
contractuale;
!tre$uie sa se adune pro$ele culpei celeilalte parti.
4rice )ra$a in ruptura contractului 'a fi consideratae catre tri$unalr ca culpa$ila.
2.'fectele rupturii
4rdonanta 5261%%- pune relatiile postcontractuale su$ semnul concurentei loiale9
$rt. '# (a incetarea relatiilor contractuale, relatiile postcontractuale se vor baza pe
regulile unei concurenteloiale. Francizorul poate sa impuna obligatii ferme fostului
beneficiar, asigurand astfel protejarea caracterului confidential al afacerii si, in special,
neutilizarea know how de catre o retea concurenta.
Unele efecte sunt imediate si 'or fi lichidate de catre parti in cate'a saptamani.
lte efecte se 'or intinde in timp si se 'or manifesta in timp.
a.'fectele imediate sunt efecte pri'ind marca, stocurile e#istente, materialul
imprumutat.
7*arca. "oate semnele distincti'e, marca, insemne, etichete, panouri pu$licitare,
tre$uie sa dispara, ele fiind proprietatea francizorului. :aca nu se procedeaza la
retra)erea insemnelor si sunt mentinute, faptul este )enerator de concurenta neloiala si
francizorul poate sa actioneze in consecinta. /eneficiarul poate fi actionat pentru
contrafacerea marcii.
7-tocurile e(istente. (rancizatul este proprietarul stocurilor si in lipsa unei
clauze speciale el tre$uie sa se ocupe de 'alorificarea acestor stocuri. In acelasi timp el nu
are dreptul sa faca acest lucru chiar daca nu se mai $ucura de insemnele francizorului.In
)eneral contractele pre'ad ca in caz de ruptura stocul sa fie preluat de francizor la un pret
pre'azut in a'ans sau determina$il la respecti'ul moment. ceasta preluare tre$uie sa fie
2&
ceruta e#pres de catre $eneficiar. lte contracte precizeaza ca $eneficiarul conduce
propria afacere si e#clud preluarea stocului de catre francizor.
Uneori nu se pre'ede nimic asupra acestui su$iect. *ulpa in ruptura contractului
poate influenta solutia 7udecatorului, preluarea stocului re'enid partii care a rupt
contractul.
7*aterialul imprumutat pus la dispozitie de catre francizor, mer)and de la
simple hartii de utilizare comerciala pana la dotari de prezentare tre$uie returnat.
&.'fectele pe termen lung. In primul rand este 'or$a de clauza de nonconcurenta
daca ea a fost pre'azuta. Se poate referi si la acte de concurenta neloiala.
*lauza de nonconcurenta interzice $eneficiarului pe durata contractului si pe un
anumit timp dupa contract de a acti'a intr!un domeniu identic in aceasi zona )eo)rafica.
*azurile de concurenta neloiala pot fi di'erse9 confuzie, deni)rare, dezor)anizare
interna a unei intreprinderi ri'ale, dezor)anizarea pietei.
Nu este necesara o clauza contractuala pentru ana7area raspunderii. stfel, (aptul
de a adera la o retea concurenta utilizand metodele transmise, de a pastra semnele
distincti'e ale marcii, de a face pu$licitate calitatii de fost $eneficiar pot fi considerate
acte de concurenta neloiala care 7ustifica plata unor daune interese.
3.Reinnoirea contractului
Uzual, contractele de franciza se incheie pe o perioada de 5!10 ani. :upa
e#pirarea acestei perioade, francizorul poate refuza continuarea si reinnoirea contractului.
:e asemenea, reinnoirile pot cuprinde si alte clauze, deoarece noile contracte se
rene)ociaza. (rancizorul poate creste rede'entele ce tre$uie platite, :e asemenea pot
aparea noi concurenti din parte altor $eneficiari prin reducerea ariei de e#clusi'itate
teritoriala.
28
.I.8I%9R,0I'
1.9!eorg!e 9!eorg!iu: 9&riel N. 5urcu Contractul de franciza.
Aspecte generale in Re+ista de drept comercial nr. 3;2<<< si nr. $1
=;2<<<
2.)iorel Ros Dreptul proprietatii intelectuale, 'ditura 9lo&al 8e(:
.ucuresti 2<<1
3.-maranda ,ng!eni: *agda )oloniciu: Camelia -toica: *onica
9a&riela 8ostun Drept comercial, 'ditura %scar Print: .ucuresti
2<<<
.>olanda 'minescu Legea brevetelor de inventie. Comentariu,
'ditura 8umina 8e(: .ucuresti 1??3
".%rdonanta 9u+ernului nr. "2;1??$ pri+ind regimul juridic al
francizei
#.8egea nr. $?;1??= pri+ind regimul juridic al francizei
$.0lorin Ciutacu Codul civil roman adnotat, 'ditura 5eora:
.ucuresti 2<<<

25