ECHOGRAFIE PEDIATRICA

Dr. A. SANTA

1. TORACE

SPATII EXAMINABILE ECHO:

Datorita continutului sau aeric, plaminul nu poate fi examinat echografic si,
de asemenea, nici acele organe care sint “mascate de cei doi plamini. Se pot examina
echografic doar acele regiuni toracice care, fie sint situate mai superficial decit
plaminul, fie prezinta “ferestre de examinare” neaerate (ficat, cord, mediastin), fie
acele grupe de patologie care modifica aspectul normal pulmonar, cu scoaterea
aerului din alveole. Aceste regiuni sint:
- SPATIUL PLEURAL
- MEDIASTINUL
- DIAFRAGMUL SI SPATIUL SUBPULMONAR
- PLAMIN (Numai atunci cind NU CONTINE AER sau aerul NU SE INTERPUNE
intre traductor si procesul patologic pulmonar)

- ANATOMIE NORMALA
Anatomia normala a spatiilor examinabile echografic nu prezinta nimic
deosebit, esentiala fiind fie situarea superficiala fata de plamin (spatiul pleural sau
subpulmonar), fie existenta unor organe cu continut fluid (cord) sau
parenchimatoase (ficat, splina,) ce sint folosite ca “ferestre” de examen.
- ABORD ECHOGRAFIC
De regula, echografia toracica este o metoda complementara, folosita ca
“adjuvant” in caracterizarea unor patologii descoperite prin alte metode imagistice
(in principal radiografia toracica), neexistind posibilitatea unui screening echografic
toracal in vederea descoperirii unei patologii. De aceea, abordul echografic este
determinat de topografia elementului patologic, precum si de Ferestrele echografice
care permit abordul acesteia.
- PATOLOGIE EXAMINABILA:
COLECTII PLEURALE
IN MAREA CAVITATE SAU LOCALIZATE
»1 Colectiile pleurale pot fi evidentiate echografic chiar si in cantitati mici, ele
prezentind imaginea unei “benzi” transsonice care se intrérpune intre plamin si
diafragm (in cazul pleureziei libere) sau intre peretele toracic (pleura parietala nu
este evidentiabila) si plamin (in cazul pleureziilor inchistate laterotoracic). De
remercat ca, la copil, atit radiografic, cit si echografic, colectiile pleurale se
distribuie predominant laterotoracic si nu atit de mult in unghiul costo-
diafragmatic! De asemenea, trebuie stiut ca multe din cauzele de pleurezie ale
copilului duc la cloazonari, inchistari sau organizari ale acestora (mai ales
stafilococia pleuro-pulmonara), acestea putind fi confundate de un ochi neavizat cu
formatiuni polichistice pleurale sau chiar pulmonare. Formarea de fibrina poate
mima asemenea mase solide sau polichistice.
MASE PLEURALE
l Masele pleurale (solide: mezoteliom, sarcom, metastaze etc. sau fluide: chiste
hidatice, abcese) sint usor de evidentiat atunci cind alte metode imagistice
(radiografia) stabilesc topografia lor, insa este foarte dificil uneor de stabilit daca
procesul patologic este cu adevarat pleural sau este pulmonar marginal, in contact
cu pleura.
PROCESE MEDIASTINALE
TUMORI, ABCESE, ANOMALII CONGENITALE
»1 Folosind aborduri subxifoidiene, parasternale sau suprasternale, este relativ
usor de examinat mediastinul, in cautarea unor procese de mari dimensiuni sau care
au caractere diferite de structurile anatomice normale (in primul rind in aceasta
categorie intrind formatiunile mediastinale chistice). Patologia cel mai des intilnita
la acest nivel este reprezentata de: patologie timica (hipertrofie timica, timom, alte
mase solide timice); patologie mediastinala( adenopatii, limfoame, tumori
mediastinale congenitale - benigne sau maligne - , formatiuni chistice - chist
bronhogen, chiste pericardice, pleurale, neuro-enterice, de duplicatie digestiva etc);
tumori neuronale (neurinoame, neuroblastoame - situate de obicei in apropiere sau
in contact cu coloana vertebrala toracala). De asemenea, abcesele pot fi evidentiate
si, atunci cind contin multiple imagini hiperecogene mici cu con acustic murdar,
etiologia anaeroba sau suprainfectia cu acestia este aproape sigura.
PROCESE PULMONARE CU CONTACT TORACIC
ABCES, CHIST, SECHESTRATIE, TUMORI
Aspectul acestora nu difera de cele descrise mai sus, evidentierea lor echografica
fiind posibila doar atunci cind exista in contact cu acestea o fereastra de examinare (perete
toracic, ficat, splina, mediastin).
»1 Desi secundar, rolul echografiei in patologia toracala este important, fiind
extrem de util in diagnosticul diferential al unor formatiuni radioopace toracale
(fluid versus solid, bule de gaz, calcifieri, incluziuni lipidice, aspectul peretelui -
subtire in chiste, mai gros in abcese si anfractuos in tumor ncrozate).

2. APARAT DIGESTIV

A. TUB DIGESTIV

- ANATOMIE
Anatomia tubului digestiv la copil nu difera de cea a adultului, motiv pentru care
nu va fi discutata in acest rezumat.
- PATOLOGIE

ESOFAG
REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN
ACHALAZIE

l La fel ca si la fat, unele entitati patologice esofagiene pot fi evidentiate

echografic cu succes, cu conditia ca pacientul sa fie cooperant sau sedat. Dilatarile
esofagiene din stenozele congenitale sau achalazie pot fi evidentiate, insa rolul
pasajului cu substanta de contrast ramine dominant. Atunci cind evidentierea
asofagului si a cardiei se fac cu succes, folosirea Doppler-ului (in modul Power)
permit demonstrarea refluxului gastro-esofagian, prin evidentierea semnalului de
curgere retrograda a fluidului administrat oral.

STOMAC
STENOZA HIPERTROFICA DE PILOR
PROCESE INTRALUMINALE
Dintre grupele patologice examinabile echografic la nivelul stomacului la copil,
stenoza hipertrofica de pilor poate fi evidentiata relativ usor. Pacientului i se umple
stomacul cu apa (oral sau pe sonda), Zona pilorica hipertrofiata avind un aspect tipic, de
formatiune ovala ce inchide brusc antrul piloric, simetrica, cu ecogenitate concentrica
(mucoasa hiperecogena, musculara hipertrofiata mai hipoechogena, seroasa hiperecoica).
Canalul piloric poate aparea ca o imagine dubla hipoechogena centrala in “tumora”
pilorica.
»1 Umplerea stomacului cu apa permite de asemenea evidentierea unor procese
expansive (rare la copil) la acest nivel.

DUODEN
STENOZE CONGENITALE, ATREZIE
»1 Semnul cardinal (patognomonic) al stenozei duodenale sete prezenta unei
“duble bule”, reprezentata de stomacul dilatat, umplut cu lichid si de duodenul
destins, cu acelasi continut. Desi diagnosticul este de cele mai multe ori radiologic,
echografia poate fi folosita cu succes la nou-nascut si chiar la fat pentru stabilirea
acestui diagnostic.

INTESTIN
INVAGINATIE
ENTEROCOLITA NECROTIZANTA
Desi clinicul este extrem de sugestiv, echografia poate fi extrem de utila in
diagnosticul invaginatiei intestinale, o examinare atenta si mai ales in perioadele de acalmie
ale suferintei copilului putind evidentia o imagine “tumorala” intraabdominala pe traseul
periombilical specific migratiei anselor invaginate, cu ecogenitate mixta, in straturi hipo si
hiperechogene, reprezentind ansele telescopate. De asemenea, in invaginatiile cu vechime
mica, se poate tenta dezinvaginarea prin clisma sub control echografic.
»1 Grava si frecvent letala, enterocolita necrotizanta poate prezenta semne
echografice, unele cu prognostic infaust, ca de exemplu prezenta de aer in porta,
ascita, nivelele hidrice intestinale.

B. FICAT, PANCREAS, SPLINA,

PARTICULARITATI
- FICAT SI PANCREAS PROPORTIONAL MAI MARI SI MAI
HIPOECHOGENE COMPARATIV CU ADULTUL
- DIMENSIUNI CORELABILE CU VIRSTA
- EXAMINARE DIFICILA LA COPILUL MIC (SEDAT !)

PATOLOGIE:
- FICAT
 CIROZA, FIBROZA, INFILTRATIE GRASA
ANOMALII VASCULARE (TROMBOZA PORTALA, BUDD-
CHIARI)
ABCES
CHIST HIDATIC
TUMORI (BENIGNE, MALIGNE)
TRAUMATISME (RUPTURA ORG., HEMATOM)
Nici una din grupele patologice de mai sus nu difera ca aspect echografic de cele
ale adultului, motiv pentru care nu vor fi reluate. De remarcat ca patologia tumorala
hepatica primara (hepatocarcinomul) este rara la copil, fiind mai frecvente limfoamele,
infiltratele leucemice sau metastazele (depozite secundare).
»1 Echografia hepato-reno-pancreatica in traumatismele copilului este
obligatorie, existind riscul rupturii de organ (organe mai friabile si proportional mai
mari la copil decit la adult), cu hematom intraparenchimatos, subcapsular (cu
posibilitatea ruperii in doi timpi) sau chiar cu dilacerarea organului si revarsat
hematic peritoneal, de rapiditatea si precocitatea diagnosticului depinzind
supravietuirea pacientului.

- PANCREAS
PANCREATITA
CHISTE, TUMORI
Nici patologia pancreatica pediatrica nu difera de cea a adultului, cu exceptia
unor boli rare (mucoviscidoza), dar care nu prezinta elemente de diagnostic
echografic patognomonice. De asemenea, trebuie remarcata extrema raritate a
tumorilor pancreatice primare la copil, precum si posibilitatea rupturii traumatice.
- SPLINA
ANOMALII
SPLENOMEGALIE
ABCES
CHISTE, TUMORI
TRAUMATISME
Patologia pediatrica la nivelul splinei sete mai bogata, existind atit unele boli
primare splenice, cit si boli cu determinism splenic in cadru patologic mai rar.
Anomaliile congenitale splenice mai frecvent intilnite sint splinele accesorii sau
splenunculi (ce pot fi confundati cu adenopatii in hilul splenic sau cu formatiuni tumorale
la acest nivel). Uneori se evidentiaza chiste congenitale splenice, izolate sau in cadrul unor
boli polichistice, cu determinism multiplu, reno-hepato-pancreatic. Splenomegalia este un
fenomen usor diagnosticabil echografic dar a carui etiologie se stabileste pe baze clinice
sau/si de laborator, randamentul echografiei in diagnosticul etiologic al splenomegaliei
fiind mic. Ca si cauze de splenomegalie, cele mai frecvente sint: anemiile, bolile
hematologice (leucemii, limfoame), sdr. Banti, hipertensiunea portala etc. Este de remarcat
ca limfoamele pot determina infiltrari difuze splenice sau procese localizate, cu aspect
tumoral. In acest din urma caz, aspectul echografic este aceala al tesutului limfatic in
general, adica intens hipoechogen, pretind la confuzii cu structuri fluide (abcese). Trebuie
remarcata lipsa intaririi acustice posterioare ca element ce semneaza natura solida a
leziunii.
»1 Traumatismele cu ruptura splenica si hematom prezinta caracteristici
identice cu cele hepatice (colectie fluida subcapsulara sau arie neomogena hipo-
hiperechogena intraparenchimatoasa), ele necesitind atentie deosebita data
frecventa hematomului splenic in doi timpi. Este obligatorie si examinarea Douglass-
ului in cautarea de minime colectii fluide peritoneale.