LIVIA MOCANU
DP) ta
FUNCIAR
Seer us)
TargovisteCapitolul I
NOTIUNEA, TRASATURILE DEFINITORII SI
DEFINITIA DREPTULUI FUNCIAR
4. NOTIUNEA DREPTULUI FUNCIAR
in functie de conditiile istorice, sociale si economice concrete, lichidarea
vechiului sistem funciar si crearea unui sistem funciar nou, reprezint un proces
complex si indelungat, ocupand o intreagi perioadi istoricd. Datorité caracterului
relativ unitar al acestor relatii sociale le putem considera ca forménd un obiect
distinct al unei ramuri a dreptului.
Evolutiile generale inregistrate in societatea roméneasc& dupa anul 1991
au determinat un proces amplu de formare gi afirmare a nei ramuri de drept noi,
distincte in cadrul sistemului juridic, dreptul funciar depasind stadiul unor simple
dezvoltari in cadrul ramurilor traditionale,’
‘Amploarea si profunzimea masurilor adoptate la nivel national au condus
Ja configurarea unui fascicul important de reglementari avind ca obiect reforma in
domeniul fondului funciar, regimul juridic general al proprietatii si al terenurilor,
circulatia juridic’ a terenurilor, cadastrul general sip
protectia juridicd a dreptului de proprietate. Aceste evolut
planul stiintelor juridice prin particularizarea unui nou obiect de reglementare de-a
ungul unor procese specifice, tehnicilor juridice originale avnd ca rezultat si
aparitia unor noi raporturi juridice,
‘Acest sector tot mai important al raporturilor sociale, unitar in primul
rand gratie valorilor sociale de maxim important pe care le ocroteste, este
reglementat de o legislatie distinct, ce tinde spre constituirea unui subsistem
juridic propriu. De altfel, specializarea si gruparea legislatiei in vederea
reglementarii unei anumite categorii de relatii sociale si constituirea intr-o ramurd
' Asupra problematicii generale a dreptului funciar, remarcém in special: Radu |.
Motica, Drept funciar, amenajarea teritoriulul $i protectia mediului, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 1899; Florin Series, Dept arar si droptfuncer, Esitura Lumina Lex, Bucuresti
2000; Florin Serieciu, Tratat teoretic si practic de Drept Funciar, vl. |, Edtura Lumina Lex,
Bucuresti, 2001.Livia Mocanu
de drept distincta este o tendingl logica in dezvoltarea stiintei dreptulu
{in acelasi timp, existenta unei ramuri distincte de drept — dreptul funciar —
este impus si de caracterul relativ unitar al actiunii sociale avand ca obiect dreptul
de proprietate asupra terenurilor de orice fel.
Dreptul funciar are un vadit caracter economic, marea majoritate a relatiilor
sociale agricole si funciare fiind intr-o legatura nemijlocita cu activitatile economice.
2. DREPTUL FUNCIAR CA RAMURA
DE DREPT AUTONOMA
2.1. Definitia dreptului funciar
Caracterul de sine-stititor al dreptului funciar este fundamentat
cexistenta unei categoriirelativ unitare de relatii sociale cu trisaturi specifice, rel
sociale reglementate printr-o categorie aparte de acte normative. Totodatd,
cexistenta dreptului funciar ca ramurd autonoma este fundamentata pe proprietatea
publica, privati si a altor forme legate de aceasta, care cuprinde majoritatea
terenurilor din tara noastra. De altfel, in absenta unei proprietati funciare nici nu s~
ar putea discuta despre un drept funciar autonom.
‘Avind in vedere specificitatea relatilor sociale care sunt reglementate prin
norme juridice speciale, distincte de alte norme, definim dreptul funciar ca fiind acea
ramurd distinct de drept care cuprinde ansamblul normelor juridice care
reglementeazérelajile sociale privitoare la terenurile ce alcdtuiesc fondul funciar al
Roméniei, proprietatea asupra acestora, precum si la regimul lor juridic.
Din definitia data de noi dreptului funciar rezulta c&:
- dreptul funciar este o ramurd a sistemului de drept roménesc, adic& o
totalitate de norme juridice;
~ avem de-a face cu 0 ramuri de drept distinct, autonoma, in sistemul
dreptului roménese;
aceasti ramura de drept este format din norme juridice necuprinse in
alte ramuri de drept, prezentind trisituri comune care le leaga intre ele. Normele
dreptului funciar sunt cuprinse in ,,izvoarele dreptului funciar” si formeazi
confinutul dreptului funciar;
= aceste norme juridice reglementeazi 0 categorie distincta de relatii
sociale nascute in procesul complex al reformei funciare din fara noastra.
Relatiile sociale cu privire la terenuri care fac obiect de reglementare al
dreptului funciar exist att intre particulari, intre acestia gi persoanele publice
rezultind astfel ci unele dintre aceste norme juridice apartin dreptului public, iar
* Dumitru Burghelea, Drept funciar si cadastnu romén, vol. |, Editura Moldova, lagi, p. 31Drept funciar
altele dreptului privat.
sisi unele norme juridice cuprinse in Legea fondului funciar nr.
18/1991' au caracterul unor norme juridice de drept public, iar altele se refera in
exclusivitate la relatiile sociale dintre particular
fn concluzie, se poate spune ca dreptul funciar sistematizeazi normele
juridice referitoare la terenuri, indiferent de caracterul acestor norme si indiferent
de izvoarele formale ale dreptului in care aceste norme sunt cuprinse.”
In doctrina francez4 intélnim definitia Dreptului Rural apropiata mult de
definitia data de noi dreptului funciar. Astfel, dreptul rural este constituit din
ansamblul normelor aplicabile exploatatiilor agricole, adic& a bunurilor si valorilor
care le compun si a oamenilor care traiesc, in mediul profesional (profesie
agricola), administrativ-economic (agro-alimentar) si geografic (spatiul rural).
Termenul de Drept Rural este refnut pentru ci el corespunde, in prezent, unei
traditii universitare si doctrinare franceze,’
2.2. Obiectul dreptului funciar
Obiectul reglement
gruparea normelor si institutiilor de drept in diferite ramuri in sistemul juridic dat.
Prin obiectul reglementarii juridice se infelege un grup de relatii sociale distincte
sau cu particularitati proprii, specifice.
Ca urmare a transformarilor care au avut loc in structura proprietatii
funciare din Romania, au luat nastere si se dezvolti continu o categorie de relatii
sociale privind terenurile ce constituie fondul funciar, proprietatea asupra acestora,
regimul lor juridic. Sunt relatii sociale cu trisituri specifice, care nu constituie
obiect de reglementare pentru nici-una dintre ramurile traditionale ale dreptului.
in cazul dreptului funciar, acest caracter specific sau particularitate
proprie a relatiilor sociale respective consta in legltura lor direct& cu proprietatea
asupra piméntului in sensul cel mai larg al cuvantului. Datorita acestei legaturi ele
dobandese acea trisitur’d comund care face ca aceste relatii sociale s& constituie
obiectul de reglementare al unei ramuri distincte, denumite drept funciar.
2.3.Metoda de reglementare in dreptul funciar
Prin metoda de reglementare se infelege modul in care statul actioneazi
asupra diferitelor categorii de relatii sociale, adic& cum le reglementeaza, cum face
* Legea fondului funciar nr. 18/1994 a fost publicaté in M.OF.p. I nr. 37 din 20.02.1991
$31 fost republicaté in M.OF.p. |. nr. 1 din 5.01.1996, in baza Legi nr. 168/1997, publicata in
MOK,p.|,nr. 298 din 4.11, 1987
# Radu |, Motica, Anton Trilescu, op. ct, p. 6.
* Louis Lorveliee, .Drottrurar, Ed. Masson, Paris, 1998, p. 1, 2 gi 11Livia Mocanu
a anumite norme juridice si se separe intr-o ramura de drept aparte. Metoda de
reglementare este priviti in literatura de specialitate drept un criteriu auxiliar
delimitare a ramurilor de drept, folosit alaturi de specificul obiectului reglement
juridice si subordonat acest
De regula, modul in care statul actioneazi asupra obiectului dreptului
funciar indica egalitatea juridica a partilor, prin care se infelege faptul c& una din
parti nu se subordoneaza celeilalte.
Acest lucru nu exclude metoda autoritarismului cdci statul foloseste in
scopul reglementarii relatiilor sociale si norme juridice imperative de la care partile
nu pot deroga prin acordul lor de voints.
24, Calitatea subiectelor raporturilor juridice
Relatiile sociale cu privire la terenuri care fac obiect de reglementare al
de tip
dreptului funciar au loc intre particulari (persoane fizice si persoane ju
privat), intre persoanele juridice de drept public (statul si unititile admi
teritoriale), precum si intre acestea din urma si particulari.
Ceea ce caracterizeazi raportul juridic de drept funciar, in ceea ce priveste
folosinta (exploatarea) terenurilor este c4, cel pufin unul din subiectele acestui raport
este 0 persoani fizicd sau o persoand juridic’, proprietar, uzufructuar, arendas,
concesionar, concedent care, dupa caz, are si calitatea de producdtor agricol.
in plus, legile previd adeseori atributii si rispunderi speciale pentru
subiectele raportului juridic de drept funciar in legatura cu folosirea rafionala a
terenurilor, asigurarea cultivarii terenurilor agricole si protectia solului.
2.5. Izvoarele dreptului funciar
Cénd ne referim la izvoarele dreptului funciar infelegem si utilizim
sensul formal, strict juridic, al nofiunii de ,,izvoare ale dreptului”. Asadar avem in
vedere formele de exprimare a normelor juridice, forma pe care o imbracd dreptul
jin ansamblul sau.”
Clasificarea izvoarelor dreptului funciar se face in functie de forta
Juridica a actelor normative in care sunt cuprinse normele juridice care aledtuiese
‘aceasta ramurd de drept.
~ Constitusia’ este cel mai important izvor al dreptului funciar deoarece
"Gh. Dobos, Teoria generalé a creptulu, Editura ARGONAUT, Cluj-Napoca, 1992, p. 219.
By |. Cralovan, Introducere in Teoria generalé a dreptulu, Editura ALL,
Bucugest, 1993, p, 52 gi ur,
* Constitutia Romaniei din 1991 a fost revizuita prin Legea nr. 429/2003, aprobata prin
referendumul national din 18-19 ociombrie 2003, confimmat prin Hotérarea Curji
10rept funciar
cuprinde norme care configureazi cadrul general al reglementirii in domeniul
proprietatii dar si norme care reglementeazit in mod expres anumite aspecte legate
de proprietate cum ar fi, formele proprietatii in Romania, bunurile care fac obiectul
exclusiv al proprietitii publice, regimul lor juridie, ocrotirea si garantarea
proprietati private etc. (art. 44 si art. 136);
Legile adoptate de Parlamentul Roméniei constituie urmatoarea
categorie importantd a izvoarelor dreptului funciar. Ele pun in aplicare normele
constitutionale, le detaliazd si stabilesc reglementiri proprii cu caracter general sau
special intr-un anumit domeniu de relatii sociale ce formeazi obiectul acestei
ramuri de drept. Legea fondului funciar a fost adoptata de cAtre Parlament la 14
februarie 1991 si a intrat in vigoare la 20 februarie 1991. Dintre problemele
importante abordate in cuprinsul acestei legi, mentiondm definitia fondului funciar,
clasificarea terenurilor, detinitorii de terenuri, domeniul public tal statu
stabilirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor, circulatia juridicd a
terenurilor etc.
O alt& lege importanta in dispozitii care intereseaza dreptul funciar este
Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 cu modificarile ulterioare' ce
stabileste intr-un capitol distinct, crteriile pentru delimitarea bunurilor, inclusiv a
terenurilor care aparjin domeniului public si privat al unitatilor administrativ-
teritoriale precum si regimul juridic al acestor bunuri.
ntrucat Codul civil cuprinde normele generale aplicabile dreptului privat,
le sale servese institutilor dreptului funciar;
- Decretele reprezinti 0 categorie importanta de izvoare ale dreptului
funciar. Un exemplu in acest sens il constituie Decretul-Lege nr. 42/24 ianuarie
1990 privind unele masuri pentru stimularea t&ranimi;
- Ordonantele Guvernului pot constitui izvoare ale dreptului funciar dac&
ele contin norme juridice care intereseazi aceasta ramurai de drept.
~ Hotiirarile Guvermului cu caracter normativ pot constitui izvoare ale
dreptului funciar. in materia aplic&rii legii fondului funciar cea mai importanti
hotardre a Guvernului este H.G. nr. 1172 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea
Regulamentuluiprivind procedura de constituire, atributiile si functionarea
comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privat asupra terenurilor, a
‘modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in
posesie a proprietarilor.>
= Ordinele si instructinile ministrilor si actele normative ale conduettorilor
dispozi
CConstitujonale nr. 3 din 22 octombrie 2008. Textul Constitute a fost pubicat in M. Of, pl,
11.767 din 31 octombrie 2008.
" Textul initial al Legit nr. 215/2001 a fost publicat in M.Of. nr. 204 din 23 aprilie 2001.
Legea administratiei publice locale a fost modificata gi completata prin O.U.G. nr. 74 din 24
‘mai 2001, Legea nr. 738 din 4 decembrie 2001, Legea nr. 216 din 23 aprilie 2002, Legea nr.
16! din 19 aprile 2008 gi Legea nr. 141 din 30 aprile 2004,
Decretul ~ Lege nr. 42/1990 a fost abrogat prin Legea nr. 18/1991, cu exceptia art. 8-11.
* H.G. nr. 1.172/2001 a fost publicata in M.Of. nr. 829 din 21 decembrie 2001,
uLivia Mocanu
celorlalte organe centrale de specialitate ale administratiei in domeniul agriculturit,
amenajdri teritoriului sunt si ele izvoare ale dreptului fuunciar.
- Actele organelor administratiei publice locale pot constitui izvoare ale
dreptului funciar daca au caracter normativ.
Jurisprudenta si doctrina, desi au un rol deosebit de important in
activitatea de elaborare a dreptului, nu constituie izvoare de drept.
12Drept funciar
Capitolul Ill
RELATIILE FUNCIARE SI RAPORTURILE
JURIDICE FUNCIARE
1, CONCEPTUL RAPORTULUI DE DREPT FUNCIAR
Raportul juridic de drept funciar este o specie de ,.raport juridic” astfel cd,
{n definirea sa trebuie pornit de la ceea ce inseamnd raport juridic, in general.
Se admite, in doctrind, c& raport juridic inseamna 0 relatie sociala
reglementata de norma de drept.
In consecinti, raportul juridic de drept funciar este 0 relatie sociala
reglementat de normele de drept funciar.
‘Norma juridica precede raportul juridic concret astfel co relatie social fir
norma juridicd, adic& nereglementaté prin regula de conduit, nu devine raportjuridic.
Normele juridice sunt reguli de conduita, generale si obligatori, insttuite
de catre stat si aplicate de oameni in relatiile dintre ei, in mod liber consimfit sau
prin forta de constrangere a statului.
Normele juridice care reglementeaz conduita oamenilor in domeniul
proprietatii funciare alcdtuiesc dreptul funciar obiectiv. Aceste norme juridice abstracte
se realizeazi in raporturi juridice concrete care, ca relatii sociale cu trasituri specifice,
‘constituie obiectul de regiementare al dreptului funciar. Aceasté transpunere in practic&
‘a normei juridice abstracte presupune intervenirea unui fapt social care, in conditile