Sunteți pe pagina 1din 52

Cuprins

SARCINA PENTRU PROIECT 3


INTRODUCERE 4
Capitolul I: PROIECTAREA SISTEMULUI DE TRANSPORTARE
5
A MĂRFURILOR
1.1 Datele inițiale 5
1.2 Modelarea rețelei de transport 6
1.3 Optimizarea transportului de mărfuri 9
1.4 Minimizarea distanţei parcurse 19
1.5 Întocmirea rațională a rutei de transportare 24
1.6 Consolidarea rutelor optime pentru companiile de transport 29
Capitolul II: TEHNOLOGIA ŞI ORGANIZAREA TRANSPORTĂ-
RII MĂRFURILOR 31
2.1 Tehnologia de transport a pieselor de schimb pentru autoturisme 31
2.2 Alegerea sistemului de transport tehnologic de livrare 32
2.3 Caracteristica elementelor sistemului de transport tehnologic de livrare 33
2.4 Amplasarea mărfurilor în caroseria vehicului 36
2.5 Întocmirea foii de parcurs și documentelor de transport 37
Capitolul III: ORGANIZAREA TRAFICULUI AUTOVEHICO-
LELOR PE RUTE 40
3.1 Determinarea duratei unei rotații și numărul acestora pe rută 40
3.2 Calculul indicatorilor tehnico-exploataţionali 43
CONCLUZII 49
BIBLIOGRAFIE 50

UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME


Mod Coala N.Document Semnat Data

Efectuat Litera Coala Coli


Verificat Şestenco N. Proiectarea sistemului 2 50
de distribuție
UTM
Contr.norm. a mărfurilor
Aprobat FIMIT IMT-151
Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 2
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Sarcina proiectului

Varianta 2

Proiectarea sistemului de transportare a produselor de curățire chimică


Cantitatea tipurilor de marfă – 3
Regiunea transportării: Teritoriul Republica Moldova, raionul Briceni
Zile calindaristice – Dc = 365 zile
Cantitatea transportării – Qn = 1500 tone pe an
Cantitatea expeditorilor – 6
Cantitatea destinatarilor – 8
Cantitatea ÎTA – 2
Celelalte date individual.

Data susținerii proiectului de curs: ____________________

Data eliberării sarcinii: _____________________________

Studentul grupei IMT - 151 __________________


Coordonatorul proiectului de curs Șestenco Natalia __________________

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 3
Mod Coala N.Document Semnat. Data
INTRODUCERE

Transportul – este activitatea care permite deplasarea de la un loc la altul, a persoanelor și


bunurilor, a materiei prime și a informației.

Transportul – este activitatea ce își capătă începutul, odată cu existența omului. Limitele fizice
ale organismului uman, au determinat descoperirea unei game variate de căi și mijloace de transport.

Transportul – facilitează accesul la resursele naturale și stimulează schimburile de bunuri


materiale pe diverse teritorii ale globului.

Ramura transporturilor, enumeră următoarele trei aspecte mari care îl caracterizează:

 Infrastructura transporturilor – cuprinde toată rețeaua de transport (străzi, autostrăzi, căi


ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte, etc.) și terminale de procesare
(aeroporturile, stațiile feroviare, autogările, etc.).
 Mijloacele de transport – cuprinde toată gama de mijloace tehnice de transportare
(autovehicule, trenuri, vapoare, aeronave, etc.) împreună cu toate aspectele ce țin de
proiectare, construcție, diagnoză și exploatare a autovehiculelor, trafic rutier, management.
 Gestiunea transporturilor – cuprinde activitățile de competență inginerească a
transporturilor, proiectărei rețelelor și sistemelor de transport, ce are ca scop optimizarea
sistemelor de transport, cresșterea siguranței transporturilor, protejarea mediului, etc.

Planificarea transportului de mărfuri – se efectuează în baza comenzilor expeditorilor, ținîndu-


se cont de capacitatea de transportare a mijloacelor de transport, care se află în dotarea
întreprinderilor de transport auto. Sistemele de transport proiectate, sunt cu atît mai optimale, cu cît
numărul comenzilor de transport este mai mare.

Analiza procesului de transport – exprimă neeficacitatea sistemului de organizare a transportului


de mărfuri și evidențiază neajunsurile esențiale, care sunt urmare a înțelegerei incorecte a legităților,
care funcționează în sistemele de transport a nivelului inferior (rute de transportare a mărfurilor).
Aceasta conduce la planificarea nemotivată a necesităților de resurse pentru îndeplinirea procesului
de transport.

Esențialmente în ramura transporturilor, stă economia de resurse în procesul de producție, ea poate


fi obținută la etapa planificărei procesului de transport, deoarece procesul de executare a
transportărei, producția de transport, se produce odată cu consumul ei.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 4
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Capitolul I. PROIECTAREA SISTEMULUI DE TRANSPORTARE A
MĂRFURILOR

1.1 Datele inițiale


Conform sarcinei proiectului de curs este necesar de a elabora sistemul de transportare lunar
pentru Qn = 1500 tone a 3 tipuri de detergenți chimici, pe perioada anului (durata Dc = 365 zile) din 6
depozite în 8 localități din raionul Briceni, Republica Moldova.
Datele inițiale pentru proiectare sunt:
- volumul planificat de mărfuri spre transportarea pe grupe de produse și expeditori specificați,
prezentate tabelar. (Tabelul nr. 1)

Tabelul 1. Ponderile planului de producție


Simbolizarea furnizorilor Tipul mărfii Cantitatea mărfii, t
А1 Detergent praf 140
Detergent lichid 90
Detergent praf 130
А2
Detergent lichid 150
Condiționer 140
Detergent lichid 110
А3
Condiționer 90
Detergent praf 80
А4 Condiționer 70
Detergent lichid 120
Detergent lichid 100
A5
Detergent praf 90
Condiționer 120
A6
Detergent lichid 70
Detergent praf 440
Detergent lichid 640
Condiționer 420
Total: 1500

- Cererea pentru mărfurile transportate pe fiecare tip cu detalierea specifică a destinatarilor


(plan-comandă pentru transportarea mărfurilor (Tabelul 2);
Tabelul 2. Plan-comandă pentru transportarea mărfurilor

Volumul de livrare în funcție de tipul de


Simbolizarea marfă, t Volumul total de
destinatarilor Condiționer mărfuri livrate, t
D. praf D. lichid
В1 55 80 30 165
В2 60 110 55 225
В3 40 50 45 135
В4 85 65 80 230

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 5
Mod Coala N.Document Semnat. Data
В5 30 95 25 150
В6 45 45 90 180
B7 50 115 35 200
B8 75 80 60 215
Total: 440 640 420 1500
- resursele disponibile pentru transportare (mijoacele de transport) în fiecare dintre
Întreprinderile de Transport Auto (ÎTA), care deservesc zona dată (cu scopul de a minimiza mersul în
gol se propune crearea ÎTA în localitățile cu destinatari cu cel mai mare volum de livrare. (ÎTA 1- B2,
ÎTA 2-B4);
- schema topografică a regiunii de transportare cu infrastructura drumurilor și străzilor pe care
se poate efectua transportarea mărfurilor, precum și amplasarea pe aceasta a furnizorilor,
destinatarilor și ÎTA (planul de transportare situațional) (Foaia 1 a părții grafice a proiectului de curs).

1.2 Modelarea rețelei de transport


Rețeaua de transport reprezintă sistemul de drumuri și străzi, preconizate pentru situații
concrete conform regulilor de circulație (calitatea drumurilor, capacitatea de trecere, mijloacele de
regulare a traficului rutier), pentru executarea transportării mărfurilor. Rețeaua de transport este
formată dintr-o totalitate de noduri și legături.
Nodurile rețelei de transport - reprezintă puncte pe schema topografică a regiunii de
transportare (puncte de colectare sau distribuție, intersectarea strărilor și drumurilor principale) cele
mai importante pentru identificarea celor mai scurte distanțe pentru toate componentele planului de
transportare. Porțiunile rețelei de transport pe care are loc mișcarea vehicolelor între două noduri
vecine se numește – legături.
Lungimile unităților individuale în practică se determină în mod direct prin măsurarea
distanțelor sau pe schema topografică a regiunii de transportare cu ajutorul curvimetrelor.
În ramificarea rețelelor de transport pot fi pînă la cîteva sute de noduri, de aceea există o
multitudine de opțiuni pentru traseul vehicolelor pe rețeaua de transport și apare necesitatea
identificării celei rezonabile. Alegerea criteriului optimal se determină în funcție de scopul propus.
Cel mai des se prevede minimizarea distanței parcurse de vehicol, astfel încît în aceleași condiții ale
traseului optimal după lungime să fie minimal din punct de vedere a duratei de timp și performanță a
vehicolelor și sinecostul transportărei.
Determinarea distanței optimale între nodurile rețelei de transport reprezeintă etapa cea mai
importantă a proiectării sistemului de transportare a mărfurilor. Pentru indentificarea soluției optimale
se folosesc diferite metode economico-matematice de programare liniară și dinamică, care permit
calcularea distanței atît manual, cît și utilizînd tehnica de calcul:

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 6
Mod Coala N.Document Semnat. Data
- metoda pontețialelor;
- metoda «метлы»;
- metoda dinamică.
Cel mai simplu dintre acestea este metoda potențialelor. Sarcina de identificare pentru cele
scurte distanțe între nodurile rețelei de transport se realizează prin următoarele metode:
1) Nodul, de la care trebuie determinată cea mai scurtă distanță, se atribuie potențialul vi = 0;
2) Se analizează toate legăturile, pentru care nodurile inițiale i au valoarea vi, iar cele finale j–
nu au;
3) Se definește valoarea potențialelor nodurilor finale vj prin următoare metodă:

vj = vi + lij, (1)

unde lij – lungimea legăturii (i – j), km


4) Legătura (i – j) se indică cu o săgeată;
5) Din toate potențialele obținute se alege cel cu valoare minimă, și avaloarea lui se atribuie
nodului final corespunzător.
Operațiile 2 – 5 se repetă pînă cînd nu vor fi atribuite potenţiale pentru toate nodurile rețelei.
Mărimea potențialelor corespunzătoare nodurilor, arată cea mai scurtă distanță de la nodul
inițial pînă la nodul respectiv, dar legăturile indicate cu săgeată formează cel mai scurt traseu de la
nodul inițial pînă la celelalte.
Luînd în calitate de reper cea mai scurtă rețea de conexiune ulterioară fiecărui nod, și calculînd
prin metoda potențialelor, poate fi obținut tabelul celor mai scurte distanțe între toate nodurile rețelei
de transport.
Graficul rețelei de transport pentru planul situațional este prezentat în figura 1.

Unde: A1- Briceni;


A2- Criva;
A3- Lipcani;
A4- Larga;
A5- Trebisăuți;
A6- Halahora de Sus.

B1- Drepcăuți;
B2- Hlina;

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 7
Mod Coala N.Document Semnat. Data
B3- Cotiujeni;
B4- Caracușenii Noi;
B5- Grimăncăuți;
B6- Bulboaca;
B7- Bălcăuți;
B8- Tabani.

A4

9
B3

11
B5
B4 3
B2 13 A1
8
7
A3 7 9
B8 B6
4
6 16 A5
10
B1

5
3
A6
B7
A2

Figura 1 – Graficul rețelei de transport


Nodurile acestuia, reprezintă toate punctele de expediere a mărfurilor și centrele cu pondere
maximală a livrărilor în microraioane, precum și întreprinderile de transport. Legăturile graf-ului
rețelei de transport reprezintă tronsonuri între noduri.
Determinăm cele mai scurte distanțe între nodurile graf-ului rețelei de transport, utilizînd pentru
aceasta metoda potențialelor.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 8
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Luăm drept punctul inițial al rețelei, succesiv fiecare nod, calculăm cea mai mică distanță între
furnizor și destinatari, valorile numerice ale cărora sunt reprezentate în tabelul 3.
Tabelul 3 – Cele mai mici distanțe între furnizor și destinatari
B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8
А1 34 21 11 8 3 11 18 7
А2 5 18 29 30 40 46 52 40
А3 6 7 18 19 29 35 41 29
А4 33 11 9 19 21 29 37 25
A5 39 27 19 14 11 4 23 14
A6 44 33 26 19 17 22 3 10

1.3 Optimizarea transportului de mărfuri

În dependență de amplasarea reciprocă a punctelor de acumulare a mărfurilor și a punctelor de


consum, apare direcționarea mărfurilor – rețea de transportare. Rețeaua de transportare in punctele în
care se intersectează drumurile este caracterizată de cantitatea de marfă, transportată pe o unitate de
timp (zi , săptămînă, lună, an)
Pentru fixarea optimală a mărfii, expeditorul efectuează metoda lineară de programare, care
permite de rezolvare a problemelor liniare sistemul de ecuație liniara, care are o infinitate de soluții
posibile.
Modelul problemelor de transport se efectuează în felul:

Σ xij = ai (i = 1, 2, ... , n), xij ≥ 0;


j

Σ xij = bj (i = 1, 2, ... , n), xij ≥ 0; (2)


i

Σ ai = Σ bj;
i j

Σ Σ cij · xij → min,


i j

unde i – nr de distribuitori;
j – nr de consumatori;
ai – restricții pe ofertă;
bj – restricții pe cerere;
cij – elemntele matricei ținte (distnța cea mai scurtă dintre punctele i și j);
xij – volumul de corespondeță între punctele i și j.
În calitate de criteriul optimal al sarcinii de transportare în cazul dat se utilizează minimum
lucrului de transportare prin executarea transportării mărfurilor conform planului. Sarcina se rezumă
la determinarea cantității de marfă care necesită transportarea de la fiecare expeditor destinatarului.
Rezolvarea problemei de transport de programare liniară se începe cu întocmirea planului de reper.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 9
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Planul de reper - este una din variantele rezolvării problemei ( nu este obligatoriu să fie optimal). Cea
mai efectivă metodă a întocmirii planului de reper este metoda preferinței duble. În esența acestei
metode, stă analiza elementelor matricei - după rînduri și coloanele tabelului, în procesul căruia se
evidențiază celulele cu elementul optimal. Acestor celule se atribuie o oarecare valoare numerică a
volumului transportării luînd în considerare limitele cererii și ofertei după care celulele libere ale
rîndurilor și coloanelor, care și-au folosit posibilitățile se omit. Numărul celulelor încărcare trebuie să
se egaleze cu mărimea bazei B:
В = n + m – 1, (3)
unde n – nr. rîndurilor din tabel;
m – nr. coloanelor din tabel.
În cazul în care egalitatea (5) nu se respectă, este necesar încărcarea celulelor libere cu
încărcătura 0. Totodată (3) va fi respectată, iar balansul pe rînduri și coloane a matricelor nu va fi
modificat.
Planul de reper, construit, este necesar de a fi verificat la optimizare, adică să răspundă la
întrebarea ”dacă sunt și alte soluții”, în conformitate cu care volumul transportat va fi mai mic decît
cel obținut în urma repartizării furnizorilor și respectivii destinatari în baza planului de reper.
Verificarea optimală se va efectua folosind metoda potențialilor, care este cea mai simplă.
Conform acestei metode, pentru evaluarea rezultatului optim, se selectează potențialele rîndurilor și
coloanelor în modul următor:
1) potențialul primului rînd este 0;
2) în dependență de celulele încărcate, sunt selectate potențialele altor rînduri și coloane, astfel
încît distanța de la fiecare celulă cij încărcată să fie egală cu suma potențialelor liniei și al coloanei în
care se află celula:
cij = Ni + Мj; (4)
3) în rezolvarea problemei în varianta optimă se obține că atunci cînd în fiecare celulă liberă
suma potențialelor nu depășește distanța indicată de aceasta:
cij ≥ Ni + Мj; (5)
4) dacă soluția găsită nu este cea mai optimală, găsim celula potențială la care diferența dintre
potențial și distață este:
Ni + Мj – cij → max; (6)
5) pentru celula cu potențial maxim se construiește un contur rectangular închis, astfel încît
toate unghiurile cu excepția unuia să fie localizate în celulele încărcate, iar un unghi să fie amplasat
într-o celulă liberă cu potențial mărit;

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 10
Mod Coala N.Document Semnat. Data
6) se determină unghiurile pozitive (+) și negative (–) ale conturului, considerînd, că primul
unghi pozitiv se află în celula cu potențial maxim pentru care se construiește conturul, iar pentru
următoarele unghiuri semnele se alternează;
7) se identifică cea mai puțin încărcată, care se află în unghiul negativ al conturului, cantitatea
mărfii, indicată în această celulă este exclusă din toate celelalte celule ocupate de unghiuri negative
ale conturului, și se însumează celorlalte celule, ocupate de unghiurile pozitive.
Planul de consolidare modificat în modul dat se verifică din nou dacă este optimal și pașii
descriși mai sus se repetă pînă cînd se găsește cea mai optimă versiune.
În tabelul 4 pentru marfa de tip întii (detergent praf) se înscriu datele inițiale necesare pentru
rezolvarea problemei ( volumurile mărfurilor furnizate de la fiecare furnizor, volumurile mărfurilor
procesate de către fiecare destinatar, cele mai scurte distanțe între punctele de ditribuție și cele de
consum).

Tabelul 4 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari ale detergentului praf

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 35 30 140 0
+35 75
-35
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 55 20 5 130 22
-35 50
+35
33 11 9 19 21 29 37 25
A4 40 40 80 15

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 90 6
45 45
Volumul

55 60 40 85 30 45 50 75 440
Potențialul

-17 -4 -6 8 3 -2 30 7

Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari se elaborează utilizînd metoda


preferinței duble. În primul rînd, se completează celula cu valoarea minimală a elementului țintă atît
pe verticală cît și pe orizontală.
Utilizînd formula (3) calculăm mărimea bazei В = 4 + 8– 1 = 11. Numărul celulelor încărcate în
tabelul 4 este egal cu 11, pentru construirea sistemului de potențiale este necesar de încă 11 – 11 =0

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 11
Mod Coala N.Document Semnat. Data
celulă încărcată. În o celulă introducem valoare nulă, care nu va schimba echilibrul pe coloane și
rînduri.
Construind sistemul de potențialuri utilizînd regula (4) și verificînd prin inegalitea (5) toate
celulele neîncărcate, identificăm celulele, pentru care inegalitatea (5) nu se respectă. Celula А2B7 are
potențial maxim, pentru care construim conturul А2B7 – А2B4 – А1B4 – А1B7. Cea mai mică
valoare numerică a tuturor unghiurilor negative – 35 se află în unghiul А1B7. Din toate unghiurile
negative ale conturului scadem 35, iar la toate unghiurile pozitive adunăm 35. Aceste modificări se
fac în primul plan îmbunătățit, și din nou determinăm potențialele rîndurilor și coloanelor (tabelul 5).

Tabelul 5 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari ale deterg. praf îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 30 140 0
35 75
5 18 29 +15 40 46 52 40
55 20 30
A2 40
-15 130 34
15
33 11 9 19 21 29 37 25
A4 40 40 80 27

39 27 19 -15 14 11 4 23 14
A5 90 18
45 45 +15
Volumul

55 60 40 85 30 45 50 75 440
Potențialul

-29 -16 -18 -4 3 -14 18 7

În al doilea tabel am obținut în celula A2B7 la fel o diferență mai mare, executăm conturul
A2B7-A5B7-A5B4-A2B4, cea mică valoare este 15, repetăm operația din tabelul precedent și
obținem tabelul nr. 6.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 12
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Tabelul 6 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari ale deterg. praf îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 -30 18 7
A1 +30 30 140 0
35 75
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 55 20 55 130 21

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 40 40 80 14

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 -30 30 45 +30 90 5
15
Volumul

55 60 40 85 30 45 50 75 440
Potențialul

-16 -3 -5 9 3 -1 18 7

Tabelul 7 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari ale deterg. praf îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 30 30 140 0
5 75
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 55 20 55 130 22
+40 -40
33 11 9 19 21 29 37 25
A4 40 40 80 15
-40 +40
39 27 19 14 11 4 23 14
A5 90 5
45 45
Volumul

55 60 40 85 30 45 50 75 440
Potențialul

-17 -4 -6 8 3 -1 18 7

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 13
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Tabelul 8 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari ale deterg. praf optimizat

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 30 30 140 0
5 75
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 55 60 15 130 22

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 40 40 80 8

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 90 5
45 45
Volumul

55 60 40 85 30 45 50 75 440
Potențialul

-17 -4 1 8 3 -1 18 7

Aceleași operații și proceduri le repetăm și aflăm planul optimizat de transport pentru al doilea
tip de marfă, detergent lichid.
Tabelul 9 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari ale deterg. lichid inițial

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 90 90 0

5 18 29 30 40 46 52 40
A2 80 70 150 29

6 7 18 19 29 35 41 29
A3 40 50 20 110 18
-45 +45
33 11 9 19 21 29 37 25
A4 +45 45 5 120 18
-45
70

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 100 7
45 45 10

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 14
Mod Coala N.Document Semnat. Data
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 70 -13
70
Volumul
80 110 50 65 95 45 115 80 640
Potențialul

-24 -11 0 1 3 -3 16 7

Tabelul 10 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari ale deterg. lichid


îmbunătăţit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 90 90 0

5 18 29 30 40 46 52 40
A2 80 70 150 38

6 7 18 19 29 35 41 29
A3 40 5 65 110 27
+5
-5
33 11 9 19 21 29 37 25
A4 45 5 -5 120 18
+5 70
39 27 19 14 11 4 23 14
A5 100 7
45 45 10
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 70 -13
70
Volumul

80 110 50 65 95 45 115 80 640


Potențialul

-33 -20 -9 -8 3 -3 16 7

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 15
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Tabelul 11 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari ale deterg. lichid final

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 90 90 0

5 18 29 30 40 46 52 40
A2 80 70 150 33

6 7 18 19 29 35 41 29
A3 40 65 110 22
5
33 11 9 19 21 29 37 25
A4 50 5 120 18
65

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 100 7
45 45 10
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 70 -13
70
Volumul

80 110 50 65 95 45 115 80 640


Potențialul

-28 -15 -9 -3 3 -3 16 7

Aceleași operații și proceduri le repetăm și aflăm planul optimizat de transport pentru al treilea
tip de marfă, condiționer.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 16
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Tabelul 12 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari al condiționerului inițial
B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

5 18 29 30 40 46 52 40
A2 30 55 45 10 140 0

6 7 18 19 29 35 41 29
A3 70 20 90 -11
+20
-20
33 11 9 19 21 29 37 25
A4 5 65 70 -19
+20 -20

44 33 26 19 17 22 3 10
A6 120 -26
25 35 60
Volumul

30 55 45 80 25 90 35 60 420
Potențialul

5 18 29 30 40 48 29 36

Tabelul 13 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari a condiționerului


îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

5 18 29 30 40 46 52 40
A2 30 55 45 10 140 0
-45 +45
6 7 18 19 29 35 41 29
A3 70 20 90 -11
-45 +45
33 11 9 19 21 29 37 25
A4 +45 25 45 70 -17
-45
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 120 -24
25 35 60
Volumul

30 55 45 80 25 90 35 60 420

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 17
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Potențialul
5 18 29 30 38 46 27 34

Tabelul 14-Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari a condiționerului îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

5 18 29 30 40 46 52 40
A2 30 55 0 55 140 0
-0 +0
6 7 18 19 29 35 41 29
A3 25 65 90 -11

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 45 25 70 -20
+0 -0
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 120 -24
25 35 60
Volumul

30 55 45 80 25 90 35 60 420
Potențialul

5 18 29 30 41 46 27 34

Tabelul 15 – Planul de consolidare de referință pentru furnizori-desinatari a condiționerului optimizat

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

5 18 29 30 40 46 52 40
A2 30 55 55 0 140 0

6 7 18 19 29 35 41 29
A3 25 65 90 -11

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 45 25 70 -19

44 33 26 19 17 22 3 10
A6 120 -24
25 35 60
Volumul

30 55 45 80 25 90 35 60 420

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 18
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Potențialul
5 18 28 30 40 46 27 34

1.4 Minimizarea distanței parcurse


Rutarea traficului– reprezintă stabilirea itinerarelor a vehicolelor sau ordinea de parcurgere între
punctele corespondente (furnizori și destinatari).
Pe același traseu pot fi transportate diferite tipuri de mărfuri, dar trebuie să corespundă
următoarea condiție: conform proprietăților tehnologice transportarea acestora poate fi realizată cu
unu și același vehicol. Respectiv, rutarea traficului poate fi realizată doar pe grupe de mărfuri, pentru
mărfurile a căror transportare este necesară o unitate de transport omogenă și nu necesită prelucrare
suplimentară (curățare, salubrizare, post-echipare etc.). Toate 3 tipuri de mărfuri din exemplul studiat,
conform parametrilor fizici reprezintă mărfuri uniforme, de aceea pot fi transportate cu același
vehicol.
Rutarea traficului se face separat pentru fiecare grupă de mărfuri în parte. Pentru a stabili
itinerarele, este necesar inițial de a determina planul optim de retur a vehicolelor goale.
Sarcina minimizării mersului în gol a vehicolelor mai poate fi soluționată utilizînd metoda de
distribuție, dar spre deosebire de consolidarea furnizorilor, pentru destinatari aceasta determină
mersul în gol minim a tuturor vehicolelor implicate în transportarea tuturor mărfurilor din grupa dată.
Sensul fizic al funcționalei, care pe parcursul rezolvării este supusă minimizării, este constituit din
valoarea sumară minimă a distanțelor parcurse de vehicole, iar sensul soluției sarcinii – implicarea
optimă a vehicolelor goale de la punctul de descărcare j pînă la punctul i al următoarei încărcări.
Elaborăm planul de consolidare pentru toate 3 tipuri de mărfuri, dar soluția sarcinii de
transportare a programării liniare nu va fi consolidarea optimă a furnizorilor pentru destinatari
conform criteriului lucrului de transportare minim, ci mersul în gol minim pentru toate vehicolele
care lucrează în sistemă, de la punctele de descărcare spre punctele următoare de încărcări (tabelul
16).
Tabelul. 16 Planul de întoarcere cu mers în gol inițial

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 150 230 0
80

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 19
Mod Coala N.Document Semnat. Data
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 165 110 420 33
+10
10 -10 135
6 7 18 19 29 35 41 29
A3 200 200 18

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 25 135 110 270 22

39 27 19 -10 14 11 4 23 14
A5 190 17
10 180 +10

44 33 26 19 17 22 3 10
A6 190 -16
190
Volumul

165 225 135 230 150 180 200 215 1500


Potențialul

-28 -11 -13 -3 3 -13 19 7

Tabelul. 17 Planul de întoarcere cu mers în gol îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 150 230 0
80
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 165 120 420 33
+10 -10
10 125
6 7 18 19 29 35 41 29
A3 200 200 18

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 25 135 110 270 22
-10 +10
39 27 19 14 11 4 23 14
A5 190 7
180 10
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 190 -16
190
Volumul

165 225 135 230 150 180 200 215 1500

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 20
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Potențialul
-28 -11 -13 -3 3 -3 19 7

Tabelul. 18 Planul de întoarcere cu mers în gol îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 150 230 0
80
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 165 25 95 -10 420 33
+10
125
10
6 7 18 19 29 35 41 29
A3 200 200 22

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 135 135 +10
270 22
-10
39 27 19 14 11 4 23 14
A5 190 7
180 10
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 190 -16
190
Volumul

165 225 135 230 150 180 200 215 1500


Potențialul

-28 -15 -13 -3 3 -3 19 7

Tabelul. 19 Planul de întoarcere cu mers în gol îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 21
Mod Coala N.Document Semnat. Data
34 21 11 8 3 11 18 7
A1 150 230 0
80
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 165 25 105 420 33
-125125
+125
6 7 18 19 29 35 41 29
A3 200 200 22

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 135 125 +125
270 22
-125
10

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 190 7
180 10
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 190 -12
190
Volumul

165 225 135 230 150 180 200 215 1500


Potențialul

-28 -15 -13 -3 3 -3 15 7

Tabelul. 20 Planul de întoarcere cu mers în gol îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 150 230 0
80
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 165 25 230 420 29

6 7 18 19 29 35 41 29
A3 200 200 18

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 135 0 270 18
-10 10 125 +10

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 190 7
180 +10 10 -10
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 190 -16
190
Volumul

165 225 135 230 150 180 200 215 1500

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 22
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Potențialul
-24 -11 -9 1 3 -3 19 7

Tabelul. 21 Planul de întoarcere cu mers în gol îmbunătățit

B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 150 230 0
+0 -0 80
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 165 25 230 420 29

6 7 18 19 29 35 41 29
A3 200 200 18

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 135 0 270 18
-0 0 135 +0

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 190 4
180 10
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 190 -16
190
Volumul

165 225 135 230 150 180 200 215 1500


Potențialul

-24 -11 -9 1 3 0 19 7

După efectuarea unor iterații intermediare prin metoda de mai sus, obținem planul optim de
retur a vehicolelor goale, prezentat în tabelul 22.
Tabelul. 22 Planul de întoarcere cu mers în gol optimizat

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 23
Mod Coala N.Document Semnat. Data
B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 Volumul Potențialul

34 21 11 8 3 11 18 7
A1 150 230 0
0 80
5 18 29 30 40 46 52 40
A2 165 25 230 420 29

6 7 18 19 29 35 41 29
A3 200 200 18

33 11 9 19 21 29 37 25
A4 135 0 270 18
135

39 27 19 14 11 4 23 14
A5 190 5
180 10
44 33 26 19 17 22 3 10
A6 190 -15
190
Volumul

165 225 135 230 150 180 200 215 1500


Potențialul

-24 -11 -9 1 3 -1 18 7

1.5 Întocmirea rațională a rutei de transportare

Etapa următoare de rezolvare a sarcinii de rutare reprezintă elaborarea planului de transportare


combinat, care este întocmit în baza planurilor optime de retur a vehicolelor goale de tipul
corespunzător și a planurilor optimale de consolidare a furnizorilor pentru toate mărfurile de tipul dat
(tabelul 23). În fiecare celulă a tabelului în partea superioară este prevăzut cantitatea sumară a mărfii,
care este necesară de a fi transportată din punctul de încărcare i în punctul de descărcare j, iar in
partea inferioară numărul automobilelor goale, care este necesar de a fi trimise din punctul de
descărcare j în punctul i al următoarei încărcări.
Tabelul 23 – Planul de transportare combinat
B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8
A1 30 120 5 75
150 0 80

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 24
Mod Coala N.Document Semnat. Data
A2 165 185 70 0
165 25 230
A3 40 90 65 5
200
A4 135 40 30 65
135 0 135
A5 90 90 10
180 10
A6 25 105 60
190

În unele celule ale planului combinat de transportare sunt 2 date: prima din partea superioară –
caracterizează volumul transportat în direcția dată, cealaltă – returul vehicolelor goale în direcția
opusă. Cea mai mică din valori arată capacitatea de încărcare pe traseul de tip pendul obținut.
Toate traseele de tip pendul se scad, cu indicarea mărimii traficului de pe acestea. Toate traseele
de tip pendul sunt raționale, deoarece valoarea coeficienților drumului parcurs a itinerarului tot timpul
este egal sau mai mare de 0,5.
La stabilirea traseurilor de tip pendul, valorile numerice ale volumului transportat pe acestea se
scad atît din datele de sus cît și cele de jos ale celulelor planului combinat. După identificarea
traseurile de tip pendul în planul combinat nu ramîn celule cu 2 descărcări. Totuși, suma datelor
superioare și inferioare pentru fiecare coloana și rînd trebuie să fie echivalente între ele.

Tabelul 24 Traseurile de tip pendul

Lungime, km
Traseu Cantitatea transportării, t
total Cu încărcătură
1. A1 – B5 – A1 6 3 120
2. A1 – B8 – A1 14 7 75
3. A2 – B1 – A2 10 5 165
4. A2 – B2 – A2 36 18 185
5. A2 – B4 – A2 60 30 70
6. A3 – B2 – A3 14 7 40
7. A4 – B3 – A4 18 9 135
8. A4 – B8 – A4 50 25 65
9. A5 – B6 – A5 8 4 90
10. A5 – B7 – A5 46 23 90
11. A6 – B7 – A6 6 3 105
Total 1140

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 25
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Tabelul 25 Efectuarea mersului inelar
B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8
A1 30 3 5 7
8 30 18 5
A2 160 18 30
160
A3 7 90 65 5 29
160
A4 40 30 21 25
70
A5 4 80 10
90 14
A6 25 3 60
22 85

Tabelul 26 Efectuarea mersului inelar


B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8
A1 25 3
8 25
A2 155 18 30
155

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 26
Mod Coala N.Document Semnat. Data
A3 7 90 65
155 35
A4 40 25 21 25
65
A5 4 80 5
85 23
A6 20 3 60 10
80

Tabelul 27 Efectuarea mersului inelar


B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8
A1

A2 130 18 30
130
A3 7 90 40
130 35
A4 40 25
19 40
A5 4 55 5
60 23
A6 20 3 35 10
55

Tabelul 28 Efectuarea mersului inelar


B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8
A1

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 27
Mod Coala N.Document Semnat. Data
A2 95 18 30
95
A3 7 90 5
95 35
A4 5 25
19 5
A5 4 20 5
25 14
A6 20
20

Tabelul 29 Efectuarea mersului inelar


B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8
A1

A2 90 18 30
90
A3 7 90 19
90
A4

A5 4 20
20 23
A6 20 3
22 20

Pentru fiecare celulă a tabelului, completată cu mărimea volumului mărfei de transportat, se


construiește un contur, astfel încît toate unghiurile pare să fie în celulele completate cu mărimile
fluxurilor de mărfuri, iar impare – în celulele cu capacitatea de transportare a vehicolelor goale.
Contururile obținute vor arăta traseurile circulare de mișcare a vehicolelor, înregistrate în tabelul
următor (tabelul 30).

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 28
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Tabelul 30 Traseele inelare de transportare a mărfurilor

Volumul Lungimea, km Coeficientul de


Traseu transportării, Cu folosire a
t Total traseului
încărcătură
1. A1 – B5 – A4 – B8 – A5 – B6 – A6 5t*7 230 82 0,36
– B7 – A1 – B8 – A3 – B2 – A2 –
B4 – A1
2. A1 – B5 – A4 – B8 – A6 – B7 – A5 25t*6 203 75 0,37
– B6 – A3 – B2 – A2 – B4 – A1
3. A2 – B4 – A4 – B8 – A6 – B7 – A5 35t*5 197 72 0,36
– B6 – A3 – B2 – A2
4. A2 – B4 – A4 – B8 – A5 – B6 – A3 5t*4 172 69 0,40
– B2 – A2
5. A2 – B4 – A3 – B2 – A2 90t*2 76 38 0,50
6. A5 – B7 – A6 – B6 – A5 20t*2 64 57 0,89
Total 600

Toate valorile numerice ale celulelor, care intră în traseul circular, se scad cu valoarea cea mai
mică a mărimilor, care caracterizează mărimea transportului de mărfuri pe acest traseu. Construirea
contururilor, și respectiv, indentificarea traseurilor circulare, se continuă pînă cînd nu vor rămîne
celule încărcate.
Volumul sumar al transportărilor pe traseurile circulare se determină ținînd cont de numărul
transportărilor cu încărcătură incluse într-o singură tură.
Raportul drumului parcurs cu marfă sumar Σlегi față de drumul sumar parcurs de vehicol (Σlегi +
Σlепi) se numește coeficientul de folosire a traseului βм:
βм = Σlегi / (Σlегi + Σlепi) (7)
unde lегi – distanța unei ture i cu marfă, km;
lепi – distanța undei ture de mers în gol, km.
Traseurile de transportare a mărfurilor, pentru care coeficientul de folosire a traseului este
minim 0,5, sunt numite raționale.
1.6 Consolidarea rutelor optime pentru companiile de transport

La etapa finală de stabilire a traseurilor, acestea trebuie întărite după Companiile de Transport
și de determinat punctul de încărcare a mărfurilor, de la care urmează a fi început traseul circular.
Drept criteriu pentru soluționarea acestei sarcini este asigurarea mersului în gol minim comun.
Traseul este întărit după ÎTA, căruia corespunde cea mai mică valoarea a parametrului estimat,
calculat conform formulei:

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 29
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Δlkij = lki + ljk – lji, (8)

unde lki – distanța de la CTk pînă la primul punct de încărcare i, km;


ljk – distanța de la ultimul punct de descărcare j pînă la CTk , km;
lji – distanța între ultimul punct de descărcare j și primul punct de încărcare i, km.

Calcularea parametrilor de estimat, pentru traseurile circulare, trebuie realizată pentru fiecare
punct de încărcare, totodată valoare minimală obținută va indica versiunea ordinii de ocolire a
punctelor de încărcare optimă.
Calculăm parametrii de estimare pentru fiecare traseu de tip pendul.
La întărirea traseurilor circulare este necesar de a se ține cont de toate ordinele de ocolire a
punctelor de încărcare posibile, numărul cărora, pentru fiecare traseu, va fi egal cu numărul de
transportări încărcate incluse în circuit. Efectuăm calculul parametrului estimat pentru fiecare
versiune ale traseului.
Pe coala 1 a părții grafice a proiectului de curs sunt prezentate datele inițiale și rezultatele
elaborării sistemului de transportare a mărfurilor.

Tabelul 31 Fixarea mersului pendular de ÎTA


Valorile parametrilor estimați, km
Traseu Companie de Companie de
transport-1 (B2) transport-2 (B4)
1. A1 – B5 – A1 42 16
2. A1 – B8 – A1 42 15
3. A2 – B1 – A2 26 52
4. A2 – B2 – A2 0 26
5. A2 – B4 – A2 0 0
6. A3 – B2 – A3 0 26
7. A4 – B3 – A4 64 38
8. A4 – B8 – A4 42 16
9. A5 – B6 – A5 60 34
10. A5 – B7 – A5 42 16
11. A6 – B7 – A6 74 48

Tabelul 32 Fixarea mersului inelar de ÎTA

Traseu Valorile parametrilor


estimați, km
Companie de Companie de
transport-1 transport-2
(B3) (B4)

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 30
Mod Coala N.Document Semnat. Data
1. A1 – B5 – A4 – B8 – A5 – B6 – A6 – B7 – A1 – B8 – A3 – 26 0
B2 – A2 – B4 – A1
2. A1 – B5 – A4 – B8 – A6 – B7 – A5 – B6 – A3 – B2 – A2 – 26 0
B4 – A1
3. A2 – B4 – A4 – B8 – A6 – B7 – A5 – B6 – A3 – B2 – A2 0 26
4. A2 – B4 – A4 – B8 – A5 – B6 – A3 – B2 – A2 0 26
5. A2 – B4 – A3 – B2 – A2 0 26
6. A5 – B7 – A6 – B6 – A5 60 34

Capitolul II. TEHNOLOGIA ŞI ORGANIZAREA TRANSPORTĂRII MĂRFURILOR


2.1 Tehnologia de transport a soluțiilor de curățire chimică

Mărirea eficienței transportărilor este rezultatul a îmbunătățirii tehnice a vehiculelor, precum și


a echipamentelor de manipulare, introducerea tehnologiilor progresiste, organizarea rezonabilă a
transportării de mărfurilor.
Perfecționările tehnice permit de a mări vitezele de circulație, de a reduce timpul de realizare a
operațiilor de încărcare-descărcare, de a mări volumul transportat ș.a. Sarcina tehnologiei permite de
a reduce durata și complexitatea transportării datorată micșorării numărului de operații realizate și a
etapelor procesului de transportare.
Prin tehnologia procesului de transportare a mărfurilor înțelegem modul de realizare a unui
proces de transportare stabilit prin separarea acestuia într-un sistem de etape și operații
interdependente succesive, care se realizează mai mult sau mai puțin concis și au ca scop atingerea
unei eficiențe maxime de transportare.
Sarcina tehnologiei – de a exclude operațiile nenecesare din procesul de transportare, de al
consolida. Esența tehnologiei de transportare a mărfurilor se prezintă prin două noțiuni fundamentale
– etapă și operație, cu ajutorul cărora se realizează un proces sau altul.
Etapa – un set de operații, cu ajutorul cărora se realizează un proces sau altul.
Operația - parte logică, omogenă și integră a procesului de transportare, orientată spre
realizarea unui anumit scop, efectuată de unu sau mai mulți executori.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 31
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Orice operație trebuie să asigure apropierea obiectului de control de scopul pus și să asigure
trecerea de la o operație la alta. Ultima operație a etapei trebuie să fie o conexiune introductivă în
prima operație a etapei următoare. Cu cît descrierea detaliată a procesului de transportare va
corespunde logisticii subiective, cu atît este mai mare probabilitatea atingerii unui efect maxim a
activității muncitorilor implicați. Tehnologiile elaborate trebuie să țină cont de cerințele legităților
economice fundamentale și în primul rînd ale legii îmbunătățirii productivității muncii sociale.
Tehnologia de transportare depinde în mare parte de caracteristica de transportare a mărfurilor.
Caracteristica de transportare a mărfurilor – o muțime de proprietăți, care definesc condițiile și
mijloacele tehnice pentru transportare, transbordaj și stocare a mărfurilor. În noțiunea de
„caracteristica de transportare” intră proprietățile fizico-matematice a mărfurilor, masa și gabariturile,
containerul și ambalajul, condițiile de păstrare, tehnologiile de transportare și transbordaj, precum și
proprietățile care determină gradul de pericol și condițiile de transportare.

Fiecare tip de marfă, la livrare are tehnologia sa de transportare:


1. Detergentul praf: se transportă în cutii a cîte 5kg, fiind amplasate cîte 72 cutii pe un
palet, fizate bine între ele cu ajutorul foliilor termocontractibile, iar paleţii avînd
dimensiunile de 1200/800 mm, respectiv lăţimea camionului de tip Renault Master
Grand Volume, cu care urmează a fi transportată marfa este de 2150mm iar lungimea
totală de 6620 mm, astfel lungimea remorcii fiind de 4380 mm, avînd posibilitatea să
încărcăm 6 paleţi a cîte 72 cutii fiecare, deci la un singur ciclu de transport vom
transporta 432 cutii de detergent praf, sau 2160kg;
2. Detergent lichid: la fel nu necesită tehnologii avansate la transportare, fiind amplasată
fiecare butelie de 5 litri de detergent lichid în cutii, a cîte 9 butelii în fiecare cutie, și cîte
12 cutii pe un palet, fizate între ele cu ajutorul foliilor termocontractibile, și de
asemenea în dependență de dimensiunile remorcii, cu care urmează a fi transportată
marfa (4380x2150mm), avînd posibilitatea de a încărca 6 paleți, a cîte 12 cutii fiecare, și
deci 648 butelii a cîte 5 litri fiecare, reieșind din calculele efectuate, avem spre
transportare 3240 litri la un singur ciclu de transport;
3. Condiționer: la fel nu necesită tehnologii avansate la transportare, fiind amplasată
fiecare butelie de 3 litri de condiționer în cutii, a cîte 12 butelii în fiecare cutie, și cîte 12
cutii pe un palet, fizate între ele cu ajutorul foliilor termocontractibile, și de asemenea în
dependență de dimensiunile remorcii, cu care urmează a fi transportată marfa
(4380x2150mm), avînd posibilitatea de a încărca 6 paleți, a cîte 12 cutii fiecare, și deci

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 32
Mod Coala N.Document Semnat. Data
864 butelii a cîte 3 litri fiecare, reieșind din calculele efectuate, avem spre transportare
2592 litri la un singur ciclu de transport.

2.2 Alegerea sistemului de transport tehnologic de livrare

Schema de transport tehnologic de livrare a mărfurilor este formată dintr-un set de elemente și
operații tipice, incluse în procesul tehnologic de transportare unic.
Introducerea mecanizării complexe a operațiilor de încărcare-descărcare și transport necesită
soluționarea unui șir întreg de întrebări relaționale:
1. Utilizarea tehnologiei raționale de manipulare a mărfurilor la depozitare;
2. Unificarea ambalajurilor;
3. Utilizarea mijloacelor de consolidare a suprafețelor pentru marfă;
4. Alegerea consensuală a mijloacelor de încărcare-descărcare și transport;
5. Utilizarea utilajului rulant special;
6. Proiectarea încăperilor pentru depozite și magazine, corespunzătoare cerințelor procesului
tehnic de transportare.
Factorii de bază, care determină alegerea schemei de transport tehnologic de livrare a
mărfurilor, sunt – tipul mărfii transportate și condițiile de producere și consum.
Ambalajul – este utilizat pentru transportarea, acumularea și depozitarea mărfurilor la toate
etapele fluxului de material. La alegerea ambalajului utilizat se ține cont de organizarea circulației de
la ultima operație tehnologică a distribuitorului pînă la prima operație tehnologică a consumatorului.
Materialul ambalajului și mentenanța acestuia trebuie să asigure integritate maximă a mărfurilor la
transportare, masa și dimensiunile spațiului de încărcare, la transportarea mărfurilor unitare în volum
mic, trebuie să ofere posibilitatea de a fi încărcate/descărcate manual.

2.3 Caracteristica elementelor sistemului de transport tehnologic de livrare


Cel mai popular tip de ambalaj pentru transportarea a orice marfă, sunt cutiile de carton care
permit, pe lîngă faptul de protecție, o stocare mai rapidă și mai eficientă în caroseria autoturismului.
Exemplu de cutie este prezentat în figura de mai jos.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 33
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Figura 1 – Cutie din carton cu strat de celuloză pentru transportarea mărfei.
În aceste cutii vor fi amplasate buteliile de detergent lichid și buteliile de condiționer, a cîte 9
butelii de detergent lichid sau 12 butelii de condiționer în cutie, iar cutiile vor fi amplasate pe paleţi
pentru a uşura procesul de încărcare/descărcare precum şi pentru a reduce timpul acestuia.
După cum am menţionat mai sus, detergentul praf va fi transportat în cutii de 5kg, astfel de cutii
sunt prezentate în figura de mai jos, la fel ulterior sunt reprezentate și buteliile pentru depozitarea și
transportarea detergentului lichid și a condiționerului.

Figura 2 – Cutie pentru depozitarea şi transportarea detergentului praf

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 34
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Figura 3 – Butelie pentru depozitarea şi transportarea detergentului lichid

Figura 4 – Butelie pentru depozitarea şi transportarea condiționerului

La transportarea mărfei am ales europaleţii care sunt prezente în figura de mai jos.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 35
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Figura 5 – Europalet

Ca mijloc de încărcare/descărcare v-om folosi un electrostivuitor de care v-or dispune toţi


expeditorii şi toţi destinatarii. Un astfel de stivuitor este prezentat în figura 6.

Figura 6 – Electrostivuitor de tip Toyota Traigo 24 (1,5tone)

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 36
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Tabelul 33 – Caracteristica tehnică a electrostivuitorului

Parametrii tehnicic Unitatea de Electrostivuitor de tip


măsură Toyota Traigo 24 (1,5 tone)
Capacitatea de ridicare Kg 1500
Viteza de mers cu încărcătură km/h 12
Viteza de mers fără încărcătură km/h 12,5
Viteza de ridcare a încărcăturii m/s 0,30
Viteza de ridicare fără încărcătură m/s 0,52
Viteza de coborîre cu încărcătură m/s 0,59
Viteza de coborîre fără încărcătură m/s 0,52
Înălţimea de ridicare mm 3310
Raza de bracaşi mm 1450
o
Unghiul de înclinare a dispozitivului de 5
ridicare
Timpul de înclinare a dispozitivului de s 5
ridicare
Masa kg 2930

2.4 Amplasarea mărfurilor în caroseria vehicului


Ca mijloc de transport a cestui tip de marfă am ales un camion cu bază lungă, datele referitor la
capacităţile de încărcare și caracteristicile tehnice ale vehiculului sunt prezentate în tabelul 34.
În acest autocamion, după posibilităţile care le acordă spaţiul său de încărcare, putem amplasa 6
paleţi;

Figura 7 – Autocamion de tip Renault Master Grand Volume (DCI 130)

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 37
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Tabelul 34 – Caracteristicile tehnice ale camionului Renault Master Grand Volume (DCI 130)

Modelul anului 2015


Tipul caroseriei Grand Volume 2 locuri – Comercial
Lungimea, mm 6620
Lăţimea, mm 2150
Înălţimea, mm 3250
Ţara de asamblare Franța
Masa totală cu încărcătură, tone 8,4
Capacitatea de încărcare, tone 6
Euro 5
Consumul de combustibil 7,2L/100km
Tipul suspensiei MacPherson cu arcuri din oțel

Cu ajutorul acestui mijloc de transport va fi posibilă o deplasare rapidă a cantității de marfă,


astfel asigurînd o distribuire la timp a acesteea.
Volumul maxim care poate fi transportat cu ajutorul acestui mijloc de transport este de
aproximativ 6 tone. Marfa va fi amplasată în caroseria vehiculului pe paleţi.
V-om amplasa marfa în dependenţă de comenzile primite, astfel încît pentru primul destinatar,
marfa acestuia să fie amplasată ultima, ca să nu pierdem timp pentru căutarea acesteia, şi
corespunzător tot aşa cu fiecare tip de marfă.

2.5 Întocmirea foii de parcurs și a documentelor de transport


Pentru transportarea mărfurilor se perfectează foi de parcurs cu anexe privind actele de
transportare însoțitoare. Actele de transportare și foile de parcurs ale camionului sunt documentele cu
regim special, prevăzute cu semne de protecție, care se înserează prin metoda tipografica în ordinea
stabilită ( cu serie și număr de evidență, stabilite centralizat).
Completarea foii de parcurs pentru camioane se realizează conform instrucțiilor, aprobate
corespunzător de Departamentul de Statistică și Cercetări Sociologice.
Foaia de parcurs reprezintă actul de bază, care certifică apartenența mijlocului de transport unei
persoane juridice sau fizice, care îndeplinește transportarea mărfurilor cu indicarea în aceasta a
destinației călătoriei și altor date stabilite.
Foaia de parcurs oferă șoferului dreptul la ieșirea mijlocului de transport din garaj ( locul de
staționare) pe traseele rețelei de transport, la îndeplinirea sarcinii stabilite, la intrarea mijlocului de

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 38
Mod Coala N.Document Semnat. Data
transport și a persoanelor care se află în aceasta pe teritoriul furnizorului sau destinatarului, dacă nu
este necesar perfectarea unu permis special.
Persoanele responsabile de perfectarea foii de parcurs, sunt responsabile personal de
autenticitatea datelor indicate în aceasta. Foaia de parcurs, îndeplinită respectînd regulile, se
eliberează șoferului sub semnătura persoanei împuternicite pentru aceasta doar pentru o singura zi de
lucru (schimb) cu condiția înapoierii de către șofer a foii de parcurs pentru ziua anterioară.
Foaia de parcurs, autentificată prin ștampila întreprinderii, care realizează transportarea
mărfurilor, la prezentarea de către șofer a documentului de identificare a identității, reprezintă temei
pentru primirea mărfii de către șofer pentru transportare, cu răspundere materială a întreprinderii care
îndeplinește transportarea mărfurilor.
În calitate de exemplu am adus mersul unui ciclu pendular, eliberat pentru a efectua 5 rotații
pentru a transporta marfa necesară pe ruta A1-B1-A1.
Distanța totală parcusă Ltot se determină ca diferența indicațiilor vitezometrului la întoarcerea
automobilului în ÎTA și plecare:
Ltot = 15842 km – 15642 km = 200 km (exemplu)
Distanța parcursă cu marfă Lînc se determină în dependență de distanța între furnizor și
destinatar ținînd seama de numărul curselor îndeplinite:
Lînc = 10 km * 5 = 50 km (exemplu)
Volumul de transportat Q se determină prin sumarea cantităților de mărfuri în tone, transportată
pe fiecare factură:
Q = 11,0 t + 11,0 t + 11,0 t + 11,0 t + 11,0 t = 55,0 t
Cifra de afaceri de transport de marfă P este calculată la înmulțirea volumului mărfurilor
transportate la distanța de transportat:

Р = ( 11 t * 10 km ) *5 = 550 t-km

Consumul de combustibil de exploatare la transpotarea mărfurilor Ge este compus din normele


de consum de combustibil raportate la distanța parcursă Gl și adaosul pentru transportatea îndeplinită
Gр.
Consumul de combustibil per distanța parcursă de automobil depinde de distanța totală parcursă
Ltot și norma liniară a consumului de combustibil gl, stabilit în litri per 100 km de drum parcurs pentru
modelul corespunzător al automobilului la mesul în gol al acestuia:
Gl = Ltot * gl / 100 = 200 * 7,2 / 100 = 14,4 Litri

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 39
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Adaosul pentru transportarea îndeplinită depinde de tipul combustibilului utilizat și este de pînă
la 2 l/100 t-km pentru benzină și de pînă la 1,3 l/100 t-km pentru diesel. Consumul suplimentar de
combustibil pentru lucrările de transport îndeplinite Gр se determină în dependență de cifra de afaceri
de transport de marfă reală Р:

Gр = Р * gр / 100 = 550 * 1,0 / 100 = 5,5 Litri

Consumul de combustibil de exploatare la mersul în pantă:


Ge = Gl + Gр = 14,4+5,5 = 19,9 Litri

Perfectarea actului de transportare însoțitor a mărfii (factură de expediţie) servește în calitate de


confirmare a încheierii contractului de transportare a mărfii. Factura de expediţie, de regulă, este
întocmită de furnizor. Factura de expediţie este utilizată pentru contul de circulație a bunurilor
materiale (înscrieri de ieșire la furnizori și intrare la destinatari), a rezultatelor lucrarilor efectuate de
autovehicol și pentru calcularea lucruărilor de transportare îndeplinite.
Furizorul sau întrepinderea de transport pînă la venirea automobilului înscrie în factura de
expediţie data de ieșire, denumirea, adresa, numarul de telefon/fax și conturile curente ale
organizațiilor care efectuiază plata pentru lucrările de transportare, descărcare și primire a bunuriloor
materiale indicate în document, precum și numelere/codurile furnizorului și destinatarului în spațiul
rezervat pentru aceasta; adresa punctelor de încărcare și descărcare, numărul și data contractului sau
comenzii în baza căruia se realizează lucrările de transportare.
După sosirea automobilului și încărcarea bunurilor materiale furnizorul, în baza foii de parcurs
prezentate de șofer, indică în factura de expediţie numărul foii de parcurs, numele și prenumele
șoferului, modelul și numărul de înregistrare a vehicolului, denumirea, adresa, conturile curente și
alte rechizite bancare. ÎTA, a cărei vehicol realizează transportarea mărfurilor, precum și codul
acestuia, denumirea mărfii transportare conform contractului sau cererii, precum și codul și marcajul
mărfurilor, în conformitate cu standardele internaționale.
Marfa se consideră primită spre transportare după ce șoferul transmite furnizorului un exemplu
semnat al facturei de expediţie. Marfa se consideră primită de destinatar după ce șoferul prin
semnatura în factura de expediţie confirmă primirea mărfii de la șofer și transmite al treilea exemplar
al facturei de expediţie.
La finisarea transportării și întoarcerii la ÎTA, șoferul predă 2 exemplare ale facturei de
expediţie autentificate de furnizor și destinatar prin semnătură și ștampilă și semnătura proprie
împreună cu foaia de parcurs persoanei responsabile de perfectarea documentelor de transportare.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 40
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Capitolul III. ORGANIZAREA TRAFICULUI AUTOVEHICOLELOR PE RUTE
3.1 Determinarea duratei unei rotații și numărul acestora pe rută

Un rol important în organizarea transportării mărfurilor pe trasee îl joacă utilizarea diferitelor


metode, care asigură:
- economisirea combustibilului;
- păstrarea calităților calitative ale mărfii transportate;
- îndeplinirea cerințelor tehnicii de securitate și cerințelor rutiere;
- protecția mediului înconjurător;
- îndeplinirea cerințelor legislației muncii;
- livrarea în termeni a mărfurilor în volume necesare.
Organizarea transportării mărfurilor pe trasee presupune soluționarea a 3 sarcini fundamentale
în organizarea procesului de transportare:
- organizarea mișcării automobilelor pe trasee;
- organizarea lucrărilor de încărcare-descărcare;
- organizarea timpului de muncă și timpului de odină pentru șoferi.
Organizarea miscării automobilelor pe trasee – normarea regimurilor de viteză pentru mișcare și
a timpului de staționare ale automobilului din diferite cauze, precum calcularea numărului necesar de
vehicole cu sarcină optimă.
La organizarea lucrărilor de încărcare-descărcare se soluționează sarcini selective, ținînd cont
de specificațiile tehnice și a caracteristicilor ambalajului mărfii, a mijloacelor de consolidare a
spațiilor pentru marfă, a vehicolului și mecanismelor de încărcare-descărcare, precum și coordonarea
regimurilor de lucru a lor.
La organizarea lucrului îndeplinit de șoferi, este necesar de a respecta cu strictețe regimul de
muncă și odihnă, rînduirea corectă a schimburilor de lucru, de a nu admite extenuarea fizică sau
psihică a șoferilor din cauza orelor suplimentare de muncă.
Un ciclu simplu de transportare a mărfii (o cursă) este compus din 4 elemente de bază:
încărcarea, transportarea propriu-zisă, descărcarea și pregătirea vehicolului pentru următoare
transportare. Aceste trasee de transportare se numesc de tip pendul. La ciclurile complexe de
transportare (trasee circulare) elementele de bază ale procesului de transportare la destinație a mărfei
se repetă de cîteva ori.
Timp de un rulaj, automobilul poate transporta Qc tone de marfă, productivitatea automobilului
pentru o cursă se determină conform formulei:
Qc = Σ (qn * γi), t, (9)

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 41
Mod Coala N.Document Semnat. Data
unde qn – sarcina nominală a automobilului, t, este determinată din caracteristicile tehnice date de
fabrica producătoare;
γi – coeficientul de utilizare a sarcinii la executarea unei < i > curse cu marfă, depinde de
proprietățile mărfii și metoda de transportare;
qri – cantitatea de marfă reală în tone, transportată la executarea unei < i > curse cu marfă.
Toate tipurile de mărfuri analizate pot asigura încărcarea pe deplin a vehicolului și fac parte din
clasa întii. Sarcina nominală a unui camion de tip Renault Master Grand Volume, este egală cu: 6
tone.
Numărul de rulaje Zr, care trebuiesc îndeplinite pentru asigurarea planului de transportare pe
traseul j, poate fi calculat prin următoare dependență:

Zr = Qj / Qr, un. (10)

Timpul rulajului pe traseul de tip pendular Tr se determină după formula:

Тr = tînc + tgol + td + tî, ore, (11)

unde tî şi td – respectiv timpul de staționare a automobilului la încărcare și descărcare, se determină


din normative, în dependență de caracteristicile mărfii și metoda de realizare a lucrărilor de încărcare-
descărcare, h;
tînc – timpul de mișcare încărcat, se determină în dependență de viteza tehnică; Vt, km/h și
lungimile cursei cu marfă lînc, km; tînc = lînc / Vt, h;
tgol – timpul de mișcare în gol spre punctul următoarei încărcări, se determină în dependență de
viteza tehnică Vt, km/h și lungimea mersului în gol lgol, km; tgol = lgol / Vt, h.
Pe traseul circular la ciclul complex, formula (11) poate fi prezentată în modul următor:

То = Σtî i + Σtînc i + Σtdi + Σtgol i, h, (12)

Ciclul de transportare pe traseu circular constă din cîteva curse, printre care în particular la
executarea procesului de transportare unele mersuri în gol pot fi egale cu 0.
La transportarea mărfurilor în rețea locală valoarea vitezei tehnice este relativ mică și se află, în
dependență de condițiile rutiere, în limitele 40-60 km/h. Pentru autocamionul Renault Master Grand
Volume, stabilim valoarea calculată a vitezei tehnice Vt = 50 km/h.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 42
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Durata de timp pentru încărcarea și descărcarea per cursă cu marfă este dedusă din calculul
normei specifice de timp pentru încărcarea mecanizată 1 tonă de marfă tl înc = 0,09 h, pentru
descărcarea mecanizată 1 tonă de marfă tl desc = 0,07 h, la volumul partidului qr = 11 t; tînc = tl înc * qr;
tînc = 0,09 * 11 = 0,99 h; tdesc = tl desc * qr = 0,07 * 11 = 0,77 h. La calcularea timpului de staționare la
efectuarea lucrărilor de încărcare-descărcare este necesare de a lua în seama numărul de curse
încărcate, care fac parte din rulaj.
În tabelul 35 este prezentat calculul duratei rotației și cantitatea necesară conform traseelor
raționale elaborate.
Schimbul de lucru al unui șofer, în care în afară de timpul de muncă pe linie se include și timpul
de pregătire pentru ieşire la linie (tpred = 0,3 ore, sau 18 minute pentru fiecare schimb) pentru
realizarea lucrărilor înainte de plecarea pe linie și dupa întoarcerea în ÎTA; durata pentru controlul
medical apriori ( pînă la 5 min pe schimb, sau tem = 0,08 h); timpul pentru distanțele parcurse
compensate, normată în dependență de distanțe dintre acestea și valoarea vitezei tehnice a
automobilului; de asemenea durata de staționare a automobilului pe linie din cauza șoferului.
Pontajul pentru șoferi poate fi realizat în două forme: zilnic și lunar (sumar). Prima formă
presupune regim de lucru cu timp de muncă și de odină normativ. În cazurile în care timpul de muncă
are o durată mai lungă decît cel normativ (Тserv = 8 ore), precum și atunci este necesar de a realiza
anumite lucrări în zilele de odihnă și sărbătoare, pontajul poate fi realizat sumar pentru toată luna.
În acest caz durata sumară a muncii pentru o lună nu trebuie să depășească soldul lunar al
timpului de lucru, indicat pentru toate categoriile de muncitori, iar munca peste normă în unele zile și
ieșirea la lucru în zilele de odihnă trebuie compensate prin reducerea muncii în alte zile și oferirea
zilelor de odihnă suplimentare.

Tabelul 35 Calculul timpului unei rotații și numarul de rotații necesare


Timpul de
Lungi Lungim așteptare, h Timp
Timpul
mea ea cu de Numărul
Traseul transportării de La La
totală, încărcăt realizar de rotații
mișcare,h încărcar descărca
km ură, km e, h
e re
1. A1 – B5 – A1 6 3 0.12 0,54 0,42 1.08 20
2. A1 – B8 – A1 14 7 0.28 0,54 0,42 1.24 13
3. A2 – B1 – A2 10 5 0.20 0,54 0,42 1.16 28
4. A2 – B2 – A2 36 18 0.72 0,54 0,42 1.68 31
5. A2 – B4 – A2 60 30 1.20 0,54 0,42 2.16 12
6. A3 – B2 – A3 14 7 0.28 0,54 0,42 1.24 7
7. A4 – B3 – A4 18 9 0.36 0,54 0,42 1.32 23
8. A4 – B8 – A4 50 25 1.00 0,54 0,42 1.96 11
9. A5 – B6 – A5 8 4 0.16 0,54 0,42 1.12 15
10. A5 – B7 – A5 46 23 0.92 0,54 0,42 1.88 15

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 43
Mod Coala N.Document Semnat. Data
11. A6 – B7 – A6 6 3 0.12 0,54 0,42 1.08 18
12. A1 – B5 – A4 – B8 – A5 230 82 4.60 3,78 2,94 11.32 6
– B6 – A6 – B7 – A1 –
B8 – A3 – B2 – A2 – B4
– A1
13. A1 – B5 – A4 – B8 – A6 203 75 4.06 3,24 2,52 9.82 25
– B7 – A5 – B6 – A3 –
B2 – A2 – B4 – A1
14. A2 – B4 – A4 – B8 – A6 197 72 3.94 2,70 2,10 8.74 30
– B7 – A5 – B6 – A3 –
B2 – A2
15. A2 – B4 – A4 – B8 – A5 172 69 3.44 2,16 1,68 7.28 4
– B6 – A3 – B2 – A2
16. A2 – B4 – A3 – B2 – A2 76 38 1.52 1,08 0,84 3.44 30
17. A5 – B7 – A6 – B6 – A5 64 57 1.28 1,08 0,84 3.20 7

În sistemul proiectat transportarea mărfurilor se va îndeplini doar în zilele de muncă (5 zile în


săptămînă). Aceast fapt este conex regimului de muncă a punctelor de încărcare. În legătură cu
aceasta este adaptată forma zilnică de pontaj, adică durata schimbului zilei de muncă este de Тserv = 8
ore. În așa caz durata medie a timpului la linie reprezintă:

Тl = Тserv – tpred – tem = 8 – 0,3 – 0,08 = 7,62 h.

3.2 Calculul indicatorilor tehnico-exploataționali

Eficiența utilizării vehicolului la transportarea mărfurilor este estimată prin cantitatea lucrărilor
de transportare pe unitate de timp, care depinde de modificarea măsurătorilor variați a lucrului
mijlocului de transportare, numiți indicatori tehnico-operaționali (ITE) de utilizare a vehicolului.
Sistema ITE, utilizată în transportul automobilistic, permite analizarea activității industrialo-
economice a ÎTA și identificarea dezavantajelor majore în activitatea de exploatare a acestuia. Toți
ITE se divizează în cantitativi și relativi.
Transportarea mărfurilor în sistem se voa realiza pe durata săptămînii și pe o perioadă
calendaristică Zc = 365 zile aceastea se vor repeta gп = 365 / 7 = 52 ori.
Conform datelor din tabelul 35, ținînd cont de timpul rulajului pe fiecare traseu Тri și cantitatea
acestora Zr identificăm orele de șofat de lucru pe traseuri pe perioada AOr care constituie :

АЧп = Σ (Тri * Zr) * gп / 1000, mii h (13)

Drumul parcurs de automobile sumar pe traseurile Ltot și drumul parcurs cu mărfuri pe durata

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 44
Mod Coala N.Document Semnat. Data
unui an Lînc se determină ținînd cont de drumul parcurs mediu pe fiecare traseu lînci, drumul parcurs
cu marfă lînc și numărul de rulaje pe fiecare traseu Nz:

Ltot = Σ (ltoti * Nz) * gп / 1000, mii km, (14)


Lînc = Σ (lînci * Nz) * gп / 1000 mii, km (15)

Principalii indicatori rezultanți de utilizare ai vehicolului pe trasee este volumul transportat de


mărfuri Q și cifra de afaceri de transport de marfă Р, care constituie:

Q = Σ (qri * Nzi) * gп / 1000, mii t, (16)


Р = Σ (qri * lînci * Nzi) * gп / 1000, mii t-km. (17)

Calculul se realizează pentru fiecare ÎTA, ținînd cont de întărirea traseelor după acestea și
rezultate se introduc în tabelele 36 și 37.
Numărul necesar de automobile în exploatare Ae se determină luînd în considerare durata medie
a timpului de serviciu a unui automobil:

AZe = AHe * 1000 / Тs, unități (18)

Pentru ÎTA-1: АZe1 = 1,69 * 1000 / 7,62 = 221,78


Pentru ÎTA -2: АZe2 = 9,17 * 1000 / 7,62 = 1203,41
Total: АZe = АZe1 + АZe2= 221,78 + 1203,41 = 1425,19

Таbelul 36 – Indicatorii tehnico-exploataționali ai lucrului autovehicolelor la ÎTA-1

Lungime
Cantitatea
a cu Parcurs total
Autoore pe de Prestații,
Traseu încărcătu pe trasee, mii
trasee, mii transport, mii t*km
ră, mii km
ore mii tone
km
1. A2 – B1 – A2 1,69 5 14,56 8,74 43,68
Total: 1,69 5 14,56 8,74 43,68

Таbelul 37 – Indicatorii tehnico-exploataționali ai lucrului autovehicolelor la ÎTA-2

Lungime
Cantitatea
a cu Parcurs total
Autoore pe de Prestații,
Traseu încărcătu pe trasee, mii
trasee, mii transport, mii t*km
ră, mii km
ore mii tone
km
1. A1 – B5 – A1 1,12 3,12 6,24 6,24 18,72

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 45
Mod Coala N.Document Semnat. Data
2. A1 – B8 – A1 0,84 4,73 9,46 4,06 28,38
3. A4 – B3 – A4 1,58 10,76 21,52 7,18 64,56
4. A4 – B8 – A4 1,12 14,30 28,60 3,43 85,80
5. A5 – B6 – A5 0,87 3,12 6,24 4,68` 18,72
6. A5 – B7 – A5 1,47 17,94 35,88 4,68 107,64
7. A6 – B7 – A6 1,01 2,80 5,60 5,62 16,80
8. A5 – B7 – A6 – B6 – A5 1,16 20,75 41,50 2,18 124,50
Totatl: 9,17 77,52 155,04 38,07 465,12

În prealabil specificăm valoarea coeficientului de emisie la linie e = 0,6 și determinăm


numărul necesar de automobile pe listă, din următoarea dependență:

Аs = АZe / (e * Ze), (19)

unde: AZe – auto-zile în exploatare, unit;


Ze – nr. zilelor calendaristice în perioada planificată, pentru care se determină indicatorii
tehnico-operaționali, Ze = 365 zile.
Pentru ÎTA-1: Аs1 = 221,78 / (0,6 * 365) = 1,01 ~ 1
Pentru ÎTA -2: Аs2 = 1203,41 / (0,6 * 365) = 5,50 ~ 6
Total: Аs = Аs1 + Аs2= 1 + 6 = 7

La calcularea autoorelor de exploatare este necesar de luat în considerare durata îndeplinirii


curselor nule. Distanța medie între locul de amplasare a ÎTA-1 pînă la punctele de încărcare și de la
ultimul punct de descărcare pînă la ÎTA-1 luăm drept lo1 = 20 km, pentru ÎTA-2 – lo2 = 30 km. Ținînd
cont de viteza tehnică medie Vt = 50 km /h, durata curselor nule constituie respectiv:

to1 = lo1 / Vt = 20 / 50 = 0,40 h;


to2 = lo2 / Vt = 30 / 50 = 0,60 h.

Presupunînd, că pe durata fiecărui schimb se v-a realiza o cursă nulă (lipsa curselor
neplanificate la ÎTA în timpul schimbului de muncă), autoore în exploatare constituie:

AHe = АHr + to * АZe / 1000, mii h, (20)

Pentru ÎTA-1: АHe1 = 1,69 + 0,40 * 221,78 / 1000 = 1,78 mii h,


Pentru ÎTA-2: АHe2 = 9,17 + 0,60 * 1203,41 / 1000 = 9,89 mii h,
Total: АHe = АHe1 + АHe2 = 1,78 + 9,89 = 11,67 mii h,

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 46
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Distanța medie parcursă de automobile pe durata unui an Ltot se calculează luînd în considerație
cursele nule, conform formulei, similar (20):

Ltot = Lrul + lo * AZe / 1000, mii km, (21)

Pentru ÎTA-1: Ltot1 = 14,56 + 20 * 221,78 / 1000 = 19,00 mii km,


Pentru ÎTA-2: Ltot2 = 155,04 + 30 * 1203,41 / 1000 = 191,14 mii km,
Total: Ltot = Ltot1 + Ltot2 = 19,00 + 191,14 = 210,14 mii km.

Numărul auto-zilelor în lucru se determină conform:

АZl = Аs * Zc, unități (22)


Pentru ÎTA-1: АZl1 = 1 * 365 = 365
Pentru ÎTA-2: АZl2 = 6 * 365 = 2190
Total: АZl = АZl1 + АZl2 = 365 + 2190 = 2555

Determinăm ITE relative pentru fiecare ÎTA și pentru sistem de transportate în totalitate.
Valoarea coeficientului de emisie se stabilește din dependența inversă (19):

e = АZe / АZl (23)

Pentru ÎTA-1: e1 = 221,78 / 365 = 0,61


Pentru ÎTA -2: e2 = 1203,41 / 2190 = 0,55
Total: e = 1425,19 / 2555 = 0,56

Coeficientul de utilizare a distanței parcurse poate fi determinat conform formulei, sismilare


după sens cu (7):

β = Lînc / Ltot (24)

Pentru ÎTA-1: β1 = 5 / 19 = 0,26


Pentru ÎTA-2: β2 = 131 / 191,14 = 0,69
Total: β = 136 / 210,14 = 0,65

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 47
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Distanța zilnică medie parcursă lmed și durata medie în serviciu Тs se determină conform:

lmed = Ltot * 1000 / AZe, km (25)

Pentru ÎTA-1: lmed1 = 19 * 1000 / 221,78 = 85,67 km


Pentru ÎTA-2: l med2 = 191,14 * 1000 / 1203,41 = 158,83 km
Total: lmed = 210,14 * 1000 / 1425,19 = 147,45 km

Тs = АHe * 1000 / АZe, h (26)

Pentru ÎTA-1: Тs1 = 1,78 * 1000 / 221,78 = 8,03 h


Pentru ÎTA-2: Тs2 = 9,89 * 1000 / 1203,41 = 8,22 h
Total: Тs = 11,67 * 1000 / 1425,19 = 8,19 h
Valoarea numerică a vitezei de exploatare Ve arată cîți km de drum parcurge în mediu, timp de
1 oră de muncă pe traseu fiecare automobil:

Ve = lmed z / Тs, km/oră. (27)

Pentru ÎTA-1: Ve1 = 85,67 / 8,03 = 10,67 km/h


Pentru ÎTA-2: Ve2 = 158,83 / 8,22 = 19,32 km/h
Total: Ve = 147,45 / 8,19 = 18,00 km/h

Distanța medie de transportare a mărfii lmed înc se determină conform:

lmed înc = Р / Q, km, (28)

Pentru ÎTA-1: lmed1 = 43,68 / 8,74 = 5,00 km


Pentru ÎTA-2: lmed2 = 465,12 / 38,07 = 12,22 km
Total: lcp = 508,80 / 46,81 = 10,87 km

Coeficientul de utilizare a capacității de încărcare  se determină conform:

 = Р / (qn * Lînc) (29)

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 48
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Pentru ÎTA-1: 1 = 30 / (6 * 5) = 1
Pentru ÎTA-2: 2 = 465,12 / (6 * 131) = 0,59
Total:  = 508,80 / (6 * 136) = 0,62

Productivitatea automobilului se determină în tone și t-km, conform:

WQ = Q / Аs, mii t (30)

Pentru ÎTA-1: WQ1 = 8,74 / 1 = 8,74 mii t


Pentru ÎTA-2: WQ2 = 38,07 / 6 = 6,35 mii t
Total: WQ = 46,81 / 7 = 6,69 mii t

WP = Р / Ас, mii t-km (31)


Pentru ÎTA-1: lmed1 = 43,68 / 1 = 43,68 mii t-km
Pentru ÎTA-2: lmed2 = 465,12 / 6 = 77,52 mii t-km
Total: lmed = 508,80 / 7 = 72,69 mii t-km

Rezultatele calculelor ITE de utilizare a automobilelor pe teritoriul ÎTA și integral pe sistemul


de transport proiectat se prezintă în tabelul 38.
Tabelul 38 – Indicatorii tehnico-organizaționali de utilizare a automobilelor

Valoarea
Denumirea indicatorului
ÎTA-1 ÎTA-2 Total
1. Numărul scriptic, un. 1 6 7
2. Auto-zile în serviciu, un. 365 2190 2555
3. Auto-zile în exploatare, un. 221,78 1203,41 1425,19
4. Capacitatea nominală de încărcare, t 6 6 6
5. Coeficientul de emisie la rută 0,61 0,55 0,56
6. Parcurs total, mii km 19,00 191,14 210,14
7. Parcurs cu încărcătură, mii km 7,28 77,52 84,8
8. Coeficientul de utilizare a parcursului 0,26 0,69 0,65
9. Autoore în exploatare, mii h 1,78 9,89 11,67
10. Parcurs mediu zilnic, km 85,67 158,83 147,45
11. Timp de serviciu, h. 8,03 8,22 8,19
12. Viteza de exploatare, km/h 10,67 19,32 18,00
13. Cantitatea de transport, mii tone 8,74 38,07 46,81
14. Prestații, mii t*km 43,68 465,12 508,80
15. Distanța medie de transportare, km 5,00 12,22 10,87

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 49
Mod Coala N.Document Semnat. Data
16. Coeficientul de utilizare a capacității de încărcare 1 0,59 0,62
17. Productivitatea autovehiculului, mii tone 8,74 6,35 6,69
18. Productivitatea autovehiculului, mii. t*km 43,68 77,52 72,69
CONCLUZII

În lucrarea dată am studiat cum să efectuez proiectarea cît mai productiv şi în acelaşi timp, cît
mai rentabil un sistem de distribuţie a mărfurilor, astfel am folosit cunoştinţele acumulate pe
parcursul perioadei de învăţămînt atît la obiectul ,,Transportul de mărfuri’’ cît şi la celelalte obiecte
de specialitate, cele mai des metode întîlnite şi aplicate în calculele pentru optimizare, fiind metodele
economico-matematice.
Am acumulat deprinderi de gestionare parţială a unei Întreprinderi care se ocupă cu transport de
mărfuri. În cele din urmă am efectuat calculele pentru asigurarea consumătorilor cu mărfurile
necesare, într-un timp cît mai redus, fiind analizate traseele cele mai apropiate.
Am studiat şi am efectuat calculele, cu implicarea tuturor indicatorilor tehnico-exploataţionali.
După aflarea cantităţii necesare de marfă, care urmează a fi transportată am ales mijlocul de
transport corespunzător, care poate satisface cerinţelor necesare.
Astfel în baza acestuia am calculat un şir de coeficienţi, printre care şi numărul necesar de
autocamioane.
În Capitolul I am proiectat sistemul de transportare a mărfurilor;
În Capitolul II am studiat tehnologia şi organizarea transportării mărfurilor;
Iar în Capitolul III am organizat traficul vehicolelor pe rute.

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 50
Mod Coala N.Document Semnat. Data
Bibliografie
1. Matematici aplicate în economie / Radu Despa/ Aura Din/ Cristina Coculescu/ Catalina
Visan/2012
2. Matematica pentru modelare economică Volumul I/ Tatiana Corina Dosescu/2011
3. Metode fundamentale de matematica cu aplicatii in economie/ Marius Giuclea, Costin Ciprian
Popescu/2009
4. Воркут А. И. Грузовые автомобильные перевозки. – Киев.: Высшая школа, 1982.
5. Заенчик Л.Г. Проектирование технологических карт доставки грузов автомобильным
транспортом: Справочно-методическое пособие / Л.Г. Заенчик, Р.Н. Кисельман, А.Л. Слицкий,
Под ред. Р.Н. Кисельмана. – К.: Тэхника, 1990. – 152 с
6. Metode de optimizare matematica cu aplicatii in economie/ Cristina Liliana Pripoae/2015
7. Вельможин А.В. и др. Грузовые автомобильные перевозки. М: Горячая линия –
Телеком, 2007
8. Справочник инженера - экономиста автомобильного транспорта / С.Л. Голованенко,
О.М. Жарова, Т.И. Маслова, В.Г. Посыпай; Под ред. С.Л. Голованенко. - 3-е изд., перераб. и
доп. - К.: Тэхника, 1991.-351 с.
9. Справочник инженера экономиста автомобильного транспорта / С.Л. Голованенко,
О.М. Жарова, Т.И. Маслова, В.Г. Посыпай: Под ред. С.Л. Голованенко.– 3-е изд., перераб. и
доп. – К.: Тэхника, 1991. – 351 с.

10. Алказ Ф.В., Тезек Ю.М., Кант С.В., Руссу В.А. Проектирование транспортных систем
доставки массовых грузов: Учебное пособие. – Кишинев: ТУМ, 2004. – 50 с. (№ 123

Лист
UTM 521.8 IMT FIMIT 251 ME 51
Mod Coala N.Document Semnat. Data