SEMIOLOGIE NEUROLOGICĂ

Prof. Dr. Marcel Pereanu

 CLASIFICARE

1. Semiologia motilităţii voluntare

2. Semiologia sensibilităţii
3. Sindroamele neurologice
topografice
1. Semiologia motilităţii voluntare

A. Sindromul de neuron motor

periferic
B. Sindromul de neuron motor
central
 A. Sindromul de neuron motor
periferic

a. Deficit motor
b. Hipotonie musculară
c. Atrofie musculară
d. Abolirea ROT
e. Fasciculaţiile musculare
f. Contracţia idiomusculară
g. EMG
h. Tulburări trofice
 a. Deficitul motor
 Poate fi de grad paretic sau plegic

Deficitul motor este localizat la
teritoriul medular, radicular şi
troncular lezat
Este afectată totalitatea mişcărilor
 din teritoriul afectat (motilitatea
voluntară, reflexă, automatică şi
sincinetică)
 2. Hipotonia musculară

 Inspecţie: pierderea reliefului

muscular normal
Palpare: mase musculare moi, flasce

Mişcările pasive (făcute de
 examinator) se efectuează cu
amplitudine crescută (de exemplu
proba călcâi-fesă sau antebraţ-braţ)
 C. Atrofia musculară
 Neuronul motor periferic constituie
centrul trofic al unităţii motorii
Localizată în teritoriul muscular

deservit de nervul lezat
Clinic: măsurarea circumferinţelor
 musculare la coapsă şi gambă şi
compararea cu cele de partea opusă,
presupus sănătoase
 d. Abolirea ROT

 Se datorează afectării căii eferente

(motorii) a arcului reflex medular
Reflexul achilian poate fi abolit la

persoane nevrotice
Manevra Jendrassik

 e. Fasciculaţiile musculare
 Se datorează afectării pericarionului
motor medular

Clinic: secuse musculare ritmice
involuntare, apar în repaus la nivelul
tegumentelor şi nu produc
deplasarea segmentelor de membru
Se observă la muşchiul deltoid,
 gambă, limbă, în special după
percuţia cu ciocanul de reflexe
 f. Contracţia idiomusculară

 Contracţie musculară locală, cu

durată mai lungă, obţinută prin
percuţie mecanică directă (cu
ciocanul de reflexe)
Este abolită precoce în miopatii
 Se evidenţiază cel mai bine prin

percuţia muşchiului deltoid
 g. EMG şi ENG

 EMG:
- în repaus: fibrilaţii, ULP,
fasciculaţii
- la contracţie maximă: traseu
simplu cu potenţiale gigante de
mare amplitudine
ENG:
 - VCN (VCM şi VCS) sunt
diminuate sau absente
 h. Tulburări trofice
 Tegumentele:
- subţiri, netede, palide sau cianotice, reci,
uscate
- în sindroame iritative: piele roşie şi fierbinte,
dureroasă, transpiraţie crescută
- ulceraţii atone la plante şi/sau degete
Fanerele:

- hipertricoză, unghii subţiri, striate şi încurbate
Sistemul osos
- osteoporoză (Rx)
 - în poliomielită: oprire a creşte rii osoase
 ETIOLOGIE

1. Leziune pericarională (sunt

caracteristice fasciculaţiile)
2. Leziune radiculară (anterioară
şi/sau posterioară)
3. Leziune tronculară
 1. Leziuni pericarionale

 Scleroză laterală amiotrofică (SLA)


Poliomielită acută şi cronică
Atrofie musculară spinală
 Boală Friedreich
 Siringomielie
Traumatisme vertebro-medulare

Ocluzia arterei spinale anterioare



 2. Leziune radiculară
 Fasciculaţiile lipsesc, se asociază tulburări
de sensibilitate cu caracter radicular
Afecţiuni ale coloanei vertebrale

(traumatisme, tumori, morb Pott)
Poliradiculonevrite
 Radiculite virotice
Arahnoidite

Tumori intrarahidiene



 3. Leziuni tronculare ale nervilor
periferici

 Apare un sindrom de afectare

senzitivo-motor cu caracter troncular
Mononeuropatii (median, cubital,

radial, SPE, SPI ş.a.)
Mononeuropatii multiple (DZ)
 Polineuropatii (DZ, etilism, uremie
ş.a.)

 II. SINDROMUL DE NEURON
MOTOR CENTRAL

 Denumit şi sindrom piramidal


Apare în leziunea neuronilor motori
corticali şi a prelungirilor acestora
(tracturile corticospinale şi
corticonucleare) care ajung la
neuronii motori spinali (pericarioni)
şi/sau neuronii motori ai nervilor
cranieni din trunchiul cerebral
 TABLOU CLINIC
 Deficit motor

Hipertonie musculară
Modificări ale reflexelor
 Clonus al rotulei şi piciorului
 Paraliziile afectează doar mişcările
voluntare

Atrofiile musculare lipsesc sau sunt
discrete
 Examinări paraclinice


 1. Deficitul motor
 Hemiplegie sau hemipareză

Pot fi parţiale:
- predominant faciobrahiale (ACM)
- predominant crurale (ACA)
- monoplegie/pareză facială, brahială,
crurală (IL)
Tetraplegie/pareză în leziuni medulare
cervicale
 Paraplegie/pareză în leziuni medulare T-L


 2. Hipertonie musculară
 Se datorează apariţiei spasticităţii
(rezistenţă la efectuarea mişcărilor
pasive)
Repartiţie inegală la membrul superior şi

inferior
Elasticitatea (în BP tonusul este plastic)

Fenomenul lamei de briceag
Fenomenul de diaskizis (hipotonie iniţială

în leziunile acute ale căilor piramidale)

 3. Modificări de reflexe
 ROT sunt vii, exagerate
 Reflexele cutanate abdominale sunt abolite

Reflexul cutanat plantar apare în extensie
(semnul Babinski)
Reflexele piramidale patologice (Oppenheim,

Rossolimo, Hoffmann)
Reflexul de triplă flexie (în recuperarea

leziunilor medulare severe)
Sindromul pseudobulbar (în afectarea

bilaterală a tractului cortico-nuclear) – apar
reflexe patologice: palmo-mentonier,
Toulouse
 4. Examinări paraclinice

 EMG şi ENG sunt în limite normale


Imagistica cerebrală (CT, RM) relevă
sediul şi natura leziunii cerebrale
care determină apariţia sindromului
piramidal
 Evoluţia sindromului piramidal

 Sindromul piramidal flasc, iniţial:

- hipo/atonie musculară
- ROT şi cutanate abdominale abolite
- semnul Babinski prezent
Sindromul piramidal spastic, tardiv:
 - spasticitate musculară
- ROT vii, cutanate abdominale absente
- clonus rotulian şi al piciorului
- semnul Babinski prezent
SEMIOLOGIA SENSIBILITĂŢII

1. Tulburările subiective ale

sensibilităţii
2.Tulburările obiective ale
sensibilităţii
3. Sindroame senzitive
 1. Tulburările subiective ale
sensibilităţii
 Durerile – consecinţa acţiunii unor procese
iritative la nivelul receptorilor sau nervilor:
- topografia (unde te doare?)
- evoluţia (continuă, remitentă, intermitentă)
- caracter şi intensitate (arsură, înţepătură)
Paresteziile – senzaţii nedureroase spontane
anormale (furnicături, amorţeli, urzicături)

Disesteziile – senzaţii care nu pot fi descrise de
către bolnav (dar îi produc discomfort)

 2. Tulburările obiective ale
sensibilităţii
 Exteroceptive (sensibilitatea superficială):
- tactilă
- termică
- algică
- epicritică diferenţiată
Proprioceptive (sensibilitatea profundă):
 - vibratorie
- mioartrokinetică
- barestezică
- simţul atitudinilor
a. Tulburările sensibilităţii tactile
 Tampon de vată, fir de aţă

Bolnavul cu ochii închişi numără cu
voce tare şi localizează atingerile
Se explorează comparativ cele două
 jumătăţi ale corpului
În leziunile medulare se determină
limita superioară a tulburărilor de

sensibilitate (localizarea procesului
patologic)
 b. Sensibilitatea termică şi
dureroasă (algică)
 Sensibilitatea termică
- se determină cu aparate specifice sau 2
eprubete cu apă rece (4oC) şi caldă (40oC)
care se aplică succesiv pe tegumente
- bolnavul are ochii închişi
Sensibilitatea dureroasă
 - se determină cu acul
- bolnavul cu ochii închişi relatează dacă
este atins cu vârful sau gămălia, dacă
înţepătura este dureroasă sau nu
 c. Sensibilitatea epicritică
diferenţiată
 Topognozia: localizarea cu ochii închişi a unui
excitant pe tegumente. Lipsa = atopognozie
Dermolexia: recunoaşterea cu ochii închişi a

cifrelor desenate pe tegumente. Lipsa =
adermolexie
Stereognozia: recunoaşterea prin pipăit, cu

ochii închişi, a formei obiectelor puse în
mână (morfognozie) şi a materialului din
care este alcătuit (hilognozie). Lipsa =
astereognozie
 B. Tulburările sensibilităţii
proprioceptive

 Simţul atitudinilor

Sensibilitatea mioartrokinetică
Sensibilitatea vibratorie
 Sensibilitatea barestezică – se
 solicită aprecierea greutăţii unor bile
cu suprafaţă egală, produse din
materiale diferite
 a. Simţul atitudinilor

 Proba indice-indice

Ochii închişi
Vârful degetului arătător de la o
 mână dusă pe vârful degetului
arătător al celeilalte mâini
 b. Sensibilitatea mioartrokinetică

 Efectuarea de mişcări pasive la

nivelul degetelor de la mâini şi/sau
picioare
Ochii închişi

Bolnavii relatează asupra sensului
 mişcării (sus/jos, lateral)
 c. Sensibilitatea vibratorie
 Diapazon de 128 Hz
 Se aplică pe suprafeţele osoase situate
direct sub piele: creasta tibiei, maleole,
apofize stiloide, degete
Când nu se mai percepe vibraţia,

diapazonul este mutat rapid într-un
teritoriu mai proximal, presupus normal
Abolirea sensibilităţii vibratorii = leziune
 de cordoane sau rădăcini nervoase
posterioare
 TULBURĂRI DE SENSIBILITATE
 Anestezie = lipsa de percepere a excitanţilor.
Poate fi totală sau parţială (disociaţie de tip
tabetic sau siringomielic)
Hipoestezie = perceperea redusă a

excitaţiilor
Hiperestezie = percepere exagerată

Cauzalgia = durere intensă + arsură +
fenomene vegetative (n. median)
 Hiperpatia = durere intensă şi persistentă
(leziuni talamice)

 3. SINDROAME SENZITIVE

A. Sindromul senzitiv al nervilor

periferici
B. Sindromul senzitiv radicular
C. Sindromul senzitiv medular
D. Sindromul talamic
E. Sindromul senzitiv cortical
 A. Sindromul senzitiv al nervilor
periferici

a. Sindromul mononeuropatic
(mononeuropatia)
b. Sindromul polineuropatic
(polineuropatia)
c. Sindromul de afectare al plexurilor
nervoase (plexopatia)
 a. Sindromul mononeuropatic
Manifestări iritative, subiective (pares-tezii,

dureri) localizate pe teritoriul unui nerv
- examenul obiectiv relevă hiperestezie
- presiunea şi elongaţia nervului sunt du-
reroase (ex. sindromul de tunel carpian)
- nevralgia = durere pe teritoriul unui nerv
fără semne obiective de afectare (ex.
nevralgia trigeminala)
Manifestări lezionale, obiective =
hipo/anestezie pe traiectul nervos

 b. Sindromul polineuropatic

 Tulburări de sensibilitate subiective şi

obiective simetrice şi ectromelice (mai
exprimate distal) “în mănuşe” sau “în
ciorap”
Pot fi disociate (tip tabetic, siringo-
 mielic)
Trecerea spre anestezie se face treptat
ROT sunt abolite



c. Afectarea plexurilor nervoase

 Tulburări de sensibilitate subiective şi

obiective localizate în teritoriul de
distribuţie a unui plex nervos
(cervical – “nevralgia cervicală”,
brahial, lombar, sacrat)
 B. Sindromul senzitiv radicular
 Tulburări de sensibilitate subiective
(parestezii, dureri)
- iradiere de-a lungul trunchiului nervos
exacerbate de eforturi fizice, tuse, strănut
- manevre de elongaţie pozitive
(Lasegue)
Tulburări de sensibilitate obiective
 - benzi radiculare de anestezie,
hipoestezie sau hiperestezie
Exemplu clinic: lombosciatica

C. Sindromul senzitiv medular

a. Disociaţia de tip siringomielic a

sensibilităţii
b. Disociaţia de tip tabetic a
sensibilităţii
 a. Disociaţia de tip siringomielic a
sensibilităţii
Pierderea sensibilităţii termo-algice şi
păstrarea sensibilităţii profunde
Etiologie:
- afectarea cornului posterior al măduvei
spinării şi al substanţei cenuşii centrale.
Tulburările de sensibilitate au caracter
“suspendat” (siringomielie, hematomielie, TU
medulare, ischemii centromedulare)
- leziunea fasciculului spino-talamic (cor-donul
lateral al măd. spinării şi trunchiu-lui
cerebral). Tulburările de sensibilitate sunt
contralaterale şi “cu nivel”
 b. Disociaţia de tip tabetic a
sensibilităţii
 Abolirea sensibilităţii profunde conştiente şi
păstrarea sensibilităţii termo-algice

Etiologie. Leziuni la nivelul:
- nervilor periferici: polineuropatii
- răd. posterioare: tabes, poliradiculonevrite
- cordoanelor posterioare medulare: mieloză
funiculară, b. Friedreich, MS, TU medulare
- trunchiului cerebral (sindr. Wallemberg)
- talamusului
- cortexului (sindromul de lob parietal)
 3. Sindromul talamic
 De partea opusă leziunii apar:
- tulburări subiective de sensibilitate:
parestezii, dureri (hiperpatie)
- tulburări obiective de sensibilitate:
hemihipoestezie superficială, hemianestezie
profundă
- hemianopsie laterală omonimă
- hemipareză (extindere la capsula internă)
- mişcări coreoatetozice, tremor intenţional
- mâna talamică
 Etiologia sindromului talamic

 Accidentul vasculare cerebral (IC,

HC)
Encefalită (SM)

Etilici cronici (encefalopatia Wernike)
 Tumori

 5. Sindromul senzitiv cortical
 Afectarea lobului parietal

Hemihipoestezie contralaterală
superficială şi profundă, niciodată
anestezie
Subiectiv apar parestezii şi (rareori,
 doar în leziuni iritative) durere
Fenomenul de inatenţie tactilă
Etiologie: AVC, TU, epilepsie



SINDROAME NEUROLOGICE
TOPOGRAFICE

A. Sindroame medulare
B. Sindroame de trunchi cerebral
C. Sindromul cerebelos
D. Sindroame corticale
 A. Sindroame medulare
a. Sindromul de secţiune completă
- acut
- cronic
b. Sindromul de hemisecţiune
(Brown-Sequard)
c. Sindromul centromedular
(Schneider)
d. Sindromul cordonal posterior
 a. Sindromul de secţiune
completă acut
 Sublezional apar:
- tetraplegie flască (leziuni cervicale) sau
paraplegie flască (leziuni toraco-lombare)
- hipotonie cu creşterea amplitudinii mişcărilor
pasive (călcâi-fesă)
- abolirea ROT şi cutanate abdominale
- anestezie “cu nivel” pentru toate
sensibilităţile
- tulburări sfincteriene pentru urină şi fecale
- tulburări vegetative: vasomotorii (hipoTA),
de termoreglare (hipotermie) şi de sudoraţie
 Sindromul de secţiune medulară
cronic
Apare la câteva luni după faza acută

Tetrapareză sau parapareză spastică
ROT vii, clonus, Babinski prezent bilateral
Reflexul de triplă flexie la stimuli tactili ai

plantei
Activitatea vezico-rectală devine reflexă
Apar tulburări trofice tegumentare de
decubit (escare) şi infecţii urinare


 Etiologie
 Traumatisme vertebro-medulare (căderi
de la înălţime, accidente de circulaţie,
arme albe, de foc)
Mielite transverse virale sau microbiene

Ischemii medulare cu mielomalacie
 Hemoragii intramedulare (malformaţii
vasculare ?)

Abcese şi hematoame epidurale


 b. Sindromul de hemisecţiune
medulară (Brown-Sequard)
 Homolateral:
- hemiplegie (leziune cervicală) saumonoplegie
crurală (toraco-lombară)
- abolirea sensibilităţii profunde “cu nivel”
- paralizie vasomotorie: tegumente reci,umede
Heterolateral:
- abolirea “cu nivel” a sensibilităţilor tactile şi

termoalgice
Etiologie: traumatisme vertebro-medulare, TU


 c. Sindromul centromedular
(Schneider)
La nivelul leziunii:

- disociaţie de tip siringomielic “suspendată”
a sensibilităţii
- amiotrofii, ROT abolite, tulb. vasomotorii
tegumentare (afectarea cornului lateral)
Sub nivelul leziunii
- sindrom bipiramidal: ROT vii, Babinski +

- tulburări de sensibilitate profundă “cunivel”
Etiologie: siringo- şi hematomielie,
mielomalacie

 d. Sindromul cordonal posterior
Subiectiv:

- dureri fulgurante la trunchi şi porţiunea proximală
a membrelor
Obiectiv:

- afectarea sensibilităţii profunde
- ROT abolite
- hipotonie musculară
- tulburări de coordonare (indice-nas, călcâi-
genunchi)
- mers ataxic, talonat, agravat la închiderea ochilor
Etiologie: tabes, SM, b. Friedreich, anemie pernicioasă,
TU medulare posterioare, ischemii a. spinale poster.

C. SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRAL

a. Sindroame bulbare
b. Sindroame protuberanţiale
c. Sindroame pedunculare
 a. Sindroame bulbare

 Sindromul Jackson

Sindromul Vernet
Sindromul Tapia
 Sindromul Schmidt
 Sindromul Avellis
Sindromul Wallemberg

Sindromul Dejerine



 Sindromul Wallemberg
Bulbul dorsolateral (retroolivar)
Homolateral:
- tulb. de deglutiţie şi fonaţie (Ncl. ambiguu)
- hipoestezia hemifeţei (Ncl. trigemen)
- sindr. Claude-Bernard-Horner (simpatic)
- sindrom neocerebelos (căile
spinocerebeloase)
- greţuri, vărsături, sughiţ rebel latratament
- sindr. vestibular central (nistagmus, vertij)
Heterolateral:
- hemianestezie cu disociaţie tip siringomielic
 b. Sindroame protuberanţiale
 Sindromul Millard-Gubler (jumătatea punţii)
- homolateral: pareză de VII de tip periferic,
eventual VI
- contralateral: hemipareză/plegie
Sindromul Foville de tip inferior (puntea caudală):
 - deviere conjugată a GO spre membrele paralizate
(“îşi priveşte membrele paralizate”)
- contralateral: hemipareză/plegie
Sindromul Foville de tip superior (puntea rostrală):
- deviere conjugată a GO spre leziunea cerebrală
 (“îşi priveşte leziunea”)
- contralateral: hemipareză/plegie
 c. Sindroame pedunculare
 Sindromul Weber
- homolateral: pareză de III
- heterolateral: hemipareză/plegie
Sindromul Parinaud
 - paralizia mişcărilor conjugate ale GO în sus
şi/sau în jos
Oftalmoplegia internucleară
- “one and a half syndrome”- un GO este
 imobil, la celălalt este posibilă doar abducţia
4. SINDROMUL CEREBELOS

A. Hipotonia musculară
B. Tulburări ale ortostaţiunii
C. Tulburări de coordonare
 A. Hipotonia musculară

 La palpare – scăderea tonusului

muscular
Amplitudinea mişcărilor pasive este

crescută (călcâi-fesă, antebraţ-braţ)
Reflexul rotulian este pendular (lipsa
 de contracţie tonică a cvadricepsului)
 B. Tulburări ale ortostaţiunii şi
mersului

 Tulburări ale ortostaţiunii mergând

pînă la astazie
Tulburări ale mersului care devine

ataxic, ebrios, ezitant
Se datorează afectării vermisului

C. Tulburări de coordonare

a. Dismetria
b. Dissinergia
c. Disdiadocokinezia
d. Tremorul intenţional
e. Tulburări de scris
f. Tulburări de vorbire
 Sindroame cerebeloase topografice
 Sindromul de arhicerebel – în leziunile
lobului floculo-nodular. Constă în tulburări de
echilibru până la astazie chiar şi la şezutul pe
pat
Sindromul de paleocerebel – în leziuni
 anterioare ale vermisului. Constă în tulburări
ataxice la ortostaţiune şi mers
Sindromul de neocerebel – în leziunile
emisferelor cerebeloase. Constă în tulburări

de coordonare (dismetrie, dissinergie)
ETIOLOGIA SINDROAMELOR
CEREBELOASE

A. Afecţiuni acute
B. Afecţiuni subacute
C. Afecţiuni cronice
 A. Afecţiuni acute

Accidente
 vasculare cerebrale (IC, HC)
Procese

inflamatorii (sindromul Fischer)
Scleroza multiplă
Intoxicaţii
 (alcool, carbamazepina, CO,
plumb,
 substanţe organofosforice)
 B. Afecţiuni subacute

 Ataxia episodică familială


Boala Hartnup (deficienţa de piruvat-
dehidrogenază)
Toxico-carenţial (etilism cronic,
 sindrom paraneoplazic)
Tumoră cerebeloasă
(meduloblastom)

 C. Afecţiuni cronice

 Boala Friedreich

Infecţii bacteriene (tabes)
Atrofia olivo-ponto-cerebeloasă
 Atrofia multisistemică progresivă

SINDROAME CORTICALE

1. Sindromul de lob frontal

2. Sindromul de lob parietal
3. Sindromul de lob temporal
4. Sindromul de lob occipital
 1. Sindromul de lob frontal

 Tulburări motorii

Crize epileptice
Tulburări oculomotorii

Tulburări psihice
 Tulburări de vorbire (afazia motorie Broca)
 Ataxia frontală (Bruns)
Apraxia mersului (astazo-abazia)

Tulburări de reflexe (reflexul grassping)
 Tulburări sfincteriene şi vegetative



 a. Tulburările motorii din sindromul
de lob frontal

 Hemipareză/plegie contralaterală

Apar în leziuni distructive ale ariilor
motorii 4 şi 6 Brodmann din
circumvoluţia frontală ascendentă
Predominant crurală (ACA)
 Predominant facio-brahială (ACM)

b. Crizele epileptice din sindromul
de lob frontal

 Motorii de tip jacksonian: convulsii

localizate, care evoluează din
aproape în aproape (“în pată de
ulei”), uneori cu generalizare
secundară
Crize giratorii

c. Tulburările psihice din sindromul
de lob frontal

 Tulburări de afectivitate – stări de

euforie nemotivate de tip moriatic
(tendinţa la glume, calambururi)

Stări de apatie, lipsă de iniţiativă
motorie, până la mutism akinetic
Stări confuzionale (dezorientare în

timp şi spaţiu)
Sindrom Korsakov (confuzie,
 amnezie, confabulaţie, megalomanie)
 d. Tulburări sfincteriene şi
vegetative
Apar în afectarea feţei inferioare (orbitare)

Tulburări sfincteriene:
- micţiuni imperioase, incontinenţă
urinară, mai rar retenţie de urină
- incontinenţă de fecale
- tulburări sexuale
Tulburări vegetative: vasomotorii,
digestive, pilomotorii, sudorale

 2. SINDROMUL DE LOB
PARIETAL
 Tulburări de sensibilitate

Tulburări de schemă corporală
Apraxii

Afazia senzorială Wernike
 Tulburări de vedere (hemianopsie laterală
 omonimă)
Tulburări trofice – amiotrofie Silverstein
Tulburări de echilibru – ataxie

Tulburări vestibulare



 a. Tulburările de sensibilitate
 De tip iritativ: crizele jacksoniene senzitive
 De tip deficitar: hemihipoestezie
contralaterală, ce cuprinde în special
sensibilitatea profundă
Sindromul senzitiv cortical (Dejerine):

- atopoagnozie
- astereognozie (ahilognozie,
amorfognozie)
- discriminare tactilă (inatenţie tactilă)
- baroagnozie (abolirea simţului presiunilor)
- abolirea simţului greutăţilor
 b. Tulburări de schemă corporală
(1)
 În leziunile emisferului drept (nedominant):
- anosognozie (negarea deficitului
motor)
- asomatognozie (neglijarea deficitului)
- anozodiaforie (indiferenţă faţă de
afecţiune)
- halucinaţii kinestezice (personifică
membrele paralizate)
Toate simptomele apar în hemicorpul stâng

 b. Tulburări de schemă corporală
(2)
 În leziunile emisferului stâng (dominant)
apare sindromul Gerstmann:
- agnozie digitală - nu poate denumi sau
alege un deget
- acalculie
- agrafie
- incapacitatea de a distinge partea
dreaptă a corpului de cea stângă
 c. Apraxii
În
 leziunile emisferului nedominant (drept):
- apraxia la îmbrăcare
În leziunile emisferului dominant (stâng):
- apraxia constructivă bidimensională (nu poate
desena) sau tridimensională (nu poate
construi din chibrite sau cuburi)
- apraxia de tip spaţial (nu poate citi unceas)
- apraxia de orientare topografică (nu poate
citi o hartă)
 3. SINDROMUL DE LOB
TEMPORAL

 Tulburări auditive

Tulburări de limbaj
Epilepsia temporală
 Tulburări vizuale – hemianopsie
 omonimă ce debutează în cvadrant
superior
Tulburări de echilibru


 a. Tulburările auditive

 Sunt produse prin:

- leziuni iritative: acufene (vâjiituri,
pocnete) la urechea de partea opusă
- leziuni distructive: nu se însoţesc
de tulburări remarcabile de auz de-
oarece căile acustice se proiectează
bilateral pe scoarţa temporală
 b. Tulburările de limbaj

 Afazia senzorială Wernike: bolnavul

vorbeşte, dar nu pricepe sensul
întrebărilor (receptivă, fluentă)
Surditatea verbală – bolnavul nu

pricepe sensul cuvintelor auzite
Afazia amnestică – incapacitatea de

a găsi denumirile pentru diferite
obiecte sau noţiuni
 c. Epilepsia temporală
 Manifestările psihice predomină faţă de cele
convulsive
Halucinaţii auditive, gustative, vizuale (aura)

Tulburări psihomotorii
 - automatisme mici cu gesturi simple
(sucţiune, masticaţie) sau complexe (crize de
râs, plâns, frecare a mâinilor)
- automatisme mari: deplasări involuntare
Tulburări paroxistice de euforie sau anxietate


 4. SINDROMUL DE LOB
OCCIPITAL
 Tulburările câmpului vizual

Cecitatea corticală
Sindromul Balint

Halucinaţiile vizuale
 Metamorfopsiile
 Agnozia vizuală

Tulburările psihice
Tulburările oculomotorii



 a. Tulburările câmpului vizual

 Hemianopsie laterală omonimă


Cvadranopsie
Hemianopsie altitudinală
 Hemianopsie dublă: vedere ca printr-
 o ţeavă de puşcă (în leziunile
corticale este păstrată vederea
maculară)
 b. Cecitatea corticală

 Apare în distrugerea bilaterală a

scoarţei cerebrale (AVC, TU)
Este caracteristică negarea

tulburărilor de vedere
DD cu amauroza periferică: FO
 normal, pupile egale, reacţionează la
lumină, EEG normal
 c. Sindromul Balint
 Apare în leziuni parieto-occipitale extinse
bilaterale

Tablou clinic
- paralizia psihică a privirii, care se fixează de
un detaliu nesemnificativ al acestuia şi nu îl
poate vedea în ansamblul său
- nu poate căuta din privire un obiect din mai
multe şi nu la poate număra
- ataxie optică, cu erori de apreciere a
distanţei
- inatenţie vizuală
 d. Halucinaţiile şi iluziile
 Halucinaţiile = percepţii fără obiect,
existente doar în imaginaţia bolnavului
- simple: scântei, lumini, culori
- complexe: vedere panoramică

Iluziile (metamorfopsiile): percepţie eronată
ale unui obiect care există în realitate:
- tulburări ale formei:micropsie, macropsie
- tulburări ale culorii: acromatopsie,
discromatopsie, daltonism
- teleopsie (mic şi departe)
- pelopsie (mare şi aproape)
 e. Agnozia vizuală
f. Tulburări oculomotorii
Agnozie vizuală pentru cuvântul scris (alexie,
cecitate verbală):
- alexie literală (nu recunoaşte literele)
 Nistagmusul optokinetic: secuse
- alexie verbală (nu recunoaşte cuvintele
auzite) nistagmice orizontale la mişcarea
conjugată
Agnozie spaţială: a GO (privire
pierderea memorieipe geamul
trenului)
topografice (nu se mai orientează pe hartă)
Tulburări de
Agnozia fizionomiilor fixaţie a privirii
(prosopagnozia): nu mai

recunoaşte
 feţele celor cunoscuţi, uneori nici
chiar pe a sa (în oglindă). Apare în leziuni P-
O drepte (emisferul nedominant)