Politici privind atragerea investitiilor straine directe in Romania

1. Aspecte generale

Atragerea investitiilor straine directe este determinata de existenta prealabila a unui minim de conditii
de ordin economic, legislativ si politic.

In primul rand, cadrul legislativ si institutional in domeniul economic trebuie sa existe si sa

functioneze. Mai mult, este necesar sa fie transparent, stabil si predictibil. Sunt vizate reglementari
privind organizarea si functionarea societatilor comerciale, concurenta, asigurarile, sistemul bancar,
sistemul contabil etc.

In al doilea rand, interesul investitorilor straini este determinat de gradul de deschidere a

economiilor din tarile gazda.

In al treilea rand, se acorda importanta atitudinii pe care o manifesta populatia si partidele

politice fata de investitia straina. Ostilitatea, xenofobia si discriminarea conduc la diminuarea interesului
investitorilor straini fata de pietele respective. Atitudinea ostila a sindicatelor fata de investitorii straini,
manifestata la inceputul anilor '90 si necontracarata prin atitudini ferme ale guvernului, a cauzat
Romaniei prejudicii pe termen scurt si mediu, eforturile intreprinse pentru refacerea imaginii fiind
semnificative.

Putem defini politica de atragere a ISD ca pe un ansamblu de principii, strategii si mijloace prin
care sporeste stocul de ISD si implicit contributia acestora la atingerea obiectivului final (cresterea
economica).

Din perspectiva anuntata, politica privind ISD vizeaza urmatoarele aspecte[1]:

Programul strategic de atragere a ISD. Avem in vedere: Ce se vrea a se obtine de la ISD?, Care este rolul
pe care acestea il vor juca in viata economica?;

Cadrul institutional si legislativ. Trebuie raspuns la intrebarile: Care sunt entitatile desemnate sa aplice
politica guvernului privind ISD?, Care sunt conditiile ce determina activitatea investitorilor straini in
economia tarii gazda?;

Parghiile economice de influentare a ISD. Trebuie raspuns la intrebarea: Care sunt facilitatile sau
restrictiile ce influenteaza intrarile sau iesirile de ISD?

Este necesara existenta tuturor elementelor mentionate. In caz contrar, nu mai poate fi vorba de o
politica in domeniul ISD, aceasta reducandu-se la anumite masuri cu caracter intamplator ce vizeaza
reglementarea unor aspecte particulare.

Se pot identifica urmatoarele forme pe care le imbraca politicile privind ISD:

Politica minimala care ofera doar permisiunea unui investitor strain de a derula afaceri in tara gazda;

Politica de promovare a ISD presupune implementarea sub egida guvernului a unui program de
marketing. Promovarea tarii, ca locatie pentru investitorii straini, se face de regula de catre o agentie
nationala specializata in domeniu. Metoda se practica frecvent la scara mondiala, fapt evidentiat de
constituirea in anul 1995 a Asociatiei Mondiale a Agentiilor de Promovare a Investitiilor (WAIPA).
Aceasta are in prezent peste 100 de membri.

Politica de atragere a investitiilor straine directe ce presupune pe langa actiunea de promovare,

acordarea unor stimulente, uneori semnificative menite a-l determina pe investitor sa-si localizeze
investitia in respectiva tara gazda;

Politicile mixte care reprezinta o combinare in diferite proportii a variantelor anterioare.

Din studiile efectuate in domeniu rezulta anumiti factori generali pe care investitorii straini ii au in
vedere atunci cand doresc sa-si plaseze capitalul intr-o anumita tara gazda, cei mai importanti fiind:
nivelul resurselor naturale; raportul dintre costul si gradul de calificare al fortei de munca; gradul de
impozitare a profitului; existenta unor furnizori locali competitivi; existenta unei infrastructuri adecvate;
activitatea institutiilor cu atributii in domeniul afacerilor; gradul de deschidere economica rezultat din
sistemul legislativ; atitudinea populatiei fata de capitalul strain; numarul de locuitori si nivelul de trai al
acestora; rigorile impuse pentru protectia mediului.

2. Factori incurajatori si descurajatori in procesul de atragere a ISD in Romania

Intrarile de ISD sunt importante pentru Romania deoarece suplinesc necesitatile generate de lipsa
de capital, cresc gradul de utilizare a fortei de munca si al celorlalti factori de productie, imbunatatesc
structura productiei prin tehnologiile implementate cu efecte favorabile asupra comertului exterior al
tarii noastre. Balanta comerciala puternic deficitara, ce face iminenta depasirea pragului de 10% a
deficitului de cont curent in PIB, impune ca necesitate pentru Romania desfasurarea de eforturi pentru
atragerea ISD.

In spatiul economic european, Romania detine un cumul de avantaje competitive in raport cu alte tari
foste socialiste, care nu au fost insa exploatate in mod corespunzator. Aceste avantaje se concretizeaza
in:

Pozitionarea strategica sub aspect geografic in Europa, Romania fiind situata la intretaierea drumurilor
comerciale ceea ce asigura accesul pe o raza de 1000 km la aproximativ 240 milioane consumatori.
Punerea in functiune a canalului Rin-Dunare asigura alaturi de canalul Dunare-Marea Neagra, legatura,
incepand cu anul 1992, dintre Marea Nordului si Marea Neagra .

Marimea pietei interne care a determinat atragerea unui flux important de ISD avand in vedere ca o
parte importanta a celor efectuate pana in prezent, a avut drept tinta desfacerea produselor pe piata
interna. Romania, cu cei aproximativ 22 milioane locuitori, este a doua piata ca marime in zona, dupa
Polonia.

Facilitatea accesului investitorilor straini pe pietele de export ale Romaniei. Sunt vizate relatiile
economice traditionale ale Romaniei atat pe pietele occidentale cat si pe pietele tarilor foste socialiste;

Forta de munca este calificata si da dovada de abilitati care ii confera competitivitate pe plan
international. Pretul scazut al fortei de munca a reprezentat si inca mai reprezinta un motiv in plus
pentru atragerea investitorilor straini;
Existenta resurselor naturale mai ieftine decat cele de pe pietele occidentale si posibilitatea valorificarii
lor cu relativa usurinta creeaza oportunitati, mai ales pentru acei investitori straini care prefera formele
asociative cu firmele locale.

Agricultura, datorita conditiilor naturale de care dispune Romania si avand in vedere potentialul
productiv al solului (neerodat de un sistem intensiv de exploatare) care se afla la nivelul celui inregistrat
in anii ’70 in tarile occidentale, reprezinta o ramura economica de interes pentru investitorii straini. In
acelasi timp, nu este lipsit de interes faptul ca pretul pamantului agricol este destul de mic.

Ar fi fost normal, ca aceste conditii economice de baza, sa permita si sa sustina un flux sensibil marit de
investitii straine in Romania, superior celui inregistrat efectiv pana in urma cu doi sau trei ani. Faptul ca
nu s-a intamplat asa, se explica, prin existenta unor factori de descurajare cum sunt:

Lipsa stabilitatii economice ce a caracterizat Romania, o buna perioada de timp, a erodat capitalurile si
profiturile investitorilor straini. Inflatia galopanta, cursurile valutare instabile au generat probleme, in
primul rand, acelor investitori care au urmarit o derulare in timp a afacerilor lor in Romania si nu o
repatriere rapida a profiturilor ;

Ezitarile si erorile manifestate in demararea si derularea reformei economice au condus la depunctari

ale ratingului Romaniei de catre agentiile internationale de specialitate, amplificand reticenta
investitorilor straini fata de tara noastra ;

Proportia nesatisfacatoare a capitalului privat in Romania, datorata, intre altele, intarzierii inregistrate in
procesul de privatizare. Se stie ca investitorii straini sunt atrasi de economiile in care capitalul privat este
preponderent deoarece ei sunt obisnuiti cu climatul intalnit pe acest tip de piete ;

· Perceptia externa a climatului intern de afaceri. Dupa 1990, tot mai multe tari au adoptat masuri
fiscale, vamale, financiare menite sa atraga ISD. In acest context, pentru investitorii straini, importante
sunt conditiile economice de baza, respectiv: dimensiunea pietei interne, accesibilitatea resurselor
naturale, existenta si calitatea infrastructurii, nivelul costurilor de productie etc. Avantajele competitive
de care dispune Romania, in spatiul central si sud european, au fost estompate o buna perioada de timp
de perceptia negativa a climatului de afaceri intern, de catre investitorii straini. Romania nu a beneficiat,
in intreaga perioada scursa dupa 1990, de serviciile unei institutii specializate in promovarea imaginii
sale, institutie care sa detina un personal bine calificat si un buget corespunzator. In timp ce toate tarile
in tranzitie au amplificat rolul agentiilor nationale de promovare a investitiilor straine, Romania a
redistribuit activitatea de atragere si promovare a investitiilor straine intre mai multe entitati
guvernamentale. S-au facut eforturi pentru o buna prezentare a conditiilor economice pe care Romania
le ofera investitorilor straini, fapt concretizat in cresterea intrarilor anuale de ISD, de la 263 milioane
dolari in 1996 la 6444 milioane dolari in 2005;

· Disfunctionalitati ale climatului legislativ. Gradul redus de atractivitate al Romaniei pentru

investitorii straini s-a datorat si intarzierilor inregistrate in reglementarea unor aspecte cum ar fi:
regimul juridic al cladirilor si terenurilor, falimentul, concurenta, proprietatea industriala si intelectuala
etc. La categoria aspecte negative mai putem incadra: lipsa de transparenta a unor legi specifice,
instabilitatea legislativa generata de schimbarile prea dese ale cadrului legislativ, birocratia impusa de
procedurile greoaie ce au functionat mai ales in domeniul constituirii societatilor comerciale;

· Reducerea semnificativa a potentialului de absortie al pietei romanesti, cauzat de diminuarea

anuala a veniturilor reale obtinute de populatie. Pe parcursul mai multor ani veniturile reale ale
populatiei au inregistrat un ritm mediu de depreciere, cuprins intre 10% si 20%, cu consecinte negative
asupra cererii de marfuri si servicii din tara noastra;

· Lipsa unei strategii de dezvoltare a unor sectoare si ramuri economice care au potential in
Romania. Promovarea unei politici guvernamentale clare in acest domeniu simplifica modul de derulare
a ISD in Romania, conferind totodata siguranta de care au nevoie investitorii straini. Cu multa intarziere,
spre exemplu, a fost reglementata politica industriala a Romaniei, prin emiterea Hotararii Guvernului nr.
657/2002. Scopul urmarit prin acest act normativ a fost de a asigura dezvoltarea unei industrii
competitive care sa conduca la reducerea decalajului existent in acest domeniu intre Romania si tarile
membre ale UE. Hotararea guvernamentala acorda atentie atragerii investitiilor straine in acest domeniu
propunand in consecinta o serie de masuri care vizau: accelerarea privatizarii; facilitarea iesirii
investitorului strain de pe piata romaneasca prin imbunatatirea legislatiei referitoare la faliment;
elaborarea codului fiscal si traducerea acestuia in limba engleza; elaborarea codului investitorului etc;

· Existenta unor standarde contabile in Romania, diferite de cele din tarile occidentale, a avut ca
rezultat obtinerea unor rezultate financiare considerate anormale de catre investitorii straini. Astfel,
firma Lafarge Romcim a obtinut in anul 2000, conform reglementarilor contabile romanesti, un profit
brut de 232 miliarde de lei vechi in conditiile in care profitul brut pentru acelasi an s-ar fi cifrat la
aproximativ 200 milioane lei vechi, daca efectuarea calcului se facea dupa sistemul contabil francez;

· Aparitia tarzie a pietei de capital in Romania, dublata de o evolutie mai putin fericita a acesteia.
Numarul mic de societati tranzactionate, prin Bursa de Valori Bucuresti, a determinat de multe ori o
lipsa de lichiditate ce a condus la inchiderea temporara a acestei institutii;

· Conditiile de operare pe piata locala. Sunt vizate doua dimensiuni: socio-culturala si economica. Sub
aspect socio-cultural trebuie mentionat ca trecerea tarzie a Romaniei de la economia centralizata la
economia de piata a condus la cristalizarea culturii de afaceri intr-o faza incipienta. Cel putin la fel de
anevoios a fost si procesul de schimbare a mentalitatii, in primul rand de catre manageri, care posedand
slabe cunostinte de cultura a afacerilor au avut dificultati in relatiile cu partenerii straini. Din punct de
vedere economic, greutatile legate de conditiile de operare pe piata au fost legate de: insuficienta
dezvoltare a infrastructurii, lipsa de performanta a sistemului bancar si de asigurari, suportarea unor
tarife diferentiate (mai mari) de catre investitorii straini la cazare, transport aerian etc., atitudinea cel
putin refractara de care au dat dovada conducerile societatilor cu capital de stat fata de o eventuala
participare a capitalului strain. Conditiile de operare ale investitorilor straini pe piata din Romania sunt
afectate de numeroasele scandaluri si acte de coruptie, care genereaza concurenta neloiala. Experienta
internationala a demonstrat ca realizarea unui proiect de investitii presupune un termen mult mai lung
intr-o tara cu un grad ridicat al coruptiei. Unele studii au aratat ca, pentru investitorii straini, coruptia
apare ca un impozit suplimentar, netransparent si imprevizibil. Pentru a minimiza dezvoltarea coruptiei
este recomandabil ca numarul de autorizari si reglementari in domeniul investitiilor straine sa fie cat mai
redus, iar eventualele stimulente sa fie acordate in mod automat.

3. Politica de promovare si stimulare a ISD in Romania

Experienta internationala a demonstrat ca activitatea de promovare in domeniul ISD trebuie sa fie
desfasurata de o institutie specializata care sa detina atat din valentele unei entitati guvernamentale,
cat si din valentele unei entitati private. Caracterul guvernamental inlesneste relatiile cu celelalte
organizatii ale statului, iar caracterul privat permite angajarea unui personal de valoare si derularea unor
proiecte promotionale de anvergura.

Activitatea privind identificarea proiectelor de investitii reprezinta o componenta semnificativa in

domeniul promovarii de catre o agentie de profil. Este necesar sa se tina cont de politica economica a
guvernului, astfel incat investitorii straini sa fie orientati catre anumite sectoare. Materialele publicitare
editate in acest sens sunt de o importanta deosebita deoarece se constituie intr-un prim contact al
investitorului strain cu tara gazda. Pentru a asigura promovarea unei bune imagini a tarii gazda in
strainatate, respectivele mesaje trebuie sa se caracterizeze prin realism, coerenta, prezentare la modul
profesionist.

Este necesara mentinerea unei imagini generale pozitive despre tara, fapt ce presupune intretinerea
unor relatii de colaborare cu reprezentantii agentiilor de presa internationale, catre care trebuie
transferate periodic informatii apreciative din diverse domenii: economic, cultural, sportiv etc.

In cazul unor obiective economice importante, pentru care se urmareste atragerea de capital strain,
firmele pot sa-si promoveze singure imaginea, materialul promotional trebuind sa cuprinda informatii
legate de localizarea pe harta a obiectivului economic; infrastructura existenta; legaturile feroviare si
aeriene cu alte localitati; reteaua de drumuri, de distributie a energiei electrice, de apa, de canalizare;
populatia din zona (numar, varsta, pregatire profesionala); bancile, firmele, materialele din zona; spatiile
si terenurile disponibile etc.

Constituirea unei pagini pe internet, de catre agentiile de promovare, cat si de alte organisme
guvernamentale interesate, asigura o facila promovare a imaginii tarii gazda in randul investitorilor
straini. Exista o concurenta acerba intre agentiile nationale de profil, intocmindu-se clasamente anuale
pentru cele mai reusite prezentari pe internet.

Unele stangacii manifestate in Romania, mai ales la inceputul anilor '90, au pus intr-o lumina
nefavorabila conditiile economico - investitionale oferite de tara noastra. Pentru a inlatura prejudecatile
si reticentele investitorilor straini, dar si pentru a face fata concurentei in domeniu, a fost necesara
abordarea si punerea in practica a unei politici de promovare a investitiilor straine la nivel
guvernamental. In acest scop, a fost infiintata in 1991 Agentia Romana de Dezvoltare. Neatingerea
obiectivelor preconizate a condus la trasformarea in 1997 a Agentiei Romane de Dezvoltare, in
Departamentul pentru Promovarea Investitiilor Straine din fostul Minister al Privatizarii. Ulterior, in anul
2002, prin constituirea Agentiei Romane pentru Investitiile Straine s-a optat din nou pentru o institutie
specializata in promovarea investitiilor.

Pentru investitorii straini, stimulentele nu reprezinta un criteriu primordial in fundamentarea hotararii

de a investi. Totusi, practica a demonstrat ca acele tari care au fost consecvente in acordarea de
stimulente au inregistrat succese in atragerea de investitii straine.

Pentru a trezi interesul investitorilor straini, tarile gazda pot apela la stimulente monetare directe
(financiare) sau indirecte (fiscale).
Stimulentele financiare imbraca forma acordarii de credite, crearii unor conditii preferentiale privitoare
la achizitia unor active, suportarii unor cheltuieli legate de racordul la utilitati, pregatirea personalului
etc.

In cadrul stimulentelor fiscale, in conformitate cu masurile concrete promovate de diferite state,

includem: scutiri totale sau partiale de la plata impozitului pe profit, diminuarea sau anularea
impozitelor pe profiturile reinvestite, diminuarea sau scutirea platii taxelor vamale, TVA, utilizarea
amortizarii accelerate etc. Asa zisa vacanta fiscala este unul dintre cele mai uzitate stimulente fiscale
promovate de tarile in dezvoltare. A acorda o vacanta fiscala unui investitor strain inseamna de fapt a-l
scutii, total sau partial, de la plata impozitului pe profit si eventual, de la plata altor impozite, pe o
perioada de timp determinata care, de regula, se intinde pe mai multi ani.

Facilitatile fiscale sunt larg utilizate de tarile in dezvoltare care sunt incorsetate de unele restrictii
bugetare. Astfel, aceste tari opteaza pentru diminuarea sau anularea taxelor vamale la import, a
impozitului pe profit, in detrimentul stimulentelor directe care presupun existenta unor resurese
financiare.

Pe plan international, se practica si o serie de alte stimulente pentru atragerea de ISD concretizate in:
acordarea de terenuri pe care sa fie realizata investitia la preturi avantajoase, acordarea de spatii
productive, construirea unor cai de acces, acordarea de garantii guvernamentale, subventionarea
salariilor pentru angajatii investitorului strain, participarea guvernului prin intermediul propriei agentii
de promovare, alaturi de investitorul strain la capitalul firmei, suportarea de catre agentia de promovare
a cheltuielilor ocazionate de studii de marketing, protectia mediului, efectuate in interesul investitorului
strain.

In multe cazuri, s-a constatat ca este mai eficient ca sumele necesare pentru promovarea unui proiect
de investitii sa fie acordate sub forma unor stimulente directe investitorilor straini.

Aceleasi stimulente pot avea o insemnatate diferita de la un investitor strain la altul functie de: cultura,
natura activitatii, putere economica etc.

Decizia de a investi intr-o tara central si est-europeana se fundamenteaza pe coerenta politicilor

macroeconomice, pe stadiul atins in privatizare, pe dimensiunea pietei interne, pe calitatea si costul
fortei de munca, pe stabilitatea politica si apoi pe sistemul de stimulente legiferat. Se are in vedere ca
stimulentele chiar daca sunt semnificative, nu pot imbunatati climatul investitional din tara gazda.

Procesul de stimulare a investitiilor straine in Romania prin masuri de natura financiara, fiscala etc, este
circumscris de acte normative care reglementeaza regimul juridic al investitiilor straine.

Intr-o faza initiala, Legea nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine, consemna urmatoarele
facilitati:

· masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport si orice alte dotari din import
necesare investitiei, constituite ca aport al investitorului strain, sunt scutite de la plata taxelor vamale si
a taxei pe valoarea adaugata;
· materiile prime, materialele si subansamblele importate, necesare productiei, pe o perioada de 2
ani de activitate a investitiei, calculata de la data punerii in functiune a obiectivului, sunt scutite de plata
taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata;

· scutire de impozitul pe profit pentru o perioada de la 2 la 5 ani, in functie de natura activitatii.

Legea nr. 57/1993, Legea nr. 31/1994, OUG nr. 31/1997, OUG nr. 92/1997 sunt acte normative care au
reglementat activitatea investitionala in Romania. Scopul ultimelor reglementari era de a clarifica si
unifica facilitatile acordate investitorilor. Aceasta actiune a fost intreprinsa sub presiunea investitorilor
nationali care nu beneficiasera, pana la momentul respectiv, de aceleasi facilitati de care se bucurasera
cei straini.

In urma acestor demersuri, legislatia actuala se bazeaza pe principii generale, potrivit carora investitorul
beneficiaza de:

· posibilitatea de a investi in orice domeniu de activitate si sub orice forma prevazuta de lege;

· tratament egal nediscriminatoriu pentru romani sau straini, investitori rezidenti sau nerezidenti;

· garantii impotriva nationalizarii, exproprierii sau altor masuri cu caracter similar, exceptand unele
situatii cum ar fi: construirea de utilitati publice, cazuri in care despagubirile acordate investitorilor
trebuie sa acopere echitabil daunele pricinuite;

· dreptul de a beneficia de scutirile vamale si fiscale prevazute de lege;

· posibilitatea investitorilor - persoane juridice - de a dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile
sau imobile utilizate in derularea activitatii lor, exceptand terenurile care pot fi dobandite numai de
persoane fizice sau juridice romane.

Investitorii nerezidenti beneficiaza si de alte inlesniri specifice

· dreptul nerestrictionat de a transfera, in afara tarii, dupa plata impozitelor si taxelor aferente,
veniturile obtinute dintr-o investitie realizata in Romania. Transferul se va realiza in valuta in care a fost
efectuata investitia initiala. Aceste venituri imbraca urmatoarele forme: dividende, profit obtinut de o
filiala, sumele realizate din vanzarea de actiuni sau parti sociale, din falimentul unei societati comerciale,
din exproprieri etc.

· Dreptul de a alege instantele judecatoresti sau arbitrare competente pentru rezolvarea unor litigii
generate de eventualele incalcari ale legii romane. Investitorii nerezidenti pot opta pentru: Legea nr.
29/1990 privind conteciosul administrativ; Legea nr. 105/1992 privind reglementarea raporturilor de
drept international privat; Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state
si persoane ale altor state, incheiata la Washington la 18.03.1965 si ratificata de Romania, daca
investitorul strain este cetatean al unei tari parte la Conventie; Regulamentul de arbitraj al Comisiei
Natiunilor Unite pentru Dreptul Comercial International (UNCITRAL).

La toate acestea se adauga o serie de facilitati pentru investitori, cuprinse in acte normative referitoare
la regimul: intreprinderilor mici si mijlocii, zonelor defavorizate, zonelor libere, petrolier, minelor, special
maritim, parcurilor industriale, parcurilor tehnologice. Nu in ultimul rand, trebuie avute in vedere
stimulente fiscale oferite de administratiile locale si ajutorul acordat de stat pentru proiecte mari de
investitii in industrie incepand cu 1 ianuarie 2004 si pana la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/Politici-privind-atragerea-inv61.php