EUROINFO - Revistă lunară Nr.

4/2017 - ISSN 1582-9723

POLITICI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE ALE UE

SCHIMBĂRI MAJORE ALE SISTEMULUI DE TVA ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ
MAJOR CHANGES OF THE VAT SYSTEM IN THE EUROPEAN UNION

VIRGINIA CÂMPEANU
Institutul de Economie Mondială – Academia Română, Bucureşti, România

Vă rugăm să citaţi acest articol astfel:

Câmpeanu, V. (2017). Schimbări majore ale sistemului TVA în Uniunea Europeană.
EUROINFO,1(4), pp 3-10

Rezumat
Articolul cuprinde o analiză critică a sistemului actual tranzitoriu de TVA în Uniunea
Europeană care a condus la deficite de colectare a TVA de circa 170 miliarde euro anual, dintre care
50 miliarde deficite în tranzacțiile transfrontaliere. Din analiza deficitelor de colectare a TVA pe
ansamblul statelor membre ale UE rezultă diferențe între state de la 1:10.
Pentru rezolvarea deficitelor de colectare a TVA în statele membre şi adaptarea sistemului de
TVA la economia digitală şi la nevoile întreprinderilor mici şi mijlocii, Comisia Europeană a realizat,
în decembrie 2016, Planul de acțiune privind TVA1. Scopul Planului este să definitiveze sistemul de
TVA, care să conducă la realizarea unei zone unice de TVA în Uniunea Europeană legate de
tranzacțiile transfrontaliere şi să avanseze unele opțiuni pentru modernizarea politicii UE ce
guvernează cotele de TVA. Articolul nostru analizează schimbările de direcții majore şi acțiunile
prevăzute pentru anul 2017 şi cei următori, până în 2021.
Cuvinte-cheie: sistem TVA, deficit colectare YVA, tranzacții transfrontaliere, UE
Abstract
Our article includes a critical analysis of the current transitional VAT system in the European
Union that has led to VAT gaps by € 170 billion annually, out of which € 50 billion in cross-border
transactions. The analysis regarding TVA gaps (collection deficits) on 26 EU Member States reveals
differences between states at 1:10.
To address VAT collection deficits in Member States and adapt the VAT system to the digital
economy and the needs of small and medium-sized enterprises, the European has published the Action
Plan on VAT in December 2016. The purpose of the Plan is to define the VAT system and to achieve a
single VAT area in the European Union related to cross-border transactions as well as to advance
some options for modernizing EU policy governing VAT rates. Our article is analysing the changes in
major directions and actions planned for 2017 and for the next years, by 2021.
Key words: VAT system, VAT gaps, to cross-border transactions, EU


Autor de contact: Prof.univ.dr. Virginia Câmpeanu, e-mail: virginiacampean@gmail.com
1
A se vedea Action Plan on VAT (COM(2016) 148 final).

3
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 4/2017 - ISSN 1582-9723

POLITICI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE ALE UE

1. Sistemul actual de TVA în Uniunea Europeană şi în statele membre

1.1.Numărul şi nivelul cotelor de TVA sunt stabilite de guvernele statelor

membre

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) în Uniunea Europeană este reglementată prin

Directiva TVA (2006/112/CE) privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, care
stabileşte cadrul general, dând libertate guvernelor din statele membre să fixeze numărul
şi nivelul cotelor de TVA, pe baza respectării a două reglementări de bază, anume:
a) Cota standard: Statele membre aplică o cotă standard a TVA, care este fixată de fiecare
stat membru ca procent din baza de impozitare și care este aceeași pentru livrarea de bunuri și
pentru prestarea de servicii. Cota standard pentru toate bunurile şi serviciile nu poate fi mai
mică de 15%, dar nu există limită maximă (Art.97 Directiva TVA/2006).
b) Cote reduse de TVA: Statele membre pot aplica fie una, fie două cote reduse de TVA,
dar numai pentru acele bunuri/servicii listate în Directiva TVA/2006 (Art. 98 (1)). În
acest caz, cotele reduse se fixează ca procent (care nu poate fi mai mic de 5 %, conform
Art.99) din baza de impozitare..
Excepții: există excepții față de regulile menționate, sub formă de „cote speciale de
TVA”, acordate fie pe baze istorice sau în baza anumitor condiții. Majoritatea statelor membre
aplică asemenea cote speciale de TVA, de sub 5% (inclusiv scutiri de TVA), dar şi cote
speciale pentru bunuri şi servicii, altele decât cele listate în Directiva TVA.
Menționăm că la import şi la achizițiile intra-europene de bunuri cota aplicabilă de
TVA este cea aplicabilă livrării de bunuri similare pe teritoriul statului membru. (Art. 94
Directiva TVA).

1.2.Cotele standard de TVA în statele membre UE-28

Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană (EC,2017), cotele standard de TVA

aplicate de statele membre la 1 ianuarie 2017 variază între minimum 17% (Luxemburg) şi
maximum 27% (Ungaria). Excluzând cele două extreme, rezultă că cele mai multe state
membre aplică TVA de 20-21% (câte 6 țări pentru fiecare din nivelurile menționate).
Restul statelor se grupează câte două, trei pe cote de TVA de 19%, 23%, 24%, 25%
(Grafic nr.1). La nivelul mediu al UE-28 cota standard de TVA este de 21%.

4
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 4/2017 - ISSN 1582-9723

POLITICI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE ALE UE

Grafic nr.1: Ratele standard de TVA în statele membre UE-28

Sursa: Realizat de autoare pe baza datelor din EC (2017), Tables on VAT rates in individual EU Member
States

România aplică, începând de la 1 ianuarie 2017, o cotă standard de TVA relativ

scăzută, de 19%. De remarcat că în tabloul general al statelor membre ale Uniunii Europene,
între primele 5 state cu cele mai mici cote standard de TVA se situează România alături de
Germania şi Cipru (toate trei având acelaşi nivel de TVA, de 19%). Totodată, România aplică
şi două cote reduse de TVA, de 5% şi 9%.

1.3.Analiza comparativă a cotelor reduse de TVA pe categorii de bunuri/ servicii

în România şi Marea Britanie

Pe baza datelor furnizate de Comisia Europeană, am realizat o analiză comparativă

între cotele de TVA conținute în Anexa III, Directiva TVA 2006/112/EC, din România şi
Marea Britanie, dat fiind că dintre toate statele membre UE, Marea Britanie are cea mai lungă
listă de bunuri şi servicii la care aplică cote reduse de TVA, inclusiv cote zero, iar unele
bunuri şi servicii sunt scutite de la plată (Tabel nr.1).
Menționăm că scutirea de TVA pentru anumite activități de interes general este
prevăzută în Directiva TVA/ 2006 (Capitol 2), ca şi scutirile pentru operațiunile
intracomunitare (Capitol 4).
Prin politica fiscală, axată pe nevoile stringente ale cetățenilor săi, Marea Britanie
aplică „cote speciale de TVA”, adică TVA zero sau scutiri de la plată la următoarele
bunuri/servicii: majoritatea alimentelor, furnizarea apei, produse farmaceutice, echipamente
medicale pentru persoane cu dizabilități, transport de pasageri, cărți, ziare, periodice, servicii
medicale şi stomatologice precum şi colectare deşeuri menajere.

5
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 4/2017 - ISSN 1582-9723

POLITICI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE ALE UE

În România se aplică două cote reduse de TVA, de 5% şi de 9% (față de nivelul

standard de 19%). Cele mai mici taxe pe valoarea adăugată (TVA), de 5%, se îndreaptă spre
activități culturale-sportive precum cărți, ziare, periodice şi bilete la evenimente sportive.
Totodată, se aplică alte taxe reduse, de 9%, la alimente, apă, produse farmaceutice, hoteluri şi
restaurante.

Tabel nr.1: Aplicarea cotelor reduse de TVA în România şi Marea Britanie pe categorii de
bunuri şi servicii conținute în Anexa III, Directiva TVA 2006/112/EC

România Marea Britanie

Alimente 9 0; 20
Furnizare apă 9 0
Prod. farmaceutice 9 0;20
Echip. medical pentru persoane cu dizabilități 9 0
Maşina pentru copii 19 5
Transport pasageri 19 0
Cărți 5 0
Cărți sau alte mijloace fizice de sprijin 5 0; 20
Ziare 5 0
Periodice 5 0
Admitere servicii culturale (spectacol,
5; 13; 19 20
cinema, teatru)
Admitere parcuri distracții 19 20
Licență TV 19 Ex.
Renovare, reparații imobile private 19 5
Cazare hotel 9 20
Restaurant, servicii catering 9 20
Servicii medicale, stomatologice 19 Ex.
Admitere evenimente sportive 5 20
Colectare deşeuri menajere, curățat străzi 19 0;20
Mici reparații biciclete, încălțăminte,
19 20
îmbrăcăminte
Notă: 0 = rata zero (cu refinanțarea taxei plătite în stadiul anterior ); Ex = scutit
Sursa: realizat de autoare pe baza EC (2017)

2. Spre o zonă unică de TVA în Uniunea Europeană

Comisia Europeană a adoptat, în anul 2016, un Plan de acțiune privind TVA (EC,
2016a) care prevede acțiuni „imediate şi urgente”. Scopul Planului este să definitiveze
sistemul de TVA, care să conducă la realizarea unei zone unice de TVA în Uniunea
Europeană legate de tranzacțiile transfrontaliere şi să avanseze unele opțiuni pentru
modernizarea politicii UE ce guvernează cotele de TVA.

2.1 Principalele acțiuni din cadrul Planului

a) Inițiative recente şi în derulare:
 Eliminarea obstacolelor din calea e-commerce pe Piața unică europeană: sistemul
actual de TVA pentru e-commerce transfrontalier este complex şi costisitor atât pentru
statele membre, cât şi pentru oamenii de afaceri. Ca urmare, ca parte a Strategiei Pieței

6
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 4/2017 - ISSN 1582-9723

POLITICI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE ALE UE

unice digitale, Comisia Europeană a prezentat la 1 decembrie 2016 un pachet de propuneri

de modernizare şi simplificare a TVA în comerțul electronic transfrontalier.
 Pachetul TVA pentru IMM: costurile de conformitate a TVA sunt mai mari pentru IMM
decât pentru marile companii, datorită complexității şi fragmentării sistemului de TVA.
Ca urmare, Comisia prepară simplificarea pachetului de TVA pentru IMM-uri, care să
stimuleze comerțul transfrontalier al acestora. Pachetul va fi prezentat la sfârşitul anului
2017.

Figura nr.1: Principalele direcții şi acțiuni în cadrul Planului de acțiune privind TVA în UE

Iniţiative recente de politică a  Eliminarea obstacolelor de TVA din calea

TVA E-commerce pe Piaţa unică a UE
 Pachet TVA pentru IMM-uri

Măsuri urgente de rezolvare  Îmbunătăţirea cooperarii intra-europene

a deficitului de colectare a şi cu ţările non-UE
TVA  Administratea mai eficientă a taxelor
 Îmbunătăţirea conformării voluntare
 Colectarea taxelor

Spre o zonă unică robustă de  Regim definitiv de TVA pentru comerţul

TVA în UE transfrontalier

Spre modernizarea politicii  Autonomie mai mare pentru statele

privind ratele de TVA în UE membre în stabilirea politicii privind
cotele de TVA

Sursa: realizat de autoare pe baza EC (2016 a)

b) Măsuri urgente de rezolvare a deficitului de colectare a TVA

Deficitul de colectare a TVA reprezintă diferența (în termeni absoluți sau în procente)
între suma TVA colectată şi suma totală de TVA datorate administrațiilor financiare. Potrivit
estimărilor efectuate pentru anul 2013 (EC. TAXUD, 2015), deficitul de TVA la nivelul UE
s-a situat la circa 170 miliarde euro sau 15,2% din veniturile de TVA datorate.
Pentru cele 26 de state membre ale UE analizate, deficitul de colectare a variat între
minimum 4,1% (Finlanda) şi maximum 41,1% (România).

7
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 4/2017 - ISSN 1582-9723

POLITICI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE ALE UE

Grafic nr.2: Deficitul de colectare a TVA în 26 state membre ale UE, în anul 2013

Sursa: Realizat de autoare pe baza datelor din EC, TAXUD. (2015)

În aceste condiții, pentru rezolvarea deficitelor de colectare a TVA, au fost urgentate

20 de măsuri pe diferite direcții (Figura nr.1). Mai mult, în 2016, Comisia a prezentat măsurile
de îmbunătățire a cooperării între administrațiile fiscale, inclusiv din țări non-UE, cu vămile şi
organismele de implementare a legii pentru întărirea capacității administrative şi o mai mare
eficiență a luptei împotriva fraudei. Urmează ca în anul 2017 Comisia Europeană să prezinte o
propunere de dezvoltare a cooperării pentru administrarea TVA şi Eurofisc. Potrivit
declarațiilor făcute de J.C. Junker (2016), preşedintele Comisiei Europene, fiecare companie,
indiferent dacă este mare sau mică trebuie să-şi plătească taxele acolo unde face profit. „În
Europa, noi nu acceptăm ca firmele puternice să facă aranjamente ilegale privind plata
taxelor”.
c) Spre o zonă unică de TVA în UE
 Definitivarea regimului de TVA pentru comerțul transfrontalier
Sistemul actual de TVA este unul tranzitoriu ce datează din anul 1993, bazat pe
principiul taxării la originea mărfurilor. În baza acestui sistem, tranzacțiile transfrontaliere
sunt exceptate de taxe pentru furnizor, taxarea achizițiilor transfrontaliere urmând a se face la
destinație. În aceste condiții numărul tranzacțiilor transfrontaliere a crescut, concomitent cu
riscul pentru fraudă, deoarece tranzacțiile sunt taxate diferit pe piețele naționale față de cele
transfrontaliere, astfel că bunurile şi serviciile pot fi cumpărate fără TVA în cadrul Pieței
unice europene. Pentru prevenirea riscului de fraudă, Comisia Europeană va prezenta în
cursul anului 2017 o propunere legislativă pentru definitivarea sistemului TVA pentru
comerțul transfrontalier. Noul sistem se va baza pe principiul taxării la destinație a
bunurilor, furnizorul urmând a colecta TVA de la clientul său, inclusiv în tranzacțiile
transfrontaliere.

8
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 4/2017 - ISSN 1582-9723

POLITICI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE ALE UE

Caseta nr.1
Exemple de tipuri de fraudă a TVA
Frauda de TVA în tranzacțiile transfrontaliere este responsabilă pentru pierderea
anuală a 50 miliarde euro în Uniunea Europeană. Principalele tipuri de fraudă sunt:
 „Comerciant dispărut”, atunci când firma importatoare vinde bunurile
importate şi colectează TVA, dar dispare înainte de a depune TVA colectat la
autoritățile fiscale.
 Frauda de tip „Carusel”, când bunurile sunt vândute şi revândute peste graniță
la companii neoneste, astfel că ciclul fraudei continuă.

Sursa: adaptat după EC. (2016 b). The Future of VAT, Fair taxation

d) Spre modernizarea politicii privind cotele de TVA în UE

 Mai mare autonomie pentru statele membre în stabilirea politicii privind
cotele de TVA
Decizia de implementare a unui sistem definitiv de TVA bazat pe principiul destinației
necesită reflecții asupra consecințelor potențiale ale reglementărilor privind cotele (diferite de
la un stat la altul, dar de minimum 15%) ce guvernează sistemul de TVA. Comisia Europeană
a avansat două opțiuni care dau statelor membre mai multă autonomie în stabilirea cotelor de
TVA (EC, 2016 c).
Prima opțiune se referă la extinderea şi revizuirea listei, prin care se menține cota
standard de minimum 15%; lista bunurilor şi serviciilor care beneficiază de cote reduse se
revizuieşte în mod regulat, prin sugestiile statelor membre; se vor menține toate cotele actuale
reduse şi derogările de TVA, care ar putea deveni disponibile pentru toate statele membre, în
vederea asigurării egalității de tratament.
A doua opțiune ar putea fi abolirea listei de bunuri şi servicii care beneficiază de cote
reduse de TVA. Statele membre vor avea control asupra numărului de cote reduse, dar atunci
vor fi necesare măsuri de salvgardare pentru evitarea concurenței neloiale în taxare şi
prevenirea fraudelor. Statele membre vor continua să acționeze în baza legislației UE, a Pieței
unice şi a reglementărilor privind concurența, în cadrul guvernanței economice a UE.
Acestea ar fi opțiuni de natură tehnică, dar se pare că gradul de autonomie nu este de
natură pur tehnică, ci necesită şi discuții politice. Planul de acțiune privind TVA propune
inițierea unor asemenea discuții politice cu statele membre în Consiliu şi în Parlamentul
European, care să permită Comisiei să supună propuneri legislative detaliate în anul 2017, pe
baza mandatului primit de la Consiliu.

2.2. Noi inițiative ale Comisiei Europene

 Piața unică digitală- modernizarea TVA pentru e-commerce transfrontalier:

Comisia a adoptat la 1 decembrie 2016 (EC, 2016 d), un pachet de propuneri
pentru modernizarea TVA în e-commerce transfrontalier, în baza căruia primele
reforme se vor face în anul 2018, iar alte măsuri se vor adopta în anul 2021,
deoarece sistemele de IT trebuie între timp modernizate.

9
 EUROINFO - Revistă lunară Nr. 4/2017 - ISSN 1582-9723

POLITICI ŞI ORIENTĂRI STRATEGICE ALE UE

 Comisia Europeană reiterează riscurile pe care le-a identificat privind noi tipuri de
fraudă şi efectuează monitorizarea efectelor acestora pe Piața internă unică
europeană, urmând a se lua măsuri dacă este necesar. Totodată, Comisia apelează
la statele membre să urmărească efectele aplicării noului mecanism generalizat de
taxare a TVA şi astfel să poată fi continuat procesul de îmbunătățire a sistemului
de aplicare a TVA.

3. Concluzii
Sistemul actual de TVA este bazat pe principiul taxării la originea mărfurilor, cu
excepția achizițiilor transfrontaliere pentru care taxarea se face la destinație. După aproape 25
de ani de la înființarea sistemului tranzitoriu de TVA în Uniunea Europeană, Comisia
Europeană a constatat mari deficiențe ale sistemului care au condus la înregistrarea unor
deficite anuale de colectare a TVA la nivelul UE de circa 170 miliarde euro, din care circa 50
miliarde euro în comerțul transfrontalier.
În anul 2016, a fost adoptat Planul de acțiune privind TVA care prevede direcții şi
acțiuni „imediate şi urgente” pentru rezolvarea deficitelor de colectare a TVA în statele
membre şi adaptarea sistemului de TVA la economia digitală şi la nevoile întreprinderilor
mici şi mijlocii.
Planul de acțiune prevede totodată orientări pentru realizarea zonei unice de TVA în
UE legate de sistemul de TVA pentru tranzacțiile transfrontaliere şi opțiuni pentru
modernizarea politicii UE ce guvernează cotele de TVA.

Referințe bibliografice:
Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. (28 noiembrie 2006). Jurnalul
Ofícial al Uniunii Europene.09/Volumul 03. L 347/1
EC. (2017). Tables on VAT rates in individual EU Member States. Disponibil pe:
http://ec.europa.eu/taxation_customs/business/vat/eu-vat-rules-topic/vat-rates_en
EC.(2016 a). Communication on the Action Plan on VAT. April
EC. (2016 b). The Future of VAT, Fair taxation
EC. (2016 c). Factsheet on the Action Plan on VAT
EC.(2016 d). Digital Single Market modernisingVAT cross-border e-commerce. 1 December. Disponibil pe:
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/vat/digital-single-market-modernising-vat-cross-border-
ecommerce_en
EC, TAXUD. (2015). Study to quantify and analyse the VAT Gap in the EU Member States. 2015 Report .
Disponibil pe:
http://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/common/publications/studies/vat_
gap2013.pdf
Juncker, J.C.. (2016) State of the Union Address. European Parliament. 14 September

10