EVREII DIN CONSTANTA ,

Florin Stan

Spaţi u l pontic, zonă care oferă i ma g i nea u n u i a m p l u mozaic etnic şi

confesiona l , a a fi rmat în istorie rea l ităţi etno-socia l e specifice, care a u
d etermi nat î n m a re m ă s u ră evol uţia politicii î n reg i u ne . România de la Mare,
tărâm de civi l izaţie şi d e întrepătru nderi etno-c u l t u ra le, a c u n oscut d i n
t i m p u ri străvechi coab ita rea u nor nea m u ri d e cele m a i d iverse o rig i n i . 1
U n început sig u r a l locu irii Daciei Pontice d e către u rmaşi a i m a re l u i
Profet Moise n u s e poate sta b i l i exact . Acest l u cru este evident şi î n ce
priveşte a nticu l To mis, Con sta nta de m a i tâ rziu .
O pri mă a testa re a elementu l u i evreiesc în centru l u rba n a l col o n i e i
e l e n e to m itane a r putea fi co nsiderată cea de l a sfâ rşitu l secol u l u i a l IV- lea
când, pe o piatră fu nera ră desco perită l a Consta nta , a p a re menţiu nea u n u i
neg u sto r de v i n u ri a lexa n d ri n , d u pă toate proba b i l ităţi l e evre u .2 I n scri pţia ,
c u ca ractere g receşti, este dedicată l u i " Seppon, negustor de vinuri din
Alexandria . "3 De a ltfe l , l a To m i s era u întâ l n iţi n u me roşi negustori d i n
Alexa n d ria ş i d u pă c u m m a rea pa rte a popu laţiei a cestei m etropole elenistice
e ra formată d i n evrei, este foarte pro b a b i l ca printre a l ex a n d ri n i i tom i ta n i să
fi fost şi m u lţi evrei e l e n i zaţi .4
Am putea d e d u ce însă o prezenţă evreiască în u rbea tomitană cu m u l t
a n terioa ră atestă rii l u i Seppo n . Concl uzia rep u tatu l u i p rofesor clasicist
Ca rol B l u m referi toa re l a a ctivitatea misionară a Aposto l u l u i Andrei în zona
Po ntu l u i i n d ică încă odată o sugestivă prezenţă evre i a scă în spaţi u l ca re ne
i nteresează : " Fără existenţa prealabilă a unor colonii evreeşti pe litoralul
Pontului Euxin, apostolatul lui Andrei nici nu se poate concepe. "5
Î n Evul M ed i u , e m u laţia u n o r i n terese econom ice în zona de Est şi S u d - Est
a E u ropei a făcut ca a rtera co merc i a l ă ca re făcea legătu ra Co nsta ntinopo l u l u i
cu Cracovi a să fi e d o m i nată d e negusto ri i evrei care traversa u B u l g a ri a şi
ţările d u n ă re n e . 6 C h i a r d acă vech i u l Tom i s - Consta ntia medieva lă sau
Kustendje - a fost red u s , începând cu sfâ rşitul a ntich ităţii , la sta d i u l u nei
locaţii fă ră m a re înse m nătate, loca l itatea renăscâ n d la n i ve l u l u n u i centru
u rban a bia d u pă rei nteg ra rea sa în g ra n iţel e statu l u i rom â n modern (începând
din 1878), este d e bă n u it că negustori evrei au l ua t contact cu local itatea
pe pa rc u rs u l Evu l u i med i u . Referi n d u -se l a etnografia med ieva l ă a Dobrogei,
învăţatul G rigore Dă nescu nu d isti ngea aici v reo prezenţă evreiască . 7 Se
cu nosc însă d iverse note şi texte ale u no r că lători stră i n i care au trecut pri n
Dobrogea m u s u l m a n ă şi care m enţionează existenţa evre i l o r î n local ităţi
precu m S i l istra , Ca l latis ( M a n g a l i a ) , Babadag, Măci n , în toate aceste aşezări
ei convieţu i n d cu creşti n i i şi m u s u l m a n i i . s
Paşoptistu l I o n Ionescu d e la Bra d , călători nd în Dobrogea la 1 8 5 0 , a
rea l izat u n stu d i u ( Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja avec un
carte etnographique, Consta ntinopol, 1 8 5 0 ) în care a reţi n ut date i m porta nte
despre etn i i le dobrogen e . D i ntr- u n tota l d e 1 5 . 764 d e fa m i l i i repertoriate în
caza l e l e Tu lcea, Isaccea, M ă c i n , H â rşova, Baba (j u deţu l S i l i stra ) , Kustendje
- n u mele t u rcesc al Constantei - M a n g a l i a , Balcic, Baza rg i c (j udeţul Va rna )

http://cimec.ro -229
http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
s-a u a fl a t : 4 . 80 0 fa m i l i i d e tu rci, 3 . 6 5 6 fa m i l i i de rom â n i , 2 . 22 5 fa m i l i i
tătă reşti , 2 . 2 1 4 fa m i l i i b u l g ă reşti, 1 . 0 9 2 fa m i l i i căzăceşti, 747 fa m i l i i d e
l i pove n i , 3 0 0 fa m i l i i d e g reci, 2 1 2 fa m i l i i eg i ptene, 145 fa m i l i i a ra be, 1 1 9
fa m i l i i d e evrei 9 , 59 fa m i l i i germ a n e . 1 0
Evre i i dobrog e n i şi locu ito ri a i Consta ntei su nt menţionaţi şi d e d octo rul
Ca m i l l e A l l a rd, ca re preciza că m i s i u nea cond usă de i n g i n e ru l Leon La l a n ne,
ca re constru i a , l a 1855, un d ru m d e la Consta nta la Rasova , a a tras a lă t u ri
d e rom â n i " toate populaţiile Orientului" - ru şi, cazaci, tu rci, bu l g a ri , a rm e n i ,
evre i . 1 1
G ri g o re Dă nescu a p recia , la sfâ rşitul seco l u l u i a l XIX-lea, că "populaţiunea
Constanţei e forte amestecată, ca şi a Dobrogei În general, Însă din causă că
este şi port maritim, tate naţiunile şi-au dat aici Întâlnirea. " 1 2
Confo rm datelor prezentate d e Pri m ă ri a Consta nta pentru a n u l 1 880, d i n
tota l u l popu l aţiei oraş u l u i d e 5 . 2 0 3 locu itori, 234 era u evre i , 1 . 804 tăta ri,
1 . 54 3 g reci, 410 t u rci, 348 b u l g a ri, 279 româ n i , 1 7 5 a rm e n i , 37 a u strieci, 32
eng l ez i , 29 germ a n i , 1 2 u n g u ri , 8 ru ş i , 3 sârbi, 248 a l te naţionalităţi . 1 3
Î n u rma recensământu l u i d i n d ecembrie 1894, în ora ş u l Consta n ta se
a fl a u 8 5 5 d e evre i . 1 4 Tota l u l populaţiei crescuse la 1 0 . 4 1 9 d e suflete, între
ca re rom â n i - 2 . 5 1 9 , g reci 2 .4 6 0 , tu rci şi tăta ri - 2 . 20 2 , b u l g a ri - 1 . 0 6 0 ,
-

evreii m e n ţionaţi, a rm e n i 559, g e rm a n i - 332, u n g u ri - 1 8 1 , ita l i e n i - 1 09,

-

fra ncezi - 5 1 , e n g l ezi - 45, ruşi - 33, o l a ndezi - 5, sârbi 4, m u nteneg re n i -

-

4 . 1 5 D u pă G . Dă nescu, se d isti ngeau " grecul, ovreiul şi armenul, care se agită

În mijlocul acestei mulţimi, căutând, ca de obicei, ceva câştig . " 16 Co n s i d e râ n d
a ntisem itism u l o coord o n ată a celor m a i m u lţi i ntelectu a l i rom â n i ( M i h a i
E m i nesc u , Bogd a n Petriceicu H aşd eu, Va s i l e Conta ) , î n contextu l ti m p u l u i 1 7,
n u n e m a i m i ră acu m verd ict u l sentenţios a l învăţatu l u i G . Dă nescu, -
m e m bru a l Societăţii Rom â n e d e Geog rafie, premiat de Aca d e m i a Rom â n ă
pentru Dicţionarul din care cităm, doctor În litere a l Universităţii din Paris
- atunci când a subliniat că " cele mai periculoase elemente sunt grecii şi
jidanii cari, economicesce, sărăcesc ţara; mai puţin civilisaţi şi deci mai
răpitori ca coreligionarii lor din alte ţări, ei sunt o adevărată plagă socială,
căci În schimbul ospitalităţei ce li s-a dat de locuitori, ei Îi exploatează În
toate modurile şi a ajuns proverbială rapacitatea acestor specii. " 1 x Pri ncipele
Ca rol 1 l uase cu noşti nţă din p ri m u l an a l d o m n iei sale de " puternica a ntipatie
a locuitori l o r ţă rii îm potriva acest u i neam stră i n . " 1 9 La 28 m a i 1 870, pri n ţ u l
d e P r u s i a scria d o m n itoru l u i ro m â n c ă "Veşn icel e ag itaţii evreieşti d e l a t i n e
d i n ţară s u n t o adevă rată ca l a m ita te . "20 De rema rcat î n s ă că , pe ntru acea
peri o a d ă , n u am găsit docume ntat nici un caz de antise m itism în u rbea
tomita n ă .
Î n u rm a recensă mântu l u i d i n 1 9 0 2 / 1 9 0 3 , î n vech i u l Tomis s-au î n re g i stra t
1 3 . 385 d e locu itori , n u m ă ru l ev re i l o r crescâ nd a c u m la 1 . 0 5 9 .21
Reţinem că pri ncipala activitate desfă ş u rată d e evrei era comerţ u l l a
o ra şe, în spaţi u l dobrogea n ei făcâ nd con c u renţă g reci lor şi a rm e n i l o r. Î n
Consta n ta e ra c u n oscut m a rele m a g a z i n d e suven i re, cadou ri ori enta le,
och e l a ri , bij u teri i , a rg i ntă rie, ceasorn ică rie aflat pe Strada Ca rol (în p rezent
B-d u l Tom i s ) , al că rei proprieta r e ra P. Ş a p i ra "furnisor al Curţii Regale "22 şi
u n u l d i ntre reprezentanţii Com u n ităţii evre i l o r d i n ora ş .
Prezenţa evrei lor î n tra nzacţi i l e i mo b i l i a re a l e u rbei tom ita n e este

230
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 F Stan Evreii din Constanţa
•

doved ită d ocu m e ntar c h i a r d i n 1 878, u n act d e vânzare - cu m p ă ra re d i n

2 6 septe m b rie acel a n , făcut î n faţa Co nsi l i u l u i a d m i n istrativ a l o raşu l u i ,
reţ i n â nd c ă Baruh Abram Seni & Co a c u m pă ra t d e la Lefter Gheorg h ef " un
loc de casă În suprafaţă de 21 6 arşini (coţi) cu preţul de 54 poli imperiali. "23
Locu l se a fl a în " mahalaua Cia/Îc. "24 La 7 i u l i e 1886, între aceiaşi pro p ri eta ri ,
s-a mai încheiat o tra nzacţie, Lefter G heorg h e d i n Vas i l icos vânzând către
Baruh Abram Seni&Co d i n Consta nta " un imobil cu un teren de 1 1 0, 22 m2
situat În Constanţa pe Strada Tomis 22, cu preţul de 1 . 200 lei. "25
U n i i evrei sta b i l iţi în oraş avea u profesii l i bera l e, practicând ca
medici p a rtic u l a ri sau fa rmacişti . Ren u m i t a fost fa rmacistul Alexa n d ru I .
H e l d e n b u sc h , c u stu d i i l a Bucu reşti ş i Pa ri s, ca re a înfi i n ţat î n Con sta nta
pri ma " droguerie medicinală " din povi ncia dobrogea n ă . 26
S u bl i n iem că l a reven i rea a utorităţi l o r ro m â n e în Dobrogea, în Consta n ta
fi i nţau c u l tic patru biserici creşti ne ( g reacă , a rm e a n ă , catol ică şi b u l g a ră ) ,
m a i m u lte gea m i i 27 ş i două sinagog i , u n a fondată î n a n u l 1 866 " pentru o v re i i
< < Spanioli > > ", i a r a lta în a n u l 1872, "pentru ovreii numiţi < < leşesci > > ". 2 M
Î n u l t i m e l e z i l e a l e a n u l u i 1 878, Pri mă ria oraşu l u i - reprezentată d e Anto n i o
Alexa n d ri d i ( 1 87 8 - 1 880) - a e m i s u n o rd i n către co n d u ceri le biseri c i l o r
creşti ne şi tem p l u l u i isra e l it, p ri n ca re s e cerea ca o rice botez, c u n u n i e s a u
în morm â n ta re s ă se facă n u m a i c u a u torizaţia ofiţeru l u i stă rii civile ( " Veţi
pune În vedere preoţilor - la creştini -, hahamului - la israeliţi - că nici un
botez, cununie sau Înmormântare nu se va face fără autorizaţiunea oficerului
s tare1. CI.VI.,e. . . " ) . -19
�

Si n a g og a , s u b forma u n u i tem p l u d e rit s p a n i o l , d a ta d i n 1 86630 şi se

a fl a pe u n teren d i n Strada M i rcea , donaţie a l u i Isma i l Kem a l Bey. 3 1 Exact
în ace l a şi loc, pe temelia fostei constru cţi i , se va ridica Te m p l u l i s ra e l i t d e
rit spa n i o l , în sti l u l u n u i gotic tâ rz i u , Pri m ă ria Co n sta n tei d â n d com u n ităţii
evreilor d i n ora ş a utorizaţie de construcţie pentru înă l ţa rea acestu i locaş
la 24 mai 1 9 0 3 . 32 Co nfo rm u n u i act în l i m b i le rom â n ă şi ebra ică, păstra t în
a rhivele constă nţene, d ata începeri i construcţiei templ u l u i a fost " anul una
miie noue sute trei În diua de Miercuri 28 a/ lunei Maiu orele 3 p. m . ", a cest
l u c ru întâ m p l â n d u -se, d u pă cu m p recizează actu l , " sub glorioasa Domnie a
M. S. Regelui Carol 1 şi M. S. Regina Elisabeta şi A. A . L. L. Regale Principele
Ferdinand şi Principesa Maria, fiiind Primul Consilier al Tronului D-1 Dimitrie
Sturza, Prefect al Judeţului Constanţa D-1 Scarlat Vârnav şi Primar al oraşului
D-1 Christea Georgescu. . . 33 Semn ificativ este că su mele de b a n i colectate s p re
înă lţa rea a cestu i sfâ nt locaş moza ic a u p roven i t " de la persoane generoase
concetăţene şi de la coreligionarii noştri din diverse oraşe ", cum precizează
înscri s u l d ocu m entu l u i . 34 Pentru susţinerea l u cră ri l or la tem p l u l proiectat -
d u pă p l a n u ri l e a rh i tectu l u i vienez Ad olf Li n z35 - , la 1 3 m a rtie 1 904, în o ra ş ,
s - a org a n izat u n s pectacol cu piesa Manase d e Ronetti-Ro m a n , susţi n u t
d e tru pa Al . B . Leonesc u . 36 Fi n a l i z a rea acest u i i m porta nt ed ificiu s - a făcut
în a n u l 1 9 0 537, d a r, în ti mp, dato rită l i psei cred i ncioşi lor, tem p l u l a deven it
nefu ncţio n a l şi n ep utâ nd primi o a ltă destinaţie a fost l ăsat să se d ă râ me3�,
d e m o l a rea sa defi n itivă petrecâ n d u -se în a n u l 1 989 . Î n prezent, pe Stra d a
M i rcea c e l Bătrâ n n r. 1 9 , u n d e s e înă lţa se câ ndva acest tem p l u , n i m i c n u m a i
a m i nteşte d e existenţa vech ii construcţ i i .
U n a l t tem p l u evreiesc, d e cu l t aşkenaz, situat p e Strada C. A. Rosetti ,

231
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
în zona veche a o ra ş u l u i Consta nţa, datâ nd d i n a n u l 1 9 1 039, d ă i n u i e încă în
con d iţii deosebit de vitreg e , resta u ra rea sa în cel m a i scu rt t i m p fi i nd a bsol u t
vita l ă . Acest tem p l u s-a rid icat p e locul u ne i s i n a g og i m a i vech i - a ceasta
se pare că s-a co nstru it d u pă 1867 în u rma u n u i fi rm a n a l s u l ta n u l u i Abd u l
Azis40-, preşed i ntele Co m u n i tăţii isra e l ite, P. Ş a p i ra , pri m i n d a u to rizaţia d e
construcţie d i n partea Pri m ă riei ora ş u l u i la 9 a pri l i e 1 9 1 0 .4 1 Construcţia a fost
p roiectată de a rh i tectu l A n g h e l Pău nescu, pe o s u p ra faţă de 2 3 8 , 3 7 m 2 .4�
Con sta nţa îşi începe d i n a ceastă perioadă dezvoltarea sa ca port a l
Rom â n i e i l a Ma rea cea M a re . Î n contextul ti m p u l u i , a l u no r responsa b i l i tăţi
ca re ţi n ea u d e stri n g enta d ezvolta re u rbană, rol u l u n u i con s i l i u orăşenesc e ra
decisiv. La 1 5 dece m brie 1 888 se ştie că în Co nsi l i u l o răşenesc a l Consta nţei
a fost a les şi evre u l Moise Rosa n i s43 - pri m a r era Pa n a i t H o l b a n ( 1 880- 189 1 )
- . 44 Este o dovadă a coi n te resă ri i evreilor l a dezvoltarea modernă a cel u i m a i
i m porta nt oraş rom â n esc d e la m a re .
Î n " Lista de comercianţii ş i industriaşii, cari au dreptul de a fi alegători
şi eligibili pentru camerile de Comerciu pe anul 1 892 ", d i n Consta nţa e ra u
înscrişi evre i i Alter A . Goldştei n , A. Koh a n , Abra m Fai n ştei n, I l ie Avra m ,
Solomon Iafet.45 Contri buţia evrei lor la dezvolta rea comerţu l u i î n oraş este
evidentă . Di ntre m a i m u lte exem p l e de i n iţiative co merci a le, menţio n ă m a ici
M a g a z i n u l Ş a p i ra de pe Strada Caro l , u n reper a l o raşu l u i de pe la 1 9 0 3 ,
m a g a z i n de bijuterii şi d iverse prod use că utate46, l oca l u l - u n birt -, devenit
repede foarte cu n oscut, deschis în 1 9 1 4 pe Stra d a Ca rol nr. 11 ( a stăz i ,
Bu levard u l Tomis n r. 1 7 ) d e că tre Seg a l I . Avra m .47
Din a n u l 1 8 9 6 datează înfi i nţa rea Epitropiei Comunităţii Israelite din
Constanţa, aceasta org a n iz â n d u -se conform u n o r statute specifice.4x Î n
Procesul Verbal d e constitu i re a Epitropiei s e a răta c ă pentru " gerarea
intereselor Comunităţei Israelite din Constanta sub-semnaţii locuitori
israeliţi din această urbă, am ales astă-zi 1 8 Septembrie 1 896 (5657) o
Epitropie, compusă de următorii 8 coreligionari anume: M. Bujes - preşedinte,
Ilie A vram - vice-preşedinte, L. Hazan - cassier, H. S. Koldengreber - vice­
preşedinte, Moise Simon, A vram Rosenberg, Z. Weinştok, Solomon Farcaş
precum şi patru suplinitori anume:!. Goldştein, M. Baratz, I. Bercovici, 8.
Bercovici. "49
Î n pri m u l a rticol a l Statutelor se a răta : " Comunitatea israelită din
oraşul Constanta organizată sub denumirea de Comunitatea Israelită
de rit Askenas " are misiunea " de a Îngriji de Întreţinerea aşezămintelor
sale religioase, culturale şi de binefacere, eventual de a Înfiinţa aşezăminte
filantropice noui. "50
Articol u l 1 1 p reciza " atribuţiile şi sarcinile Epitropiei", a cestea fi i n d , între
a ltele, co nform p u nctu l u i b ) , " de a exercita caritate pentru cei fără mijloace
veniţi din alte locuri Înlesnindu-i strămutarea În altă parte, precum şi a lua
parte la bine-faceri şi scopuri umanitare şi ale Patriei române. " ( ) La punctu l . . .

d ) se propu nea e l a bora rea u n u i reg u l a ment "pentru reorganisarea Societăţii

sacre (Chevsra Keduşo) În ce priveşte funcţionarea ei la serviciile funebre,
conform prescripţiilor rituale. "5 1
Departe d e locu ri l e moştenite spiritua l d e l a înai ntaşi, d a r a p roape d e e l e
p ri n spi ritul sion ist care a bia începuse s ă i-a avânt, stu d enţi şi tineri evrei
d i n capita la ţării ca şi d i n u rbea constă nţea nă întemeiază în i a n u a rie 1 9 0 0

232
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 F Stan Evreii din Constanţa
•

cercu ri d e lectu ră sion iste . 52 Î nt r- u n asemenea cerc p roba b i l că s-a i n iţiat

editarea p u b l icaţiei " Plecăm " ca re a a p ă rut în i u n ie a celaşi a n .53 Şase a n i m a i
târz i u , l a 2 1 i u l i e 1 9 0 6 , î n loca l itate s - a î n fi i nţat Juna, o societate d e tin eri
ca re îşi p ropunea să aj ute e m i g ra nţii ca re pleacă în Palesti n a Y
Expresie a creşteri i n u merice a com u n ităţii evreieşti d i n Consta nţa, l a
2 a u g ust 1 902 s-a deschis Şco a l a israel ite-ro m â n ă d e băieţi, i n iţial c u două
c l a s e .SS I n stituţia, cu statut de şcoa l ă pri m a ră, este menţionată în ra port u l
d e la începutul a n u l u i 1 9 04 făcut d e prefectu l Sca rlat Vârnav a s u p ra şco l i l o r
constă nţene, a v â n d pe atu nci 2 învăţători şi 3 9 de e l e v i . 5 6
Preciz ă m c ă î n a n u l 1 9 0 5 n u m ă ru l locuitori lor d i n Consta nţa era d e
1 5 . 777, d i n care 8 1 2 evrei , 9 . 1 6 5 rom â n i , 2 . 3 2 7 g reci , 1 . 3 1 5 m us u l m a n i ,
8 3 1 b u l g a ri , 6 1 0 a rm e n i , 309 g e rm a n i , 2 1 7 ita l i e n i , 9 5 fra ncezi , 1 0 5 e n g l ezi
şi a l te naţional ităţi . 57
În a n u l 1 9 1 6, ca o co nseci nţă d i rectă a dezvoltă rii cel u i m a i i m portant
port rom â nesc l a M a rea Nea g ră , po p u l aţia Consta nţei a crescu t l a 3 3 . 9 1 8
locu itori , d i n care 1 . 0 9 2 evre i , 2 1 . 9 7 1 româ n i , 2 . 8 1 5 m u su l ma n i , 2 . 326
g reci, 1. 728 b u l g a ri, 1 . 00 2 a rm e n i , 642 germ a n i , 518 ita l ie n i , 175 fra ncez i ,
6 4 9 eng lezi şi a lţii .5x
Cu pri l ej u l p a rtici pări i pentru prima dată a locuitori l o r d o b rogeni la
a l eg erile parl a m e ntare, fa pt întâ m plat în anul 1 9 1 259, rem a rcă m pri ntre
a leg ătorii constă nţeni înscrişi la " Colegiul 1 Senat oraş Constanţa " ( pe atu nci,
votu l era cenzitar) prezenţa u nor persoa ne care, d u p ă n u me, ind ică ori g i nea
evreiască , precu m : Avra m St., Buter Leo n, !ti g a n M. Solomon, I a p het M .
S o l o m o n , Seni Mord a h a i , Thei l e r Leon . . . 6 0
Intra rea Româ n iei în pri m a m a re co nfl a g raţie a seco l u l u i XX, în a n u l
1 9 1 6, avâ nd c a princi pal obiectiv desăvâ rşi rea u nităţii d e stat, a g ă s i t n u
p u ţ i n i evrei d i n Con sta nţa în râ n d u ri l e trupelor rom â ne m o b i l izate pe fro ntu l
d obrog e a n , u nd e se a fl a concentrată Armata a 3 - a . 6 1 I n te resa n t a fost că,
potrivit u nei legi d i n 1868, servici u l m i l itar a devenit oblig atoriu în Rom â n i a ,
excepţia făcând tri m ite re evide n t la stră i n i . Leg ea d i n 5 m a rtie 1 876 a sta bi l it
însă că toţi locu itori i ţării tre b u i e să efectueze servici u l m i l ita r cu excepţia
celor care sunt cetăţeni ai a ltu i stat. Evreii au fost astfe l obl igaţi să satisfacă
servici u l m i l ita r, deşi nu benefi c i a u de cetăţenia rom â n ă d ecât o foa rte mică
pa rte d i ntre e i . 62
Î n a n u l 1 9 1 4 - a n u l d e debut a l războ i u l u i - în tre tinerii înscrişi pe l istele
d e î n ro l a re pentru conti n g e ntu l 1 9 1 6 , se afla u : Coh a n Ia no, Terch e l Avra m ,
Ş a p i ra Iţic63, Bercovici D ra g o be rt, H a z a n i S a m u e l64, Leo n Avra m Coh n ,
Avra m Iosif Iţic Gheld m a n , M a rcu Adolf Fa m blat, Jaq u es Moise Rosa n is65,
Iacob David Isac, S a u l Te rchel Laz ă r, M a rcus Bercu Bercovici, David N is i m
G a b a i , R u b e n Solomon66, Nafta l i Menasi Avra m , Iacob !sac Del a re n a 67, Iţa c
M e n d e l , Isac I l i e Holdşte i n , Isra i l Iosif Samovici6H şi a l ţi i . Î n u rma desfă ş u ră ri i
ostil ităţi lor, evreii î n rolaţi în efectivele Armatei române sa u făcâ nd pa rte d i n
g ru pe l e d e cercetaşi a u doved it c ă îşi pot susţine Patria d e adopţie i nclusiv
prin pri no s u l lor de jertfă , m a i m u lţi etn ici evrei m u rind în u rma p a rticipării
l a l u pte . Astfe l , cercetaşu l Mozes Herman Moise de n u m a i 1 6 a n i , ca re făcea
pa rte d i n Cohorta " Ovid i u " Con sta nţa a decedat la 20 a u g u st 1 9 1 6 la Spita l u l
d e ca m pa nie n r. 3 1 2 B ( Şcoa l a N o rm a l ă Consta nţa ) " din cauza unei bombe
de a vion inamic, În timp ce transporta răniţii În spital. "69

233
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
U n a l t e rou este No rbert D . Davidso n , d eceda t l a 23 octo m b rie 1 9 1 8 " În
etate de 26 ani făcând datoria către Pa trie. "70
S u gestivă este i nscri pţia de pe M o n u mentu l ca re îndea m n ă la " pioasă
"
amintire Eroilor morţi pentru PA TRIE Între 1 91 6- 1 91 8 , m o n u m e n t a flat
în C i m i t i ru l isra e l it d i n Consta nţa . Aici apar nu m e l e u rmători l o r eroi evrei
m o rţ i pentru Patri e : M O RD I KAN E R, JAK NAVO N , LEON FELDMA N N , J EAN
W E I N STO K, OZIAS MARCO FF, DAVI D GABAY, JACO B I SRAEL, JANCU MARCU,
ARO N LI FSCHITZ, SALOMON LI FSCH ITZ, SAM U E L BITIMAN N , JACOB
D E LARE I N I , AVRAM TERCKEL, M O I S E H . MOZES, BENJA M I N SCHATZM A N ,
DAV I D IŢIC, HAI M ELLMAN N , RAFA I L ELLMAN N . 7 1
D u pă formarea statu l u i naţio n a l u n ita r rom â n la sfâ rşitu l a n u l u i 1 9 1 8,
în perioada i nterbel i că statutul evre i l o r din Ro mâ n i a s-a mod ificat în s e n s u l
acord ă ri i d reptu ri l o r cuvenite oricărui cetăţea n rom â n , etn ici i d e ori g i n e
isra e l ită pri m i n d a c u m î n bloc cetăţe n i a rom â n ă . S e făcuse trecerea d e l a
l i be ra l i s m u l censita r la democraţia mod e rn ă .
N o i l e a legeri org a n izate î n cadrul Com u n i tăţii I s rael ite d e rit Occidental
d i n Consta nta, s u b con d u cerea u nei Com i s i i I nteri m a re com p u se d i n A.
Com pa neitz în ca l itatea d e preşed i nte, Ca l m i s G h i nsberg , vicepreşed i nte, M .
Lipovici, casier ş i A . Şapira şi Osias Wei n stock, m e m b ri i 72, a d u s l a a l eg e rea
u nei n o i cond uceri, l a 7 mai 1 9 2 2 , a l egeri efectuate suub preşedi nţia
aj u toru l u i d e pri m a r G r. Roş u . Compone nţa n o i i con d u ceri a com u n ităţii
isra e l ite a fost u rmătoa rea : Ba ruch G ru n berg , p reşed i n te, Al bert The i l e r
şi a vocat C . G h i nsbe rg , vicepreşed i n ţ i , Al bert H e rşcovici, secretar o n o rific,
P. Stru mscki, casier, M . Auerbach , contro l o r, Pi ncu Scha pira , preşed i n tele
Tem p l u l u i , A . Companeitz, preşedi ntele Casei sacre, d r. L. Rosen b l at,
p reşed i ntele Com itetu l u i şco l a r, mebrii fi i nd Z. Kafrise n , D . Cu pci k, avocat H .
Lei bovici, S . Periţovici, B . Edelste i n , L . M . G h i nsberg , H . S p i g ler, S . P i n covici,
M. Li povici, H. Bi rnfeld, Leon G h i n sberg , B. G i nsberg , M. Bercovici , M .
M i l i tea n u , S . W i n d , W. Schwa rtz . 73
De asemenea, Co m u n itatea I s rael ită d e rit Spaniol avea, d i n acelaşi
an, un n o u com i tet de con d u ce re, în u rma a legerilor interne din 1 a pri l i e
1 9 2 2 . P reşed i ntele acestei com u n ităţi e ra Iosef J e rusal my, vicepreşed inţi
S a l a m Tuvy şi Io ntov Ba ruch, casier Jacq u es H. Menahim, secreta r Costica
J e ru sa l my, Bension Matatia şi !sac D e l a re i n a -Gabaym, cenzor Angelo S e n i şi
m e m b ri i Iacob N avon Al bert Viesi şi Iacob Fa ri n . 74
Ca dovadă a bunei înţelegeri în tre a utorităţile loca l e şi cond uceri l e
c e l o r d o u ă com u n ităţi evreieşti d i n Consta nţa, menţionăm c ă î n a n u l 1 9 2 5 ,
cereri l e a d resate d e aceste com u n ităţi pentru a co rd a rea u nor su bvenţii î n
sco p u l întreţi nerii şco l i i israelite d i n loca l ita te a u fost îndep l i n ite. 75 Pri m ă ri a
Consta ntei a susţi n u t în epocă şi a lte i n iţiative evreieşti org a n izate în scop
fi l a ntropic fie d e către Societatea I s ra e l ită a M eseriaşi lor d i n Consta nta -
con d usă d e A. Ş a p i ra - ( u n festiva l u rmat d e u n b a l în sa l a Teatru l u i E l pi s la
2 7 februa rie 1 926 ) 76, fie de Asociaţia Genera l ă a Studenţilor Evrei - Cerc u l
Reg i o n a l Consta nta - reprezenta tă d e I . Spig l er - ( u n festiva l a rtistic u rmat
d e dans în aceiaşi sală El pis l a 28 a u g ust 1 9 2 6 ) . 77
Potrivit u n u i loca l n i c ro mân, în a cea perioadă a existat între rom â n i ş i
etnici i evrei o fru moasă coa b itare . 7x O a m i nt i re asemănătoa re păstrează şi u n
etn ic evre u . 79 M a i tâ rzi u , în a n ii H oloca u stu l u i , l i d e ri a i com u n ităţii evreieşti

234
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 F Stan Evreii din Constanţa
•

făceau tri m itere, în tr-o teleg ra mă a d resată mareşa l u l u i Ion Antonescu,

l a aceiaşi înţelegere şi dovad ă d e patriotism m a nifestată de evreii d i n
Dobrogea . xo
Î n u rma recensă m â n tu l u i d i n a n u l 1 9 28, în m u n i ci p i u l Consta nţa a u fost
î n reg i straţi 2 . 1 3 5 de evrei, rom â n i i fi i n d în n u m ă r de 49 . 1 0 2, g recii 6 . 2 6 6 ,
a rm e n i i 3 . 7 5 1 , t u rcii şi tăta ri i 3 . 666, alţii 7 . 542, tota l u l popul aţiei ora ş u l u i
fi i n d a t u n c i de 7 2 . 462 d e locuito ri . x 1
La sfâ rşitul perioa dei i nte rbelice, a n i i 1 938- 1 940, care circumscriu î n
istoria româ nilor perioad a d icta tu ri i reg e l u i Ca rol a l I I - lea - perioada u nor acute
crize pol itice, autorităţi l e ro m â n e asistând neputi ncioase la tra n sformările
pol itice d e pe co ntinent care a u sch i m ba t decisiv cursul eve n i m entelor
pol iticii noastre i nternex2 - evreii au cunoscut d i n nou rig o ri l e u nei politici care
tindea tot mai m u l t spre excl ud erea lor d i n societatea rom â n ească . De a l tfel ,
situaţia evrei lor d i n Rom â n i a i n terbelică poate fi sintetizată în si ntagma " de
la emancipare la marginalizare ", su btitl u l u n u i cunoscut vol u m a l istori c u l u i
Ca ro l Ia ncu .x 3 Evident, evrei i d i n Consta nţa au împă rtăşit soarta tuturo r
co re l i g i o n a ri l o r l o r d i n ţară . S u b l i n iem c ă autorităţile ro m â n e au perm i s
evrei l o r d o ritori s ă s e o rg a n i zeze în vede rea e m i g ră ri i . Menţio n ă m a ici o notă
cu caracter secret " personal-confidenţial", transmisă la 22 i u l ie 1 9 3 8 de către
Serviciul de Informaţiuni din cadrul Direcţi unei Poliţiei de Siguranţă, către
Prefectu ra Consta nţei : " Binevoiţi a dispune măsuri pentru ca pe firmele sau
placardele ce vor fi afişate la sediile tuturor centrelor neosioniste şi sioniste,
să se menţioneze şi scopul < <pregătirei emigrării> >, spre a se explica
opiniei publice activitatea a cestor centre . "x4
Î ncepâ nd d i n a n u l 1 940x5, statul rom â n a fost nevoit să adopte o serie
d e măsuri care ar fi putut co ntracara o posib i l ă a g resi u n e determ i n a tă de
evo l uţia ostil ităţi l o r d i n E u ropa . Decla nşa rea războ i u l u i cu U . R. S . S . l a 22
i u n i e 1 9 4 1 , a tra nsformat ora ş u l şi port u l Consta n ţa în pri n c i p a l a ţi ntă a
aviaţiei şi marinei sovietice.
Evreii era u supuşi cu noscutei leg islaţii a ntisemite, fi i n d o b l igaţi, între
a ltele, l a m u ncă în fo los u l com u n ităţii . X C' Pri mele victi me evre i eşti în Consta nţa
s-a u î n reg i strat în ti m p u l g uvernă ri i antonesciano- leg i o n a re Y
C h i a r î n aceste cond iţ ii, în perioada războ i u l u i , Rom â n i a a fost " cel
mai important loc de Îmbarcare pentru emigranţii e vrei ilegali. Aceştia
porneau spre Palestina la bordul na ve/ar plecate din porturile româneşti
Constanţa, Sulina, Tulcea şi Brăila . "�x D u pă esti mări le noastre, între 1 940-
1 944, e m i g ra rea evrei l o r pri n po rtu l Constanţa a reprezen tat o consta ntă
varia b i l ă , fenomen u l desfă ş u râ n d u -se în condiţii i n terne şi externe deosebit
d e g re l e . Au fost mai m u lte nave cu e m i g ranţi evrei : 9 vase mari (Darien
II, Struma, Milka, Maritza, Belasitza, Kasbek, Bulbul, Mefkure şi Marina ) - 4
d i n tre acestea (Darien II, Milka, Maritza şi Belasitza) efectu â n d câte două
ieşi ri d i n port - şi 15 vase m ici, n u m ă ru l evre i l o r care a u ieşit din Rom â n i a
pe această cale şi care se poate documenta fi i n d d e 4 . 84 6 . Rema rcăm c ă n u
a m aflat docu mentat n i c i u n c a z d e respingere a vreu n u i e m i g ra n t evreu în
acest port . Î n privi nţa o rg a niză rii tra nsporturi lor de e m i g ra nţi, în 1 942 s-a
afi rmat Societatea de Tu rism Ro m â nia, care a cola borat cu recen t înfi i n ţata
Centra lă a Evrei lor, i nstituţie ce a în locuit Federaţia U n i u ni l o r d e Co m u n ităţi
Evreieşti d i n Româ n ia . x9 Î n Constanţa, Ofici u l J ud eţea n al Centra l e i , înfi i nţat

235
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X I X
în a pri l i e 1 942, e ra cond u s de d r. A l b e rt Adler, preşed i n te, av. Jea n Ia ncu
e ra vice p reşed inte, Sa mi 1. Schwartz, secreta r genera l , iar Alfred I s ra e l ,
m e m b ru . 90
Î n acei a n i , în cupri n s u l ju de�u l u i Co nsta n�a au fost înfi i n �ate m a i
m u l te l a g ă re în ca re au fost i n ternaţi evre i . Menţionăm " Lagărul de evrei
Osmancea "9 1 , " Lagărul de evrei Mereni"92, " Lagărul de internare Ciobăniţa . "93
Î n l a g ă ru l d i n Osma ncea era internat chiar Şef Ra b i n u l Com u n ităţii Evreieşti
d i n Consta nta, Joseph H . Schechter, în vâ rstă de 67 de a n i , cava l e r a l
"
" Coroanei României .94 Jacob M . Navo n , în vâ rstă d e 52 d e a n i , i nternat la
Me ren i şi fi i nd g rav bolnav făcea apel către autorităţi sol icitâ nd e l i be ra rea
sa, avâ n d în vede re că a dovedit că este bun cetăţea n rom â n l u ptând pe
fro nt atât în ca m pa nia din 1 9 1 3 cât şi în t i m p u l Ma rel u i Război, între 1 9 1 6 -
1 9 1 8 .95
Depăşind co nj u nctu ri l e pol itice şi m i l ita re, ca şi considerente l e ideolog ice,
evre i i d i n Consta nta, asemenea tuturor coetnici l o r d i n Rom â n i a , au trecut,
deşi m u l t îm puţinaţi, de a n i i război u l u i şi d e a ntisem itism u l ag resiv p racticat
în a cei a n i , orientâ n d u -se cu şi mai m u ltă d o rinţă s p re Patria d e ori g i n e care
aştepta să fi e reclăd ită .

JEWS FROM CONSTANTZA

- ABSTRACT -

I n the modern city of Co nsta n tza, the development of the J ew i s h

com mu n ity g oes a l o n g w i t h t h e development o f the city. If i n the yea r 1 9 0 5
8 1 2 J e w s were reg i stered , thei r n u m ber increased t o 1 . 092 b y the y e a r
1 9 1 6 , i n 1 928, there were 2 . 1 3 5 J ews i n the cou nty o f Consta ntza . Fu rt h e r
o n , we state t h a t rou nd 1900 there a re certified i n Consta ntza e v e n Z i o n ist
ci rcl es, a p u s h of e m i g ration for those d riven by the new J ewish natio n a l i s m .
As a resu l t of the involvement of Rom a n ia i n the first world co nfl a g ration, the
J ews e n ro l l ed i n the Roma n i a n Army or those from the scout g roups p roved
that they can support their Cou ntry of ad option by their sacrifice, m ost of
them d y i n g on the battlefiel d . U ntil the beg i n n ing of World Wa r I l , acco rd i ng
to the data we have, there was a n i ce coh a b itation a mong J ews a nd majority
Rom a n i a n s i n town . During the wa r, the Jews u n d e rwent the we l l - known
a nti-Semite l egi slation, being forced , a mong other things, to work for the
com mu n i ty. In those yea rs, ali over the city of Consta ntza , there were set up
various ca m ps i n w h ich Jews were taken in, such as those from Osma n cea ,
Me ren i a n d Cioba nita . Ove rco m i n g politica! a n d m i l i ta ry circu msta n ces, as
well as the ideologica! co nsiderations, the Jews from Consta ntza , j u st l i ke a l i
t h e other eth n i c people from Ro m a n ia, turned after t h e w a r with even m o re
a rd o r to the Cou ntry of orig i n which waited to be rebui lt.

236
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 F Stan Evreii din Constanţa
•

N ote
1 Adrian RĂD U LESCU, Dobrogea : Via gentium ?, în Analele Dobrogei, s . n. a n u l
II, nr. 1 , Consta nţa 1996, p. 1 5 - 2 5 . Concl uzia regretatu l u i Director al M uzeului
de Istorie Naţio nală şi Arheol ogie din Constanţa este u rmătoa rea : " Con vieţuirea
secu/ară a românilor cu turcii, tătarii, Jipovenii, grecii, bulgarii, evreii, armenii,
ş. a. a fa vorizat apropierea, Înţelegerea mutuală şi conlucrarea lor. (. . .) În
zilele noastre, pilda acestui sinopticum etnic, s-a afirmat şi Îşi manifestă
valenţele afective Într-un spaţiu care de milenii a fost leagăn de amalgamare şi
con vieţuire a atâtor seminţii." Ibidem, p. 24.
2 Dr. Ca rol BLU M , Despre anticele colonii evreeşti din Pontul Euxin. Activitatea

Apostolului Andrei (1 931), În Evreii din România În texte istoriografice.

Antologie, - Vo l u m ed itat de Federaţia Comu n ităţi lor Evreieşti d i n Român ia/
Centrul pentru Stud ierea Istoriei Evrei lor d i n Rom â n i a , Editu ra Hasefer,
Bucureşti, 2002, p. 5 3 3 .
3 Federaţia Co m u n ităţi lor Evreieşti d i n R. S . R . , Centru l de Documentare, Izvoare

şi mărturii referitoare la evreii din România, I , - Vo l u m întocmit de Victor

ESKENASY, Bucu reşti , 1 986, p. 144.
4 D r. Carol BLU M , Op. cit. , p. 533 .
5 Ibidem, p. 5 3 4 .
6 Victor NEUMANN, Istoria evreilor din România. Studii documentare ş i teoretice,
Editura Am a rcord , Ti mişoara , 1996, p. 2 1 . Adrian RĂ D U LESCU, Ion BITOLEANU,
Istoria Dobrogei, Editura Ex Ponto, Consta nţa , 1998, p . 2 1 6 . Pentru a lte tri m iteri
legate de începutu ri l e evrei lor în a rea l u l rom a n ităţii orienta l e , în spaţi u l locuit
de ro mâni, a se vedea Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România . . .
7 Gregoire DANESCO, L a Dobroudja. Etude de geographie physique et
etnographique, I m p rim erie de < <L I ndependen ce Rou ma i ne> > , Bucarest,
1903, p. 1 3 9 .
x Consta nti n CIORO I U , Etnii trăitoare alături de români În Dobrogea , î n Analele
Dobrogei, s . n . a n u l II, n r. 1, Constanţa 1 996, p. 27-28.
9 Căpitanul M . D. I O N ESCU, Dobrogia În pragul veacului al XX-lea, 2, A telierele
Grafice I. V. SOCECU, Bucureşti, 1904, p. 347, d i n cele 1 1 9 fa m i l i i de evrei, 3 0
de fa m i l i i s e aflau în Tu lcea, 20 în Isaccea (districtul S i l istra ) şi 6 9 î n Babadag
(districtul Va rn a ) .
1 ° Consta ntin CIOROIU, Op. cit. , p. 28. Î ntr-o a ltă repertoriere genera l ă , dar n u m a i

a nemulsu l m a n i lor d i n o raşul Tu lcea ş i districte le Tu lcea , Măcin, Chi ustenge,

Ba badag, Cernavodă şi S u l i n a , rea l izată de conte le rus Belosercovici şi redată
de vicontele Alfred de Caston la 1878, evreii erau în număr de 228 ( 1 % ) ,
românii 5. 527 ( 2 2 % ) , bulgari i 4 . 199 ( 1 3 % ) , ruşi i 2 . 620 ( 8 % ) , germ a n i i 5 0 2
( 5 % ) , g recii 4 4 7 ( 4 % ) , armen ii 1 3 2 ( 1 % ) , a lţii 748, Ibidem, p. 2 9 .
1 1 Ibidem , p. 28-29.
1 2 Grigore Gr. D Ă NESCU, Dicţionarul geografic, statistic, economic şi istoric al
judeţului Constanţa, Bucuresci, 1897, p. 179.
1 3 S i m ion TAVITIAN, Armenii dobrogeni În istoria şi civilizaţia românilor, Ed itura
Ex Ponto, Consta nţa , 2003, p. 28. După Ba ronul d Hogguer, care a cu les d ate le
tot în a n u l 1 880, în Kustendje se aflau numai 32 de evrei, cf. Căpita n u l M. D.
IONESCU, Op. cit. , p. 348.
1 4 Direcţia Judeţeană a Arh ivelor Naţionale ( D . J . A. N . ) , fi l i a la Constanţa, Fond
Primăria Constanţa, Dosar n r. 6/ 1 895, f. 19, f. 24 .
237
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
15 G ri gore Gr. D Ă N ESCU , Op. cit. , p . 1 8 0 .
16
Ibidem, p. 280.
1 7 Dicţionar enciclopedic de iudaism/Schiţă a istoriei poporului e vreu, E d . Hasefer,
Bucureşti, 2000, p. 1099 - 1 1 0 0 .
1 8 G ri gore Gr. DĂ N ESCU, Op. cit. , p. 2 8 5 . G. Dănescu şi-a păstrat această pă rere
negativă şi în l ucrarea publ icată în 1903 (vezi Nota 7 ) , p. 1 7 7 .
1 9 Memoriile Regelui Carol I a l României de u n martor ocular, v o i . I , 1 8 6 6 - 1 869,
Ed . Scripta, Bucureşti , 1992, p. 1 0 0 .
20
Ibidem, p. 1 0 2 . Inspirând curentul a ntisem it, Haşdeu preciza : " Pentru mine
(. . . ), alături de deviza cea generală tocmai din 1 866: Nihil sine Deo, rimează
foarte bine o altă deviză specială : Populus Romanus sine Judaeos. " Cf. Vi ctor
N E U MA N N , Op. cit. , p 1 8 0 .
21
D . J . A. N . , fi liala Constanţa, Fond Primăria Constanţa, Dosa r n r. 1 8/ 1 9 0 2 , f.
39.
22 Constantin CIOROIU, M a rian MOISE, Litoralul românesc la 1 900. Repere
istorica-literare, Editura Europolis, Constanţa, 1997, p. 1 54 . Vezi şi Anexa
Constanţa şi Techirgiolul. Ghid ilustrat pentru vizitatori - 1 924, a l cătuit d e
Ziariştii Th . ION ESCU ş i I . N . D U P LOYE N , aflat la sfâ rşitul vol u m u l u i .
2 3 D . J . A. N ., fi l i a l a Constanţa, Fond Comunitatea Evreilor din Constanţa, Dosar
n r. 1/1 1 1878, f. 1, ori g i n a l în l i m b a bu l gară . De asemenea , Dosar n r. 2 b/ 1 8 78,
f. 1 - 2 . Menţionăm că tra nzacţia s-a perfectat înai ntea insta lării a utorităţi lor
ro m â n e în Dobrogea, aceasta întâ m pl â n d u -se la 14 noiembri e 1878, cf. Ad rian
RĂ D U LESCU, Ion BITO LEAN U, Op. cit. , p. 347-349. Subliniem că în Proclamaţia
domnitorului către dobrogeni, p u b l icată în Monitorul oficial n r. 236/ 1 8 7 8 , p.
7 1 6 1 - 7 1 62, Pri ncipele Carol I arăta că " Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale
omenirii - viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul noii Constituţii",
i a r " re ligi u nea voastră , fa m i l i a voastră , prag u l casei voastre vor fi a părate de
leg i l e noastre şi nimeni n u le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă . "
24 D . J . A. N . , fi l iala Consta nţa, Idem, Dosar n r. 6/ 1 8 7 5 ( 1 2 9 1 a n u l Heg i rei ) , f.

1.
2 5 D . J . A. N ., fi l i a l a Consta nţa , Idem, Dosar n r. 1 3/ 1 886, f. 1 - 2 . Î n prezent, p e
a cest loc s e află Hote l u l Tineretu l u i , B - d u l Tomis nr. 20-26.
26 Co nstantin CIOROIU, Marian MOISE, Op. cit. , p . 1 54 .
2 7 A u relia LĂ PUŞAN, Ştefan LĂ PUŞAN, Constanţa. Memoria oraşului, Volumul I,
1 878-1 940, Editura " M u nten ia ", Consta nţa, 1997, p. 1 2 .
2 Căpita n u l M . D . IO N ESCU, Op. cit. , p. 647 . La 1 900, î n Dobrogea mai existau
8
sinagogi în Babadag, C h i l i a , S u l i na , M a h mudia şi Tu lcea, cf. Ibidem, p. 654.
2 9 Aurelia LĂ PUŞAN, Ştefan LĂ PUŞAN, Op. cit. , p. 1 3 .
3 ° Florica CRUCERU, Artele În Dobrogea, 1 870-1 940. Mărturii. Documente.
Imagini, Editu ra " Mu nteni a&Leda ", Constanţa, 2002, p. 20.
31
Aurelia LĂ PUŞAN, Ştefan LĂ PUŞAN, Op. cit. , p. 1 5 2 .
3 2 D. J . A. N ., fi l i a l a Consta nţa, Idem, Dosar n r. 1 5/ 1 903, f. 1 .

3 3 D . J . A. N ., fi l i a l a Constanţa, Idem, Dosar n r. 16/ 1 903, f. 1 .

3 4 Ibidem .

35 Florica CRUCERU, Op. cit. , p . 20.

3 6 Federaţia Com u n ităţi lor Evreieşti din România/Centrul pentru Studierea
Istoriei Evrei lor din România, O istorie a evreilor din România În date, Voi . I, De
la Începuturi, până la 1 91 9. Stud i u introductiv, selectarea datelor şi Anexe, de

238
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 F Stan Evreii din Constanţa
•

Hary KULLER, Editura Hasefer, Bucureşti, 2000, p. 293.

37 Florica CRUCERU, Op. cit. , p . 20.
3 � Aurelia LĂ PUŞAN, Ştefa n LĂ PUŞAN, Op. cit. , p. 1 5 2 .
3 9 O . J . A . N . , fi liala Constanta , Fond Primăria Constanţa, Dosa r n r. 2 3/ 19 1 0 , f.
159.
40 Doina P Ă U LEAN U , Constanţa. A ventura unui proiect european, Editura Ex
Ponto, Consta nta, 2003, p. 295.
41 D. J . A. N . , fi l i a l a Constanta, Fond Primăria Constanţa , Dosar nr. 2 3/ 1 9 1 0 , f.
159.
� 2 Ibidem, f. 1 60, f. 1 6 1 , f. 162, f. 1 6 3 ( Proiectu l Te mplului şi schiţele acestu i a ) .

· B O istorie a evreilor din România ... , p. 224.

4 4 Aurelia LĂ PUŞAN, Ştefan LĂ PUŞAN, Op. cit. , p. 1 3 7 .

4 5 D . J . A. N . , filiala Constanta, Fond Primăria Constanţa , Dosar n r. 5/ 1 8 9 1 , f. 3 - 6 .

Solomon Iafet era proprieta ru l u nei v i i situate la marg i n ea oraşu l u i , cf. Idem,
Dosar nr. 2 / 1 896, f. 5 .
4 6 Doina PĂ U LEAN U, Op. cit. , p . 3 5 0 - 3 5 1 .

4 7 Ibidem, p . 3 1 8 .

�x D. J . A. N ., fi liala Consta nta , Fond Primăria Constanţa, Dosa r nr. 1 5/ 1 897, f. 3 -

1 1 (Broşura Statute le Epitropiei Comunităţii Israelite d i n Consta nţa, Tipog rafia
Română Dim itrie Nico laescu , Piaţa Independenţei 40, Constanţa, f. a . )
49 Ibidem, f. 5 (verso ) ş i f. 1 1 unde apare şi I . Pomera ntz ca " secreta r. "
50 Ibidem, f. 6 .

5 1 Ibidem, f . 7 (verso ) . Pentru mem brii comunităţii ca re s e m n a u Statutele.

52 O istorie a evreilor din România ... , p . 270.
53 Ibidem , p. 276. De menţionat că în istoria evreilor ro m â n i , a n u l 1900 a fost
marcat de aşa- num itele " e m i g ră ri ped estre ", e m i g ranţii fi i n d îndrumaţi pri n
şti ri le ş i informaţi ile pri m ite pri n intermediul u n o r ,.foi volante-apel ", publ icaţii
ocazionale, în număr d e a prox imativ 1 0 0 . Di ntre acestea , au fost identificate
52, d i n care una în Constanta, cea a m i ntită, cf. Ibidem.
54 Ibidem, p. 3 0 8 .
5 5 Ibidem, p. 28 3 .
5 6 I bram N U REDIN, Şcoli confesionale şi ale comunităţilor În Dobrogea, î n Vo l u m u l

dedicat Centenaru l u i Şco l i i Normale " Consta nti n Brătescu " d i n Consta nţa,
Coleg iul Ped agogic " Constantin Brătescu ". Valori ale civilizaţiei româneşti În
Dobrogea, coordon atori Stoica LASCU şi Consta ntin VITANOS, Consta nta,
1993, p. 54. Î n monografi a Căpita n u l u i M. D. ION ESCU, citată de noi, la 1 905
în Constanta erau menţionate două şco l i evreieşti , M . O . IONESCU, Op. cit. , p.
440 .
5 7 S i m ion TAVITIAN, Op. cit. , p. 29.

s x Ibidem .

5 9 Stoica LASCU, Specificul vieţii politice dobrogene, după 1 8 78, În vtzwnea

oamenilor de stat şi Începuturile activităţii partidelor la Constanţa, în Vol u m u l
dedicat Centenaru l u i Şco l i i Normale " Constanti n Brătescu " d i n Co nsta nţa,
Colegiul Ped agogic " Constantin Brătescu ". Valori ale civilizaţiei româneşti În
Dobrogea, coordonatori Sto ica LASCU şi Constanti n VITANOS, Constanta, 1993,
p . 327-328.
6 0 Aurelia LĂ PUŞAN, Ştefa n LĂ PUŞAN, Op. cit. , p. 208-209.
61 Pentru deta l i i l e desfăşurării tru pelor şi operati u n i lor, vezi Leonida MOISE,

239
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X I X
Confruntări militare În Dobrogea. Operaţiile Armatei a III-a Române pe frontul
În Dobrogea În campania din anul 1 91 6, Pa ideia, Bucureşti, 2002.
62
Rad u IOAN ID, Evreii sub regimul Antonescu, Editu ra Hasefer, Bucu reşti , 1 998,
p. 20.
63 D. J . A. N . , fi l i a l a Co nstanţa, Fond Primăria Constanţa, Dosar n r. 1 2/ 1 9 1 4, f.
49 .
64
Ibidem, f. 5 0 .
65 Ibidem, f. 52.
6 6 Ibidem, f. 52 verso.
67 Ibidem , f. 5 3 .
6 s Ibidem, f. 53 verso.
6 9 I nscripţia pe piatra de mormânt a lui Mozes Herman M oise, Cimitiru l israelit
d i n Consta nţa.
7 0 I nscripţia pe piatra de mormânt a lui Norbert D. Davidso n , Cimitiru l israelit d i n
Consta nţa.
71 Monu mentu l a fost ridicat de Esther şi Avram Com paneitz .
72 D . J . A. N ., fi l i a l a Constanţa, Fond Primăria Constanţa, Dosa r n r. 1 7/ 1 922, f.
10.
73 Ibidem, f. 2 5 .
74 Ibidem, f. 9 .
7 5 Idem, Dosar n r. 9/ 1925, f. 52 ş i f. 1 2 0 .
76 Idem, Dosar n r. 1/1926, f. 6 .
7 7 Ibidem, f. 6 1 .
7 8 M ă rt u rie făcută l a 2 5 . 0 2 . 2003 a uto ru l u i acestor râ n d u ri d e către d l . N ichifor
Boanţă ( n . la 1 8 . 1 0 . 1 9 1 9 în com . Bujor, j u d . Teleorman ) , com a ndor ( r ) , fost
su bofiţer în cad rul Flotilei de H i d roaviaţie Constanţa, Escad rila 1 1 , între 1940-
1945.
79 Mărtu rie făcută a utoru l u i la 06 . 1 2 . 2 002 de către dl. Carol Rose m b l u m (n. la
1 2 . 09 . 1920 în Iaşi), fost distri bu itor de presă, mem bru a l Com u n ităţii evreilor
d i n Constanţa.
� o Arhiva Centru l u i pentru Studi erea Istoriei Evreilor din Rom â n ia - Bucureşti,
Fond III, Dosar n r. 1 1 44/ 1 94 1 - 1 942, f. 19-2 1 .
M I D . J . A . N., fi l iala Constanţa, Fond Primăria Constanţa, Dosar n r. 1 0/ 1 928, f.

4 3 . Cu ocazia recensă m â ntu l u i d i n a n u l 1930 a u fost înregistraţi în întreaga

Dobroge 3 . 795 d e evrei, cf. Dr. Sabin MANUILĂ , Dr. W. FI LDERMAN, Regional
Development of the Jewish Population in Romania, (1 957), Ro manian Historica l
Stu d ies, f. 1 . , 1 996, p. 1 7 . Î n Cadri l ateru l cedat Bulgariei în septembrie 1 940 se
afla u n n u m ă r d e 807 evre i, cf. Ibidem, p. 1 8 .
� 2 Nich ifor Cra i n i c a scris î n Memori u l a pă ră ri i sale d i n 1947, că : " Domnia lui
Carol Il a fost una din cele mai sângeroase din toată zbuciumata noastră istorie.
Tensiunea in ternă pe chestiunea evreiască atinsese un punct culminant. Regele
declara În interviuri acordate presei străine că < <problema cea mai gravă a
României e problema evreiască > > . Din fericire, În toată această vreme n-a
căzut victimă nici un evreu ", cf. N i ch ifor CRAI NIC, Memoriu, în Manuscriptum,
1 -4/ 1 99 5 , Revistă trimestrială editată de Ministerul Culturii şi Muzeul Literaturii
Române, p. 3 3 9 .
M J Carol IAN CU, Evreii din România, 1 91 9- 1 938. D e la emancipare la
marginalizare, Editura Hasefer, Bucureşti, 2000.

240
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 F Stan Evreii din Constanţa
•

�4 D. J . A. N . , fi liala Constanţa, Fond Prefectura Constanţa, Dosar n r. 28/ 1 938,

f. 1 7 .
s s D r. Va lentin CIORBEA, Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III, Ed itura
E u ropolis, Consta nţa , f. a . , p . 1 76- 1 8 1 .
x6
D. J . A. N . Constanţa, Fond Primăria Constanţa, dosar n r. 69/ 1942, f. 1 6 , 1 7 ,
18.
� ; Florin STAN, Un aspect a l gu vernării legionaro-antonesciene la Constanţa,

în Buletinul Centrului, Muzeului şi arhivei istorice a evreilor din România,

Bucu reşti, 2005, p. 5 3 - 5 8 . Centru l pentru Stu d i u l Istoriei Evreilor d i n Ro m â n i a ,
Martiriul evreilor din România, 1 940-1 944. Documente şi mărturii, Ed itu ra
Hasefer, Bucu reşti , 199 1 , p. 66-67.
Hs
D a l i a OFER, Escaping the Holocaust. Il/egal Immigration to the Land of Israel,
1 939-1 944, Oxford U n iversity Press, New York, Oxford, 1990, p. 7 7 .
s 9 Creată su b presiune g e r m a n ă , Centra l a n u s - a bucurat de încred erea evreilor,
con d u cerea sa fi ind formată d i n persoa ne nelegate de viaţa evreiască , în fru n te
cu d r. N . Gingold, de confesiune cato l i că . Lucru semnifi cativ însă, Gingold a
cola borat cu d r. W. Fi lderma n , fostu l p reşedi nte a l F. U . C . E . , cf. Lya BENJA M I N ,
Prigoană ş i rezistenţă in istoria e vreilor din România, 1 940-1 944. Studii, E d .
Hasefer, Bucu reşti, 200 1 , p. 1 0 7 - 1 2 6 .
90 D. J . A. N . Consta nţa , Fond Primăria Constanţa , Dosar n r. 53/1942, f. 9 2 ,
Dosa r n r. 69/ 1 942, f. 2 9 0 .
9 1 Idem, Fond Prefectu ra j udeţu l u i Consta nţa, Dosar n r. 25/ 1 9 4 1 , f. 2 1 .
92 Ibidem, f. 1 5 4 .
9 3 Ibidem, f . 44.
94 Ibidem , f. 1 7 1 .
9; Ibidem, f. 102, f. 1 0 3 .

241
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro