Subiecte Completare

1.
Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului
Secţiunea 1 Drepturile polițistului
Articolul 28
(1) Polițistul are dreptul la:
a) salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantumuri se
stabilesc prin lege. Salariul de baza cuprinde salariul corespunzător funcției îndeplinite, gradului profesional
deținut, gradațiile, sporurile pentru misiune permanenta și, după caz, indemnizația de conducere și salariul de
merit;
b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c) uniforma, echipament specific, alocații pentru hrana, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și
medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d) locuința de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii;
e) concedii de odihna, concedii de studii și învoiri plătite, concediu fără plată, în condițiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului;
f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente
produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă
de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum și în alte situații, în condițiile
stabilite prin lege;
g) bilete de odihna, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h) pensii, în condițiile stabilite prin lege;
i) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea cheltuielilor de
cazare, în condițiile stabilite prin lege;
j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localități și o
data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre
a Guvernului;
-----------
Lit. j) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 23 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din
2 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003.
k) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii;
-----------
Lit. k) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 23 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din
l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;
m) asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
------------
Litera m) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
153 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 769 din 17 noiembrie 2008.
n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condițiile
stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenței juridice a polițistului, pentru fapte
săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiilor de serviciu, în condițiile stabilite prin ordin al
ministrului afacerilor interne;
-----------
Lit. o) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie
2012, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Administrației și Internelor" cu denumirea "Ministerul Afacerilor
Interne".
(2) Armamentul dobândit personal se deține după pensionare pe baza permisului obținut, în condițiile legii.
Articolul 29
(1) Pentru activitatea desfășurata polițiștilor li se conferă ordine și medalii, potrivit legii.
(2) În cazul întreruperii activității în poliție, timpul cât polițistul a desfășurat o alta activitate nu va fi luat în
calculul vechimii în poliție pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3) Polițiștii decorați cu Ordinul Meritul Militar și Semnul onorific În Serviciul Armatei își păstrează toate
drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
-----------
Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie
2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003.
Articolul 29^1
Abrogat.
-----------
Art. 29^1 a fost abrogat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 16 noiembrie
2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004.
Articolul 30
Condițiile privind pensionarea și drepturile de pensii ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni
de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 31
(1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își
are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul
acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație
pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
-----------
Alin. (1) al art. 31 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 16
noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004.
(1^1) Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul,
dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația
în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru
chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie
constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte
polițistul, la solicitarea acestuia.
-----------
Alin. (1^1) al art. 31 a fost modificat conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, prin
înlocuirea denumirii "Ministerul Administrației și Internelor" cu denumirea "Ministerul Afacerilor Interne".
(2) Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în alta localitate, care a fost
încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția, are dreptul
la o indemnizație lunară de 50% din salariul de baza al polițistului, până la o nouă angajare sau până la
prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3) Abrogat.
-----------
Alin. (3) al art. 31 a fost abrogat de pct. 4 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 16
noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.083 din 22 noiembrie 2004.
(4) De indemnizația lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soțul sau soția care, la data mutării polițistului,
era înscris/înscrisă, în condițiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de plata a ajutorului de
șomaj, stabilit prin lege.
(5) Cuantumul compensației prevăzute la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
-----------
Alin. (5) al art. 31 a fost modificat conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, prin
Articolul 32
(1) Polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singura data în timpul carierei, a unei locuințe
proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile
legii.
(2) Abrogat.
------------
Alin. (2) al art. 32 a fost abrogat de art. 10 din LEGEA nr. 562 din 7 decembrie 2004, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.169 din 9 decembrie 2004.
(3) Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
-----------
Articolul 33
În exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul beneficiază de protecție specială, în condițiile legii.
Articolul 33^1
(1) La cerere, polițistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în
legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut în activitate în funcții de polițist în unități ale
Ministerului Afacerilor Interne.
(2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca
urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi numită, fără
examen ori concurs, în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.
(3) Menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului
afacerilor interne, pe baza propunerii șefului unității din care acesta face parte, respectiv a făcut parte și a
avizului comisiei de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă.
(4) Comisia de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă constată dacă atribuțiile funcțiilor pe care
urmează să fie menținut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecțiunea fizică/psihică și
pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.
(5) Domeniile de activitate, condițiile, precum și procedura privind menținerea sau numirea în funcții de
polițist potrivit alin. (1) și (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne*).
----------
Art. 33^1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 66 din 26 iunie 2013,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 27 iunie 2013.
Articolul 34
Polițistului i se asigură gratuit echipamentul de protecție adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplinește,
iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea
ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
Articolul 35
Membrii familiei polițistului beneficiază gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a) asistență medicală și medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii
publice, siguranței naționale și autorității judecătorești;
b) decontarea cheltuielilor de transport în situația mutării polițistului în interes de serviciu în alta localitate.
Articolul 36
În sensul prevederilor prezentei legi, familia polițistului cuprinde soțul/soția, copiii și părinții aflați în
întreținerea legală a acestuia.
Articolul 37
(1) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii
acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați, la cerere, în
instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii
acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau soția acestuia pot
fi numiți în funcții de polițist ori angajați ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unități ale
Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condițiile legale.
(3) Identificarea funcției în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ținând cont de studiile
solicitantului și de cerințele postului.
(4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor
prezentului articol*).
----------
Art. 37 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 66 din 26 iunie 2013, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 27 iunie 2013.
Articolul 37^1
La decesul unui polițist, Ministerul Afacerilor Interne acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat
cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază
avut.
-----------
Art. 37^1 a fost modificat conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 96 din
22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, prin înlocuirea
denumirii "Ministerul Administrației și Internelor" cu denumirea "Ministerul Afacerilor Interne".
Articolul 38
(1) Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul
sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității
judecătorești, și au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihna și
agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Administrației și Internelor.
(2) Polițistul pensionat și soțul/soția acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și
alte spații pentru odihnă și agrement care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Afacerilor Interne,
beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
-----------
-----------
Art. 38 a fost modificat de pct. 47 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie 2003,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 715 din 14 octombrie 2003, prin înlocuirea denumirii "Ministerul
de Interne" cu denumirea "Ministerul Administrației și Internelor".
Articolul 39
(1) Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât
să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de
lege.
(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin
ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.
-----------
(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin polițistului poate
fi amânată, în mod excepțional, cel mult de două ori într-o lună.
Articolul 40
Polițistul și membrii familiei sale au dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de
amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în
legătură cu acestea.
Secţiunea a 2-a Îndatoririle polițistului
Articolul 41
Polițistul este dator:
a) să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile
democrației;
b) să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile vulnerabile, să își
consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine și conștiinciozitate a
îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c) să își perfecționeze continuu nivelul de instruire profesională și generală;
d) să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morala în întreaga activitate;
e) să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni;
f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu;
g) să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități abilitate cu privire la faptele de corupție săvârșite de alți
polițiști, de care a luat cunoștința;
h) prin întregul sau comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist.
Articolul 42
Polițistul este obligat:
a) să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării
activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției
sau legea impun dezvăluirea acestora;
b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să
nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea să oficială;
c) să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes
personal ale acestora, potrivit competențelor legal stabilite;
d) să aibă o conduita corecta, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea să publică
ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.
e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unității din care face parte despre dobândirea calității
procesuale de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale
pronunțate împotriva sa.
------------
Lit. e) a art. 42 a fost introdusă de pct. 3 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 153 din 12
noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 769 din 17 noiembrie 2008.
Articolul 43
Polițistului ii este interzis, în orice împrejurare:
a) să primească, sa solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru
alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b) să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să
intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c) să folosească forța, altfel decât în condițiile legii;
d) să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la aceasta persoana sau de la
o terță persoana informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoana l-
a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe
persoane;
e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau care instiga
la indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care face parte,
interese de natura să compromită imparțialitatea și independenta acestuia.
Articolul 44
(1) Serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.
(2) Polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afară acestuia, în situații
temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3) În situații de catastrofe, calamitați sau tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice ori alte asemenea
evenimente polițistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliție din care face parte.
(4) La instituirea stării de urgență sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare și de război polițistul va acționa
conform legii.
(5) În cazul producerii vreuneia dintre situațiile prevăzute la alin. (3) și (4) polițistul care se afla într-o altă
localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului Afacerilor Interne, informând superiorii
săi despre aceasta.
-----------
Secţiunea a 3-a Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți
Articolul 45
(1) Polițistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propaganda în favoarea
acestora;
b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;
c) să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României și pentru funcția de
Președinte al României;
d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e) să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri
cu caracter politic;
f) să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;
g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau
conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;
h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției
din care face parte;
i) să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepția funcțiilor didactice din
cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-artistică.
-----------
Lit. i) a a alin. (1) al art. 45 a fost modificată de pct. 27 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din
(2) Polițistul poate prezenta în public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne,
informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel
de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de nevinovăție ori nu sunt lezate
dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată
finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
-----------
(3) Datele și informațiile clasificate, potrivit legii, obținute de polițist în timpul exercitării atribuțiilor
profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioada de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă
legea nu prevede altfel.
Articolul 46
Abrogat.
----------
Art. 46 a fost abrogat de pct. 21 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie 2016, publicată
Articolul 47
Abrogat.
----------
Art. 47 a fost abrogat de pct. 21 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie 2016, publicată
Articolul 48
(1) Polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific, cultural,
religios și sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu.
(2) Perioada în care raporturile de serviciu ale polițiștilor sunt suspendate potrivit prevederilor art. 27^25 lit.
c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcțiile de conducere din organizația sindicală se
echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor, în vederea deschiderii drepturilor
de pensie ca polițist.
----------
Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 21 iunie 2016.
(3) Echivalarea funcțiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea
organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
-----------
înlocuirea denumirii "Ministerul Administrației și Internelor" cu denumirea "Ministerul Afacerilor Int
Secţiunea a 4-a Corpul Național al Polițiștilor
Articolul 49
(1) Se înființează Corpul Național al Polițiștilor, ca persoana juridică de drept public, denumit în continuare
Corpul, cu sediul în municipiul București, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom,
apolitic și nonprofit a polițiștilor.
(2) Corpul promovează interesele polițiștilor și apără drepturile acestora.
(3) Organizarea și funcționarea Corpului se realizează pe principiile teritorialității, eligibilității, mutualității și
ierarhiei structurilor de conducere.
(4) Organele de conducere și control ale Corpului sunt:
a) congresul național;
b) consiliul național;
c) consiliul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, consiliile inspectoratelor județene de poliție
și consiliile instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și teritoriale;
-----------
Lit. c) a alin. (4) al art. 49 a fost modificată conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE
Interne".
d) cenzorii.
(5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani și vor reprezenta, în mod proporțional, toate
categoriile de polițiști. Pe durata mandatului, polițiștii aleși în organele de conducere vor fi detașați, în
condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
-----------
Articolul 50
Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuții:
a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrității morale și profesionale a polițiștilor, precum și a unei
activități eficiente a acestora;
b) oferă consultanță la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliției sau la
statutul polițistului;
c) abrogată;
-----------
Lit. c) a art. 50 a fost abrogată de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie
d) la cerere, reprezintă interesele polițiștilor împotriva cărora au fost dispuse sancțiuni disciplinare;
e) participa la elaborarea Codului de etică și deontologie al polițistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în
exercitarea profesiei de polițist;
f) abrogată;
-----------
Lit. f) a art. 50 a fost abrogată de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 2 octombrie
g) reprezintă profesia de polițist, împreună cu Inspectoratul General al Poliției, în raporturile cu organisme
guvernamentale, foruri profesionale și științifice, instituții publice, precum și cu alte persoane juridice și fizice;
h) promovează pe plan extern relații cu organizații și instituții profesionale similare;
i) tine și actualizează permanent evidența membrilor săi.
Articolul 51
(1) Veniturile Corpului se constituie din:
a) taxa de înscriere, cotizații lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări științifice, culturale
și sportive, precum și din drepturi editoriale;
b) resurse obținute de la bugetul de stat și/sau bugetele locale;
c) donații și sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din țara ori din străinătate, în condițiile
legii și ale normelor instituite de ministrul afacerilor interne;
-----------
Lit. c) a alin. (1) al art. 51 a fost modificată conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANȚA DE
Interne".
d) chirii, dobânzi și orice alte surse legale.
(2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate,
în condițiile stabilite prin regulament.
(3) Fondurile bănești obținute în condițiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecționarea pregătirii profesionale,
acordarea de burse și de ajutoare, crearea unor instituții cu scop științific, investiții legate de dotarea cu
mijloace adecvate activităților Corpului, cheltuieli administrativgospodărești, asistență juridică a membrilor,
cumpărarea și administrarea unor hoteluri, case de odihnă și cluburi ale polițiștilor și pentru fondul de salarii
destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Articolul 52
Modul de organizare și funcționare a Corpului se stabilește, în condițiile prezentei legi, prin Regulamentul de
organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a Guvernului.
NORME METODOLOGICE din 4 octombrie 2006
de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale
cetăţenilor români
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 17 octombrie 2006
Notă
*) Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 851 din 17 octombrie 2006.
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
Activitatea de evidenţă a persoanelor reprezintă ansamblul operaţiunilor realizate pentru înregistrarea şi
actualizarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, necesară cunoaşterii populaţiei, mişcării
acesteia, comunicării de date şi informaţii instituţiilor publice, persoanelor fizice şi juridice interesate, precum
şi pentru eliberarea documentelor necesare cetăţenilor români în relaţiile cu statul, cu persoanele fizice şi
juridice.
Articolul 2
Evidenţa persoanelor şi activităţile de eliberare a actelor de identitate se realizează de către Inspectoratul
Naţional pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în
continuare I.N.E.P., şi de către serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
Articolul 3
I.N.E.P. şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor răspund de organizarea, funcţionarea,
păstrarea şi exploatarea evidenţelor pe care le deţin, organizate în cadrul Registrului naţional de evidenţă a
persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P., din cadrul Sistemului naţional informatic de evidenţă a
populaţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Capitolul II Organizarea evidenţei persoanelor
Secţiunea 1 Sistemul general de organizare a evidenţei persoanelor
Articolul 4
Evidenţa persoanelor se realizează la nivel central de către I.N.E.P., iar la nivel local de către serviciile publice
comunitare de evidenţă a persoanelor, pentru cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în raza proprie
de competenţă teritorială.
Articolul 5
Pentru unităţile administrativ-teritoriale în care nu funcţionează servicii publice comunitare de profil,
activitatea de evidenţă şi de eliberare a actelor de identitate este asigurată de serviciile publice comunitare la
care sunt arondate aceste localităţi.
Articolul 6
Din punct de vedere structural, activitatea de evidenţă a persoanelor este organizată astfel:
a) I.N.E.P. gestionează, în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în
România, în cadrul R.N.E.P., asigurând organizarea, coordonarea şi controlul metodologic al activităţii
serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, judeţene, locale, al municipiului Bucureşti, respectiv
ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii;
b) serviciile publice comunitare judeţene şi al municipiului Bucureşti de evidenţă a persoanelor, gestionează,
în sistem informatizat, evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în unităţile administrativ-
teritoriale respective, în cadrul componentei judeţene a R.N.E.P., asigurând organizarea, coordonarea şi
controlul metodologic al activităţii serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, respectiv
ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c) serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, organizate la nivelul municipiilor, al
sectoarelor municipiului Bucureşti, al unor oraşe şi al unor comune, gestionează, în sistem informatizat,
evidenţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa pe raza lor de competenţă, în cadrul componentei
locale a R.N.E.P.
Secţiunea a 2-a Structura R.N.E.P.
Articolul 7
(1) R.N.E.P. reprezintă ansamblul datelor cu caracter personal ale cetăţenilor români, rezultate în urma
procesării automate, într-o concepţie unitară, în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populaţiei
pe teritoriul României.
(2) R.N.E.P. este organizat pe principiul locului de domiciliu al cetăţenilor şi este structurat pe 3 niveluri:
local, judeţean şi central.
(3) La nivel local, R.N.E.P. este constituit din ansamblul datelor personale ale cetăţenilor români domiciliaţi
ori care au reşedinţa în raza teritorială de competenţă a serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor şi în localităţile arondate la acesta.
(4) La nivel judeţean, R.N.E.P. este constituit din ansamblul datelor personale ale cetăţenilor români cu
domiciliul ori reşedinţa pe raza judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti.
(5) La nivel central, R.N.E.P. este constituit din ansamblul datelor personale ale tuturor cetăţenilor români cu
domiciliul în România sau cu domiciliul în străinătate, precum şi din fotografiile cetăţenilor români cu
domiciliul în ţară, cărora li s-au eliberat acte de identitate.
Articolul 8
(1) Constituie evidenţa activă următoarele date referitoare la persoana fizică, înregistrate în R.N.E.P.:
a) datele personale principale: numele şi prenumele, sexul, data naşterii, localitatea de naştere, prenumele
părinţilor, codul numeric personal, soţ/soţie şi copii în întreţinere, statutul civil;
b) datele personale generale: studiile, ocupaţia şi, după caz, situaţia militară;
c) datele despre domiciliu şi reşedinţă: judeţul, localitatea/sectorul, strada, numărul, blocul, scara, etajul,
apartamentul, data stabilirii domiciliului sau a reşedinţei;
d) datele privind documentele de identitate eliberate persoanelor de către serviciile publice comunitare de
evidenţă a persoanelor: tipul actului de identitate, seria, numărul, instituţia emitentă, data eliberării, termenul
de valabilitate, datele privind certificatele de naştere, de căsătorie, referitoare la seria, numărul, data şi locul
eliberării, emitentul, numărul actului de stare civilă, anul, localitatea, judeţul, precum şi alte documente;
e) fotografia color a persoanei posesoare a cărţii de identitate sau a cărţii de identitate provizorii.
(2) Constituie evidenţa pasivă următoarele date referitoare la persoana fizică, înregistrate în R.N.E.P.:
a) datele privind certificatele de deces, referitoare la seria, numărul, data şi locul eliberării, emitentul, numărul
actului de stare civilă, anul, localitatea, judeţul, precum şi data decesului;
b) datele referitoare la pierderea cetăţeniei române;
c) datele privind stabilirea domiciliului în străinătate: data stabilirii, statul.
Secţiunea a 3-a Componentele R.N.E.P.
Articolul 9
R.N.E.P. este constituit din următoarele componente:
a) evidenţa centrală manuală a cetăţenilor români cu domiciliul în România, întocmită începând cu data de 15
iulie 1949 şi actualizată până la data de 1 iulie 2000, aflată în conservare la nivelul I.N.E.P.; aceasta conţine
fişele de evidenţă centrală ale cetăţenilor români cărora le-au fost eliberate acte de identitate şi domiciliază în
România, ale celor care au decedat, au renunţat ori ale celor cărora li s-a retras cetăţenia română, precum şi
ale celor care au dobândit statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, cartate strict alfabetic, separat
pe sexe;
b) evidenţa centrală informatizată a cetăţenilor români, constituită începând cu data de 1 ianuarie 1980,
administrată de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din cadrul
Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare C.N.A.B.D.E.P., şi actualizată de către
serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor;
c) evidenţa operativă informatizată privind persoanele date în urmărire generală sau locală, precum şi pe cele
împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerii de a se afla în anumite localităţi sau a obligării de a nu părăsi
localitatea;
d) evidenţa buletinelor de identitate eliberate în perioada 15 iulie 1949-1 aprilie 2003, pe bază de registre şi
microfişe;
e) evidenţa schimbărilor de nume pe cale administrativă, pe bază de dosare şi registru opis, precum şi în sistem
informatic, pentru perioada 1991 până la zi;
f) evidenţa certificatelor de atestare a domiciliului şi a cetăţeniei române, eliberate cetăţenilor români cu
domiciliul în România sau în străinătate, pe bază de fişe;
g) evidenţa certificatelor de stare civilă pentru uz extern, eliberate persoanelor din ţară şi din străinătate până
la data de 31 decembrie 1997, pe bază de fişe;
h) evidenţa certificatelor eliberate de autorităţile străine şi transcrise în registrele de stare civilă române, pe
bază de fişe;
i) evidenţa verificărilor efectuate în străinătate, la solicitarea instanţelor, în dosarele având ca obiect
înregistrarea tardivă a naşterii, pe bază de fişe;
j) evidenţa actelor de identitate eliberate de I.N.E.P., pe bază de registre.
Articolul 10
Componenta judeţeană a R.N.E.P. este constituită din următoarele elemente:
a) evidenţa judeţeană sau a municipiului Bucureşti informatizată, constituită începând cu data de 1 iunie 1992,
administrată de structurile teritoriale ale C.N.A.B.D.E.P. şi actualizată de serviciile publice comunitare de
evidenţă a persoanelor;
b) evidenţa buletinelor de identitate eliberate cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în unităţile administrativ-
teritoriale ale judeţului sau municipiului Bucureşti, în perioada 1979-2003, pe bază de registre (exemplarul I)
care au fost microfilmate la I.N.E.P.;
c) evidenţa actelor de identitate eliberate de serviciul public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor,
respectiv al municipiului Bucureşti, pe bază de registre;
d) evidenţa actelor şi faptelor de stare civilă, înregistrate de structurile de stare civilă ale unităţilor
administrativ-teritoriale din cadrul judeţului, pe bază de registre - exemplarul II.
Articolul 11
Componenta locală a R.N.E.P. este constituită din următoarele elemente:
a) evidenţa locală manuală a cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă, întocmită
începând cu data de 15 iulie 1949 şi actualizată până la data de 1 iulie 2000, aflată în conservare la nivelul
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor; aceasta este constituită din fişele de evidenţă
locală ale cetăţenilor români, pentru persoanele cu acte de identitate, separat de cele fără acte de identitate,
cartate strict alfabetic, pe sexe şi medii (urban sau rural), precum şi fişele persoanelor decedate, ale celor care
au renunţat ori cărora li s-a retras cetăţenia română sau au dobândit statutul de cetăţean român cu domiciliul
în străinătate, cartate strict alfabetic, fără a se ţine cont de sex şi de mediu;
b) evidenţa locală informatizată, constituită începând cu data de 1 iunie 1992 şi actualizată de serviciul public
comunitar local de evidenţă a persoanelor;
c) evidenţa buletinelor de identitate eliberate, pe bază de registre - exemplarul II;
d) evidenţa cărţilor de identitate, a cărţilor de identitate provizorii, a adeverinţelor de identitate şi a buletinelor
de identitate în care s-a aplicat cea de-a doua fotografie, pe bază de registre, într-un singur exemplar;
e) exemplarul II al cărţii de imobil, constituit pe bază de fişe de apartament, întocmite şi actualizate până la
data de 1 iulie 2000, ţinute în mape speciale şi organizate pe străzi, în ordinea crescătoare a numerelor, pentru
imobilele cu destinaţie de locuinţă;
f) exemplarul II al cărţii de imobil, pentru unităţile de ocrotire şi protecţie socială, cămine, internate sau alte
locuri de cazare în comun, cu excepţia unităţilor de cazare turistică, întocmit şi actualizat până la data de 20
iulie 2000;
g) evidenţa actelor şi faptelor de stare civilă, precum şi a menţiunilor operate pe marginea acestora, înregistrate
de structurile de stare civilă ale unităţilor administrativ-teritoriale de pe raza de competenţă a serviciului public
comunitar de evidenţă a persoanelor, pe bază de registre - exemplarul I.
Secţiunea a 4-a Nomenclatoarele unitare de interes general, utilizate pentru ţinerea în actualitate a R.N.E.P.
Articolul 12
Pentru prelucrarea automată a datelor şi pentru ţinerea în actualitate a R.N.E.P. se utilizează nomenclatoarele
unitare de interes general, constituite în funcţie de următoarele categorii de date:
a) tipuri de unităţi administrativ-teritoriale;
b) adrese poştale;
c) ocupaţii/funcţii/meserii;
d) tipuri de instruire/unităţi de învăţământ;
e) state/naţionalităţi/cetăţenii;
f) tipuri de proprietate;
g) tipuri de drumuri;
h) tipuri de acte/certificate de stare civilă.
Articolul 13
Utilizarea nomenclatoarelor unitare de interes general se face şi în cazurile în care se transmit sau se acordă
acces, potrivit competenţelor şi drepturilor legale, la informaţiile din R.N.E.P.
Capitolul III Înregistrarea şi actualizarea datelor privind persoana fizică
Secţiunea 1 Atribuirea codului numeric personal
Articolul 14
(1) La înregistrarea naşterii în registrele de stare civilă, persoanei fizice i se atribuie un cod numeric personal,
denumit în continuare C.N.P.
(2) Codurile numerice personale sunt generate de C.N.A.B.D.E.P., care emite şi distribuie anual listele
corespunzătoare către serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al
municipiului Bucureşti.
(3) C.N.P. este alcătuit din 13 cifre, având următoarea structură:
I. o parte semnificativă, alcătuită din 7 cifre, care exprimă sexul, secolul şi data naşterii, sub forma SAALLZZ,
având următoarea semnificaţie:
a) S reprezintă sexul şi secolul în care s-a născut persoana şi poate fi:
– 1 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1900-1999;
– 2 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1900-1999;
b) AALLZZ reprezintă data naşterii şi cuprinde ultimele două cifre ale anului naşterii (AA), luna naşterii, cu
valori între 01 şi 12 (LL), şi ziua naşterii, cu valori între 01 şi 28, 29, 30 sau 31, după caz (ZZ);
II. o parte secvenţială, formată din 5 cifre sub forma JJNNN, cu următoarea semnificaţie:
a) JJ reprezintă secvenţa atribuită judeţului sau sectorului în care s-a născut persoana ori în care avea domiciliul
sau reşedinţa în momentul acordării C.N.P.;
b) NNN reprezintă un număr de secvenţă (între 001 şi 999), repartizat pe puncte de atribuire, prin care se
diferenţiază persoanele de acelaşi sex, născute în acelaşi loc şi cu aceeaşi dată de naştere (an, lună, zi);
III. o cifră de control (C) atribuită de calculator, care permite depistarea eventualelor erori de înlocuire sau
inversare a cifrelor din componenţa C.N.P.
(4) C.N.P. se preia din listele precalculate, emise potrivit legii, şi se înscrie în actul de naştere de către
structurile abilitate.
(5) Verificarea operaţiunilor de atribuire şi de înscriere a C.N.P. revine serviciilor publice comunitare de
evidenţă a persoanelor, sub coordonarea I.N.E.P.
(6) Soluţionarea cazurilor de coduri numerice personale duble sau eronate se realizează de către
C.N.A.B.D.E.P., în colaborare cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor.
Articolul 15
Un nou C.N.P. se atribuie aceleiaşi persoane în una dintre următoarele situaţii:
a) actul de naştere a fost rectificat, fiind modificate datele care intră în structura C.N.P.;
b) rubrica din certificatul de naştere în care se înscrie C.N.P. a fost completată eronat;
c) C.N.P. a fost atribuit greşit;
d) solicitantul şi-a schimbat sexul;
e) există neconcordanţe privind C.N.P.
Articolul 16
În situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa,
domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 290/2005, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor comunică noul C.N.P.,
cu adresă scrisă, structurii de stare civilă care a înregistrat naşterea, în vederea înscrierii acestuia în actul de
naştere.
Secţiunea a 2-a Înregistrarea datelor privind persoana fizică şi actualizarea acestora
Articolul 17
Actualizarea datelor ce formează conţinutul R.N.E.P. se realizează prin înregistrarea continuă a informaţiilor
privind modificările intervenite în datele referitoare la persoana fizică, prevăzute la art. 8 alin. (1) şi (2), pe
baza:
a) documentelor prezentate de fiecare cetăţean când solicită serviciului public comunitar de evidenţă a
persoanelor eliberarea unui act de identitate sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei ori când
primeşte înştiinţare scrisă de la serviciul public comunitar, care conţin datele proprii sau, după caz, datele
copiilor minori,
b) comunicărilor şi documentelor transmise serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor şi
I.N.E.P. de unele structuri din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul
Afacerilor Externe, instanţele judecătoreşti, precum şi de celelalte servicii publice comunitare de evidenţă a
persoanelor, pentru actualizarea R.N.E.P., în condiţiile prezentelor norme metodologice.
Articolul 18
În vederea înregistrării şi actualizării datelor privind persoana fizică, fac obiectul comunicărilor prevăzute la
art. 17 lit. b) următoarele evenimente sau situaţii:
a) naşterea pentru născuţii vii, modificările intervenite în starea civilă a persoanei fizice şi decesul;
b) dobândirea, redobândirea sau pierderea cetăţeniei române;
c) dobândirea statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate;
d) interzicerea de a se afla în anumite localităţi sau obligarea de a nu părăsi localitatea;
e) interzicerea drepturilor de a alege sau de a fi ales;
f) schimbarea denumirii, reorganizarea ori trecerea într-un alt rang a unor unităţi administrativ-teritoriale;
g) înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea denumirii străzilor;
h) renumerotarea imobilelor cu destinaţie de domiciliu sau reşedinţă.
Secţiunea a 3-a Înregistrarea în R.N.E.P. a naşterii
Articolul 19
(1) Personalul cu atribuţii de stare civilă întocmeşte comunicările nominale de naştere, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 1, pentru născuţii vii, cetăţeni români, şi le transmite, până la data de 5 a lunii următoare
înregistrării naşterii, serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată
localitatea în care s-a înregistrat naşterea.
(2) Personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor din cadrul serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor efectuează verificări în evidenţe pentru a stabili dacă de la data înregistrării naşterii au
survenit modificări în ceea ce priveşte domiciliul părinţilor.
Articolul 20
În funcţie de rezultatul verificărilor, se procedează astfel:
a) pentru născuţii vii ai căror părinţi au domiciliul pe raza de competenţă, datele sunt înregistrate în
componenta locală a R.N.E.P.;
b) pentru născuţii vii ai căror părinţi nu au domiciliul pe raza de competenţă, comunicările se transmit de
îndată, cu adresă, serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea
de domiciliu a părinţilor, pentru înregistrarea datelor în componenta locală a R.N.E.P.
Articolul 21
În cazul în care părinţii nu figurează în componenta locală a R.N.E.P., se efectuează verificări în evidenţa
centrală, în registrul de stare civilă în care a fost întocmit actul de naştere şi, dacă este cazul, în teren, pentru
identificarea domiciliului acestora.
Articolul 22
Pentru părinţii care au domicilii diferite, comunicarea se înaintează serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea de domiciliu a copilului, stabilit în condiţiile legii.
Articolul 23
În situaţia născuţilor vii înregistraţi la misiunile diplomatice ale României, actele din primul exemplar al
registrelor de stare civilă, împreună cu documentele primare pe baza cărora s-a întocmit actul, se transmit,
prin Ministerul Afacerilor Externe, Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Sectorului 1 al
Municipiului Bucureşti; acest serviciu întocmeşte comunicări către serviciul public comunitar local de
evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea de domiciliu a părinţilor, care vor urma procedurile
prevăzute la art. 19-22.
Articolul 24
Pentru copiii care au decedat în cadrul termenului legal de declarare şi înregistrare a naşterii, personalul cu
atribuţii de stare civilă completează şi transmite serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor
comunicarea de naştere, pe care se înscrie menţiunea de deces, specificându-se numărul actului, data şi locul
înregistrării. După înregistrare, în funcţie de domiciliul părinţilor, serviciile publice comunitare de evidenţă a
persoanelor procedează potrivit prevederilor art. 19-22.
Articolul 25
Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor preiau, în componenta locală a R.N.E.P.,
următoarele date din comunicările de naştere:
a) codul numeric personal;
b) numele;
c) prenumele;
d) prenumele părinţilor;
e) codurile numerice personale ale părinţilor;
f) numărul actului de naştere;
g) localitatea de naştere şi judeţul unde a fost înregistrat copilul, dacă este născut în România, iar în cazul
naşterii în străinătate, ţara şi denumirea localităţii;
h) domiciliul născutului, în condiţiile legii;
i) informaţiile referitoare la certificatul de naştere emis, respectiv: seria, numărul, data emiterii, structura
emitentă şi localitatea în care a fost înregistrată naşterea.
Secţiunea a 4-a Înregistrarea în R.N.E.P. a modificărilor intervenite asupra datelor de stare civilă
Articolul 26
(1) Personalul cu atribuţii de stare civilă întocmeşte comunicările de modificări asupra datelor de stare civilă,
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2, pe care le transmite, până la data de 5 a fiecărei luni, pentru luna
anterioară, serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea în
care s-au înregistrat modificările.
(2) Fac obiectul comunicării următoarele modificări intervenite asupra datelor de stare civilă ale minorilor cu
vârsta mai mică de 14 ani:
a) stabilirea filiaţiei, prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;
b) încuviinţarea purtării numelui de familie;
c) contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;
d) adopţia, desfacerea sau anularea acesteia;
e) schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui pe cale administrativă;
f) schimbarea numelui de familie şi/sau a prenumelui părinţilor;
g) anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actului de naştere şi a menţiunilor înscrise pe acesta;
h) schimbarea sexului, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Articolul 27
La primirea comunicărilor prevăzute la art. 26 alin. (2), personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor
din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor efectuează verificări în evidenţe
pentru identificarea minorului şi a părinţilor acestuia şi actualizează R.N.E.P., cu informaţiile din documentele
care atestă modificarea statutului civil, respectiv:
a) tipul de document prezentat;
b) denumirea instituţiei emitente a documentului;
c) numărul şi data emiterii documentului;
d) localitatea în care îşi are sediul instituţia emitentă;
e) datele de stare civilă modificate: numele şi/sau prenumele titularului, numele şi/sau prenumele părinţilor,
locul naşterii, data naşterii;
f) data emiterii documentului pe baza căruia se modifică datele de stare civilă.
Articolul 28
În cazul adopţiilor, se preiau informaţiile referitoare la:
a) tipul documentului prezentat, numărul, data emiterii, instituţia emitentă şi localitatea în care îşi are sediul
instituţia emitentă;
b) numărul actului de stare civilă, data întocmirii actului, precum şi localitatea unde a fost întocmit;
c) informaţiile privind datele înscrise în certificatul de naştere;
d) informaţiile privind noul domiciliu, dacă este cazul.
Articolul 29
În cazul în care persoanele nu figurează înregistrate în componenta locală a R.N.E.P., verificările se efectuează
şi în evidenţa centrală, precum şi în registrul de stare civilă în care a fost întocmit actul de naştere, iar dacă
este cazul, şi în teren, până la clarificarea fiecărei situaţii în parte.
Secţiunea a 5-a Înregistrarea în R.N.E.P. a decesului
Articolul 30
Personalul cu atribuţii de stare civilă care a înregistrat decesul transmite serviciilor publice comunitare locale
de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea pe raza căreia persoana a avut ultimul domiciliu,
până la data de 5 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, următoarele categorii de documente:
a) comunicări de modificări pentru minorii sub 14 ani, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2;
b) actele de identitate ale persoanelor decedate sau, după caz, declaraţiile motivate ale declarantului decesului
privind lipsa acestora şi extrasele de pe actele de deces transcrise, reconstituite, precum şi cele întocmite
ulterior ca urmare a stabilirii identităţii persoanelor din categoria cadavrelor cu identitate necunoscută ori ca
urmare a unei hotărâri judecătoreşti declarative de moarte.
Articolul 31
(1) După verificarea documentelor prevăzute la art. 30, personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor
din cadrul serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor actualizează R.N.E.P. cu
informaţiile referitoare la certificatul de deces, numărul actului, data şi locul înregistrării decesului.
(2) În situaţia în care decesul a fost înregistrat în străinătate, se preiau datele privind numărul actului, data
acestuia, denumirea statului şi a localităţii în care a fost înregistrat decesul.
Articolul 32
Datele privind decesul survenit în străinătate se comunică de instituţiile abilitate de lege la Serviciul Public
Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, care întocmeşte comunicări
către serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor unde se păstrează actul de naştere şi către cel
pe raza căruia persoana a avut ultimul domiciliu, pentru efectuarea menţiunilor corespunzătoare în actul de
naştere şi, după caz, de căsătorie, precum şi în scopul actualizării componentei locale a R.N.E.P.
Articolul 33
(1) Datele persoanelor decedate se comunică Serviciului cazier judiciar, statistică şi evidenţă operativă din
cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, lunar, pe suport de memorare externă, de către structura
teritorială a C.N.A.B.D.E.P. pe raza căreia persoana a avut ultimul domiciliu.
(2) Actele de identitate împreună cu celelalte documente referitoare la deces se distrug, trimestrial, la nivelul
serviciilor publice comunitare locale, pe bază de proces-verbal, după actualizarea componentei locale a
R.N.E.P.
Secţiunea a 6-a Înregistrarea în R.N.E.P. a dobândirii sau redobândirii, precum şi a pierderii cetăţeniei române
Articolul 34
Ministerul Justiţiei transmite la I.N.E.P. tabele, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 3, cu datele
persoanelor care au dobândit sau redobândit cetăţenia română, imediat după ce persoanele au depus jurământul
de credinţă, precum şi tabele, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, cu datele persoanelor care au renunţat
ori cărora li s-a retras cetăţenia română, imediat după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
hotărârii Guvernului prin care s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română ori prin care s-a dispus retragerea
acesteia.
Articolul 35
(1) I.N.E.P. înregistrează tabelele prevăzute la art. 34, după care întocmeşte şi transmite serviciilor publice
comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor comunicări cu datele persoanelor care au dobândit sau
redobândit cetăţenia română sau, după caz, cu datele persoanelor care au renunţat ori cărora li s-a retras
cetăţenia română, în vederea înscrierii menţiunilor corespunzătoare în exemplarele I şi II ale actelor de naştere
şi de căsătorie, după caz.
(2) Actualizarea R.N.E.P. cu datele corespunzătoare situaţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către
I.N.E.P.
Articolul 36
I.N.E.P. şi serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor au obligaţia de a verifica
conformitatea datelor comunicate de Ministerul Justiţiei cu datele publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, în cazul persoanelor pentru care s-a dispus, prin hotărâre a Guvernului, retragerea ori s-a aprobat
renunţarea la cetăţenia română.
Secţiunea a 7-a Înregistrarea în R.N.E.P. a dobândirii statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate
Articolul 37
(1) Serviciile publice comunitare de evidenţă şi eliberare a paşapoartelor simple întocmesc comunicări,
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5, privind cetăţenii care au dobândit statutul de cetăţean român cu
domiciliul în străinătate, pe care le transmit împreună cu actele de identitate retrase odată cu eliberarea
paşapoartelor simple în care s-a înscris menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate serviciilor
publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti.
(2) În lipsa actului de identitate, comunicarea va fi însoţită de declaraţia celui în cauză privind motivul pentru
care nu poate preda documentul, dată în faţa instituţiei care eliberează paşaportul.
Articolul 38
Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti, transmit
comunicările, însoţite de actele de identitate retrase odată cu eliberarea paşapoartelor în care s-a înscris
menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, serviciului public comunitar local de evidenţă a
persoanelor la care este arondată unitatea administrativ-teritorială în care cel în cauză a avut ultimul domiciliu.
Articolul 39
În baza comunicărilor primite, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor actualizează
R.N.E.P. cu următoarele informaţii:
a) denumirea instituţiei care a comunicat dobândirea statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate;
b) numărul şi data înregistrării comunicării privind dobândirea statutului de cetăţean român cu domiciliul în
străinătate;
c) data de la care persoana a dobândit statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate;
d) statul în care persoana şi-a stabilit domiciliul.
Secţiunea a 8-a Înregistrarea în R.N.E.P. a măsurilor privind interzicerea de a se afla în anumite localităţi,
obligarea de a nu părăsi localitatea, interzicerea dreptului de a alege sau de a fi ales, precum şi a desfacerii
căsătoriei
Articolul 40
(1) Instanţele judecătoreşti transmit copia de pe dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus interzicerea de a se
afla în anumite localităţi, obligarea de a nu părăsi localitatea ori interzicerea dreptului de a alege sau de a fi
ales, la I.N.E.P., în vederea actualizării R.N.E.P., cu menţiunile corespunzătoare, şi către unitatea de poliţie
competentă.
(2) I.N.E.P. transmite o copie a documentului prevăzut la alin. (1) la serviciul public comunitar local de
evidenţă a persoanelor pe a cărui rază teritorială îşi are domiciliul persoana împotriva căreia s-a dispus măsura.
Articolul 41
(1) La primirea documentelor, serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor le înregistrează
şi verifică datele persoanelor în R.N.E.P.
(2) În situaţia în care persoanele figurează cu domiciliul pe raza de competenţă, se efectuează menţiunea
corespunzătoare în R.N.E.P.
(3) În situaţia revocării, întreruperii ori suspendării măsurilor privind interzicerea de a se afla în anumite
localităţi şi/sau obligarea de a nu părăsi localitatea ori interzicerea dreptului de a alege sau de a fi ales, se
procedează, după caz, potrivit prevederilor alin. (1) sau (2).
Articolul 42
R.N.E.P. se actualizează cu următoarele informaţii:
a) măsura dispusă de instanţa judecătorească;
b) localitatea pentru care s-a dispus interzicerea;
c) perioada pentru care s-a dispus măsura de către instanţa judecătorească;
d) instanţa care a pronunţat hotărârea judecătorească;
e) numărul şi data hotărârii judecătoreşti;
f) fapta sau alte informaţii rezultate din dispozitivul hotărârii judecătoreşti.
Articolul 43
(1) Instanţele judecătoreşti transmit un exemplar al sentinţei civile de divorţ sau de anulare a căsătoriei la
serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor care arondează localitatea pe raza căreia persoana
are domiciliul, în vederea înscrierii menţiunii corespunzătoare în R.N.E.P.
(2) După efectuarea menţiunilor prevăzute la alin. (1), sentinţa este transmisă primăriei care are în păstrare
actele de naştere şi căsătorie, pentru înscrierea menţiunilor corespunzătoare în exemplarele I şi II ale actelor
de naştere şi de căsătorie.
Capitolul IV Eliberarea actelor de identitate
Secţiunea 1 Actele de identitate şi condiţii de eliberare
Articolul 44
(1) Actul de identitate se eliberează, în condiţiile legii, de către serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă al persoanei fizice, în baza cererii pentru eliberarea actului
de identitate, depusă personal, şi a documentelor cu care, potrivit legii, se face dovada:
a) numelui de familie şi a prenumelui;
b) datei de naştere;
c) stării civile;
d) cetăţeniei române;
e) adresei de domiciliu;
f) adresei de reşedinţă;
g) achitării contravalorii actului de identitate;
(la 18-04-2017, Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 44 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost abrogată de Punctul
1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268
din 18 aprilie 2017 )
(2) În toate cazurile de eliberare a unei noi cărţi de identitate, solicitanţii trebuie să predea cartea de alegător;
persoanele care au pierdut sau cărora li s-a furat cartea de alegător menţionează acest fapt pe cererea pentru
eliberarea cărţii de identitate.
(3) Cererea pentru eliberarea actului de identitate se completează de solicitant la rubricile prevăzute pe faţa
acesteia şi se semnează de către solicitant sau, după caz, de reprezentantul legal al acestuia, în cazul
persoanelor majore, şi de către solicitant şi reprezentantul legal, pentru minori.
Articolul 45
(1) În situaţia în care solicitantul actului de identitate se află temporar în străinătate, depunerea cererii sau,
după caz, înmânarea actului de identitate se poate face şi pe bază de procură specială obţinută de la misiunile
diplomatice ori oficiile consulare ale României din statul respectiv.
(2) Procura trebuie să aibă aplicată fotografia solicitantului şi să fie certificată cu timbrul sec al misiunii
diplomatice sau oficiului consular respectiv; la procură se ataşează o fotografie identică cu cea care a fost
aplicată pe aceasta.
(3) În cuprinsul procurii speciale trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, scopul pentru care aceasta a fost
eliberată, respectiv depunerea Cererii pentru eliberarea actului de identitate şi/sau ridicarea actului de
identitate.
(4) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) preluarea imaginii necesare în procesul de producere şi eliberare a
cărţii de identitate se realizează prin scanarea fotografiei ataşate la procura specială.
(5) Depunerea cererii şi a documentelor necesare pentru eliberarea primului act de identitate nu se poate realiza
în baza unei procuri speciale.
Articolul 46
În situaţia în care reprezentantul legal al unei persoane fizice solicită, în numele acesteia, ridicarea actului de
identitate, sunt necesare documentele cu care face dovada identităţii şi a calităţii care îl îndreptăţeşte la această
cerere.
Articolul 47
(1) Şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor poate acorda scutire de la plata cheltuielilor
de producere şi de eliberare a actelor de identitate, în următoarele situaţii:
a) pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor care fac obiectul unor măsuri de ocrotire şi protecţie
socială şi/sau nu realizează venituri, respectiv: copiii orfani, abandonaţi şi persoanele în vârstă, aflate în unităţi
de ocrotire şi protecţie socială, persoanele cu handicap ori care beneficiază de ajutor social;
b) pentru eliberarea actelor de identitate persoanelor reţinute sau arestate care nu dispun de mijloace financiare.
(2) Acordarea scutirii se face în baza documentelor care atestă faptul că solicitantul se află în una dintre
situaţiile prevăzute la alin. (1), după cum urmează:
a) solicitarea scrisă a instituţiei de ocrotire şi protecţie socială în care se află copiii orfani, abandonaţi şi
persoanele în vârstă;
b) documentul care atestă handicapul de gradul I şi II;
c) adeverinţa eliberată de serviciul specializat din cadrul primăriei, pentru persoanele care beneficiază de
ajutor social;
d) solicitarea scrisă a unităţii de poliţie, pentru persoanele reţinute ori arestate.
(3) Persoanele care sunt victime ale calamităţilor naturale, ale incendiilor sau ale unor dezastre sunt exceptate
de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de identitate, în baza declaraţiei pe propria
răspundere, dată în prezenţa personalului serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor, precum
şi a comunicării primăriei locului de domiciliu.
Articolul 48
(1) Cheltuielile pentru producerea şi eliberarea actelor de identitate, necesare a fi preschimbate ca urmare a
schimbării denumirii străzilor, a renumerotării imobilelor, a schimbării denumirii, reorganizării ori trecerii
într-un alt rang a unităţilor administrativ-teritoriale, ce se suportă de la bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale, în condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, se înregistrează în evidenţele financiar-contabile
ale primăriei localităţii pentru care s-a aprobat modificarea.
(2) Situaţia nominală a persoanelor cărora li s-au schimbat documentele potrivit prevederilor alin. (1) se
transmite primăriei care suportă cheltuielile pentru producerea şi eliberarea acestora, până la data de 5 a
fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Secţiunea a 2-a Activităţi care se desfăşoară pentru eliberarea cărţii de identitate sau a cărţii de identitate
provizorii
Articolul 49
(1) Serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor asigură, prin personalul cu atribuţii pe linia
evidenţei persoanelor, primirea cererilor pentru eliberarea actelor de identitate, efectuarea operaţiunilor
necesare actualizării datelor solicitanţilor, constituirea loturilor de producţie cu datele prelucrate informatic,
copierea loturilor pe suport magnetic de memorare externă şi completarea fişei de însoţire a lotului de
producţie.
(2) Suportul magnetic de memorare externă a loturilor de producţie se transmite structurii judeţene de
administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor, pe baza fişei de însoţire, în termen de maximum
5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererilor, în vederea personalizării cărţilor de identitate.
(3) Cărţile de identitate personalizate, precum şi cărţile de alegător se predau pe baza fişei de însoţire a
loturilor, în termen de maximum 5 zile de la primirea lotului de producţie, cu ocazia transmiterii următorului
lot de producţie.
Articolul 50
(1) În vederea eliberării cărţii de identitate, personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor desfăşoară
următoarele activităţi:
a) verifică dacă fizionomia solicitantului corespunde cu fotografia din actul de identitate prezentat ori din alt
document emis de instituţii sau autorităţi publice - paşaport, permis de conducere, legitimaţie de serviciu,
livret militar ori diploma de absolvire a unei instituţii de învăţământ, cu fotografie de dată recentă - sau, după
caz, cu imaginea solicitantului înregistrată în R.N.E.P.;
b) verifică documentele prezentate şi corectitudinea datelor înscrise de solicitant pe Cererea pentru eliberarea
actului de identitate;
c) certifică pentru conformitate copiile documentelor prezentate, prin înscrierea menţiunii "conform cu
originalul", datează, semnează şi restituie originalele;
d) înregistrează cererea în Registrul privind cererile pentru eliberarea actelor de identitate şi pentru stabilirea
reşedinţei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6, cu numerele din secvenţa alocată de secretariat;
e) preia imaginea solicitantului; în cazul în care imaginea este preluată de un alt lucrător decât cel care a primit
documentele la ghişeu, efectuează confruntarea fizionomiei cu fotografia din documentele prezentate;
f) efectuează, după caz, verificări în următoarele evidenţe: evidenţa operativă, evidenţa informatică sau
manuală, centrală ori locală;
g) prezintă şefului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor sau persoanei desemnate de acesta
cererea şi documentele depuse, pentru avizare;
h) efectuează operaţiunile informatice necesare actualizării componentei locale a R.N.E.P. şi asociază
imaginea preluată solicitantului la datele de stare civilă ale acestuia;
i) creează lotul de producţie a cărţilor de identitate şi îl copiază pe suportul de memorare externă;
j) completează fişa de însoţire a lotului de producţie a cărţilor de identitate, potrivit modelului prevăzut în
anexa nr. 7, pe care o înregistrează în registrul constituit în acest sens, potrivit modelului prevăzut în anexa
nr. 8;
k) transmite suportul de memorare externă împreună cu fişa de însoţire către structura judeţeană de
administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor, în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (2), în
vederea personalizării cărţilor de identitate şi a celor de alegător;
l) primeşte cărţile de identitate şi pe cele de alegător produse şi raportul de producţie cu seriile şi numerele
tipărite pentru fiecare document, în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (3);
m) actualizează componenta locală a R.N.E.P. cu informaţiile înscrise în raportul de producţie a cărţilor de
identitate şi a cărţilor de alegător;
n) completează cererile titularilor cu datele privind seria şi numărul cărţii de identitate, codul de secretizare,
perioada de valabilitate şi numărul cărţii de alegător;
o) completează Registrul privind cererile pentru eliberarea actelor de identitate şi pentru stabilirea reşedinţei,
la rubrica seria şi numărul actului de identitate eliberat;
p) eliberează cartea de identitate solicitantului, care semnează de primire pe Cererea pentru eliberarea actului
de identitate;
r) efectuează, în componenta locală a R.N.E.P., menţiunea privind data înmânării cărţii de identitate.
(2) În vederea eliberării cărţii de identitate provizorii, personalul cu atribuţii pe linia evidenţei persoanelor
desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g), precum şi următoarele:
a) completează cartea de identitate provizorie la rubricile corespunzătoare şi stabileşte termenul de valabilitate
a acesteia, care nu poate depăşi un an;
b) aplică fotografiile astfel: una pe cartea de identitate provizorie, una pe matca din carnetul cu cărţi de
identitate provizorii, iar cea de-a treia pe cererea solicitantului; atunci când solicitantul are actul de identitate
pierdut, furat sau distrus, a treia fotografie se aplică pe adresa de verificare pentru certificarea identităţii, dacă
imaginea preluată solicitantului nu poate fi listată din motive tehnice; pe toate fotografiile se aplică ştampila
serviciului public comunitar, iar pe cea din cartea de identitate provizorie se va imprima şi timbrul sec;
c) prezintă cartea de identitate provizorie şefului serviciului public comunitar sau persoanei desemnate de
acesta, pentru a fi semnată;
d) efectuează operaţiunile informatice necesare actualizării componentei locale a R.N.E.P. şi asociază
imaginea preluată solicitantului la datele de stare civilă ale acestuia;
e) completează cererea titularului cu datele privind seria şi numărul cărţii de identitate provizorii, perioada de
valabilitate;
f) completează Registrul privind cererile pentru eliberarea actelor de identitate şi pentru stabilirea reşedinţei,
la rubrica seria şi numărul actului de identitate eliberat;
g) eliberează cartea de identitate provizorie solicitantului, care semnează de primire pe Cererea pentru
eliberarea actului de identitate;
h) efectuează în componenta locală a R.N.E.P. menţiunea privind data înmânării cărţii de identitate provizorii.
(3) Personalul care efectuează activităţile de primire a cererii şi a documentelor, preluare a imaginii, verificare
în evidenţe pentru certificarea identităţii, actualizare a componentei locale a R.N.E.P. şi eliberare a actului de
identitate completează cererea pe verso, la rubricile corespunzătoare fiecărei activităţi desfăşurate.
Articolul 51
(1) La solicitarea instituţiilor sau a persoanelor interesate, serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor participă, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, la organizarea unor activităţi
de preluare a imaginii, folosind echipamentele foto digitale din dotare şi de primire a documentelor necesare
eliberării cărţilor de identitate, pentru persoanele aflate în următoarele situaţii:
a) sunt netransportabile sau internate în unităţi sanitare ori de ocrotire socială;
b) sunt reţinute, arestate ori execută pedepse privative de libertate;
c) locuiesc în localităţi izolate sau aflate la distanţe mari de serviciul public comunitar de evidenţă a
persoanelor.
(2) Înmânarea cărţilor de identitate persoanelor prevăzute la alin. (1) se face după cum urmează:
a) de către personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, în cazul celor care domiciliază
în mediul urban, pe bază de semnătură pe cerere;
b) de către poliţiştii de la posturile de poliţie din localităţile arondate la serviciul public comunitar de evidenţă
a persoanelor, în cazul celor care domiciliază în mediul rural, pe bază de condică, potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 9, menţionându-se pe cerere, la rubrica prevăzută pentru semnătura titularului, "Ridicat condică".
(3) Activitatea prevăzută la alin. (2) lit. b) se realizează astfel:
a) personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor predă poliţistului de la postul de poliţie
actul de identitate, pe bază de condică, şi înscrie pe cerere, la rubrica prevăzută pentru semnătura titularului,
menţiunea "Ridicat condică";
b) poliţistul de la postul de poliţie înmânează actul de identitate cetăţeanului, care semnează pentru primirea
acestuia în rubrica destinată din condică.
Articolul 52
(1) În vederea înscrierii în actul de identitate a măsurii privind obligarea de a nu părăsi localitatea, şeful
serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor ori persoana desemnată înscrie menţiunea
corespunzătoare în actul de identitate prin aplicarea şi completarea ştampilei dreptunghiulare privind obligarea
de a nu părăsi localitatea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10.
(2) Menţiunea privind măsura dispusă se înscrie în baza comunicării instanţei judecătoreşti ori a datelor cu
care cel în cauză este înscris în componenta locală a R.N.E.P.
Secţiunea a 3-a Eliberarea primei cărţi de identitate
Articolul 53
(1) La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său
legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă
socială ori de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament, are obligaţia să solicite, în termenul prevăzut
de lege, eliberarea cărţii de identitate, prezentând la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a
persoanelor următoarele documente:
a) Cererea pentru eliberarea actului de identitate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 11, semnată de minor
şi de una dintre persoanele prevăzute la alin. (1);
b) certificatul de naştere, cu care se face dovada cetăţeniei române, original şi copie;
c) actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal;
d) documentul cu care părintele face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
e) certificatul de căsătorie al părinţilor sau, după caz, hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă, în
cazul în care părinţii sunt divorţaţi, original şi copie;
f) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;
(la 18-04-2017, Litera g) din Alineatul (1) , Articolul 53 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost abrogată de
Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 268 din 18 aprilie 2017 )
(2) În situaţia în care părinţii au domicilii diferite, cererea pentru eliberarea actului de identitate se semnează
de părintele la care minorul are domiciliul, în condiţiile legii.
(3) Pentru minorul care, deşi a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească unuia dintre părinţi, locuieşte
statornic la celălalt părinte, se solicită declaraţia de consimţământ a părintelui căruia i-a fost încredinţat, din
care să rezulte că este de acord ca în actul de identitate al minorului să fie înscrisă adresa la care acesta locuieşte
statornic.
(4) Declaraţia prevăzută la alin. (3) poate fi dată la ghişeu, în prezenţa personalului serviciului public
comunitar de evidenţă a persoanelor, iar în situaţiile în care părintele nu se poate prezenta la ghişeu, declaraţia
trebuie să fie autentificată la notarul public sau, după caz, la misiunea diplomatică a României din statul în
care acesta se află.
Articolul 54
(1) Minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se află internaţi în centre de ocrotire şi protecţie socială li se
eliberează cărţi de identitate de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe a căror rază de
competenţă teritorială funcţionează unităţile respective, la solicitarea scrisă a administraţiei acestor instituţii.
(2) În vederea eliberării actelor de identitate minorilor care la împlinirea vârstei de 14 ani se află internaţi în
centre de ocrotire şi protecţie socială, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor
colaborează cu administraţia instituţiilor de ocrotire şi protecţie socială, efectuează verificări în R.N.E.P. şi
trimite invitaţii părinţilor minorului la adresa de domiciliu sau de reşedinţă la care aceştia sunt înscrişi în
componenta locală a R.N.E.P.
(3) În situaţia în care părinţii minorului nu se prezintă, la solicitarea scrisă a serviciului public comunitar de
evidenţă a persoanelor, verificările privind identitatea şi adresa de domiciliu ale părinţilor sunt continuate, în
teren, de unitatea de poliţie la care este arondat imobilul de la adresa cu care aceştia sunt înscrişi în evidenţe.
(4) În cazul în care din verificările prevăzute la alin. (2) şi (3) rezultă faptul că părinţii minorului sunt
necunoscuţi, dispăruţi sau nu pot fi identificaţi, în actul de identitate al minorului, la rubrica "Domiciliu", se
înscrie adresa centrului de ocrotire şi protecţie socială.
Articolul 55
(1) În situaţia în care eliberarea primului act de identitate este solicitată după împlinirea vârstei de 18 ani, sunt
necesare documentele prevăzute la art. 53, precum şi următoarele:
a) declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în
cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu imaginea preluată ori cu fotografia ataşată cererii,
aparţine solicitantului;
b) fişa cu impresiunile decadactilare ale solicitantului, realizată de unitatea de poliţie de la locul de domiciliu
sau reşedinţă al acestuia;
c) documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. a) se dă în prezenţa personalului serviciilor publice comunitare de
evidenţă a persoanelor care primeşte cererea de eliberare a actului de identitate.
Articolul 56
Persoanele care au dobândit/redobândit cetăţenia română depun cererea pentru eliberarea primului act de
identitate la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia locuiesc, unde prezintă
următoarele documente:
a) certificatul constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
României în străinătate, original şi două copii; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu sunt
înscrişi în certificatul constatator care atestă dobândirea cetăţeniei de către unul dintre părinţi, aceştia sunt
îndrumaţi, pentru clarificarea cetăţeniei, către Ministerul Justiţiei;
b) certificatele de stare civilă ale solicitantului, naştere şi căsătorie, dacă este cazul, precum şi cele ale copiilor
săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii, original şi copie; în
vederea obţinerii certificatelor de stare civilă româneşti, se solicită transcrierea certificatelor de stare civilă
procurate din străinătate la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Sectorului 1 al
Municipiului Bucureşti;
c) documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
d) un document cu fotografie, cu care solicitantul poate face dovada identităţii, respectiv: paşaport, permis de
conducere sau act de identitate străin, original şi copie;
e) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;
(la 18-04-2017, Litera f) din Articolul 56 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost abrogată de Punctul 3, Articolul
I din HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18 aprilie
2017 )
Articolul 57
(1) La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză va preda permisul de şedere eliberat de Autoritatea
pentru străini, pentru a fi remis structurii emitente împreună cu una dintre copiile certificatului constatator
eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate.
(2) În situaţia în care persoana nu mai deţine permisul de şedere, i se solicită o declaraţie privind condiţiile în
care a pierdut ori i-a fost furat documentul, care se transmite structurii emitente a permisului.
Secţiunea a 4-a
Eliberarea unei noi cărţi de identitate în cazurile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a)-k) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 97/2005
Articolul 58
În cazurile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a)-k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, titularul sau reprezentantul său legal are obligaţia să
solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, pe raza căruia are domiciliul sau reşedinţa,
eliberarea unei noi cărţi de identitate, prezentând următoarele documente:
a) Cererea pentru eliberarea actului de identitate, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 11;
b) actul de identitate, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005;
c) certificatul de naştere, original şi copie;
d) certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor, original şi copie;
e) hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie;
f) certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor, original şi copie;
g) certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz, original şi copie;
h) documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, precum şi, după caz, cel cu care se face dovada
adresei de reşedinţă, original şi copie;
i) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;
(la 18-04-2017, Litera j) din Articolul 58 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost abrogată de Punctul 4, Articolul
2017 )
Articolul 59
Pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate, în cazul modificării numelui şi/sau prenumelui titularului,
prenumelui părinţilor, a datei ori a locului de naştere, precum şi în situaţia schimbării sexului, solicitantul
prezintă documentele prevăzute la art. 58, precum şi hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă
sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă.
Articolul 60
(1) Pentru eliberarea unui nou act de identitate ca urmare a schimbării adresei de domiciliu, solicitantul
prezintă documentele prevăzute la art. 58.
(2) Dacă solicitantul face dovada adresei de domiciliu cu declaraţia scrisă de primire în spaţiu a găzduitorului,
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 12, sau, după caz, a reprezentantului său legal, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 13, acestea se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa
personalului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.
(3) În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor,
declaraţia de primire în spaţiu poate fi consemnată la notarul public, la misiunea diplomatică sau oficiul
consular al României din străinătate ori în prezenţa poliţistului de la postul de poliţie, pentru mediul rural.
(4) Declaraţia găzduitorului, prevăzută la alin. (3), se prezintă de solicitant odată cu depunerea cererii pentru
eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului.
(5) Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 14, prevăzută la
art. 27 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 290/2005, se consemnează numai în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă
a persoanelor.
Articolul 61
(1) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care doresc să-şi schimbe domiciliul în România se prezintă
la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe a cărui rază teritorială este situat imobilul unde îşi
stabilesc domiciliul, unde depun Cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării
domiciliului din străinătate în România, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 15, împreună cu documentele
prevăzute la art. 58 lit. c), d), e), f), g), h), i) şi j), precum şi următoarele:
a) paşaportul românesc valabil sau expirat ori certificatul constatator privind dobândirea cetăţeniei române,
emis de Ministerul Justiţiei sau de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate,
original şi copie; pentru paşaport sunt necesare fila informatizată şi filele destinate aplicării vizelor şi
ştampilelor autorităţilor de frontieră, original şi copie; în situaţia în care solicitantul nu poate face dovada
cetăţeniei române, i se eliberează actul de identitate, numai după ce se atestă de către Direcţia Generală de
Paşapoarte, la cererea serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, faptul că solicitantul este
cetăţean român;
b) actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberate de autorităţile străine, original şi copie; pentru paşaport sunt
necesare copii ale filei informatizate şi ale filelor destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de
frontieră;
(la 18-04-2017, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 61 , Sectiunea a 4-a , Capitolul IV a fost abrogată de
(2) Certificatele de stare civilă prezentate de solicitant trebuie să fie emise de oficiile de stare civilă române,
iar pentru hotărârile judecătoreşti privind statutul civil al titularului, pronunţate în străinătate şi învestite cu
formulă executorie, se prezintă copii traduse şi legalizate.
(3) Solicitanţii a căror naştere sau căsătorie nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române vor solicita
transcrierea certificatelor de stare civilă obţinute în străinătate, atât pentru ei, cât şi pentru copiii minori.
(4) În situaţia în care numai unul dintre părinţi îşi schimbă domiciliul din străinătate în România, împreună cu
copiii minori, este necesar consimţământul celuilalt părinte, dat în formă autentică la notarul public, sau copia
hotărârii judecătoreşti prin care copiii au fost încredinţaţi părintelui care îşi schimbă domiciliul în România,
situaţie în care se depune copie a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, irevocabilă, învestită cu formulă
executorie în condiţiile prevăzute la alin. (2).
Articolul 62
La primirea cererii, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor efectuează activităţile
prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a)-h), precum şi următoarele:
a) comunică solicitantului care, la data depunerii cererii, a făcut dovada cetăţeniei cu paşaport românesc faptul
că, la eliberarea actului de identitate, este necesară prezentarea paşaportului;
b) transmite, cu adresă, la structura judeţeană de paşapoarte, copia Cererii pentru eliberarea actului de
identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România, însoţită de copia filelor din
paşaportul românesc valabil sau expirat, precum şi de chitanţa prevăzută la art. 61 alin. (1) lit. c).
Articolul 63
(1) După primirea de la structura de paşapoarte a avizului potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 16 şi a
autocolantului privind noua adresă de domiciliu, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a
persoanelor desfăşoară activităţile prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. i)-r) şi alin. (3).
(2) La eliberarea cărţii de identitate, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor
anulează menţiunea privind domiciliul în străinătate din paşaportul solicitantului - numai pentru paşaportul
model 2001, prin aplicarea autocolantului primit de la structura de paşapoarte, iar şeful serviciului public
comunitar de evidenţă a persoanelor semnează şi aplică ştampila corespunzătoare.
(3) În cazul paşaportului model 1994, acesta se anulează prin tăierea colţului din stânga al filei informatizate,
astfel încât să cuprindă o parte din fotografie şi C.N.P.-ul, care se transmite structurii de paşapoarte.
Articolul 64
(1) Pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate în cazul schimbări denumirii sau a rangului localităţilor şi
străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor,
solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58 lit. a)-h).
(2) Personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor înscrie, în rubrica "Alte menţiuni" de pe
versoul cererii pentru eliberarea actului de identitate, menţiunea "Scutit de la cheltuielile pentru schimbarea
cărţii de identitate, în conformitate cu prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005".
Articolul 65
În termen de 15 zile de la pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea actului de identitate, persoana fizică
este obligată să solicite serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor eliberarea unei noi cărţi de
identitate, prezentând documentele prevăzute la art. 58, precum şi următoarele:
a) dovada eliberată de unitatea de poliţie unde a fost reclamat furtul, dacă este cazul;
b) un document emis de instituţii sau autorităţi publice - paşaport, permis de conducere, legitimaţie de serviciu,
livret militar ori diploma de absolvire a unei instituţii de învăţământ, cu fotografie de dată recentă - original şi
copie;
c) actul de identitate, în cazul deteriorării.
Articolul 66
(1) În cazul în care solicitantul nu poate prezenta un document cu fotografie ori se constată diferenţe între
fizionomia acestuia şi documentele prezentate sau informaţiile din R.N.E.P., personalul serviciilor publice
comunitare de evidenţă a persoanelor solicită, în scris, unităţii teritoriale de poliţie, verificarea identităţii
solicitantului.
(2) La solicitare se ataşează imaginea persoanei, listată din baza de date, preluată cu ocazia depunerii cererii
pentru eliberarea actului de identitate.
(3) În situaţia în care nu există posibilitatea tehnică pentru listarea imaginii, solicitantul trebuie să prezinte
două fotografii, identice, de dată recentă; pe adresa prin care se solicită verificarea identităţii se lipeşte una
dintre fotografii, pe care se aplică ştampila serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, iar cea de-
a doua fotografie se ataşează la solicitarea către unitatea de poliţie.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (2), unitatea de poliţie care a efectuat verificările specifice remite serviciului
public comunitar de evidenţă a persoanelor documentul, listat din baza de date, care conţine imaginea
solicitantului; pe versoul documentului se consemnează rezultatul verificărilor, din care să reiasă dacă există
corespondenţă între datele de stare civilă declinate şi imaginea din documentul transmis.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (3), unitatea de poliţie care a efectuat verificările specifice transmite serviciului
public comunitar de evidenţă a persoanelor adresa în care se consemnează rezultatul verificărilor, din care să
reiasă dacă există corespondenţă între datele de stare civilă declinate şi fotografia transmisă de serviciul public
comunitar de evidenţă a persoanelor, pe care se lipeşte fotografia, iar pe fotografie se aplică ştampila unităţii
de poliţie.
Articolul 67
(1) Actele de identitate găsite şi predate unităţilor de poliţie se trimit celui mai apropiat serviciu public
comunitar de evidenţă a persoanelor, care efectuează verificări în componenta locală a R.N.E.P. şi procedează,
după caz, astfel:
a) pentru persoanele care domiciliază pe raza de competenţă şi au declarat actul de identitate pierdut, distrus
sau furat, acesta se distruge în condiţiile prevăzute la art. 82;
b) pentru persoanele care domiciliază pe raza de competenţă, dar nu au declarat actul de identitate pierdut,
distrus sau furat, serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor efectuează demersurile necesare pentru
invitarea titularului în scopul înmânării documentului de identitate;
c) pentru persoanele care nu domiciliază pe raza de competenţă, actele de identitate se trimit serviciilor publice
comunitare de evidenţă a persoanelor, emitente, în vederea efectuării activităţilor prevăzute la lit. a) sau b).
(2) În situaţia în care din verificări rezultă că a fost declarat furtul actului de identitate, personalul serviciului
public comunitar de evidenţă a persoanelor comunică unităţii de poliţie care a înregistrat reclamaţia despre
găsirea şi predarea actului de identitate.
Articolul 68
Pentru eliberarea unei noi cărţi de identitate în cazul schimbării sexului, solicitantul prezintă documentele
prevăzute la art. 58, precum şi hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă.
Articolul 69
În vederea înscrierii în actul de identitate a măsurii privind interzicerea dreptului de a se afla în anumite
localităţi, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor efectuează, după caz, următoarele
activităţi:
a) dacă persoana deţine carte de identitate provizorie sau buletin de identitate, aflate în termen de valabilitate,
înscrie menţiunea corespunzătoare în actul de identitate deţinut:
b) dacă persoana deţine carte de identitate, aflată în termen de valabilitate, eliberează o nouă carte de identitate
în condiţiile prezentării tuturor documentelor prevăzute la art. 58 sau, după caz, o carte de identitate provizorie.
Articolul 70
(1) Şeful serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor ori persoana desemnată înscrie menţiunea
corespunzătoare în actul de identitate prin aplicarea şi completarea ştampilei dreptunghiulare privind
interzicerea dreptului de a se afla în anumite localităţi, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 17.
(2) În cartea de identitate, menţiunea se înscrie, în procesul de producţie, pe versoul documentului, înainte de
introducerea în suportul protector din plastic transparent.
(3) Menţiunea privind măsura dispusă se înscrie în baza comunicării instanţei judecătoreşti ori a datelor cu
care cel în cauză este înscris în componenta locală a R.N.E.P.
Articolul 71
(1) În situaţia eliberării unei noi cărţi de identitate ca urmare a expirării măsurii privind interzicerea dreptului
de a se afla în anumite localităţi, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58.
(2) În situaţia eliberării unei noi cărţi de identitate ca urmare a revocării măsurii privind interzicerea dreptului
de a se afla în anumite localităţi, solicitantul prezintă documentele prevăzute la art. 58, precum şi hotărârea
judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă prin care s-a dispus revocarea măsurii.
Secţiunea a 5-a Eliberarea cărţii de identitate provizorii
Articolul 72
Pentru eliberarea cărţii de identitate provizorii, persoana fizică completează Cererea pentru eliberarea actului
de identitate, la care anexează documentele pe care le poate prezenta pentru a face dovada numelui, stării
civile, cetăţeniei române, a adresei de domiciliu, trei fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă
de 7 mm, precum şi chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate provizorii.
(la 18-04-2017, Articolul 72 din Sectiunea a 5-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din
HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18 aprilie 2017
)
Articolul 73
(1) Pentru a se evidenţia situaţia de fapt, în cartea de identitate provizorie, rubricile "Motivul eliberării" sau,
după caz, "Domiciliu" se completează după cum urmează:
a) "lipsă certificat de naştere", "lipsă certificat de căsătorie" sau "lipsă dovadă divorţ" - pentru persoanele care
nu pot prezenta dovada numelui, a prenumelui, a datei de naştere ori a stării civile;
b) "lipsă locuinţă" - pentru persoanele din categoria celor lipsite de adăpost, care nu pot declara adresa unui
imobil cu destinaţie de locuinţă;
c) "lipsă dovada adresei de domiciliu" - pentru persoanele care locuiesc într-un imobil cu destinaţie de locuinţă
şi nu pot prezenta documentul cu care să facă dovada adresei de domiciliu.
(2) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), la rubrica "Domiciliu" se înscrie localitatea sau, după caz,
sectorul municipiului Bucureşti, unde a fost identificată persoana, la data eliberării actului de identitate, ca
urmare a solicitării celui în cauză, a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale sau a poliţiei.
(3) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), în cartea de identitate provizorie, la rubrica "Domiciliu", se
înscrie adresa la care solicitantul declară că locuieşte efectiv.
Articolul 74
Cetăţenii români domiciliaţi în străinătate, care doresc să între în posesia unei cărţi de identitate provizorii, în
care să fie înscrisă reşedinţa din România, unde locuiesc temporar, depun Cererea pentru eliberarea actului de
identitate cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi reşedinţa în România, potrivit modelului prevăzut
în anexa nr. 18, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia au reşedinţa, la care
anexează următoarele documente:
a) paşaportul, aflat în termen de valabilitate, care atestă statutul de cetăţean român domiciliat în străinătate,
original şi copii ale filei informatizate şi ale filelor destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de
frontieră, precum şi copii ale aceloraşi file ale paşaportului străin pentru situaţia în care solicitantul a intrat în
ţară cu un document de călătorie emis de o autoritate străină;
b) certificatul de naştere şi/sau de căsătorie, eliberate de oficiile de stare civilă române, original şi copie;
c) hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie; condiţiile de formă şi conţinut ale
hotărârilor judecătoreşti pronunţate în străinătate sunt cele prevăzute la art. 61 alin. (2);
d) dovada adresei de reşedinţă din România;
e) două fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm;
f) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate provizorii;
(la 18-04-2017, Litera g) din Articolul 74 , Sectiunea a 5-a , Capitolul IV a fost abrogată de Punctul 7, Articolul
2017 )
Articolul 75
În cartea de identitate provizorie, la rubrica "Domiciliu" se înscrie statul în care solicitantul are domiciliul, la
rubrica "Motivul eliberării" se înscrie menţiunea "Reşedinţă C.R.D.S.", iar pe versoul cărţii de identitate
provizorii se aplică şi se completează autocolantul privind stabilirea reşedinţei.
Secţiunea a 6-aEliberarea actelor de identitate persoanelor aflate în locurile de reţinere şi de arest preventiv
din cadrul unităţilor de poliţie, în penitenciare şi a celor internate în instituţii sanitare sau primite spre îngrijire
ori găzduire în instituţii de ocrotire/centre de servicii sociale sau în centre educative
(la 03-11-2016, Titlul Sectiunii a 6-a a fost modificat de Punctul 1, Articolul III din HOTĂRÂREA nr. 801
din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie 2016 )
Articolul 76
Pentru eliberarea actului de identitate persoanei aflate în locurile de reţinere şi de arest preventiv din cadrul
unităţilor de poliţie sau în penitenciare sunt necesare următoarele documente:
a) adresa scrisă a unităţii de poliţie sau a penitenciarului, însoţită de raportul poliţistului sau al lucrătorului din
cadrul penitenciarului desemnat să efectueze verificări, prin care se certifică identitatea persoanei în cauză,
aprobat de şeful unităţii de poliţie sau de directorul penitenciarului;
b) Cererea pentru eliberarea actului de identitate, completată şi semnată de solicitant;
c) documentele pe care le poate prezenta solicitantul pentru a face dovada numelui de familie şi a prenumelui,
a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române şi a adresei de domiciliu sau de reşedinţă;
d) două fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm.
Articolul 77
Atunci când, din motive temeinice, persoana aflată în locurile de reţinere şi de arest preventiv din cadrul
unităţilor de poliţie sau în penitenciare nu poate fi adusă la serviciul public comunitar de evidenţă a
persoanelor, preluarea imaginii se realizează cu aparatul foto digital, la sediul acestor unităţi, de către persoana
desemnată din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află unitatea
respectivă.
Articolul 78
(1) Pentru eliberarea actului de identitate, serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia
are domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantul colaborează cu serviciul public comunitar de evidenţă a
persoanelor pe raza căruia se află unitatea de poliţie sau penitenciarul.
(2) În cazul pierderii, furtului ori distrugerii actului de identitate, certificarea identităţii se realizează de către
personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor cu sprijinul administraţiei instituţiei
respective.
Articolul 78^1
(1) Cererea pentru eliberarea unui nou act de identitate, solicitat potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de
către persoana internată într-o instituţie sanitară, se primeşte şi se soluţionează de către serviciul public
comunitar de evidenţă a persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială funcţionează instituţia sanitară,
pe baza următoarelor documente:
a) adresa scrisă a instituţiei sanitare, datată, semnată şi ştampilată de către conducătorul instituţiei respective
sau de către persoana desemnată de acesta;
b) documentele pe care le poate prezenta solicitantul pentru a face dovada numelui de familie şi a prenumelui,
a datei de naştere, a stării civile, a cetăţeniei române şi a adresei de domiciliu sau de reşedinţă;
c) două fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm, după caz;
d) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate sau, după caz, a cărţii de identitate provizorii;
(la 18-04-2017, Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 78^1 , Sectiunea a 6-a , Capitolul IV a fost abrogată de
(2) Pentru soluţionarea cererii prevăzute la alin. (1) se desfăşoară următoarele activităţi:
a) preluarea cererii, a documentelor necesare şi a imaginii persoanei care solicită eliberarea actului de
identitate se realizează la sediul instituţiei sanitare, de către persoana desemnată din cadrul serviciului public
comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află instituţia respectivă;
b) actul de identitate se înmânează titularului la sediul instituţiei sanitare de către lucrătorul de evidenţă a
persoanelor, pe bază de semnătură pe cerere.
(la 03-11-2016, Sectiunea a 6-a din Capitolul IV a fost completata de Punctul 2, Articolul III din
HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie
2016 )
Articolul 78^2
(1) Persoanelor fizice internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţii de ocrotire/centre de servicii
sociale sau în centre educative li se eliberează acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reşedinţa la
adresa instituţiei sau a centrului respectiv, în funcţie de solicitarea persoanei în cauză ori a reprezentantului
său legal.
(2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), dovada adresei de domiciliu sau de reşedinţă se face cu
declaraţia scrisă a conducătorului instituţiei sau centrului ori a persoanei abilitate de acesta, consemnată pe
cerere la rubrica destinată consimţământului titularului spaţiului de locuit, prin înscrierea numelui de familie
şi a prenumelui, a seriei şi numărului actului de identitate, a datei şi a semnăturii peste care se aplică ştampila
instituţiei în cauză.
(la 03-11-2016, Sectiunea a 6-a din Capitolul IV a fost completata de Punctul 2, Articolul III din
HOTĂRÂREA nr. 801 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 03 noiembrie
2016 )
Secţiunea a 7-a Reţinerea, anularea şi distrugerea actelor de identitate
Articolul 79
(1) Actul de identitate reţinut de poliţişti, în situaţiile prevăzute de lege, se depune în termen de 24 de ore la
cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, însoţit de un proces-verbal din care să
rezulte împrejurările şi motivul reţinerii documentului.
(2) În situaţia în care titularul actului de identitate, depus în condiţiile alin. (1), nu are domiciliul sau reşedinţa
pe raza de competenţă a serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, actul de identitate se trimite
la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor la care este arondată localitatea în care titularul
domiciliază sau are reşedinţa valabilă.
Articolul 80
Anularea actelor de identitate, în cazurile prevăzute de lege, de către personalul serviciului public comunitar
de evidenţă a persoanelor se realizează astfel:
a) prin tăierea colţului în care este înscris termenul de valabilitate - în cazul cărţii de identitate;
b) prin bararea cu o linie diagonală a paginii în care sunt înscrise datele de stare civilă - în cazul buletinului
de identitate sau al cărţii de identitate provizorii - şi înscrierea menţiunii "ANULAT", a datei, numelui şi
prenumelui lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.
Articolul 81
(1) Cărţile de identitate provizorii retrase se ataşează la carnetul din care au fost decupate şi se păstrează 3 ani
de la data expirării ultimului act din carnet, după care se distrug.
(2) Cărţile de identitate provizorii retrase, care au fost emise de alte servicii publice comunitare de evidenţă a
persoanelor, se transmit serviciului emitent, pentru a fi ataşate la carnetul din care au fost decupate.
Articolul 82
(1) Actele de identitate retrase cu ocazia eliberării altor acte de identitate sau ca urmare a renunţării ori a
retragerii cetăţeniei române şi a dobândirii statutului de cetăţean român cu domiciliul în străinătate se distrug
prin ardere, pe bază de proces-verbal, de către personalul serviciilor publice comunitare de evidenţă a
persoanelor.
(2) Pentru cărţile de identitate, în procesele-verbale se vor menţiona seria şi numărul acestora, iar pentru
carnetele cu cărţi de identitate provizorii, seria şi numărul primei şi ultimei cărţi de identitate provizorii din
carnet.
(3) Pentru cărţile de identitate provizorii care nu au fost recuperate se menţionează în procesul-verbal seria,
numărul şi motivul - pierdut, distrus, furat, nerestituit.
(4) Cărţile de identitate provizorii care se recuperează după distrugerea carnetului din care făceau parte vor fi
menţionate în procesul-verbal de distrugere care se întocmeşte cu ocazia distrugerii următorului carnet.
(5) Distrugerea se realizează lunar, pentru cărţile de identitate, şi anual, pentru cărţile de identitate provizorii,
de către o comisie formată din cel puţin două persoane din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a
persoanelor.
Secţiunea a 8-a Dispoziţii comune
Articolul 83
(1) Serviciile publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv al municipiului Bucureşti, pot
elibera acte de identitate numai pentru testarea şi urmărirea funcţionării aplicaţiilor informatice, pentru
soluţionarea unor cazuri deosebite, precum şi pentru sprijinirea structurilor cu atribuţii în domeniul ordinii
publice şi siguranţei naţionale, în activitatea specifică, în conformitate cu normele de îndrumare emise în acest
sens de I.N.E.P., cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului capitol.
(2) I.N.E.P. poate elibera acte de identitate numai în situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (8) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, în condiţiile
stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Articolul 84
Abrogat
(la 18-04-2017, Articolul 84 din Sectiunea a 8-a , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din
HOTĂRÂREA nr. 223 din 12 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 18 aprilie 2017
)
Articolul 85
(1) La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate sau pentru stabilirea reşedinţei se pot folosi atât
formularele existente la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, cât şi cele preluate de pe site-
ul I.N.E.P.
(2) În cazul utilizării formularelor preluate de pe site-ul I.N.E.P., acestea vor fi tipărite pe hârtie albă, format
A4, faţă-verso.
Capitolul V Stabilirea reşedinţei
Articolul 86
(1) Pentru înscrierea menţiunii de stabilire a reşedinţei în actul de identitate, persoana interesată se adresează
serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia locuieşte temporar, completând în acest
sens Cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, potrivit modelului
prevăzut în anexa nr. 19, la care anexează următoarele documente:
a) actul de identitate în care urmează a se înscrie menţiunea de stabilire a reşedinţei;
b) documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;
(la 18-04-2017, Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 86 , Capitolul V a fost abrogată de Punctul 10, Articolul
2017 )
(2) În situaţia în care solicitantul nu deţine un act privind titlul locativ, încheiat în condiţiile de validitate
prevăzute de legislaţia română în vigoare, găzduitorul sau, după caz, reprezentantul său legal îşi va exprima
consimţământul prin completarea rubricii corespunzătoare din Cererea pentru înscrierea în actul de identitate
a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, în prezenţa personalului serviciului public comunitar de evidenţă a
persoanelor, sau printr-o declaraţie dată în faţa poliţistului de ordine publică, a notarului public ori a
funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.
(3) În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor,
declaraţia de primire în spaţiu poate fi consemnată la notarul public, la misiunea diplomatică sau oficiul
consular al României din străinătate ori în faţa poliţistului de ordine publică din cadrul unităţii de poliţie pe a
cărei rază teritorială este situat imobilul.
Articolul 87
Pentru soluţionarea cererii, personalul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor efectuează
activităţile prevăzute la art. 50 alin. (1) lit. a)-f), precum şi următoarele:
a) aplică eticheta autocolantă pe actul de identitate şi înscrie menţiunea privind reşedinţa;
b) efectuează operaţiunile necesare pentru actualizarea componentei locale a R.N.E.P.;
c) prezintă cererea, documentele primite şi actul de identitate, pe care s-a aplicat eticheta autocolantă şi s-a
înscris menţiunea privind stabilirea reşedinţei, şefului serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor
sau persoanei desemnate de acesta, pentru avizare, respectiv semnare;
d) eliberează actul de identitate solicitantului, care semnează de primire pe Cererea pentru înscrierea în actul
de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei.
Articolul 88
Personalul care efectuează activităţile de primire a cererilor şi a documentelor, de preluare a imaginii, de
verificare în evidenţe pentru certificarea identităţii, de actualizare a bazei de date şi de eliberare a actului de
identitate completează cererea la rubricile corespunzătoare fiecărei activităţi desfăşurate.
Articolul 89
(1) Pentru persoanele care solicită stabilirea reşedinţei în locuri de cazare în comun - cămine, campusuri
universitare, instituţii de ocrotire şi protecţie socială, la rubrica din Cererea pentru înscrierea în actul de
identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei, destinată găzduitorului, se menţionează datele
administratorului imobilului, care semnează şi aplică ştampila administraţiei.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), în rubrica din Cererea pentru stabilirea reşedinţei, destinată găzduitorului,
vor fi menţionate datele administratorului imobilului, care va semna şi va aplica ştampila administraţiei.
(3) Studenţii cazaţi în campusuri universitare pot depune cererea personal ori prin intermediul
administratorilor imobilelor, sens în care se completează tabelul întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa
nr. 20.
Capitolul VI Organizarea şi actualizarea evidenţei locatarilor prin cartea de imobil
Articolul 90
Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin unităţile de poliţie, organizează, îndrumă şi controlează activitatea
de ţinere a evidenţei locatarilor prin cartea de imobil.
Articolul 91
(1) Cartea de imobil se întocmeşte în termen de 30 de zile de la darea în folosinţă a imobilului cu destinaţie
de locuinţă, de regulă, pentru fiecare scară sau corp de clădire.
(2) La unităţile de cazare turistică, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, cartea de imobil se
poate constitui şi sub formă de fişe de anunţare a sosirii şi plecării turiştilor.
Articolul 92
Şefii unităţilor de poliţie pe a căror rază teritorială este situat imobilul răspund de organizarea, funcţionarea,
ţinerea în actualitate şi controlul evidenţei locatarilor prin cartea de imobil.
Articolul 93
Responsabil al cărţii de imobil este persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de către proprietarul
imobilului sau de asociaţia de proprietari; în cazul asociaţiei de proprietari, responsabilul cărţii de imobil este,
de regulă, administratorul sau unul dintre membrii comitetului executiv, care locuieşte efectiv în imobil.
Articolul 94
Responsabilii cărţii de imobil, desemnaţi în condiţiile legii, au următoarele atribuţii:
a) să solicite persoanelor care locuiesc în imobil prezentarea actelor de identitate, în termen de 15 zile de la
sosire, în vederea înscrierii datelor în cartea de imobil;
b) să atenţioneze persoanele care au actele de identitate cu termenul de valabilitate expirat sau care nu şi-au
efectuat schimbarea domiciliului ori stabilirea reşedinţei, în vederea punerii acestora în legalitate;
c) să păstreze, să actualizeze şi să utilizeze datele din cartea de imobil cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.
677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie
a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare; cartea de imobil se prezintă spre verificare numai
poliţiştilor şi lucrătorilor de la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor;
d) să păstreze în bune condiţii cartea de imobil, să nu o înstrăineze, iar la mutarea din imobil să o predea
preşedintelui asociaţiei de proprietari.
Articolul 95
Înscrierea persoanelor în cartea de imobil se face în baza actului de identitate, iar pentru copiii sub 14 ani, în
baza certificatului de naştere.
Articolul 96
Instruirea responsabililor cărţii de imobil se face de către poliţistul de ordine publică anume desemnat de şeful
unităţii de poliţie pe a cărei rază teritorială este situat imobilul.
Articolul 97
(1) Inspectoratul General al Poliţiei Române întocmeşte anual planul de aprovizionare cu cărţi de imobil,
asigurând tipărirea, gestionarea şi distribuirea imprimatelor, cu respectarea prevederilor legale.
(2) Cartea de imobil se eliberează gratuit, de unitatea de poliţie, persoanei care a fost desemnată ca responsabil
al cărţii de imobil.
Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 98
În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, responsabilii cărţilor de imobil
au obligaţia de a constitui sau, după caz, de a reactualiza cărţile de imobil pentru imobilele cu destinaţie de
locuinţă care au fost date în folosinţă anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.
Articolul 99
Tabelele, comunicările şi celelalte documente primite de serviciile publice comunitare de evidenţă a
persoanelor de la structurile şi instituţiile prevăzute la art. 17 lit. b), în vederea înregistrării şi actualizării
datelor privind persoana fizică, se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire corespondenţă ordinară, potrivit
modelului prevăzut în anexa nr. 21.
Articolul 100
(1) Contravaloarea cărţii de identitate şi a cărţii de identitate provizorii se stabilesc de I.N.E.P., cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice, şi se actualizează periodic în funcţie de evoluţia preţurilor la materiile prime,
materialele şi serviciile utilizate în activitatea de întocmire a acestora.
(2) Contravaloarea cărţii de identitate sau a cărţii de identitate provizorii se achită de către persoana care
solicită eliberarea acestora, pe bază de chitanţă.
Articolul 101
Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, şi aplicarea sancţiunilor se realizează, pe bază de proces-
verbal, de către poliţişti, precum şi de către personalul desemnat să primească şi să verifice cererile pentru
eliberarea actelor de identitate şi documentele prezentate în susţinerea acestora.
Articolul 102
Activităţile realizate pentru clarificarea situaţiei minorilor sau a persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani
şi nu au solicitat eliberarea primului act de identitate în termenul prevăzut de lege, a persoanelor care deţin
acte de identitate cu termen de valabilitate expirat, precum şi activităţile realizate în situaţia în care există
suspiciuni referitoare la identitatea declarată se stabilesc prin instrucţiuni ale directorului general al I.N.E.P.
Articolul 103
În situaţia în care condiţiile tehnice permit, datele care fac obiectul comunicării pentru actualizarea R.N.E.P.
se pot transmite şi pe suport magnetic, pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul Justiţiei, Ministerul
Afacerilor Externe şi I.N.E.P.
Articolul 104
Comunicarea datelor cu caracter personal din R.N.E.P., precum şi utilizarea acestora se fac cu respectarea
prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
OG NR. 27/2002 PRIVIND REGLEMENTAREA ACTIV DE SOL. A PETITIILOR
ORDONANȚA nr. 27 din 30 ianuarie 2002
privind reglementarea activității de solutionare a petitiilor
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 1 februarie 2002
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României și ale art. 1 pct. IV.7 din Legea nr. 751/2001 privind
abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul României adopta prezenta ordonanță.
Articolul 1
(1) Prezenta ordonanță are ca obiect reglementarea modului de exercitare de către cetățeni a dreptului de a
adresa autorităților și instituțiilor publice petitii formulate în nume propriu, precum și modul de solutionare a
acestora.
(2) Dreptul de petitionare este recunoscut și organizațiilor legal constituite, acestea putand formula petitii în
numele colectivelor pe care le reprezinta.
-----------
Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
Articolul 2
În sensul prezentei ordonante, prin petitie se înțelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea formulata
în scris ori prin posta electronică, pe care un cetatean sau o organizație legal constituita o poate adresa
autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale
celorlalte organe centrale, companiilor și societatilor naționale, societatilor comerciale de interes judetean sau
local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și institutii publice.
-----------
Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
Articolul 3
Petitiile adresate autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 vor fi solutionate în termenele și în
condițiile stabilite prin prezenta ordonanță.
Articolul 4
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 2 sunt direct raspunzatori de buna organizare
și desfășurare a activității de primire, evidențiere și rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum și de
legalitatea solutiilor și comunicarea acestora în termenul legal.
Articolul 5
Pentru solutionarea legala a petitiilor ce le sunt adresate conducătorii autorităților și instituțiilor publice
sesizate vor dispune măsuri de cercetare și analiza detaliata a tuturor aspectelor sesizate.
Articolul 6
(1) Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate sa organizeze un compartiment distinct
pentru relatii cu publicul, care să primeasca, sa inregistreze, să se ingrijeasca de rezolvarea petitiilor și sa
expedieze raspunsurile către petitionari.
(2) Compartimentul prevăzut la alin. (1) inainteaza petitiile înregistrate către compartimentele de specialitate,
în functie de obiectul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a raspunsului.
(3) Compartimentul prevăzut la alin. (1) este obligat sa urmareasca solutionarea și redactarea în termen a
raspunsului.
(4) Expedierea raspunsului către petitionar se face numai de către compartimentul pentru relatii cu publicul,
care se ingrijeste și de clasarea și arhivarea petitiilor.
-----------
Articolul 6^1
Petitiile greșit indreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut
la art. 6 alin. (1) autorităților sau instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate,
urmand ca petitionarul să fie instiintat despre aceasta.
-----------
Art. 6^1 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în
Articolul 7
Petitiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petitionarului nu se iau în considerare
și se claseaza, potrivit prezentei ordonante.
-----------
Articolul 8
(1) Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația sa comunice petitionarului, în termen de 30 de zile
de la data înregistrării petitiei, răspunsul, indiferent dacă solutia este favorabila sau nefavorabila.
(2) Pentru solutionarea petitiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorități sau institutii publice, termenul
de 30 de zile curge de la data înregistrării petitiei la autoritatea sau institutia publică competența.
-----------
Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
Articolul 9
În situația în care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul autorității
sau institutiei publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile.
Articolul 10
(1) În cazul în care un petitionar adreseaza aceleiasi autorități sau institutii publice mai multe petitii, sesizand
aceeasi problema, acestea se vor conexa, petentul urmand sa primeasca un singur răspuns care trebuie să faca
referire la toate petitiile primite.
(2) Dacă după trimiterea raspunsului se primeste o noua petitie de la acelasi petitionar ori de la o autoritate
sau institutie publică greșit sesizata, cu acelasi continut, aceasta se claseaza, la numărul initial facandu-se
mențiune despre faptul ca s-a răspuns.
-----------
Articolul 11
În cazul în care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi
solutionata de persoana în cauza sau de către un subordonat al acesteia.
Articolul 12
(1) Repartizarea petitiilor în vederea solutionarii lor de către personalul de specialitate se face de către seful
compartimentului caruia i s-a trimis petitia de către compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.
(2) Funcționarii publici și persoanele incadrate cu contract individual de muncă sunt obligate sa rezolve numai
petitiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1), fiindu-le interzis să le primeasca direct de la petenti, sa
intervina sau să depună staruinta pentru solutionarea acestora în afara cadrului legal.
Articolul 13
Semnarea raspunsului se face de către conducatorul autorității sau institutiei publice ori de persoana
imputernicita de acesta, precum și de seful compartimentului care a solutionat petitia. În răspuns se va indica,
în mod obligatoriu, temeiul legal al solutiei adoptate.
-----------
Art. 13 a fost rectificat prin RECTIFICAREA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 613 din 20 august 2002.
Articolul 14
Semestrial autoritățile și instituțiile publice vor analiza activitatea proprie de solutionare a petitiilor, pe baza
raportului întocmit de compartimentul prevăzut la alin. (1) al art. 6.
Articolul 15
Constituie abatere disciplinara și se sancționează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici sau, după caz, potrivit legislației muncii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea termenelor de solutionare a petitiilor, prevăzute în prezenta ordonanță;
b) interventiile sau staruintele pentru rezolvarea unor petitii în afara cadrului legal;
c) primirea direct de la petitionar a unei petitii, în vederea rezolvarii, fără să fie înregistrată și fără să fie
repartizata de seful compartimentului de specialitate.
-----------
Litera c) a art. 15 a fost modificata de pct. 9 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 30 aprilie 2002.
Articolul 15^1
Modul de solutionare a petitiilor adresate Parlamentului și Presedintelui României se face potrivit
reglementarilor proprii.
-----------
Art. 15^1 a fost introdus de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în
Articolul 16
Abrogat.
-----------
Art. 16 a fost abrogat de pct. 11 al articolului unic din LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicată în
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
Ministrul administrației publice,
Octav Cozmanca
Ministrul informațiilor publice,
Vasile Dincu
LEGEA NR. 544/2001
LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 (*actualizată*)

privind liberul acces la informaţiile de interes public
(actualizată până la data de 17 iulie 2016*)
EMITENT
PARLAMENTUL
----------
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Articolul 1
Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege,
constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în
conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.
Articolul 2
În sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau
administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăţilor
nr. 31/1990
, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori
în subordinea unei autorităţi publice centrale sau locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate
administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar, precum şi orice operator sau operator regional, astfel
cum aceştia sunt definiţi în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006
, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi
partidele politice, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază
de finanţare din bani publici;
----------
Lit. a) a art. 2 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 144 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 528 din 14 iulie 2016.
b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezulta din
activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de
exprimare a informaţiei;
c) prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoana fizică
identificată sau identificabilă.
Capitolul II Organizarea şi asigurarea accesului la informaţiile de interes public
Secţiunea 1 Dispoziţii comune privind accesul la informaţiile de interes public
Articolul 3
Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din
oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în
acest scop.
Articolul 4
(1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna
persoane cu atribuţii în acest domeniu.
(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se stabilesc, pe baza
dispoziţiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii sau instituţiei publice
respective.
Articolul 5
(1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de
interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al
autorităţii sau instituţiei publice;
c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului
responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de
telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
f) programele şi strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se
considera vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un buletin informativ care
va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin
anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
------------
Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 544 din 12 octombrie 2001, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 26 februarie 2002.
(4) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau
în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spatii special destinate acestui scop.
(5) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor interesate contractele de
privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile
de mai sus nu se aplica în cazul contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispoziţiilor
art. 12 alin. (1).
------------
Alin. (5) al art. 5 a fost introdus de art. unic din LEGEA nr. 188 din 19 iunie 2007, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 425 din 26 iunie 2007.
Articolul 6
(1) Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile
prezentei legi, informaţiile de interes public.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de
interes public solicitate în scris sau verbal.
(3) Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;
b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de
interes public;
c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.
Articolul 7
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes
public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de
dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata
necesara pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat
solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10
zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunica în termen de 5 zile de la primirea
petiţiilor.
(3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice
necesare, şi în format electronic.
Articolul 8
(1) Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionării din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice
au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot
furniza pe loc informaţiile solicitate.
(2) În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în
scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.
(3) Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunica în cadrul unui program minim stabilit de
conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod
obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare.
(4) Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat.
(5) Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate,
de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.
Articolul 9
(1) În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de
autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii.
(2) Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia
autorităţii sau a instituţiei publice, aceasta solicitare va fi tratată ca o nouă petiţie, răspunsul fiind trimis în
termenele prevăzute la art. 7 şi 8.
Articolul 10
Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de
audiente, desfăşurată potrivit specificului competentelor acestora, dacă aceasta priveşte alte aprobări,
autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public.
Articolul 11
(1) Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul
documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii.
(2) Copiile de pe documentele deţinute de autoritatea sau de instituţia publică se realizează în condiţiile art. 9.
Articolul 11^1
Orice autoritate contractantă, astfel cum este definita prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei
fizice sau juridice interesate, în condiţiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice.
-----------
Art. 11^1 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 380 din 5 octombrie 2006, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13 octombrie 2006.
Articolul 12
(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele
informaţii:
-----------
Partea introductivă a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 380 din 5
octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13 octombrie 2006.
a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile
informaţiilor clasificate, potrivit legii;
b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice
ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere
dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurentei loiale, potrivit legii;
--------------
Lit. c) a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 371 din 5 octombrie 2006,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 11 octombrie 2006.
d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul
anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei
persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces
echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la
alin. (1) revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice
abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor.
Articolul 13
Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi
incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.
Articolul 14
(1) Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în
măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.
(2) Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autorităţile publice decât în temeiul unei
obligaţii legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaţii potrivit art. 2.
Secţiunea a 2-a Dispoziţii speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes
public
Articolul 15
(1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informaţiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes public, desfăşurată de mijloacele de
informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de
interes public.
Articolul 16
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masa la informaţiile de interes public autorităţile şi
instituţiile publice au obligaţia să desemneze un purtător de cuvânt, de regula din cadrul compartimentelor de
informare şi relaţii publice.
Articolul 17
(1) Autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferinţe de presa pentru
aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public.
(2) În cadrul conferinţelor de presa autorităţile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informaţii
de interes public.
Articolul 18
(1) Autorităţile publice au obligaţia să acorde fără discriminare acreditare ziariştilor şi reprezentanţilor
mijloacelor de informare în masa.
(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de doua zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autorităţile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru
fapte care împiedică desfăşurarea normala a activităţii autorităţii publice şi care nu privesc opiniile exprimate
în presă de respectivul ziarist, în condiţiile şi în limitele legii.
(4) Refuzul acordării acreditării şi retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris şi nu afectează dreptul
organismului de presă de a obţine acreditarea pentru un alt ziarist.
Articolul 19
(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să informeze în timp util mijloacele de informare în masă
asupra conferinţelor de presa sau oricăror alte acţiuni publice organizate de acestea.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la
acţiunile publice organizate de acestea.
(3) Autorităţile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare şi funcţionare să desfăşoare
activităţi specifice în prezenta publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activităţi, în difuzarea
materialelor obţinute de ziarişti urmând să se ţină seama doar de deontologia profesională.
Articolul 20
Mijloacele de informare în masa nu au obligaţia să publice informaţiile furnizate de autorităţile sau de
instituţiile publice.
Capitolul III Sancţiuni
Articolul 21
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea
prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinara a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al
instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativa reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei
lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate
iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.
Articolul 22
(1) În cazul în care o persoana se considera vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta
poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a carei raza teritorială domiciliază
sau în a carei raza teritorială se afla sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de
30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
(2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate
şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
(4) Decizia Curţii de apel este definitiva şi irevocabilă.
(5) Atât plângerea, cât şi recursul se judecă în instanţă, în procedură de urgenţă, şi sunt scutite de taxă de
timbru.
----------
Alin. (5) al art. 22 a fost modificat de art. 42 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012 publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
Capitolul IV Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 23
(1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
(2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I,
Guvernul va elabora, la iniţiativa Ministerului Informaţiilor Publice, normele metodologice de aplicare a
acesteia.
Articolul 24
(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informaţiilor Publice,
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Finanţelor Publice vor înainta Guvernului
propuneri privind masurile necesare pentru ca informaţiile de interes public să devină disponibile în mod
progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel naţional.
(2) Masurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităţilor şi instituţiilor publice cu
echipamentele de tehnica de calcul adecvate.
Articolul 25
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice prevederi contrare.
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedinţă din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
PAUL PĂCURARU
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţă din 18 septembrie 2001, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
NORME METODOLOGICE din 7 februarie 2002

de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 167 din 8 martie 2002

Articolul 1
(1) Prezentele norme metodologice stabilesc principiile, procedurile şi regulile de aplicare a Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public.
(2) Dispoziţiile prezentelor norme metodologice se aplica tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, astfel
cum sunt definite prin Legea nr. 544/2001.
Articolul 2
Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul transparenţei - autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să îşi desfăşoare activitatea într-o
maniera deschisă faţă de public, în care accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public să constituie
regula, iar limitarea accesului la informaţie să constituie excepţia, în condiţiile legii;
b) principiul aplicării unitare - autorităţile şi instituţiile publice asigura respectarea legii în mod unitar, în
conformitate cu prevederile acesteia şi ale prezentelor norme metodologice.
c) principiul autonomiei - fiecare autoritate sau instituţie publică va elabora propriul regulament de organizare
şi funcţionare a compartimentelor de informare şi relaţii publice, în conformitate cu prevederile legii şi ale
prezentelor norme metodologice.
Capitolul II Organizarea şi asigurarea accesului liber la informaţiile de interes public
Articolul 3
(1) Pentru organizarea şi asigurarea accesului liber şi neîngrădit al oricărei persoane la informaţiile de interes
public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi
relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
(2) Compartimentele specializate de informare şi relaţii publice pot fi organizate, în cadrul autorităţilor sau
instituţiilor publice centrale ori locale, ca birouri, servicii, direcţii sau direcţii generale, în subordinea
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice respective, care, în funcţie de situaţie, poate dispune
coordonarea acestora de către o alta persoana din conducerea autorităţii sau instituţiei publice respective.
(3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de informare şi relaţii publice se stabilesc, în
baza legii şi a dispoziţiilor prezentelor norme metodologice, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a
autorităţii sau a instituţiei publice respective.
Articolul 4
(1) Pentru buna desfăşurare a activităţii de informare şi relaţii publice în cadrul autorităţilor şi instituţiilor
publice, aceasta poate fi organizată cu următoarele componente:
a) informarea presei;
b) informarea publică directa a persoanelor;
c) informarea interna a personalului;
d) informarea interinstituţională.
(2) Informarea directa a persoanelor şi informarea presei sunt, potrivit legii, componente obligatorii şi nu
exclud celelalte componente ale activităţii de informare şi relaţii publice.
Articolul 5
În cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice ale instituţiilor şi autorităţilor publice activitatea de
informare publică directa a persoanelor şi cea de informare a presei se pot organiza distinct.
Articolul 6
(1) La nivelul Administraţiei Prezidenţiale, aparatului de lucru al Camerei Deputaţilor şi al Senatului,
aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, sediilor centrale ale regiilor autonome şi al altor instituţii publice centrale, precum şi la nivelul
autorităţilor administrative autonome, prefecturilor, consiliilor judeţene şi consiliilor locale ale municipiilor,
oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, structurile organizatorice existente de comunicare vor fi
reorganizate în compartimente de informare şi relaţii publice şi vor include în mod obligatoriu cel puţin un
birou (o structura) de informare publică şi un birou (o structura) de relaţii cu presa.
(2) La nivelul structurilor descentralizate ale autorităţilor şi instituţiilor publice centrale se vor organiza birouri
de informare şi relaţii publice, iar atribuţiile pe linia relaţiei cu presa şi a informării directe a persoanelor vor
fi îndeplinite distinct de persoane special desemnate în acest scop.
(3) La nivelul comunelor atribuţiile pe linia relaţiei cu presa şi a informării directe a persoanelor pot fi
îndeplinite de o persoana special desemnată în acest scop de consiliul local.
Articolul 7
Fiecare autoritate sau instituţie publică va stabili, în funcţie de specificul propriu al activităţilor, numărul de
persoane necesar pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor care revin autorităţii/instituţiei pe linia
informării şi relaţiilor publice.
Articolul 8
(1) Pentru accesul publicului la informaţiile de interes public difuzate din oficiu, la sediul fiecărei instituţii
sau autorităţi publice se vor organiza în cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice puncte de
informare-documentare.
(2) Prezentarea în format electronic a informaţiilor comunicate din oficiu de către instituţiile şi autorităţile
publice prevăzute la art. 6 alin. (2) şi (3) se va realiza eşalonat, avându-se în vedere dotarea cu tehnica de
calcul.
Capitolul III Procedurile privind accesul liber la informaţiile de interes public
Articolul 9
Autorităţile şi instituţiile publice asigura accesul la informaţiile de interes public, din oficiu sau la cerere, în
condiţiile legii.
Articolul 10
(1) Informaţiile de interes public care se comunica din oficiu, conform legii, vor fi prezentate într-o forma
accesibilă şi concisă care să faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea sau instituţia publică.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a publica şi de a actualiza anual un buletin informativ care
va cuprinde informaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.
(3) Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin
anual, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Raportul de activitate va fi elaborat în
conformitate cu prevederile anexei nr. 6 la prezentele norme metodologice.
Articolul 11
(1) Accesul la informaţiile de interes public comunicate din oficiu se realizează prin:
a) afişare la sediul autorităţii sau instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în
mijloacele de informare în masa, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;
b) consultare la sediul autorităţii sau instituţiei publice, în punctele de informare-documentare, în spaţii special
destinate acestui scop.
(2) Afişarea la sediul autorităţii sau instituţiei publice este, în cazul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice,
modalitatea minima obligatorie de difuzare a informaţiilor de interes public comunicate din oficiu.
Articolul 12
În unităţile administrativ-teritoriale în care o minoritate naţională deţine o pondere de cel puţin 20% din
numărul populaţiei informaţiile ce se comunica din oficiu se vor difuza şi în limba minorităţii respective.
Articolul 13
Solicitarea informaţiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi
adresată instituţiei sau autorităţii publice, în condiţiile art. 6 din Legea nr. 544/2001.
Articolul 14
(1) Pentru a facilita redactarea solicitării şi a reclamaţiei administrative autorităţile şi instituţiile publice vor
pune gratuit la dispoziţie persoanei interesate formulare-tip.
(2) Modelele formularelor-tip ale cererii de informaţii de interes public şi ale reclamaţiei administrative sunt
prezentate în anexele nr. 1, 2a) şi 2b).
(3) Modelul scrisorii de răspuns la cerere şi cel al scrisorii de răspuns la reclamaţia administrativă, împreună
cu modelul registrului pentru înregistrarea documentelor prevăzute la alin. (2), sunt prezentate în anexele nr.
3, 4 şi 5.
Articolul 15
(1) Informaţiile de interes public pot fi solicitate şi comunicate şi în format electronic.
(2) Solicitarea de informaţii de interes public sau reclamaţia administrativă se poate transmite prin e-mail,
conform modelelor formularelor-tip prezentate în anexele nr. 1, 2a) şi 2b).
(3) Informaţiile de interes public solicitate în scris, în format electronic, pot fi comunicate prin e-mail sau
înregistrate pe dischetă.
Articolul 16
Termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanţilor de informaţii de interes public sunt cele
prevăzute de Legea nr. 544/2001, şi anume:
a) 10 zile lucrătoare pentru comunicarea informaţiei de interes public solicitate, dacă aceasta a fost
indentificată în acest termen;
b) 10 zile lucrătoare pentru anunţarea solicitantului că termenul iniţial prevăzut la lit. a) nu a fost suficient
pentru identificarea informaţiei solicitate;
c) 30 de zile lucrătoare pentru comunicarea informaţiei de interes public identificate peste termenul prevăzut
la lit. a);
d) 5 zile lucrătoare pentru transmiterea refuzului de comunicare a informaţiei solicitate şi a motivării refuzului.
Articolul 17
Programul zilnic al compartimentelor de informare şi relaţii publice va fi cel al autorităţilor sau instituţiilor
publice respective, stabilit prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, incluzând într-o zi pe
saptămână şi ore după programul de funcţionare.
Articolul 18
(1) Accesul la informaţiile de interes public este gratuit.
(2) Costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în condiţiile legii.
(3) Plata serviciilor de copiere se va face la casieria fiecărei autorităţi sau instituţii publice.
Capitolul IV Funcţionarea structurilor responsabile de informarea publică directa
Articolul 19
Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa asigura rezolvarea solicitărilor privind
informaţiile de interes public şi organizarea şi funcţionarea punctului de informare-documentare.
Articolul 20
(1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa primesc solicitările privind
informaţiile de interes public.
(2) Solicitarea de informaţii de interes public este acţiunea verbală sau scrisă (pe suport de hârtie sau
electronic) prin care o persoana (fizica sau juridică, română ori străină) poate cere informaţii considerate ca
fiind de interes public.
(3) În cazul formulării verbale a solicitării informaţia este furnizată pe loc, dacă este posibil, sau cu îndrumarea
solicitantului să adreseze o cerere în scris.
(4) Cererile formulate în scris, pe suport de hârtie sau pe suport electronic (e-mail), inclusiv cele prevăzute la
alin. (3), se înregistrează la structurile sau la persoanele responsabile de informarea publică directa, care
eliberează solicitantului o confirmare scrisă conţinând data şi numărul de înregistrare a cererii.
Articolul 21
(1) După primirea şi înregistrarea cererii structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa
realizează o evaluare primara a solicitării, în urma căreia se stabileşte dacă informaţia solicitată este o
informaţie comunicată din oficiu, furnizabilă la cerere sau exceptată de la liberul acces.
(2) În cazul în care informaţia solicitată este deja comunicată din oficiu în una dintre formele precizate la art.
5 din Legea nr. 544/2001, se asigura de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile, informarea solicitantului despre
acest lucru, precum şi sursa unde informaţia solicitată poate fi găsită.
Articolul 22
(1) În cazul în care informaţia solicitată nu este dintre cele care se comunica din oficiu, solicitarea se transmite
structurilor competente din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, pentru a verifica respectarea prevederilor
art. 12 din Legea nr. 544/2001.
(2) În cazul în care informaţia solicitată este identificată ca fiind exceptată de la accesul liber la informaţie, se
asigura, în termen de 5 zile de la înregistrare, informarea solicitantului despre acest lucru.
(3) Structurile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să identifice şi să actualizeze informaţiile de interes public
care sunt exceptate de la accesul liber, potrivit legii.
Articolul 23
(1) Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa primesc de la structurile prevăzute
la art. 22 alin. (1) răspunsul la solicitarea primită şi redactează răspunsul către solicitant împreună cu
informaţia de interes public sau cu motivaţia întârzierii ori a respingerii solicitării, în condiţiile legii.
(2) Răspunsul se înregistrează şi se transmite persoanei interesate, pe suportul solicitat, în termenul legal.
Articolul 24
În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competentele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5
zile de la primire structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa transmit solicitarea
către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.
Articolul 25
Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa ţin evidenta răspunsurilor şi a chitanţelor
remise de solicitanţi privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate.
Articolul 26
Structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directa realizează organizarea şi funcţionarea
punctului de informare-documentare, după cum urmează:
a) asigura publicarea buletinului informativ al autorităţii sau instituţiei publice, care va cuprinde informaţiile
de interes public comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;
b) asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, a raportului de activitate al autorităţii
sau instituţiei publice;
c) asigura disponibilitatea în format scris (la afişier, sub forma de broşuri sau electronic - dischete, CD, pagina
de Internet) a informaţiilor comunicate din oficiu, prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001;
d) organizează în cadrul punctului de informare-documentare al instituţiei accesul publicului la informaţiile
furnizate din oficiu.
Articolul 27
(1) Fiecare instituţie sau autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de informare şi relaţii publice, un
raport privind accesul la informaţiile de interes public, care va cuprinde:
a) numărul total de solicitări de informaţii de interes public;
b) numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;
c) numărul de solicitări rezolvate favorabil;
d) numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia respingerii (informaţii exceptate de la acces,
inexistente etc.);
e) numărul de solicitări adresate în scris: 1. pe suport de hârtie; 2. pe suport electronic;
f) numărul de solicitări adresate de persoane fizice;
g) numărul de solicitări adresate de persoane juridice;
h) numărul de reclamaţii administrative: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse;
i) numărul de plângeri în instanţă: 1 rezolvate favorabil; 2. respinse; 3. în curs de soluţionare;
j) costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice;
k) sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informaţiilor de interes public solicitate;
l) numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare-documentare.
(2) Acest raport va fi adresat conducătorului autorităţii sau instituţiei publice respective şi va fi făcut public.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice centrale vor asigura colectarea rapoartelor din teritoriu, urmând ca
situaţiile centralizate să fie trimise Ministerului Informaţiilor Publice.
Capitolul V Funcţionarea structurilor responsabile de relaţia cu presa
Articolul 28
Dispoziţiile speciale privind accesul mijloacelor de informare în masa la informaţiile de interes public, astfel
cum sunt prevăzute în Legea nr. 544/2001, se referă în mod explicit la obligaţiile autorităţilor şi instituţiilor
publice şi nu reglementează în nici un fel activitatea mass-media.
Articolul 29
Structurile sau persoanele responsabile de relaţia cu presa a instituţiei sau autorităţii publice respective au
următoarele atribuţii:
a) să furnizeze ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care priveşte activitatea
instituţiei sau autorităţii publice pe care o reprezintă;
b) să acorde fără discriminare, în termen de cel mult doua zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a
reprezentanţilor mijloacelor de informare în masa;
c) să informeze în timp util şi să asigure accesul ziariştilor la activităţile şi acţiunile de interes public organizate
de instituţia sau autoritatea publică;
d) să asigure, periodic sau de fiecare data când activitatea instituţiei ori a autorităţii publice prezintă un interes
public imediat, difuzarea de comunicate, informări de presa, organizarea de conferinţe de presa, interviuri sau
briefinguri;
e) să difuzeze ziariştilor dosare de presa legate de evenimente sau de activităţi ale instituţiei ori autorităţii
publice;
f) să nu refuze sau să nu retragă acreditarea unui ziarist decât numai pentru fapte care împiedica desfăşurarea
normală a activităţii instituţiei sau autorităţii publice respective şi care nu privesc opiniile exprimate în presa
de respectivul ziarist;
g) în cazul retragerii acreditării unui ziarist, să asigure organismului de presa obţinerea acreditării pentru un
alt ziarist.
Articolul 30
(1) Acreditarea se acorda, la cerere, ziariştilor şi instituţiilor de presa solicitante. Legitimaţiile de acreditare
nu sunt transmisibile şi se referă la prezenta fizica a ziaristului în sediul sau la activităţile autorităţii ori
instituţiei publice, la care accesul presei este permis.
(2) Acreditarea ziariştilor nu atrage controlul autorităţilor sau instituţiilor publice ce au acordat acreditarea
asupra materialelor publicate de ziaristul acreditat.
(3) Participarea ziariştilor la activităţile autorităţilor sau instituţiilor publice nu va putea fi limitată ori
restricţionată prin reglementări interne ce exced textului Legii nr. 544/2001.
Capitolul VI Sancţiuni
Articolul 31
Răspunderea disciplinară a funcţionarului desemnat pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 se
stabileşte conform Statutului funcţionarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului muncii.
Articolul 32
În cazul în care o persoana consideră că dreptul privind accesul la informaţiile de interes public a fost încălcat,
aceasta se poate adresa cu reclamaţie administrativă conducătorului autorităţii sau instituţiei publice căreia i-
a fost solicitată informaţia.
Articolul 33
Persoana care se considera vătămată în drepturile sale poate depune reclamaţia administrativă prevăzută la art.
32 în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţa a refuzului explicit sau tacit al angajaţilor din cadrul
autorităţii sau instituţiei publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 şi ale prezentelor norme
metodologice.
Articolul 34
În cazul în care reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul la aceasta se transmite solicitantului care se
considera lezat în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei administrative. Acest răspuns va conţine
informaţiile de interes public solicitate iniţial şi, de asemenea, va menţiona sancţiunile disciplinare aplicate în
cazul funcţionarului vinovat, în condiţiile legii.
Articolul 35
(1) Pentru analiza reclamaţiilor administrative ale persoanelor, vizând nerespectarea prevederilor Legii nr.
544/2001 şi ale prezentelor norme metodologice, la nivelul fiecărei autorităţi sau instituţii publice se constituie
o comisie de analiza privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public.
(2) Comisia de analiza privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public va avea
următoarele responsabilităţi:
a) primeşte şi analizează reclamaţiile persoanelor;
b) efectuează cercetarea administrativă;
c) stabileşte dacă reclamaţia persoanei privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public
este întemeiată sau nu;
d) în cazul în care reclamaţia este întemeiată, propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare pentru personalul
responsabil şi comunicarea informaţiilor de interes public solicitate. În cazul funcţionarilor publici culpabili
comisia de analiza va informa despre rezultatul cercetării administrative comisia de disciplina a autorităţii sau
instituţiei publice, care va propune aplicarea unei sancţiuni corespunzătoare, potrivit legii;
e) redactează şi trimite răspunsul solicitantului.
Articolul 36
(1) Solicitantul care, după primirea răspunsului la reclamaţia administrativă, se considera în continuare lezat
în drepturile sale prevăzute de lege, poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului, în
termen de 30 de zile de la expirarea termenelor prevăzute la art. 7 din Legea nr. 544/2001.
(2) Scutirea de taxa de timbru pentru plângerea la tribunal şi recursul la curtea de apel nu include şi scutirea
de la plata serviciilor de copiere a informaţiilor de interes public solicitate.
Capitolul VII Dispoziţii finale
Articolul 37
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile publice vor asigura spaţiile necesare, precum şi
modificarea organigramelor, în vederea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 544/2001.
Articolul 38
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se vor organiza
compartimente de informare şi relaţii publice şi vor fi elaborate reglementările interne de organizare şi
funcţionare a acestora.
Articolul 39
Informatizarea compartimentelor de informare şi relaţii publice va fi asigurată de instituţiile şi autorităţile
publice, pe baza propunerilor aprobate de Guvern, în condiţiile art. 24 din Legea nr. 544/2001.
Articolul 40
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
CADRU ORIENTATIV
pentru elaborarea raportului anual de activitate al autorităţii sau instituţiei publice
Un raport de activitate va trebui să prezinte următoarele elemente standard:
1. misiunea autorităţii sau instituţiei publice, precum şi obiectivele care trebuia atinse în perioada de raportare;
2. indici de performanţă, cu prezentarea gradului de realizare a acestora;
3. scurta prezentare a programelor desfăşurate şi a modului de raportare a acestora la obiectivele autorităţii
sau instituţiei publice;
4. raportarea cheltuielilor, defalcate pe programe;
5. nerealizări, cu menţionarea cauzelor acestora (acolo unde este cazul);
6. propuneri pentru remedierea deficienţelor.
LEGE nr. 677 din 21 noiembrie 2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor
date
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 12 decembrie 2001

Capitolul I Dispoziții generale
Scop
Articolul 1
(1) Prezenta lege are ca scop garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor
fizice, în special a dreptului la viața intima, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal.
(2) Exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta lege nu poate fi restrânsă decât în cazuri expres și limitativ
prevăzute de lege.
Domeniu de aplicare
Articolul 2
(1) Prezenta lege se aplică prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate, în tot sau în parte, prin mijloace
automate, precum și prelucrării prin alte mijloace.decât cele automate a datelor cu caracter personal care fac
parte dintr-un sistem de evidenta sau care sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem.
(2) Prezenta lege se aplică:
a) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităților desfășurate de operatori stabiliți
în România;
b) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităților desfășurate de misiunile
diplomatice sau de oficiile consulare ale României;
c) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităților desfășurate de operatori care nu
sunt stabiliți în România, prin utilizarea de mijloace de orice natura situate pe teritoriul României, cu excepția
cazului în care aceste mijloace nu sunt utilizate decât în scopul tranzitarii pe teritoriul României a datelor cu
caracter personal care fac obiectul prelucrarilor respective.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. c) operatorul își va desemna un reprezentant care trebuie să fie o persoană
stabilită în România. Prevederile prezentei legi aplicabile operatorului sunt aplicabile și reprezentantului
acestuia, fără a aduce atingere posibilității de a introduce acțiune în justiție direct împotriva operatorului.
(4) Prezenta lege se aplică prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice,
române ori străine, de drept public sau de drept privat, indiferent dacă au loc în sectorul public sau în sectorul
privat.
(5) În limitele prevăzute de prezenta lege, aceasta se aplică și prelucrarilor și transferului de date cu caracter
personal, efectuate în cadrul activităților de prevenire, cercetare și reprimare a infracțiunilor și de menținere a
ordinii publice, precum și al altor activități desfășurate în domeniul dreptului penal, în limitele și cu restricțiile
stabilite de lege.
(6) Prezenta lege nu se aplică prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate de persoane fizice exclusiv
pentru uzul lor personal, dacă datele în cauza nu sunt destinate a fi dezvăluite.
(7) Prezenta lege nu se aplică prelucrarilor și transferului de date cu caracter personal, efectuate în cadrul
activităților în domeniul apărării naționale și siguranței naționale, desfășurate în limitele și cu restricțiile
stabilite de lege.
(8) Prevederile prezentei legi nu aduc atingere obligațiilor asumate de România prin instrumente juridice
ratificate.
Definiții
Articolul 3
În înțelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc după cum urmează:
a) date cu caracter personal - orice informații referitoare la o persoană fizica identificata sau identificabila; o
persoană identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, în mod particular prin
referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice,
fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra
datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea,
organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea către terți prin
transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea;
c) stocarea - păstrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;
d) sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizată de date cu caracter personal,
accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent dacă aceasta structura este organizată în mod centralizat
ori descentralizat sau este repartizata după criterii functionale ori geografice;
e) operator - orice persoană fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice,
instituțiile și structurile teritoriale ale acestora, care stabilește scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu
caracter personal; dacă scopul și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-
un act normativ sau în baza unui act normativ, operator este persoana fizica sau juridică, de drept public ori
de drept privat, care este desemnată ca operator prin acel act normativ sau în baza acelui act normativ;
f) persoana imputernicita de către operator - o persoană fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public,
inclusiv autoritățile publice, instituțiile și structurile teritoriale ale acestora, care prelucreaza date cu caracter
personal pe seama operatorului;
g) terț - orice persoană fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice,
instituțiile și structurile teritoriale ale acestora, alta decât persoana vizata, operatorul ori persoana
imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei împuternicite, sunt
autorizate sa prelucreze date;
h) destinatar - orice persoană fizica sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritățile publice,
instituțiile și structurile teritoriale ale acestora, căreia îi sunt dezvăluite date, indiferent dacă este sau nu terț;
autoritățile publice cărora li se comunică date în cadrul unei competente speciale de ancheta nu vor fi
considerate destinatari;
i) date anonime - date care, datorită originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o
persoană identificata sau identificabila.
Capitolul II Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Caracteristicile datelor cu caracter personal în cadrul prelucrării
Articolul 4
(1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie să fie:
a) prelucrate cu buna-credința și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare;
b) colectate în scopuri determinate, explicite și legitime; prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal
în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică nu va fi considerată incompatibilă cu scopul colectării
dacă se efectuează cu respectarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv a celor care privesc efectuarea notificării
către autoritatea de supraveghere, precum și cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter
personal, prevăzute de normele care reglementează activitatea statistica ori cercetarea istorica sau științifică;
c) adecvate, pertinente și neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate și ulterior prelucrate;
d) exacte și, dacă este cazul, actualizate; în acest scop se vor lua măsurile necesare pentru ca datele inexacte
sau incomplete din punct de vedere al scopului pentru care sunt colectate și pentru care vor fi ulterior
prelucrate, să fie șterse sau rectificate;
e) stocate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară realizării
scopurilor în care datele sunt colectate și în care vor fi ulterior prelucrate; stocarea datelor pe o durată mai
mare decât cea menționată, în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică, se va face cu respectarea
garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute în normele care reglementează aceste
domenii, și numai pentru perioada necesară realizării acestor scopuri.
(2) Operatorii au obligația să respecte prevederile alin. (1) și să asigure îndeplinirea acestor prevederi de către
persoanele împuternicite.
Condiții de legitimitate privind prelucrarea datelor
Articolul 5
(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepția prelucrarilor care vizează date din categoriile
menționate la art. 7 alin. (1), art. 8 și 10, poate fi efectuată numai dacă persoana vizata și-a dat consimțământul
în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare.
(2) Consimțământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri:
a) când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizata
este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau
antecontract;
b) când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei vizate
ori a unei alte persoane amenintate;
c) când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale a operatorului;
d) când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care
vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este investit operatorul sau terțul căruia îi sunt
dezvăluite datele;
e) când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia
îi sunt dezvăluite datele, cu condiția ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanei vizate;
f) când prelucrarea privește date obținute din documente accesibile publicului, conform legii;
g) când prelucrarea este făcuta exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică, iar datele
rămân anonime pe toată durata prelucrării.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozițiilor legale care reglementează obligația autorităților publice
de a respecta și de a ocroti viața intima, familială și privată.
Încheierea operațiunilor de prelucrare
Articolul 6
(1) La încheierea operațiunilor de prelucrare, dacă persoana vizata nu și-a dat în mod expres și neechivoc
consimțământul pentru o alta destinație sau pentru o prelucrare ulterioară, datele cu caracter personal vor fi:
a) distruse;
b) transferate unui alt operator, cu condiția ca operatorul inițial sa garanteze faptul ca prelucrările ulterioare
au scopuri similare celor în care s-a făcut prelucrarea inițială;
c) transformate în date anonime și stocate exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorica sau științifică.
(2) În cazul operațiunilor de prelucrare efectuate în condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. c) sau d), în cadrul
activităților descrise la art. 2 alin. (5), operatorul poate stoca datele cu caracter personal pe perioada necesară
realizării scopurilor concrete urmărite, cu condiția asigurării unor măsuri corespunzătoare de protejare a
acestora, după care va proceda la distrugerea lor dacă nu sunt aplicabile prevederile legale privind păstrarea
arhivelor.
Capitolul III Reguli speciale privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Prelucrarea unor categorii speciale de date
Articolul 7
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice,
religioase, filozofice sau de natura similară, de apartenența sindicala, precum și a datelor cu caracter personal
privind starea de sănătate sau viața sexuală este interzisă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele cazuri:
a) când persoana vizata și-a dat în mod expres consimțământul pentru o astfel de prelucrare;
b) când prelucrarea este necesară în scopul respectării obligațiilor sau drepturilor specifice ale operatorului în
domeniul dreptului muncii, cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege; o eventuala dezvaluire către un terț a
datelor prelucrate poate fi efectuată numai dacă exista o obligație legală a operatorului în acest sens sau dacă
persoana vizata a consimțit expres la aceasta dezvaluire;
c) când prelucrarea este necesară pentru protecția vieții, integrității fizice sau a sănătății persoanei vizate ori a
altei persoane, în cazul în care persoana vizata se afla în incapacitate fizica sau juridică de a-și da
consimțământul;
d) când prelucrarea este efectuată în cadrul activităților sale legitime de către o fundație, asociație sau de către
orice alta organizație cu scop nelucrativ și cu specific politic, filozofic, religios ori sindical, cu condiția ca
persoana vizata să fie membra a acestei organizații sau sa întrețină cu aceasta, în mod regulat, relații care
privesc specificul activității organizației și ca datele sa nu fie dezvăluite unor terți fără consimțământul
persoanei vizate;
e) când prelucrarea se referă la date făcute publice în mod manifest de către persoana vizata;
f) când prelucrarea este necesară pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiție;
g) când prelucrarea este necesară în scopuri de medicina preventivă, de stabilire a diagnosticelor medicale, de
administrare a unor îngrijiri sau tratamente medicale pentru persoana vizata ori de gestionare a serviciilor de
sănătate care acționează în interesul persoanei vizate, cu condiția ca prelucrarea datelor respective să fie
efectuate de către ori sub supravegherea unui cadru medical supus secretului profesional sau de către ori sub
supravegherea unei alte persoane supuse unei obligații echivalente în ceea ce privește secretul;
h) când legea prevede în mod expres aceasta în scopul protejării unui interes public important, cu condiția ca
prelucrarea să se efectueze cu respectarea drepturilor persoanei vizate și a celorlalte garanții prevăzute de
prezenta lege.
(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispozițiilor legale care reglementează obligația autorităților publice
de a respecta și de a ocroti viața intima, familială și privată.
(4) Autoritatea de supraveghere poate dispune, din motive întemeiate, interzicerea efectuării unei prelucrari
de date din categoriile prevăzute la alin. (1), chiar dacă persoana vizata și-a dat în scris și în mod neechivoc
consimțământul, iar acest consimțământ nu a fost retras, cu condiția ca interdicția prevăzută la alin. (1) sa nu
fie înlăturată prin unul dintre cazurile la care se referă alin. (2) lit. b)-g).
Prelucrarea datelor cu caracter personal având funcție de identificare
Articolul 8
(1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare
de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:
a) persoana vizata și-a dat în mod expres consimțământul; sau
b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili și alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute
la alin. (1), numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor
vizate.
Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate
Articolul 9
(1) În afară cazurilor prevăzute la art. 7 alin. (2), prevederile art. 7 alin. (1) nu se aplică în privința prelucrării
datelor privind starea de sănătate în următoarele cazuri:
a) dacă prelucrarea este necesară pentru protecția sănătății publice;
b) dacă prelucrarea este necesară pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea săvârșirii unei
fapte penale sau pentru împiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte ori pentru înlăturarea
urmărilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte.
(2) Prelucrarea datelor privind starea de sănătate poate fi efectuată numai de către ori sub supravegherea unui
cadru medical, cu condiția respectării secretului profesional, cu excepția situației în care persoana vizata și-a
dat în scris și în mod neechivoc consimțământul atâta timp cat acest consimțământ nu a fost retras, precum și
cu excepția situației în care prelucrarea este necesară pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea
săvârșirii unei fapte penale, pentru împiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte sau pentru
înlăturarea urmărilor sale prejudiciabile.
(3) Cadrele medicale, instituțiile de sănătate și personalul medical al acestora pot prelucra date cu caracter
personal referitoare la starea de sănătate, fără autorizația autorității de supraveghere, numai dacă prelucrarea
este necesară pentru protejarea vieții, integrității fizice sau sănătății persoanei vizate. Când scopurile
menționate se referă la alte persoane sau la public în general și persoana vizata nu și-a dat consimțământul în
scris și în mod neechivoc, trebuie cerută și obținută în prealabil autorizația autorității de supraveghere.
Prelucrarea datelor cu caracter personal în afară limitelor prevăzute în autorizație este interzisă.
(4) Cu excepția motivelor de urgenta, autorizația prevăzută la alin. (3) poate fi acordată numai după ce a fost
consultat Colegiul Medicilor din România.
(5) Datele cu caracter personal privind starea de sănătate pot fi colectate numai de la persoana vizata. Prin
excepție, aceste date pot fi colectate din alte surse numai în măsura în care este necesar pentru a nu compromite
scopurile prelucrării, iar persoana vizata nu vrea ori nu le poate furniza.
Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la fapte penale sau contravenții
Articolul 10
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la săvârșirea de infracțiuni de către persoana vizata ori
la condamnări penale, măsuri de siguranță sau sancțiuni administrative ori contravenționale, aplicate persoanei
vizate, poate fi efectuată numai de către sau sub controlul autorităților publice, în limitele puterilor ce le sunt
conferite prin lege și în condițiile stabilite de legile speciale care reglementează aceste materii.
(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili și alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute
la alin. (1), numai cu condiția instituirii unor garanții adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor
vizate.
(3) Un registru complet al condamnărilor penale poate fi ținut numai sub controlul unei autorități publice, în
limitele puterilor ce îi sunt conferite prin lege.
Excepții
Articolul 11
Prevederile art. 5, 6, 7 și 10 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri
jurnalistice, literare sau artistice, dacă prelucrarea privește date cu caracter personal care au fost făcute publice
în mod manifest de către persoana vizata sau care sunt strâns legate de calitatea de persoana publică a persoanei
vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicata.
Capitolul IV Drepturile persoanei vizate în contextul prelucrării datelor cu caracter personal
Informarea persoanei vizate
Articolul 12
(1) În cazul în care datele cu caracter personal sunt obținute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat
sa furnizeze persoanei vizate cel puțin următoarele informații, cu excepția cazului în care aceasta persoana
poseda deja informațiile respective:
a) identitatea operatorului și a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informații suplimentare, precum: destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor; dacă furnizarea tuturor
datelor cerute este obligatorie și consecințele refuzului de a le furniza; existenta drepturilor prevăzute de
prezenta lege pentru persoana vizata, în special a dreptului de acces, de intervenție asupra datelor și de
opoziție, precum și condițiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informații a căror furnizare este impusa prin dispoziție a autorității de supraveghere, ținând seama
de specificul prelucrării.
(2) În cazul în care datele nu sunt obținute direct de la persoana vizata, operatorul este obligat ca, în momentul
colectării datelor sau, dacă se intenționează dezvaluirea acestora către terți, cel mai târziu până în momentul
primei dezvaluiri, sa furnizeze persoanei vizate cel puțin următoarele informații, cu excepția cazului în care
persoana vizata poseda deja informațiile respective:
a) identitatea operatorului și a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor;
c) informații suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai
datelor, existenta drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizata, în special a dreptului de acces,
de intervenție asupra datelor și de opoziție, precum și condițiile în care pot fi exercitate;
d) orice alte informații a căror furnizare este impusa prin dispoziție a autorității de supraveghere, ținând seama
de specificul prelucrării.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică atunci când prelucrarea datelor se efectuează exclusiv în scopuri
jurnalistice, literare sau artistice, dacă aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care prelucrarea datelor se face în scopuri statistice, de cercetare
istorica sau științifică, ori în orice alte situații în care furnizarea unor asemenea informații se dovedește
imposibila sau ar implica un efort disproportionat față de interesul legitim care ar putea fi lezat, precum și în
situațiile în care înregistrarea sau dezvaluirea datelor este expres prevăzută de lege.
Dreptul de acces la date
Articolul 13
(1) Orice persoană vizata are dreptul de a obține de la operator, la cerere și în mod gratuit pentru o solicitare
pe an, confirmarea faptului ca datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta. Operatorul este
obligat, în situația în care prelucreaza date cu caracter personal care privesc solicitantul, sa comunice acestuia,
împreună cu confirmarea, cel puțin următoarele:
a) informații referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute în vedere și destinatarii sau
categoriile de destinatari cărora le sunt dezvăluite datele;
b) comunicarea într-o formă inteligibila a datelor care fac obiectul prelucrării, precum și a oricărei informații
disponibile cu privire la originea datelor;
c) informații asupra principiilor de funcționare a mecanismului prin care se efectuează orice prelucrare
automată a datelor care vizează persoana respectiva;
d) informații privind existenta dreptului de intervenție asupra datelor și a dreptului de opoziție, precum și
condițiile în care pot fi exercitate;
e) informații asupra posibilității de a consulta registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal,
prevăzut la art. 24, de a înainta plângere către autoritatea de supraveghere, precum și de a se adresa instanței
pentru atacarea deciziilor operatorului, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.
(2) Persoana vizata poate solicita de la operator informațiile prevăzute la alin. (1), printr-o cerere întocmită în
forma scrisă, datată și semnată. În cerere solicitantul poate arata dacă dorește ca informațiile sa îi fie
comunicate la o anumită adresa, care poate fi și de posta electronică, sau printr-un serviciu de corespondenta
care să asigure ca predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat sa comunice informațiile solicitate, în termen de 15 zile de la data primirii cererii,
cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).
(4) În cazul datelor cu caracter personal legate de starea de sănătate, cererea prevăzută la alin. (2) poate fi
introdusă de persoana vizata fie direct, fie prin intermediul unui cadru medical care va indica în cerere
persoana în numele căreia este introdusă. La cererea operatorului sau a persoanei vizate comunicarea
prevăzută la alin. (3) poate fi făcuta prin intermediul unui cadru medical desemnat de persoana vizata.
(5) În cazul în care datele cu caracter personal legate de starea de sănătate sunt prelucrate în scop de cercetare
științifică, dacă nu exista, cel puțin aparent, riscul de a se aduce atingere drepturilor persoanei vizate și dacă
datele nu sunt utilizate pentru a lua decizii sau măsuri față de o anumită persoana, comunicarea prevăzută la
alin. (3) se poate face și într-un termen mai mare decât cel prevăzut la acel alineat, în măsura în care aceasta
ar putea afecta bunul mers sau rezultatele cercetării, și nu mai târziu de momentul în care cercetarea este
încheiată. În acest caz persoana vizata trebuie să își fi dat în mod expres și neechivoc consimțământul ca datele
să fie prelucrate în scop de cercetare științifică, precum și asupra posibilei amânări a comunicării prevăzute la
alin. (3) din acest motiv.
(6) Prevederile alin. (2) nu se aplică atunci când prelucrarea datelor se efectuează exclusiv în scopuri
jurnalistice, literare sau artistice, dacă aplicarea acestora ar da indicii asupra surselor de informare.
Dreptul de intervenție asupra datelor
Articolul 14
(1) Orice persoană vizata are dreptul de a obține de la operator, la cerere și în mod gratuit:
a) după caz, rectificarea, actualizarea, blocarea sau ștergerea datelor a căror prelucrare nu este conformă
prezentei legi, în special a datelor incomplete sau inexacte;
b) după caz, transformarea în date anonime a datelor a căror prelucrare nu este conformă prezentei legi;
c) notificarea către terții cărora le-au fost dezvăluite datele a oricărei operațiuni efectuate conform lit. a) sau
b), dacă aceasta notificare nu se dovedește imposibila sau nu presupune un efort disproportionat față de
interesul legitim care ar putea fi lezat.
(2) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) persoana vizata va înainta operatorului o cerere întocmită
în forma scrisă, datată și semnată. În cerere solicitantul poate arata dacă dorește ca informațiile sa îi fie
comunicate la o anumită adresa, care poate fi și de posta electronică, sau printr-un serviciu de corespondenta
care să asigure ca predarea i se va face numai personal.
(3) Operatorul este obligat sa comunice măsurile luate în temeiul alin. (1), precum și, dacă este cazul, numele
terțului căruia i-au fost dezvăluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, în termen de 15
zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (2).
Dreptul de opoziție
Articolul 15
(1) Persoana vizata are dreptul de a se opune în orice moment, din motive întemeiate și legitime legate de
situația sa particulară, ca date care o vizează să facă obiectul unei prelucrari, cu excepția cazurilor în care
exista dispoziții legale contrare. În caz de opoziție justificată prelucrarea nu mai poate viza datele în cauza.
(2) Persoana vizata are dreptul de a se opune în orice moment, în mod gratuit și fără nici o justificare, ca datele
care o vizează să fie prelucrate în scop de marketing direct, în numele operatorului sau al unui terț, sau să fie
dezvăluite unor terți într-un asemenea scop.
(3) În vederea exercitării drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) persoana vizata va înainta operatorului o cerere
întocmită în forma scrisă, datată și semnată. În cerere solicitantul poate arata dacă dorește ca informațiile sa îi
fie comunicate la o anumită adresa, care poate fi și de posta electronică, sau printr-un serviciu de
corespondenta care să asigure ca predarea i se va face numai personal.
(4) Operatorul este obligat sa comunice persoanei vizate măsurile luate în temeiul alin. (1) sau (2), precum și,
dacă este cazul, numele terțului căruia i-au fost dezvăluite datele cu caracter personal referitoare la persoana
vizata, în termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului
exprimate potrivit alin. (3).
Excepții
Articolul 16
(1) Prevederile art. 12, 13, ale art. 14 alin. (3) și ale art. 15 nu se aplică în cazul activităților prevăzute la art.
2 alin. (5), dacă prin aplicarea acestora este prejudiciata eficienta acțiunii sau obiectivul urmărit în îndeplinirea
atribuțiilor legale ale autorității publice.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile strict pentru perioada necesară atingerii obiectivului urmărit prin
desfășurarea activităților menționate la art. 2 alin. (5).
(3) După încetarea situației care justifica aplicarea alin. (1) și (2) operatorii care desfășoară activitățile
prevăzute la art. 2 alin. (5) vor lua măsurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor
vizate.
(4) Autoritățile publice țin evidenta unor astfel de cazuri și informează periodic autoritatea de supraveghere
despre modul de soluționare a lor.
Dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale
Articolul 17
(1) Orice persoană are dreptul de a cere și de a obține:
a) retragerea sau anularea oricărei decizii care produce efecte juridice în privința sa, adoptată exclusiv pe baza
unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuată prin mijloace automate, destinată sa evalueze unele
aspecte ale personalității sale, precum competența profesională, credibilitatea, comportamentul sau ori alte
asemenea aspecte;
b) reevaluarea oricărei alte decizii luate în privința sa, care o afectează în mod semnificativ, dacă decizia a
fost adoptată exclusiv pe baza unei prelucrari de date care întrunește condițiile prevăzute la lit. a).
(2) Respectându-se celelalte garanții prevăzute de prezenta lege, o persoană poate fi supusă unei decizii de
natura celei vizate la alin. (1), numai în următoarele situații:
a) decizia este luată în cadrul încheierii sau executării unui contract, cu condiția ca cererea de încheiere sau de
executare a contractului, introdusă de persoana vizata, sa fi fost satisfacuta sau ca unele măsuri adecvate,
precum posibilitatea de a-și susține punctul de vedere, sa garanteze apărarea propriului interes legitim;
b) decizia este autorizata de o lege care precizează măsurile ce garantează apărarea interesului legitim al
persoanei vizate.
Dreptul de a se adresa justiției
Articolul 18
(1) Fără a se aduce atingere posibilității de a se adresa cu plângere autorității de supraveghere, persoanele
vizate au dreptul de a se adresa justiției pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-
au fost incalcate.
(2) Orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuată
ilegal, se poate adresa instanței competente pentru repararea acestuia.
(3) Instanța competența este cea în a carei raza teritorială domiciliază reclamantul. Cererea de chemare în
judecata este scutită de taxa de timbru.
Capitolul V Confidențialitatea și securitatea prelucrarilor
Confidențialitatea prelucrarilor
Articolul 19
Orice persoană care acționează sub autoritatea operatorului sau a persoanei împuternicite, inclusiv persoana
imputernicita, care are acces la date cu caracter personal, nu poate să le prelucreze decât pe baza instrucțiunilor
operatorului, cu excepția cazului în care acționează în temeiul unei obligații legale.
Securitatea prelucrarilor
Articolul 20
(1) Operatorul este obligat să aplice măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu
caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvaluirii sau accesului
neautorizat, în special dacă prelucrarea respectiva comporta transmisii de date în cadrul unei rețele, precum și
împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegala.
(2) Aceste măsuri trebuie să asigure, potrivit stadiului tehnicii utilizate în procesul de prelucrare și de costuri,
un nivel de securitate adecvat în ceea ce privește riscurile pe care le reprezintă prelucrarea, precum și în ceea
ce privește natura datelor care trebuie protejate. Cerințele minime de securitate vor fi elaborate de autoritatea
de supraveghere și vor fi actualizate periodic, corespunzător progresului tehnic și experienței acumulate.
(3) Operatorul, atunci când desemnează o persoană imputernicita, este obligat sa aleagă o persoană care
prezintă suficiente garanții în ceea ce privește măsurile de securitate tehnica și organizatorice cu privire la
prelucrările ce vor fi efectuate, precum și sa vegheze la respectarea acestor măsuri de către persoana
desemnată.
(4) Autoritatea de supraveghere poate decide, în cazuri individuale, asupra obligării operatorului la adoptarea
unor măsuri suplimentare de securitate, cu excepția celor care privesc garantarea securității serviciilor de
telecomunicații.
(5) Efectuarea prelucrarilor prin persoane împuternicite trebuie să se desfășoare în baza unui contract încheiat
în forma scrisă, care va cuprinde în mod obligatoriu:
a) obligația persoanei împuternicite de a acționa doar în baza instrucțiunilor primite de la operator;
b) faptul ca îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1) revine și persoanei împuternicite.
Capitolul VI Supravegherea și controlul prelucrarilor de date cu caracter personal
Autoritatea de supraveghere
Articolul 21
(1) Autoritatea de supraveghere, în sensul prezentei legi, este Autoritatea Națională de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
------------
Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 1 al art. 22 din LEGEA nr. 102 din 3 mai 2005, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 9 mai 2005.
(2) Autoritatea de supraveghere își desfășoară activitatea în condiții de completa independenta și
imparțialitate.
(3) Autoritatea de supraveghere monitorizează și controlează sub aspectul legalității prelucrările de date cu
caracter personal care cad sub incidența prezentei legi.
În acest scop autoritatea de supraveghere exercita următoarele atribuții:
a) elaborează formularele tipizate ale notificărilor și ale registrelor proprii;
b) primește și analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal, anuntând operatorului
rezultatele controlului prealabil;
c) autorizează prelucrările de date în situațiile prevăzute de lege;
d) poate dispune, în cazul în care constata încălcarea dispozițiilor prezentei legi, suspendarea provizorie sau
încetarea prelucrării datelor, ștergerea parțială ori integrală a datelor prelucrate și poate să sesizeze organele
de urmărire penală sau sa intenteze acțiuni în justiție;
d^1) informează persoanele fizice sau/și juridice care activează în aceste domenii, în mod direct sau prin
intermediul structurilor asociative ale acestora, asupra necesității respectării obligațiilor și îndeplinirii
procedurilor prevăzute de prezenta lege;
------------
Litera d^1) a alin. (3) al art. 21 a fost introdusă de pct. 2 al art. 22 din LEGEA nr. 102 din 3 mai 2005, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 9 mai 2005.
e) păstrează și pune la dispoziție publicului registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal;
f) primește și soluționează plângeri, sesizări sau cereri de la persoanele fizice și comunică soluția data ori,
după caz, diligențele depuse;
g) efectuează investigații din oficiu sau la primirea unor plângeri ori sesizări;
h) este consultata atunci când se elaborează proiecte de acte normative referitoare la protecția drepturilor și
libertăților persoanelor, în privința prelucrării datelor cu caracter personal;
i) poate face propuneri privind inițierea unor proiecte de acte normative sau modificarea actelor normative în
vigoare în domenii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal;
j) cooperează cu autoritățile publice și cu organele administrației publice, centralizează și analizează rapoartele
anuale de activitate ale acestora privind protecția persoanelor în privința prelucrării datelor cu caracter
personal, formulează recomandări și avize asupra oricărei chestiuni legate de protecția drepturilor și
libertăților fundamentale în privința prelucrării datelor cu caracter personal, la cererea oricărei persoane,
inclusiv a autorităților publice și a organelor administrației publice; aceste recomandări și avize trebuie să facă
mențiune despre temeiurile pe care se sprijină și se comunică în copie și Ministerului Justiției; atunci când
recomandarea sau avizul este cerut de lege, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
k) cooperează cu autoritățile similare de peste hotare în vederea asistenței mutuale, precum și cu persoanele
cu domiciliul sau cu sediul în străinătate, în scopul apărării drepturilor și libertăților fundamentale ce pot fi
afectate prin prelucrarea datelor cu caracter personal;
l) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege.
m) modul de organizare și funcționare a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal se stabilește prin lege.
------------
Litera m) a alin. (3) al art. 21 a fost introdusă de pct. 3 al art. 22 din LEGEA nr. 102 din 3 mai 2005, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 391 din 9 mai 2005.
(4) Întregul personal al autorității de supraveghere are obligația de a păstra secretul profesional, cu excepțiile
prevăzute de lege, pe termen nelimitat, asupra informațiilor confidențiale sau clasificate la care are sau a avut
acces în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inclusiv după încetarea raporturilor juridice cu autoritatea de
supraveghere.
Notificarea către autoritatea de supraveghere
Articolul 22
(1) Operatorul este obligat sa notifice autorității de supraveghere, personal sau prin reprezentant, înainte de
efectuarea oricărei prelucrari ori a oricărui ansamblu de prelucrari având același scop sau scopuri corelate.
(2) Notificarea nu este necesară în cazul în care prelucrarea are ca unic scop ținerea unui registru destinat prin
lege informării publicului și deschis spre consultare publicului în general sau oricărei persoane care probează
un interes legitim, cu condiția ca prelucrarea să se limiteze la datele strict necesare ținerii registrului menționat.
(3) Notificarea va cuprinde cel puțin următoarele informații:
a) numele sau denumirea și domiciliul ori sediul operatorului și ale reprezentantului desemnat al acestuia, dacă
este cazul;
b) scopul sau scopurile prelucrării;
c) o descriere a categoriei sau a categoriilor de persoane vizate și a datelor ori a categoriilor de date ce vor fi
prelucrate;
d) destinatarii sau categoriile de destinatari cărora se intenționează sa li se dezvaluie datele;
e) garanțiile care însoțesc dezvaluirea datelor către terți;
f) modul în care persoanele vizate sunt informate asupra drepturilor lor; data estimată pentru încheierea
operațiunilor de prelucrare, precum și destinația ulterioară a datelor;
g) transferuri de date care se intenționează să fie făcute către alte state;
h) o descriere generală care să permită aprecierea preliminară a măsurilor luate pentru asigurarea securității
prelucrării;
i) specificarea oricărui sistem de evidenta a datelor cu caracter personal, care are legătura cu prelucrarea,
precum și a eventualelor legături cu alte prelucrari de date sau cu alte sisteme de evidenta a datelor cu caracter
personal, indiferent dacă se efectuează, respectiv dacă sunt sau nu sunt situate pe teritoriul României;
j) motivele care justifica aplicarea prevederilor art. 11, art. 12 alin. (3) sau (4) ori ale art. 13 alin. (5) sau (6),
în situația în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice ori în scopuri
statistice, de cercetare istorica sau științifică.
(4) Dacă notificarea este incompleta, autoritatea de supraveghere va solicita completarea acesteia.
(5) În limitele puterilor de investigare de care dispune, autoritatea de supraveghere poate solicita și alte
informații, în special privind originea datelor, tehnologia de prelucrare automată utilizata și detalii referitoare
la măsurile de securitate. Dispozițiile prezentului alineat nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor se
face exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice.
(6) Dacă se intenționează ca datele care sunt prelucrate să fie transferate în străinătate, notificarea va cuprinde
și următoarele elemente:
a) categoriile de date care vor face obiectul transferului;
b) țara de destinație pentru fiecare categorie de date.
(8) Autoritățile publice care efectuează prelucrari de date cu caracter personal în legătură cu activitățile
descrise la art. 2 alin. (5), în temeiul legii sau în îndeplinirea obligațiilor asumate prin acorduri internaționale
ratificate, sunt scutite de taxa prevăzută la alin. (7). Notificarea se va transmite în termen de 15 zile de la
intrarea în vigoare a actului normativ care instituie obligația respectiva și va cuprinde numai următoarele
elemente:
a) denumirea și sediul operatorului;
b) scopul și temeiul legal al prelucrării;
c) categoriile de date cu caracter personal supuse prelucrării.
(9) Autoritatea de supraveghere poate stabili și alte situații în care notificarea nu este necesară, în afară celei
prevăzute la alin. (2), sau situații în care notificarea se poate efectua într-o formă simplificata, precum și
conținutul acesteia, numai în unul dintre următoarele cazuri:
a) atunci când, luând în considerare natura datelor destinate să fie prelucrate, prelucrarea nu poate afecta, cel
puțin aparent, drepturile persoanelor vizate, cu condiția sa precizeze expres scopurile în care se poate face o
asemenea prelucrare, datele sau categoriile de date care pot fi prelucrate, categoria sau categoriile de persoane
vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari cărora datele le pot fi dezvăluite și perioada pentru care datele
pot fi stocate;
b) atunci când prelucrarea se efectuează în condițiile art. 7 alin. (2) lit. d).
Controlul prealabil
Articolul 23
(1) Autoritatea de supraveghere va stabili categoriile de operațiuni de prelucrare care sunt susceptibile de a
prezenta riscuri speciale pentru drepturile și libertățile persoanelor.
(2) Dacă pe baza notificării autoritatea de supraveghere constata ca prelucrarea se încadrează în una dintre
categoriile menționate la alin. (1), va dispune obligatoriu efectuarea unui control prealabil începerii prelucrării
respective, cu anunțarea operatorului.
(3) Operatorii care nu au fost anunțați în termen de 5 zile de la data notificării despre efectuarea unui control
prealabil pot începe prelucrarea.
(4) În situația prevăzută la alin. (2) autoritatea de supraveghere este obligată ca, în termen de cel mult 30 de
zile de la data notificării, sa aducă la cunoștința operatorului rezultatul controlului efectuat, precum și decizia
emisă în urma acestuia.
Registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal
Articolul 24
(1) Autoritatea de supraveghere păstrează un registru de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal,
notificate în conformitate cu prevederile art. 22. Registrul va cuprinde toate informațiile prevăzute la art. 22
alin. (3).
(2) Fiecare operator primește un număr de înregistrare. Numărul de înregistrare trebuie menționat pe orice act
prin care datele sunt colectate, stocate sau dezvăluite.
(3) Orice schimbare de natura sa afecteze exactitatea informațiilor înregistrate va fi comunicată autorității de
supraveghere în termen de 5 zile. Autoritatea de supraveghere va dispune de îndată efectuarea mențiunilor
corespunzătoare în registru.
(4) Activitățile de prelucrare a datelor cu caracter personal, începute anterior intrării în vigoare a prezentei
legi, vor fi notificate în vederea înregistrării în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) Registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal este deschis spre consultare publicului.
Modalitatea de consultare se stabilește de autoritatea de supraveghere.
Plângeri adresate autorității de supraveghere
Articolul 25
(1) În vederea apărării drepturilor prevăzute de prezenta lege persoanele ale căror date cu caracter personal
fac obiectul unei prelucrari care cade sub incidența prezentei legi pot înainta plângere către autoritatea de
supraveghere. Plângerea se poate face direct sau prin reprezentant. Persoana lezata poate imputernici o
asociație sau o fundație sa îi reprezinte interesele.
(2) Plângerea către autoritatea de supraveghere nu poate fi înaintată dacă o cerere în justiție, având același
obiect și aceleași părți, a fost introdusă anterior.
(3) În afară cazurilor în care o întârziere ar cauza un prejudiciu iminent și ireparabil, plângerea către autoritatea
de supraveghere nu poate fi înaintată mai devreme de 15 zile de la înaintarea unei plângeri cu același conținut
către operator.
(4) În vederea soluționării plângerii, dacă apreciază ca este necesar, autoritatea de supraveghere poate audia
persoana vizata, operatorul și, dacă este cazul, persoana imputernicita sau asociația ori fundația care reprezintă
interesele persoanei vizate. Aceste persoane au dreptul de a înainta cereri, documente și memorii. Autoritatea
de supraveghere poate dispune efectuarea de expertize.
(5) Dacă plângerea este gasita intemeiata, autoritatea de supraveghere poate decide oricare dintre măsurile
prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. d). Interdicția temporară a prelucrării poate fi instituită numai până la încetarea
motivelor care au determinat luarea acestei măsuri.
(6) Decizia trebuie motivată și se comunică părților interesate în termen de 30 de zile de la data primirii
plângerii.
(7) Autoritatea de supraveghere poate ordona, dacă apreciază necesar, suspendarea unora sau tuturor
operațiunilor de prelucrare până la soluționarea plângerii în condițiile alin. (5).
(8) Autoritatea de supraveghere se poate adresa justiției pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta
lege persoanelor vizate. Instanța competența este Tribunalul Municipiului București. Cererea de chemare în
judecata este scutită de taxa de timbru.
(9) La cererea persoanelor vizate, pentru motive întemeiate, instanța poate dispune suspendarea prelucrării
până la soluționarea plângerii de către autoritatea de supraveghere.
(10) Prevederile alin. (4)-(9) se aplică în mod corespunzător și în situația în care autoritatea de supraveghere
afla pe orice alta cale despre săvârșirea unei încălcări a drepturilor recunoscute de prezenta lege persoanelor
vizate.
Contestarea deciziilor autorității de supraveghere
Articolul 26
(1) Împotriva oricărei decizii emise de autoritatea de supraveghere în temeiul dispozițiilor prezentei legi
operatorul sau persoana vizata poate formula contestație în termen de 15 zile de la comunicare, sub sancțiunea
decăderii, la instanța de contencios administrativ competența. Cererea se judeca de urgenta, cu citarea părților.
Soluția este definitivă și irevocabilă.
(2) Fac excepție de la prevederile alin. (1), precum și de la cele ale art. 23 și 25 prelucrările de date cu caracter
personal, efectuate în cadrul activităților prevăzute la art. 2 alin. (5).
Exercitarea atribuțiilor de investigare
Articolul 27
(1) Autoritatea de supraveghere poate investiga, din oficiu sau la primirea unei plângeri, orice încălcare a
drepturilor persoanelor vizate, respectiv a obligațiilor care revin operatorilor și, după caz, persoanelor
împuternicite, în cadrul efectuării prelucrarilor de date cu caracter personal, în scopul apărării drepturilor și
libertăților fundamentale ale persoanelor vizate.
(2) Atribuțiile de investigare nu pot fi exercitate de către autoritatea de supraveghere în cazul în care o cerere
în justiție introdusă anterior are ca obiect săvârșirea aceleiași încălcări a drepturilor și opune aceleași părți.
(3) În exercitarea atribuțiilor de investigare autoritatea de supraveghere poate solicita operatorului orice
informații legate de prelucrarea datelor cu caracter personal și poate verifica orice document sau înregistrare
referitoare la prelucrarea de date cu caracter personal.
(4) Secretul de stat și secretul profesional nu pot fi invocate pentru a împiedica exercitarea atribuțiilor acordate
prin prezenta lege autorității de supraveghere. Atunci când este invocată protecția secretului de stat sau a
secretului profesional, autoritatea de supraveghere are obligația de a păstra secretul.
Norme de conduita
Articolul 28
(1) Asociațiile profesionale au obligația de a elabora și de a supune spre avizare autorității de supraveghere
coduri de conduita care să conțină norme adecvate pentru protecția drepturilor persoanelor ale căror date cu
caracter personal pot fi prelucrate de către membrii acestora.
(2) Normele de conduita trebuie să prevadă măsuri și proceduri care să asigure un nivel satisfăcător de
protecție, ținând seama de natura datelor ce pot fi prelucrate. Autoritatea de supraveghere poate dispune măsuri
și proceduri specifice pentru perioada în care normele de conduita la care s-a făcut referire anterior nu sunt
adoptate.
Capitolul VII Transferul în străinătate al datelor cu caracter personal
Condițiile transferului în străinătate al datelor cu caracter personal
Articolul 29
(1) Transferul către un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate
să fie prelucrate după transfer poate avea loc numai în condițiile în care nu se încalcă legea română, iar statul
către care se intenționează transferul asigura un nivel de protecție adecvat.
(2) Nivelul de protecție va fi apreciat de către autoritatea de supraveghere, ținând seama de totalitatea
împrejurărilor în care se realizează transferul de date, în special având în vedere natura datelor transmise,
scopul prelucrării și durata propusă pentru prelucrare, statul de origine și statul de destinație finala, precum și
legislația statului solicitant. În cazul în care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protecție oferit
de statul de destinație este nesatisfăcător, poate dispune interzicerea transferului de date.
(3) În toate situațiile transferul de date cu caracter personal către un alt stat va face obiectul unei notificări
prealabile a autorității de supraveghere.
(4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal către un stat a cărui
legislație nu prevede un nivel de protecție cel puțin egal cu cel oferit de legea română atunci când operatorul
oferă garanții suficiente cu privire la protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garanții
trebuie să fie stabilite prin contracte încheiate între operatori și persoanele fizice sau juridice din dispoziția
cărora se efectuează transferul.
(5) Prevederile alin. (2), (3) și (4) nu se aplică dacă transferul datelor se face în baza prevederilor unei legi
speciale sau ale unui acord internațional ratificat de România, în special dacă transferul se face în scopul
prevenirii, cercetării sau reprimării unei infracțiuni.
(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri
jurnalistice, literare sau artistice, dacă datele au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizata
sau sunt strâns legate de calitatea de persoana publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în
care este implicata.
Situații în care transferul este întotdeauna permis
Articolul 30
Transferul de date este întotdeauna permis în următoarele situații:
a) când persoana vizata și-a dat în mod explicit consimțământul pentru efectuarea transferului; în cazul în care
transferul de date se face în legătură cu oricare dintre datele prevăzute la art. 7, 8 și 10, consimțământul trebuie
dat în scris;
b) când este necesar pentru executarea unui contract încheiat între persoana vizata și operator sau pentru
executarea unor măsuri precontractuale dispuse la cererea persoanei vizate;
c) când este necesar pentru încheierea sau pentru executarea unui contract încheiat ori care se va încheia, în
interesul persoanei vizate, între operator și un terț;
d) când este necesar pentru satisfacerea unui interes public major, precum apărarea naționala, ordinea publică
sau siguranța naționala, pentru buna desfășurare a procesului penal ori pentru constatarea, exercitarea sau
apărarea unui drept în justiție, cu condiția ca datele să fie prelucrate în legătură cu acest scop și nu mai mult
timp decât este necesar;
e) când este necesar pentru a proteja viața, integritatea fizica sau sănătatea persoanei vizate;
f) când intervine ca urmare a unei cereri anterioare de acces la documente oficiale care sunt publice ori a unei
cereri privind informații care pot fi obținute din registre sau prin orice alte documente accesibile publicului.
Capitolul VIII Contravenții și sancțiuni
Omisiunea de a notifica și notificarea cu rea-credința
Articolul 31
Omisiunea de a efectua notificarea în condițiile art. 22 sau ale art. 29 alin. (3) în situațiile în care aceasta
notificare este obligatorie, precum și notificarea incompleta sau care conține informații false constituie
contravenții, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât sa constituie infracțiuni, și se sancționează cu
amendă de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal
Articolul 32
Prelucrarea datelor cu caracter personal de către un operator sau de o persoană imputernicita de acesta, cu
încălcarea prevederilor art. 4-10 sau cu nesocotirea drepturilor prevăzute la art. 12-15 sau la art. 17, constituie
contravenție, dacă nu este săvârșită în astfel de condiții încât sa constituie infracțiune, și se sancționează cu
amendă de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei.
Neîndeplinirea obligațiilor privind confidențialitatea și aplicarea măsurilor de securitate
Articolul 33
Neîndeplinirea obligațiilor privind aplicarea măsurilor de securitate și de păstrare a confidențialității
prelucrarilor, prevăzute la art. 19 și 20, constituie contravenție, dacă nu este săvârșită în astfel de condiții încât
sa constituie infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 15.000.000 lei la 500.000.000 lei.
Refuzul de a furniza informații
Articolul 34
Refuzul de a furniza autorității de supraveghere informațiile sau documentele cerute de aceasta în exercitarea
atribuțiilor de investigare prevăzute la art. 27 constituie contravenție, dacă nu este săvârșită în astfel de condiții
încât sa constituie infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 150.000.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor
Articolul 35
(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se efectuează de către autoritatea de supraveghere,
care poate delega aceste atribuții unor persoane recrutate din rândul personalului sau, precum și de
reprezentanți împuterniciți ai organelor cu atribuții de supraveghere și control, abilitate potrivit legii.
(2) Dispozițiile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.
(3) Împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare se poate face plângere la secțiile de contencios
administrativ ale tribunalelor.
Capitolul IX Dispoziții finale
Intrarea în vigoare
Articolul 36
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se pune în
aplicare în termen de 3 luni de la intrarea sa în vigoare.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 15 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 22 octombrie 2001, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE
CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
INSTRUCŢIUNI nr. 27 din 3 februarie 2010

privind măsurile de natură organizatorică şi tehnică pentru asigurarea securităţii prelucrărilor de date cu
caracter personal efectuate de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor
EMITENT
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 12 februarie 2010
Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr.
238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile
Ministerului Administraţiei şi Internelor în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor,
precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice,
ţinând cont de faptul că dispoziţiile Legii nr. 238/2009 şi, în consecinţă, dispoziţiile corespunzătoare cuprinse
în prezentul act normativ se aplică exclusiv în cazul prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate în
cursul activităţilor de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a
ordinii publice,
în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu
modificările şi completările ulterioare,
ministrul administraţiei şi internelor emite următoarele instrucţiuni:
Titlul I Măsuri organizatorice
Articolul 1
Prezentele instrucţiuni se aplică activităţilor de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate de structurile
şi unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, în calitatea acestora de
operatori sau împuterniciţi ai operatorilor.
Articolul 2
(1) La nivelul MAI, prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea regulilor generale şi
speciale prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr.
238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile
Ministerului Administraţiei şi Internelor în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor,
precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice, a prevederilor deciziilor şi instrucţiunilor cu caracter
normativ emise de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită
în continuare Autoritatea naţională de supraveghere, a prevederilor prezentelor instrucţiuni şi a procedurilor
proprii elaborate de operatori potrivit legii.
(2) Operatorii şi împuterniciţii acestora utilizează sisteme de evidenţă şi/sau mijloace automate şi neautomate
de prelucrare a datelor cu caracter personal cu aplicarea principiilor respectării drepturilor omului, legalităţii,
necesităţii, confidenţialităţii şi proporţionalităţii şi numai dacă, prin utilizarea acestora, este asigurată protecţia
datelor prelucrate.
(3) În cadrul activităţii de prelucrare a datelor cu caracter personal, operatorii şi împuterniciţii acestora se
supun activităţilor de control prealabil sau de investigare efectuate de Autoritatea naţională de supraveghere
şi, la cerere, acordă acesteia sprijin deplin pentru exercitarea atribuţiilor sale.
Articolul 3
(1) Au calitatea de operator structurile şi unităţile MAI, precum şi MAI, dacă:
a) stabilesc scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; sau
b) scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt stabilite printr-un act normativ sau în
baza unui act normativ; sau
c) sunt desemnate ca operator printr-un/în baza unui act normativ.
(2) Au calitatea de împuterniciţi ai operatorului structurile care prelucrează date cu caracter personal pe seama
operatorului.
(3) Are calitatea de utilizator al datelor cu caracter personal, denumit în continuare utilizator, personalul
operatorului sau al împuternicitului acestuia ale cărui atribuţii de serviciu presupun operaţiuni de prelucrare a
datelor cu caracter personal.
Capitolul II Organizarea activităţii de prelucrare a datelor cu caracter personal în MAI
Articolul 4
(1) La nivelul fiecărei structuri/unităţi a MAI, centrale sau teritoriale, care are calitatea de operator,
funcţionează o structură specializată în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, denumită în
continuare structură responsabilă cu protecţia datelor cu caracter personal. În cadrul acestei structuri este
obligatoriu ca cel puţin o persoană să aibă specializare IT.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru structurile/unităţile MAI care au un număr de cel mult 500
de înregistrări ori interogări pe zi sau care au un număr de până la 30 de utilizatori ori gestionează numai în
mod sporadic date cu caracter personal, se desemnează o persoană ca responsabil cu protecţia datelor cu
caracter personal, în directa subordonare a conducătorului operatorului. Personalul care urmează să ocupe o
astfel de funcţie trebuie să aibă cunoştinţe IT.
Articolul 5
Structurile/unităţile MAI, în calitate de operator, au în principal următoarele obligaţii:
a) să notifice Autoritatea naţională de supraveghere potrivit art. 22 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) să asigure informarea persoanelor vizate şi să respecte drepturile acestora;
c) să ia măsurile necesare pentru a asigura securitatea prelucrării datelor cu caracter personal;
d) să elaboreze Proceduri privind măsurile de protecţie a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal, denumite în continuare proceduri proprii, conform legislaţiei şi normelor interne în
domeniul standardizării în vigoare la nivelul MAI;
e) să întocmească şi să transmită, anual, Autorităţii naţionale de supraveghere raportul de activitate privind
protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal;
f) să pună la dispoziţia Oficiului Responsabilului cu Protecţia Datelor Personale, denumit în continuare Oficiu,
în condiţiile legii, prin intermediul structurii responsabile/responsabilului cu protecţia datelor cu caracter
personal şi la solicitarea reprezentanţilor acestuia, informaţiile şi documentele în legătură cu prelucrarea
datelor cu caracter personal pe care le deţin, în vederea exercitării atribuţiilor de coordonare, îndrumare şi
monitorizare a aplicării unitare a legislaţiei în domeniul protecţiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal.
Articolul 6
(1) Conducătorii operatorului au următoarele atribuţii principale:
a) stabilesc scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal atunci când acestea sunt necesare
pentru exercitarea unor competenţe legale;
b) numesc/stabilesc responsabilul/structura responsabilă cu protecţia datelor personale;
c) asigură elaborarea procedurilor proprii şi, după avizarea acestora de către Oficiu, le aprobă;
d) asigură implementarea şi veghează la respectarea normelor procedurale în materia prelucrării datelor cu
caracter personal de către utilizatori;
e) asigură desfăşurarea pregătirii de specialitate şi instruirea utilizatorilor în acest domeniu;
f) dispun măsuri de completare sau, după caz, de modificare a fişei posturilor utilizatorilor;
g) analizează şi dispun în ceea ce priveşte suspendarea sau revocarea dreptului de acces al utilizatorilor la
sisteme de evidenţă a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii;
h) informează Oficiul în legătură cu orice încălcare a normelor de protecţie a datelor cu caracter personal de
natură a prejudicia drepturile persoanei vizate, cu privire la măsurile dispuse pentru identificarea persoanei
responsabile şi limitarea efectelor unei diseminări neautorizate a datelor, precum şi cu privire la situaţiile în
care au fost emise recomandări sau aplicate sancţiuni de către Autoritatea naţională de supraveghere sau când
aceasta a dispus efectuarea unui control prealabil ori a unor investigaţii;
i) analizează periodic activitatea responsabilului/structurii responsabile cu protecţia datelor cu caracter
personal.
(2) Conducătorii împuterniciţilor operatorului au atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), d)-g) şi i); în cazul în
care este incidentă una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. h), conducătorii împuterniciţilor au obligaţia
de a informa operatorul.
Articolul 7
(1) Responsabilul/Structura responsabilă cu protecţia datelor cu caracter personal se subordonează nemijlocit
conducătorului operatorului sau, după caz, împuternicitului acestuia, şi are următoarele atribuţii principale:
a) coordonează elaborarea şi implementarea procedurilor proprii, pe care le supune aprobării conducerii
operatorului;
b) elaborează ghidul pentru exercitarea drepturilor de către persoana vizată;
c) consiliază conducerea operatorului sau a împuternicitului acestuia şi sprijină instruirea personalului care
prelucrează date cu caracter personal referitoare la normele şi regulile de protecţie a datelor cu caracter
personal;
d) informează operativ conducerea operatorului sau a împuternicitului acestuia despre vulnerabilităţile şi
riscurile semnalate în sistemul de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal al structurii şi propune
măsuri pentru înlăturarea acestora;
e) coordonează şi monitorizează activitatea personalului pe linia protecţiei datelor cu caracter personal la
nivelul operatorului sau al împuternicitului acestuia şi propune conducerii operatorului sau, după caz, a
împuternicitului, în condiţiile legii, măsuri privind modificarea, suspendarea ori revocarea drepturilor de acces
în situaţiile prevăzute la art. 10 şi 11, după caz;
f) efectuează, prin sondaj, verificări privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecţie a datelor cu
caracter personal, întocmeşte rapoarte şi face propuneri pentru remedierea deficienţelor constatate, pe care le
înaintează spre aprobare conducerii operatorului sau, după caz, a împuternicitului;
g) asigură relaţionarea, solicită asistenţă de specialitate şi participă la convocările şi activităţile organizate de
Oficiu în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal;
h) coordonează soluţionarea cererilor persoanelor vizate;
i) ţine evidenţa cererilor persoanelor vizate.
(2) Atribuţiile specifice responsabilului/personalului din cadrul structurii responsabile cu protecţia datelor cu
caracter personal se stabilesc prin fişa postului.
Articolul 8
(1) Utilizatorii au următoarele obligaţii specifice:
a) să cunoască şi să aplice prevederile actelor normative din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal,
precum şi normele interne în materie emise la nivelul MAI;
b) să informeze persoana vizată atunci când datele cu caracter personal sunt colectate direct de la aceasta, în
condiţiile legii, cu privire la: identitatea operatorului, scopul în care se face prelucrarea datelor, destinatarii
sau categoriile de destinatari ai datelor, obligativitatea furnizării tuturor datelor cerute şi consecinţele refuzului
de a le pune la dispoziţie, drepturile prevăzute de lege, în special drepturile de acces, de intervenţie asupra
datelor şi de opoziţie, condiţiile în care pot fi exercitate aceste drepturi, respectiv să ofere orice alte informaţii
a căror furnizare este impusă prin dispoziţii ale Autorităţii naţionale de supraveghere, ţinând seama de
specificul prelucrării;
c) să prelucreze numai datele cu caracter personal necesare îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi să acorde
sprijin responsabilului/structurii responsabile cu protecţia datelor cu caracter personal pentru realizarea
activităţilor specifice ale acestuia/acesteia;
d) să păstreze confidenţialitatea datelor prelucrate, a contului de utilizator, a parolei/codului de acces la
sistemele informatice/baze de date prin care sunt gestionate date cu caracter personal;
e) să respecte măsurile de securitate, precum şi celelalte reguli stabilite de operator, inclusiv cele stabilite prin
proceduri proprii;
f) să informeze de îndată conducerea operatorului sau, după caz, a împuternicitului şi responsabilul/structura
responsabilă cu protecţia datelor cu caracter personal despre împrejurări de natură a conduce la o diseminare
neautorizată de date cu caracter personal sau despre o situaţie în care au fost accesate/prelucrate date cu
caracter personal prin încălcarea normelor legale, despre care a luat la cunoştinţă.
(2) Pentru fiecare utilizator, fişa postului se completează în mod corespunzător cu atribuţiile prevăzute la alin.
(1).
Articolul 9
(1) Înainte de începerea activităţilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, utilizatorul trebuie să semneze
o declaraţie pe propria răspundere privind respectarea normelor de protecţie a acestor date, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Utilizatorul poate prelucra date cu caracter personal doar pe perioada în care ocupă funcţia respectivă.
(3) Operatorii pot permite, în condiţiile legii, prelucrarea datelor cu caracter personal de către funcţionarii unui
alt operator din afara ori din cadrul MAI, pe perioada necesară îndeplinirii unor atribuţii de serviciu. În acest
sens, este obligatorie încheierea unui protocol de cooperare între operatori care să prevadă că prelucrarea
datelor cu caracter personal se face cu respectarea drepturilor persoanelor vizate, respectiv condiţiile de
securitate stabilite de către operatorul care gestionează sau administrează sistemul de evidenţă a datelor cu
caracter personal.
Articolul 10
Extinderea sau restrângerea atribuţiilor de prelucrare a datelor cu caracter personal se dispune de operator
atunci când utilizatorul se află în una dintre următoarele situaţii:
a) la modificarea raporturilor de muncă;
b) la modificarea atribuţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute în fişa postului.
Articolul 11
(1) Dreptul de acces al utilizatorului la sistemul de evidenţă a datelor cu caracter personal se suspendă pe
perioada în care acesta se află în una dintre următoarele situaţii:
a) urmează un curs sau o specializare cu scoatere din program, pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
b) se află în concediu fără plată, concediu medical, concediu pentru creşterea sau îngrijirea copilului minor,
pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
c) se află în concediu de maternitate sau concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
d) pe perioada cercetării administrative, în situaţia în care faţă de utilizator se efectuează cercetări referitoare
la prelucrarea datelor cu caracter personal cu încălcarea dispoziţiilor legale.
e) alte cazuri prevăzute de lege.
(2) La propunerea responsabilului/structurii responsabile cu protecţia datelor cu caracter personal,
conducătorul operatorului dispune revocarea contului unic de către administratorul aplicaţiei atunci când
utilizatorul se află în una dintre următoarele situaţii:
a) la încetarea raporturilor de muncă/de serviciu;
b) a intervenit o modificare a raporturilor de muncă/de serviciu, iar noile atribuţii nu impun accesul la date cu
caracter personal.
Articolul 12
(1) La nivelul Oficiului se constituie Registrul de evidenţă a operatorilor din cadrul Ministerului
Administraţiei şi Internelor, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2.
(2) La nivelul operatorilor se constituie Registrul de evidenţă a sistemelor de evidenţă a datelor cu caracter
personal. Sistemele informatice de la nivelul structurilor/unităţilor MAI care prelucrează date cu caracter
personal ţin evidenţa automată a utilizatorilor.
(3) Registrele prevăzute la alin. (1) şi (2) se pot constitui, după caz, şi în format electronic.
Articolul 13
(1) Planurile anuale de pregătire continuă la nivelul operatorilor trebuie să conţină teme privind cunoaşterea
legislaţiei naţionale şi a acquis-lui comunitar în materia prelucrării datelor cu caracter personal, precum şi
teme specifice privind riscurile pe care le comportă prelucrarea datelor şi măsurile minime de securitate, în
funcţie de specificul activităţii fiecărui operator.
(2) Pregătirea utilizatorilor se realizează în perioada tutelei profesionale.
(3) Periodic se realizează instructaje cu utilizatorii pentru cunoaşterea procedurilor specifice de lucru instituite
la nivelul fiecărui operator.
(4) Instructajele se efectuează în mod obligatoriu la modificarea cadrului legal în materie, iar prelucrarea
incidentelor se va realiza cu întregul personal al operatorului.
(5) Utilizatorii trebuie să fie instruiţi periodic cu privire la riscurile generate de vulnerabilităţi şi ameninţări
informatice.
Capitolul III Notificarea
Articolul 14
(1) Operatorii notifică Autoritatea naţională de supraveghere cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de
efectuarea primei prelucrări, în condiţiile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) În situaţia în care operatorul efectuează mai multe categorii de prelucrări, iar acestea nu au acelaşi scop
sau scopuri corelate, notificarea prevăzută la alin. (1) se face separat pentru fiecare dintre aceste prelucrări.
(3) Notificarea Autorităţii naţionale de supraveghere se realizează pe baza formularului tipizat al notificărilor
prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat prin Decizia preşedintelui
Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 95/2008 privind stabilirea
formularului tipizat al notificărilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
(4) Notificarea prelucrării datelor cu caracter personal prin sisteme de evidenţă întocmite în anumite cazuri
numai pentru perioada necesară realizării unor activităţi de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor,
precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice se face cu respectarea regulilor prevăzute la alin. (1)-(3),
numai dacă prelucrarea nu a făcut obiectul unei notificări anterioare.
Articolul 15
(1) Structurile şi unităţile MAI cu personalitate juridică care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la
art. 3 alin. (1) şi care prelucrează date cu caracter personal incluse în categoria celor pentru care notificarea
este obligatorie conform legii se notifică la Autoritatea naţională de supraveghere prin şeful/conducătorul
structurii/unităţii ca reprezentant legal, pentru prelucrările efectuate de operator direct sau prin împuternicit.
(2) Structurile şi unităţile M.A.I. fără personalitate juridică care se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute
la art. 3 alin. (1) şi care prelucrează date cu caracter personal incluse în categoria celor pentru care notificarea
este obligatorie conform legii se notifică la Autoritatea naţională de supraveghere, prin şeful/conducătorul
structurii/unităţii ca reprezentant legal, menţionând la denumirea operatorului titulatura structurii MAI care
are personalitate juridică şi căreia i se subordonează sau titulatura MAI pentru structurile din aparatul central
al ministerului, urmată de titulatura structurii/unităţii MAI interesate.
(3) Notificarea prevăzută la alin. (2) se face numai cu avizul structurii MAI care are personalitate juridică, în
subordinea căreia se află structura/unitatea MAI interesată sau, pentru structurile din aparatul central al MAI,
numai cu avizul Oficiului.
Articolul 16
(1) Notificarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile MAI se efectuează în formă
simplificată în situaţiile prevăzute de Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării
Datelor cu Caracter Personal nr. 91/2006 privind cazurile în care este permisă notificarea simplificată a
prelucrării datelor cu caracter personal.
(2) Notificarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile MAI se poate efectua în
formă simplificată şi în alte cazuri stabilite prin decizii ale Autorităţii naţionale de supraveghere.
Articolul 17
(1) Numărul de înregistrare a notificării comunicat de Autoritatea naţională de supraveghere
structurilor/unităţilor MAI se menţionează în orice document prin care se colectează, stochează sau dezvăluie
date cu caracter personal.
(2) Începerea operaţiunilor de prelucrare se realizează numai după împlinirea termenului de 5 zile de la data
notificării, dacă Autoritatea naţională de supraveghere nu dispune efectuarea unui control prealabil sau după
comunicarea rezultatului favorabil al controlului şi emiterea deciziei.
Articolul 18
(1) Notificarea nu este necesară în situaţia prevăzută la art. 22 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi în situaţiile prevăzute de Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 90/2006 privind cazurile în care nu este necesară
notificarea prelucrării unor date cu caracter personal şi Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de
Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 100/2007 privind stabilirea cazurilor în care nu
este necesară notificarea prelucrării unor date cu caracter personal.
(2) Notificarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile MAI nu este necesară în
alte cazuri prevăzute de lege sau stabilite prin decizii ale Autorităţii naţionale de supraveghere.
Articolul 19
(1) Transferul de date cu caracter personal către un alt stat se face, în condiţiile legii, numai după notificarea
prealabilă a Autorităţii naţionale de supraveghere.
(2) Notificarea Autorităţii naţionale de supraveghere prevăzută la alin. (1) nu este necesară dacă transferul
datelor se face în baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord internaţional ratificat de România.
Capitolul IV Prelucrarea datelor cu caracter personal
Articolul 20
(1) Operatorii şi împuterniciţii acestora prelucrează date cu caracter personal care pot face ulterior obiectul
unui sistem de evidenţă, automat sau neautomat, ori care sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem,
în mod distinct, pentru realizarea activităţilor de prevenire, cercetare şi reprimare a infracţiunilor, precum şi
de menţinere şi asigurare a ordinii publice, pentru scopuri administrative proprii ori pentru scopuri de
administraţie publică, după caz, conform specificului activităţii.
(2) Structura/Unitatea MAI care, în calitate de operator, prelucrează date cu caracter personal prin
împuterniciţi trebuie să încheie un contract sau, după caz, un document de cooperare cu instituţia ori autoritatea
publică sau entitatea de drept privat care prelucrează datele pe seama sa.
(3) Documentul prevăzut la alin. (2) trebuie să conţină obligaţiile împuternicitului de a acţiona doar în baza
instrucţiunilor primite de la operator, precum şi de a aplica măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru
protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării,
dezvăluirii ori accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă presupune transferul de date on-
line, precum şi împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală.
Articolul 21
Prelucrarea datelor cu caracter personal se poate realiza prin mijloace automate sau neautomate în cadrul unor
operaţiuni ori seturi de operaţiuni, fără a fi limitate la acestea, după cum urmează:
a) colectarea - strângerea, adunarea ori primirea datelor cu caracter personal prin orice mijloace legale şi din
orice sursă;
b) înregistrarea - consemnarea datelor cu caracter personal într-un sistem de evidenţă automat ori neautomat,
care poate fi registru, fişier automat, bază de date sau orice altă formă de evidenţă organizată, structurată ori
ad-hoc sau într-un text, înşiruire de date ori document, indiferent de modalitatea în care se înscriu datele;
c) organizarea - ordonarea, structurarea sau sistematizarea datelor cu caracter personal, conform unor criterii
prestabilite, potrivit atribuţiilor legale ale operatorului, în scopul eficientizării/optimizării activităţilor de
prelucrare a acestora;
d) stocarea - păstrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese, inclusiv prin efectuarea
copiilor de siguranţă;
e) adaptarea - transformarea datelor cu caracter personal colectate iniţial, conform criteriilor prestabilite şi
scopurilor pentru care au fost colectate;
f) modificarea - actualizarea, completarea, schimbarea, corectarea ori refacerea datelor cu caracter personal,
în scopul menţinerii caracteristicilor de exactitate, realitate, actualitate;
g) extragerea - scoaterea unei părţi din categoria specifică de date cu caracter personal, în scopul utilizării
acesteia, separat şi distinct de prelucrarea iniţială;
h) consultarea - examinarea, vizualizarea, interogarea ori cercetarea datelor cu caracter personal, fără a fi
limitate la acestea, în scopul efectuării unei operaţiuni sau set de operaţiuni de prelucrare ulterioară;
i) utilizarea - folosirea datelor cu caracter personal, în tot sau în parte, de către şi în interiorul operatorului,
împuterniciţilor operatorului ori destinatarului, după caz, inclusiv prin tipărire, copiere, multiplicare, scanare
sau orice alte procedee similare;
j) dezvăluirea - a face disponibile date cu caracter personal către terţi prin comunicare, transmitere, diseminare
sau în orice alt mod;
k) alăturarea - adăugarea, alipirea sau anexarea unor date cu caracter personal la cele deja existente, pe care
nu le modifică;
l) combinarea - îmbinarea, unirea sau asamblarea unor date cu caracter personal separate iniţial, într-o formă
nouă, pe baza unor criterii prestabilite, pentru scopuri anume determinate;
m) blocarea - întreruperea prelucrării datelor cu caracter personal;
n) ştergerea - eliminarea sau înlăturarea, în tot sau în parte, a datelor cu caracter personal din evidenţe sau
înregistrări, prin împlinirea termenului de păstrare, la atingerea scopului pentru care au fost introduse,
caducitatea, inexistenţa, inexactitatea;
o) transformarea - operaţiunea efectuată asupra datelor cu caracter personal având ca scop anonimizarea ori
utilizarea acestora în scopuri exclusiv statistice;
p) distrugerea - aducerea la stare de neîntrebuinţare, în condiţiile legii, definitivă şi irecuperabilă, prin mijloace
mecanice sau termice, a suportului fizic pe care au fost prelucrate date cu caracter personal.
Articolul 22
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează de către operatori şi împuterniciţi ai acestora în
exercitarea atribuţiilor expres stabilite printr-un act normativ sau atunci când acesta prevede constituirea unor
sisteme de evidenţă la nivel naţional/teritorial, în scopul realizării unor activităţi/servicii de interes public.
(2) Colectarea datelor cu caracter personal se poate face direct de la persoana vizată sau prin surse specifice,
care pot fi, dar fără a se limita la: activitatea proprie a operatorului sau a împuterniciţilor acestuia, consultarea
directă a unor sisteme de evidenţă a datelor cu caracter personal constituite de alţi operatori ori schimbul de
date şi informaţii cu alţi operatori, naţionali sau internaţionali, cu respectarea drepturilor persoanelor vizate şi
instituirea unor măsuri adecvate de securitate a prelucrărilor.
(3) Informarea persoanei vizate se realizează în condiţiile şi cu excepţiile prevăzute de lege, cu privire la cel
puţin următoarele informaţii:
a) identitatea operatorului, a împuternicitului acestuia şi, dacă este cazul, numărul atribuit de Autoritatea
naţională de supraveghere;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor cu caracter personal;
c) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor;
d) dacă furnizarea tuturor datelor cerute este obligatorie şi consecinţele refuzului de a le furniza;
e) existenţa drepturilor persoanei vizate, în special a drepturilor de acces, de intervenţie asupra datelor şi de
opoziţie, precum şi condiţiile de exercitare a acestor drepturi;
f) orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin decizii/instrucţiuni ale Autorităţii naţionale de
supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
(4) Stocarea datelor cu caracter personal se realizează în condiţiile stabilite prin actul normativ care
reglementează scopul prelucrării şi potrivit regulilor generale de arhivare a documentelor.
Articolul 23
(1) Operatorii şi împuterniciţii acestora prelucrează date cu caracter personal în scopuri de organizare, gestiune
economico-financiară şi administrativă privind proprii angajaţi şi membrii de familie ai acestora, în cadrul
activităţii de management resurse umane, asigurarea asistenţei medicale sau pentru desfăşurarea unor activităţi
cultural-artistice, jurnalistice ori sportive.
(2) Operatorii şi împuterniciţii acestora care prelucrează date cu caracter personal cu ocazia organizării unor
concursuri sau examene stabilesc condiţiile concrete de asigurare a securităţii prelucrărilor, precum şi de
informare a persoanelor vizate privind drepturile acestora. Datele cu caracter personal astfel prelucrate se şterg
sau se distrug după realizarea scopului în care au fost prelucrate. Stocarea acestor date pentru o perioadă mai
mare decât cea necesară realizării scopului se poate efectua numai pentru interes statistic, după ce au fost
transformate în date anonime.
(3) Supravegherea prin mijloace audio şi/sau video, fixe sau mobile, a unor spaţii publice perimetrale ori
adiacente propriilor sedii, precum şi a spaţiilor interioare ale acestora constituie o prelucrare a datelor cu
caracter personal doar dacă aceasta este însoţită de un sistem de stocare a datelor care permite identificarea
ulterioară, prin orice mijloace, a persoanei vizate. În acest caz este obligatorie avertizarea personalului propriu
şi a publicului privind existenţa sistemului de supraveghere, precum şi informarea acestuia privind identitatea
operatorului, scopul prelucrării, categoriile de date prelucrate, destinatarii datelor sau alte date suplimentare,
după caz, conform legii. Instalarea acestor mijloace se realizează astfel încât, pe cât posibil, să nu fie vizualizat
interiorul altor imobile sau căile de acces la acestea, aflate în zona adiacentă echipamentelor de supraveghere.
Capitolul V Dezvăluirea datelor cu caracter personal
Articolul 24
(1) Datele cu caracter personal se pot comunică între operatori şi împuterniciţii acestora sau între operatori
sau împuterniciţi ai acestora şi alte instituţii ori organisme publice sau entităţi de drept public sau privat în una
dintre următoarele situaţii:
a) dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul expres şi neechivoc pentru comunicarea datelor sale;
b) fără consimţământul persoanei vizate în cazurile prevăzute de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) în cazul prelucrării datelor cu caracter personal în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a
infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice, în condiţiile prevăzute de art. 6 din Legea
nr. 238/2009.
(2) Comunicarea datelor cu caracter personal în situaţiile prevăzute la alin. (1) se poate face dacă este
îndeplinită una dintre următoarele condiţii:
a) comunicarea se efectuează pe baza unui contract sau, după caz, a unui document de cooperare care trebuie
să cuprindă cel puţin: numărul de înregistrare a notificării, temeiul legal al prelucrării şi scopul acesteia,
termenul maxim de prelucrare, drepturile şi obligaţiile părţilor, modalităţile de asigurare a securităţii
prelucrărilor şi de respectare a drepturilor persoanei vizate, precum şi menţiunea că datele pot fi utilizate doar
de structura beneficiară şi numai în scopul pentru care au fost solicitate;
b) comunicarea se efectuează în baza unei solicitări scrise, care trebuie să cuprindă temeiul legal, scopul
prelucrării şi datele solicitate, precum şi, dacă este cazul, numărul atribuit beneficiarului de Autoritatea
naţională de supraveghere.
(3) Comunicarea datelor cu caracter personal de către operatori şi împuterniciţii acestora se poate face şi on-
line, cu respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) şi asigurarea securităţii sistemelor de comunicaţii a datelor cu
caracter personal.
(4) Datele cu caracter personal asupra cărora persoanele vizate au exercitat şi li s-a recunoscut dreptul de
opoziţie nu pot face obiectul prelucrării.
(5) Comunicarea de date cu caracter personal se poate efectua şi din oficiu, în condiţiile legii.
Articolul 25
(1) Cererile pentru comunicarea datelor cu caracter personal adresate operatorilor şi împuterniciţilor acestora
trebuie să conţină datele de identificare a solicitantului, precum şi motivarea şi scopul cererii, conform
prevederilor legale sau obligaţiilor cuprinse în tratate la care România este parte.
(2) Cererile care nu conţin elementele prevăzute la alin. (1) se restituie pentru completare, iar cele care nu se
încadrează în condiţiile prevăzute de lege sau de tratatele la care România este parte se resping, menţionându-
se motivele pentru care comunicarea datelor cu caracter personal nu este posibilă.
(3) Înainte de comunicarea datelor cu caracter personal, operatorii şi împuterniciţii acestora verifică dacă
acestea sunt exacte şi, dacă este cazul, actualizate.
(4) În situaţia în care se constată că au fost transmise date incorecte sau neactualizate, operatorii au obligaţia
de a informa destinatarii respectivelor date asupra neconformităţii acestora, cu menţionarea datelor care au
fost modificate.
(5) La comunicarea datelor cu caracter personal operatorii şi împuterniciţii acestora atenţionează destinatarii
asupra interdicţiei de a prelucra datele pentru alte scopuri decât cele specificate în cererea de comunicare.
Capitolul VI Transferul de date cu caracter personal
Articolul 26
(1) Datele cu caracter personal gestionate de operatori pot fi transferate către instituţiile competente ale altor
state sau organisme de cooperare poliţienească şi judiciară internaţională, în condiţiile legii, fără autorizarea
Autorităţii naţionale de supraveghere, numai dacă există o prevedere legală expresă în legislaţia naţională sau
comunitară ori într-un tratat ratificat de România.
(2) Operatorii pot transmite date cu caracter personal către instituţiile competente ale altor state sau organisme
de cooperare poliţienească şi judiciară din state non-UE numai dacă legislaţia statului în cauză prevede un
nivel de protecţie cel puţin egal cu cel oferit de legea română sau organizaţia asigură un nivel adecvat de
protecţie pentru prelucrarea datelor, cu respectarea condiţiei prevăzute la art. 29 alin. (3) din Legea nr.
677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Transmiterea de date cu caracter personal către instituţiile competente ale altor state sau către organisme
de cooperare poliţienească şi judiciară din state non-UE a căror legislaţie nu prevede un nivel de protecţie cel
puţin egal cu cel oferit de legea română poate fi efectuată numai cu autorizarea Autorităţii naţionale de
supraveghere, în condiţiile prevăzute la art. 29 alin. (4) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările
ulterioare.
(4) În cazul prelucrărilor efectuate în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum
şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice, transmiterea de date cu caracter personal către instituţiile
prevăzute la alin. (1)-(3) este întotdeauna permisă dacă transferul este necesar pentru prevenirea unui pericol
grav şi iminent asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum
şi pentru combaterea unei infracţiuni grave prevăzute de lege, cu respectarea legii române.
Articolul 27
(1) Transferul de date cu caracter personal către entităţi de drept public sau privat, altele decât cele prevăzute
la art. 26, se face în condiţiile legii române şi numai cu autorizarea Autorităţii naţionale de supraveghere.
(2) Autorizarea Autorităţii naţionale de supraveghere prevăzută la alin. (1) nu este necesară în situaţiile în care
datele urmează să fie folosite exclusiv în scopuri jurnalistice, literare sau artistice, au fost făcute publice în
mod manifest de către persoana vizată sau sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate
ori de caracterul public al faptelor în care este implicată.
(3) În cadrul documentului pe baza căruia se realizează transferul datelor cu caracter personal, se menţionează
drepturile recunoscute persoanelor vizate, precum şi condiţiile necesare asigurării confidenţialităţii datelor. În
acest sens, operatorii avertizează beneficiarii datelor cu caracter personal privind obligativitatea utilizării
acestora conform scopurilor specificate în documentele care stau la baza transferului.
(4) Datele cu caracter personal asupra cărora persoanele vizate au exercitat şi li s-a recunoscut dreptul de
opoziţie nu pot face obiectul transferului.
(5) Datele cu caracter personal transferate altor organisme publice, entităţi de drept privat sau autorităţi străine
nu pot fi folosite pentru alte scopuri decât cele specificate în cererea de comunicare a datelor cu caracter
personal.
Articolul 28
Transferul datelor cu caracter personal către un alt stat este întotdeauna permis în condiţiile art. 30 din Legea
nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, cu notificarea prealabilă a Autorităţii naţionale de
supraveghere.
Capitolul VII Măsuri de asigurare a exercitării drepturilor persoanelor vizate
Articolul 29
(1) Informarea persoanei vizate se face în condiţiile art. 12 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi
(2) Operatorii şi împuterniciţii acestora dispun măsuri pentru existenţa, în spaţiile accesibile publicului, a
mijloacelor de informare a persoanelor vizate care să cuprindă drepturile conferite de lege, precum şi a
ghidului pentru exercitarea drepturilor de către persoana vizată; ghidul trebuie să conţină detalierea drepturilor
persoanei vizate, dar şi modalitatea practică pentru depunerea cererilor de către persoana vizată, structurile
responsabile cu analizarea acestora, datele de contact ale acestor structuri şi modalitatea de transmitere a
răspunsurilor; ghidul se afişează, după caz, şi pe pagina de internet a operatorului.
(3) Operatorii afişează, după caz, pe pagina de internet formulare-tip de cereri pentru exercitarea drepturilor
de către persoana vizată.
(4) Exercitarea drepturilor persoanei vizate poate fi limitată doar în condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (1) din
Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sau, respectiv, la art. 11 din Legea nr. 238/2009.
(5) În orice situaţie, persoana vizată trebuie să fie informată cu privire la dreptul de a se adresa Autorităţii
naţionale de supraveghere sau instanţei de judecată.
(6) Operatorii ţin evidenţa cazurilor în care, în aplicarea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 677/2001, cu
modificările şi completările ulterioare, a fost limitată exercitarea drepturilor persoanei vizate. Operatorii
informează anual Autoritatea naţională de supraveghere cu privire la cazurile apărute şi modul de soluţionare
a acestora.
Articolul 30
În cadrul procedurilor proprii operatorii stabilesc modalităţile prin care, în exercitarea dreptului de acces la
date, la cererea persoanei vizate, comunică informaţiile prevăzute de lege, atunci când prelucrează date cu
caracter personal care o privesc pe aceasta. Comunicarea se efectuează în termen de cel mult 15 zile de la data
primirii cererii, cu excepţiile prevăzute de lege.
Articolul 31
(1) Exercitarea dreptului de acces se face gratuit o singură dată pe an.
(2) Pentru toate celelalte situaţii când drepturile prevăzute de lege nu pot fi exercitate în mod gratuit,
structurile/unităţile MAI stabilesc, potrivit art. 5 lit. b), măsuri adecvate pentru asigurarea unui nivel rezonabil
al cheltuielilor, în sarcina persoanei vizate.
(3) Cuantumul cheltuielilor se rezumă la acoperirea costurilor suportate de operator.
Articolul 32
(1) Dreptul de intervenţie al persoanei vizate se exercită în condiţiile art. 14 din Legea nr. 677/2001, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Persoana vizată se poate adresa operatorului printr-o cerere scrisă, datată şi semnată.
(3) În termen de 15 zile de la primirea cererii, operatorul comunică persoanei vizate măsurile luate, după caz.
Articolul 33
(1) În exercitarea dreptului de opoziţie, persoana vizată se poate adresa operatorului, prin cerere motivată, cu
respectarea condiţiilor prevăzute de art. 15 alin. (3) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) În termen de 15 zile de la primirea cererii, operatorul comunică persoanei vizate măsurile luate, precum şi
terţul căruia i-au fost dezvăluite anterior datele cu caracter personal, după caz, cu respectarea eventualei
opţiuni a solicitantului privind comunicarea la o anumită adresă, care poate fi şi de poştă electronică, sau
printr-un serviciu de corespondenţă care să asigure că predarea i se va face numai personal.
(3) Dreptul de opoziţie nu poate fi exercitat pentru prelucrările prevăzute de lege.
Articolul 34
Orice persoană are dreptul de a nu fi supusă unei decizii individuale de către structurile/unităţile MAI şi de a
se adresa Autorităţii naţionale de supraveghere sau justiţiei, potrivit legii.
Articolul 35
(1) Operatorul informează persoana vizată asupra procedurii de primire a cererilor, prin afişare la sediu,
publicare pe pagina WEB sau prin alte mijloace.
(2) În cazul cererilor transmise fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, solicitantul va fi informat în
scris cu privire la condiţiile de exercitare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi
(3) Odată cu soluţionarea cererii, se aduce la cunoştinţa persoanelor vizate că au dreptul de a se adresa
Autorităţii naţionale de supraveghere sau justiţiei pentru apărarea drepturilor garantate de lege.
Titlul II Măsuri tehnice
Capitolul I Utilizatorii datelor cu caracter personal
Articolul 36
(1) Pentru fiecare utilizator, administratorul aplicaţiei stabileşte un cont unic care să permită atât identificarea,
cât şi configurarea categoriilor de prelucrări la care are dreptul, asigurând totodată şi jurnalizarea operaţiunilor
efectuate.
(2) Identificarea în sistem a utilizatorului se poate realiza prin:
a) introducerea unui cod de identificare de la tastatură - user name -, însoţită de introducerea unei parole;
b) folosirea unei cartele inteligente - smart card - sau a unei cartele magnetice;
c) mijloace biometrice: amprenta dactiloscopică, amprenta vocală, angiografia retiniană sau prin alte mijloace;
d) certificat digital pe suport extern de memorie, token.
(3) Operatorii stabilesc modalitatea concretă de identificare şi autentificare folosită, în funcţie de importanţa
datelor cu caracter personal deţinute, volumul acestora, numărul de utilizatori, frecvenţa interogărilor şi
operaţiunile de prelucrare, precum şi măsurile de protecţie fizică a locaţiei.
(4) Codurile de identificare, parolele sau cartelele sunt unice, personale şi netransmisibile. Se interzice
folosirea lor în comun de către mai mulţi utilizatori.
(5) Parolele trebuie să aibă minimum 6 caractere alfanumerice - cifre şi litere -, iar introducerea acestora nu
trebuie să fie afişată în clar pe ecran.
(6) Parolele se schimbă ori de câte ori este nevoie, dar cel puţin o dată la 3 luni pentru utilizatori şi la 6 luni
pentru administratorii aplicaţiei.
(7) La generarea contului unic utilizatorul primeşte în scris parola şi codul de identificare. Utilizatorul are
obligaţia să schimbe parola în următoarele situaţii:
a) la prima accesare a contului unic;
b) în cazurile prevăzute de alin. (6);
c) ori de câte ori apreciază ca fiind necesar pentru asigurarea securităţii prelucrării datelor cu caracter personal.
(8) Administratorul sistemului de evidenţă a datelor cu caracter personal ia măsurile necesare pentru activarea
unui mesaj de avertizare după a treia introducere greşită a parolei şi blocarea contului la a cincea introducere
greşită. Mesajul pentru utilizator va cuprinde următorul text: "Atenţie, aţi introdus greşit parola de 3 ori. La a
5-a introducere greşită, contul va fi blocat. Vă rugăm să reverificaţi codul şi parola." După cea de-a cincea
introducere greşită a parolei, pe ecran va fi afişat următorul mesaj: "Atenţie! Contul este blocat. Vă rugăm să
contactaţi administratorul aplicaţiei."
Articolul 37
(1) Cartela de acces sau tokenul în timpul programului de lucru se păstrează permanent asupra utilizatorului.
În afara programului de lucru, cartela de acces sau tokenul se păstrează în fişet/casetă metalic/metalică
încuiat/încuiată şi sigilat/sigilată la care are acces numai utilizatorul acesteia.
(2) Se interzice transcrierea/păstrarea parolei, respectiv a cartelei sau tokenului, la vedere sau în alt mod decât
cel prevăzut mai sus ori diseminarea/transmiterea acestora către alte persoane.
(3) Documentele care conţin coduri de identificare şi parole de acces vor fi arhivate numai dacă acestea nu se
mai află în uz.
(4) Conducătorul operatorului dispune măsuri astfel încât conturile de utilizator să fie suspendate sau revocate
imediat pentru personalul aflat în situaţiile prevăzute la art. 11.
(5) Utilizatorul aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 11 are obligaţia de a preda cartela de acces
responsabilului/structurii responsabile cu protecţia datelor cu caracter personal.
(6) După încetarea situaţiilor prevăzute la art. 10, operatorul dispune reactivarea contului de utilizator.
(7) Aplicaţia de gestiune a bazelor de date trebuie configurată astfel încât să asigure dezactivarea automată a
codurilor de identificare şi a cartelelor care nu au fost folosite o perioadă de până la 6 luni; acestea sunt
menţinute în istoricul de utilizatori, după caz, de către administratorul aplicaţiei.
(8) La apariţia unei situaţii de modificare a competenţelor sau raporturilor de serviciu, operatorii stabilesc
modalităţi concrete de revocare/suspendare a conturilor de acces, astfel încât prelucrarea datelor cu caracter
personal să se facă numai de către personalul autorizat şi numai în exercitarea atribuţiilor de serviciu ale
acestora.
(9) Revocarea/Suspendarea conturilor de acces se va face numai de către administratorul aplicaţiei.
(10) Fiecare operator permite accesul utilizatorilor la sisteme de evidenţă a datelor cu caracter personal
neautomate numai pe baza unei liste nominale aprobate de conducătorul/şeful acestuia.
(11) Elaborarea şi actualizarea listei se asigură de către responsabilul/structura responsabilă cu protecţia
datelor cu caracter personal, în baza comunicărilor făcute pe linie de resurse umane.
(12) Pentru accesul personalului la sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal deţinute de alţi
operatori, conturile de utilizator se vor obţine în baza solicitării scrise şi motivate a structurii/unităţii interesate
sau pe baza unor protocoale încheiate în acest sens.
Articolul 38
(1) Conducătorul operatorului stabileşte fiecărui utilizator tipurile de acces şi operaţiunile permise acestuia,
strict necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) Cu ocazia proiectării, întreţinerii, actualizării aplicaţiilor de gestiune a bazelor de date, se interzice accesul
programatorilor/personalului de întreţinere a sistemelor informatice la orice fel de date cu caracter personal
deţinute/create/accesate de personalul din structura/unitatea respectivă. În aceste situaţii, se pun la dispoziţia
programatorilor/personalului de întreţinere numai date anonime.
(3) Pentru cazuri excepţionale, numai pe durata intervenţiei şi circumstanţiat limitativ la datele strict necesare,
persoanele care asigură suportul tehnic pot avea acces la datele cu caracter personal numai în prezenţa unui
utilizator desemnat de operator. În această situaţie, răspunderea pentru păstrarea confidenţialităţii datelor
aparţine persoanelor în cauză, sens în care trebuie să semneze un angajament de confidenţialitate.
(4) Conducătorii operatorului desemnează utilizatorii care au ca atribuţii de serviciu ştergerea sau distrugerea
datelor cu caracter personal.
Articolul 39
(1) În cadrul operatorului sau al împuterniciţilor acestuia, operaţiunile de colectare, introducere, modificare şi
actualizare a datelor cu caracter personal se fac numai de personalul anume desemnat de către conducătorii
acestora.
(2) Conducătorii operatorilor sau ai împuterniciţilor acestora dispun măsurile necesare care să permită
identificarea utilizatorului care a introdus, modificat sau actualizat datele, precum şi a datei şi orei efectuării
operaţiunilor. Datele şterse sau modificate vor fi păstrate separat o perioadă de timp stabilită de operator, după
care se distrug sau se şterg.
Articolul 40
(1) Bazele de date cu caracter personal deţinute/create şi programele folosite de operatori sau de împuterniciţii
acestora sunt salvate, prin copii de siguranţă, la un interval de timp stabilit de conducătorii operatorului sau ai
împuterniciţilor acestuia, în funcţie de mărimea, volumul şi importanţa acestor baze de date, care nu poate
depăşi 6 luni. Operatorii şi împuterniciţii acestora ţin evidenţa copiilor de siguranţă.
(2) Conducătorii operatorului sau ai împuterniciţilor acestuia desemnează utilizatori care trebuie să aibă ca
atribuţie de serviciu şi executarea copiilor de siguranţă ale bazelor de date deţinute/create şi ale programelor
folosite.
(3) Conducătorii operatorului sau ai împuterniciţilor acestuia dispun măsurile necesare pentru stocarea copiilor
de siguranţă în camere special amenajate sau în fişete metalice, sigilate. Accesul în încăperea special
amenajată se acordă numai personalului anume desemnat şi se consemnează într-un registru special. În
exercitarea atribuţiilor legale, Autoritatea naţională de supraveghere are acces la copiile de siguranţă.
(4) Conducătorii operatorilor sau ai împuterniciţilor acestuia pot institui măsuri suplimentare de siguranţă,
precum sisteme de monitorizare video, atât pentru accesul în încăpere, cât şi pentru operaţiunile derulate cu
această ocazie, după caz.
Articolul 41
(1) Accesul în încăperile în care se află echipamente care prelucrează date cu caracter personal este strict
limitat la utilizatorii desemnaţi de conducătorii operatorului sau ai împuterniciţilor acestuia şi numai pentru
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) În cazul în care nu se poate restricţiona accesul în aceste încăperi, echipamentele se securizează cu chei
sau cartele magnetice.
(3) Aplicaţiile informatice care gestionează date cu caracter personal trebuie prevăzute cu facilitatea închiderii
automate a sesiunii de lucru dacă utilizatorul nu acţionează asupra datelor afişate pe ecran o perioadă de timp
de până la 5 minute, stabilită în funcţie de operaţiile care trebuie executate.
(4) Terminalele de acces folosite în relaţia cu publicul se poziţionează astfel încât datele afişate să fie
vizualizate numai de utilizatori. Aceste terminale de acces trebuie să aibă setată funcţia "screen saver" la o
temporizare de maximum 5 minute, iar dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic, după
trecerea intervalului de timp menţionat, datele afişate trebuie ascunse.
Articolul 42
(1) Pentru prelucrările efectuate în sistemele de evidenţă automate, aplicaţia trebuie să înregistreze orice
accesare într-un fişier de acces, denumit în continuare log. Stocarea acestor informaţii se face într-un fişier de
acces general sau în fişiere separate pentru fiecare utilizator, după caz.
(2) Informaţiile înregistrate în log vor fi:
a) codul de identificare a utilizatorului şi a staţiei de lucru folosite;
b) numele fişierului accesat;
c) numărul înregistrărilor efectuate;
d) tipul de acces;
e) motivul prelucrării datelor cu caracter personal care trebuie să permită identificarea documentului/situaţiei
concrete care a stat la baza şi a justificat prelucrarea datelor;
f) codul operaţiei executate sau programul folosit;
g) data accesului - an, lună, zi;
h) timpul - ora, minutul, secunda.
(3) Aplicaţia înregistrează orice încercare de acces neautorizat, iar responsabilul/structura responsabilă cu
protecţia datelor cu caracter personal are obligaţia de a verifica împrejurările producerii acesteia, luând
măsurile ce se impun.
(4) Logurile se păstrează cel puţin 2 ani, în funcţie de necesitatea asigurării disponibilităţii datelor pentru
operator, corelat cu importanţa şi volumul de date stocate. La acoperirea capacităţii de stocare, logurile vor fi
transferate şi păstrate pe suport amovibil în condiţiile prevăzute pentru copiile de siguranţă.
(5) Pentru ţinerea evidenţei operaţiunilor de consultare a datelor cu caracter personal conţinute în sisteme de
evidenţă neautomate-manuale, operatorul sau împuterniciţii acestuia instituie Registrul de
consultare/multiplicare a documentelor din sistemul de evidenţă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(6) Declanşarea unei investigaţii a cărei finalizare depăşeşte termenul stabilit de operator, conform alin. (5),
atrage prelungirea perioadei de păstrare.
(7) Logurile pot fi accesate, respectiv consultate.
(8) Se interzice orice prelucrare de date cu caracter personal care nu este motivată strict de îndeplinirea unei
atribuţii de serviciu a utilizatorului.
Articolul 43
(1) Conducătorii operatorului sau ai împuterniciţilor acestuia care prelucrează date cu caracter personal dispun
luarea măsurilor tehnice adecvate pentru identificarea eventualelor disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte
funcţionarea sistemelor de comunicaţii.
(2) Responsabilul/Structura responsabilă cu protecţia datelor cu caracter personal efectuează periodic, prin
sondaj, controlul autentificărilor şi tipurilor de acces, precum şi respectarea măsurilor de securitate specifice
sistemelor de comunicaţii folosite pentru transmiterea acestor date.
(3) Rezultatul controlului, eventualele disfuncţionalităţi identificate, precum şi măsurile de remediere a
acestora se consemnează într-un raport care se supune aprobării conducătorului/şefului structurii/unităţii
respective.
(4) Conducătorii operatorului sau ai împuterniciţilor acestuia dispun măsurile necesare de securitate a
sistemului de comunicaţii pentru înlăturarea posibilităţii de diseminare neautorizată sau interceptare a
transmisiilor de date. În acest scop se poate folosi inclusiv transmisia criptată a datelor cu caracter personal.
(5) Folosirea sistemelor de comunicaţii pentru transmiterea datelor cu caracter personal se realizează numai
dacă prin această metodă se asigură gradul de operativitate impus de specificul activităţii desfăşurate de
structurile implicate.
Articolul 44
(1) Conducătorii operatorului sau ai împuterniciţilor acestuia dispun măsurile necesare în vederea instituirii şi
menţinerii unui nivel suficient de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal, care vor consta cel puţin
în:
a) interzicerea instalării de către personalul MAI a altor programe software în afara celor configurate de
personalul autorizat, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
b) configurarea porturilor de acces la mediile de stocare pentru fiecare staţie de lucru şi a comenzilor care
permit salvarea sau listarea documentelor, în mod adecvat, pentru categoriile de operaţiuni efectuate de fiecare
utilizator, în strictă legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale acestuia;
c) implementarea unor aplicaţii automate de contracarare a vulnerabilităţilor şi ameninţărilor informatice şi de
securitate a sistemelor informatice.
(2) În timpul activităţii, monitoarele de lucru trebuie să afişeze mesaje de avertizare privind obligativitatea
păstrării confidenţialităţii datelor cu caracter personal prelucrate.
Articolul 45
(1) Conducătorii operatorului sau ai împuterniciţilor acestuia desemnează utilizatorii cu drept de imprimare a
extraselor din sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal sau a altor documente care includ astfel de
date, inclusiv de multiplicare, în strictă corelare cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale acestora.
(2) Toate documentele care conţin date cu caracter personal se înregistrează şi urmează regulile de păstrare,
procesare, multiplicare, transport, transmitere, distrugere şi arhivare stabilite prin acte normative interne.
(3) Documentele elaborate de structurile/unităţile MAI, care conţin date cu caracter personal, se marchează
după cum urmează:
a) în cadrul documentului se menţionează numărul atribuit notificării de către Autoritatea naţională de
supraveghere;
b) în subsolul fiecărei pagini, cu excepţia documentelor clasificate, se inserează următorul text: "Document
care conţine date cu caracter personal protejate de prevederile Legii nr. 677/2001!".
(4) Marcajul prevăzut la alin. (3) lit. b) este obligatoriu inclusiv în cazul prelucrărilor de date cu caracter
personal în situaţii pentru care, potrivit legii, notificarea nu este necesară.
Articolul 46
Procedurile proprii elaborate de operatori trebuie să cuprindă:
a) modalităţi de administrare a conturilor de utilizator;
b) modalităţi de control al accesului în zonele în care se prelucrează date cu caracter personal;
c) modalităţi de asigurare a confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii datelor cu caracter personal;
d) modalităţi privind securitatea transmisiilor de date şi accesul securizat la aceste mijloace de transmitere a
datelor.
Capitolul II Dispoziţii finale
Articolul 47
(1) Structurile/Unităţile MAI care procesează date cu caracter personal au obligaţia să transmită Oficiului,
anual, până la 31 decembrie, o analiză cu privire la activitatea desfăşurată în domeniul prelucrării datelor cu
caracter personal.
(2) Structurile/Unităţile MAI care procesează date cu caracter personal trebuie să pună la dispoziţia Oficiului,
în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi
revin în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
Articolul 48
Prezentele instrucţiuni sunt aplicabile unităţilor aparatului central al MAI şi unităţilor, instituţiilor şi
structurilor aflate în subordinea ministerului, în conformitate cu statutul şi relaţia acestora cu ministerul,
stabilite prin dispoziţii legale şi în măsura în care nu contravin acestora.
Articolul 49
Nerespectarea dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni atrage, potrivit legii, răspunderea disciplinară, civilă,
materială sau penală, după caz.
Articolul 50
(1) Prezentele instrucţiuni intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) Procedurile proprii prevăzute la art. 5 lit. d) şi ghidul pentru exercitarea drepturilor de către persoana vizată
prevăzut la art. 29 alin. (2) se elaborează în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor
instrucţiuni.
(3) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
Ministrul administraţiei
şi internelor,
Vasile Blaga
Bucureşti, 3 februarie 2010.
Nr. 27.
Anexa 1
DECLARAŢIE
Subsemnatul/Subsemnata, ................................., născut(ă) în localitatea ..................................., la data de
..................., fiul (fiica) lui ............ şi al(a) ............., angajat/angajată al(a) .............., în funcţia de ...............,
cu domiciliul în ..........................., declar pe propria răspundere că am luat cunoştinţă de prevederile legale
referitoare la protecţia datelor cu caracter personal şi consimt să păstrez confidenţialitatea datelor cu caracter
personal a căror prelucrare o efectuez în condiţiile legii, în virtutea atribuţiilor de serviciu, inclusiv după
încetarea activităţilor de prelucrare a acestor date.
Cunosc faptul că încălcarea normelor legale privind protecţia datelor cu caracter personal atrage răspunderea
administrativă, disciplinară, materială, civilă ori penală, în raport cu gravitatea faptei, potrivit legii.
Data ...........
Semnătura ..............
Dată în prezenţa
.....................................................................
LEGE nr. 182 din 12 aprilie 2002(*actualizată*)
privind protecţia informaţiilor clasificate
(actualizată la data de 30 iunie 2015*)
EMITENT
PARLAMENTUL
----------
Secţiunea 1 Principii
Articolul 1
Scopul prezentei legi este protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigura acest tip de
informaţii. Protejarea acestor informaţii se face prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor.
Articolul 2
(1) Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea
procedurilor prevăzute de lege.
Articolul 3
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informaţiile de
interes public sau al ignorării Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor şi a
celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi şi răspândi informaţii.
Articolul 4
Principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate sunt:
a) protejarea informaţiilor clasificate împotriva acţiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat,
alterării sau modificării conţinutului acestora, precum şi împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securităţii sistemelor informatice şi de transmitere a informaţiilor clasificate.
Articolul 5
Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) să prevină accesul neautorizat la informaţiile clasificate;
b) să identifice împrejurările, precum şi persoanele care, prin acţiunile lor, pot pune în pericol securitatea
informaţiilor clasificate;
c) să garanteze ca informaţiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptăţite, potrivit legii, să le
cunoască;
d) să asigure protecţia fizica a informaţiilor, precum şi a personalului necesar protecţiei informaţiilor
clasificate.
Articolul 6
(1) Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate sunt obligatorii şi se stabilesc de către
Serviciul Român de Informaţii numai cu acordul Autorităţii Naţionale de Securitate.
(2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanta cu interesul naţional, precum şi cu criteriile şi
recomandările NATO.
(3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate şi normele NATO, în
aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.
Articolul 7
(1) Persoanele care vor avea acces la informaţii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu
privire la onestitatea şi profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informaţii.
(2) Pentru candidaţii la funcţii publice ce implica lucrul cu asemenea informaţii, precum şi competenta de a
autoriza accesul la astfel de informaţii, verificarea este anterioară numirii în acele funcţii şi se solicita
obligatoriu de autoritatea de investire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorităţii
Naţionale de Securitate, care gestionează informaţii NATO, potrivit echivalenţelor nivelurilor de secretizare
prevăzute prin prezenta lege.
(4) Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit.
d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele
categorii de persoane:
a) Preşedintele României;
b) prim-ministru;
c) miniştri;
d) deputaţi;
e) senatori;
f) judecători;
g) procurori;
h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt
îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3),
respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul
Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin
privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la
art. 36 alin. (3).
-----------
Alin. (4) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
(5) Pentru judecători, procurori şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura internă
prevăzută la alin. (4) se stabileşte prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii şi avizat de
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
---------
Alin. (5) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. 51 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
Articolul 8
Personalul anume desemnat pentru realizarea protecţiei informaţiilor clasificate se include într-un sistem
permanent de pregătire şi perfecţionare, la intervale regulate, potrivit standardelor naţionale de protecţie.
Articolul 9
Protecţia informaţiilor clasificate vizează:
a) protecţia juridică;
b) protecţia prin măsuri procedurale;
c) protecţia fizica;
d) protecţia personalului care are acces la informaţiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea
acestora;
e) protecţia surselor generatoare de informaţii.
Articolul 10
(1) Instituţiile care deţin sau utilizează informaţii clasificate vor tine un registru de evidenta a autorizaţiilor
acordate personalului, sub semnătura.
(2) Fiecare autorizaţie se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă standardelor
aplicabile funcţiei pe care respectivele persoane o ocupa.
(3) Reverificarea autorizaţiei este obligatorie şi constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii că menţinerea
acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate.
Articolul 11
Accesul în clădirile şi infrastructurile informatice în care se desfăşoară activităţi cu informaţii clasificate ori
sunt păstrate sau stocate informaţii cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate.
Articolul 12
Standardele de protecţie a informaţiilor clasificate, încredinţate persoanelor ori organizaţiilor din afară
structurilor guvernamentale, vor fi necondiţionat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.
Articolul 13
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei
informaţiilor clasificate este obligatorie.
Articolul 14
Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de protecţie
a informaţiilor clasificate.
Secţiunea a 2-a Definiţii
Articolul 15
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) informaţii - orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau
de punere în circulaţie;
b) informaţii clasificate - informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care,
datorită nivelurilor de importanta şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării
neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;
d) informaţii secrete de stat - informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot
prejudicia siguranţa naţională şi apărarea tarii;
e) informaţii secrete de serviciu - informaţiile a căror divulgare este de natura să determine prejudicii unei
persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:
- strict secret de importanta deosebita - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă
daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;
- strict secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave securităţii
naţionale;
- secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securităţii naţionale;
g) protecţie juridică - ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care
reglementează protejarea informaţiilor clasificate;
h) protecţie prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitenţii şi deţinătorii de informaţii
clasificate stabilesc măsurile interne de lucru şi de ordine interioară destinate realizării protecţiei informaţiilor;
i) protecţie fizica - ansamblul activităţilor de paza, securitate şi apărare, prin măsuri şi dispozitive de control
fizic şi prin mijloace tehnice, a informaţiilor clasificate;
j) protecţia personalului - ansamblul verificărilor şi măsurilor destinate persoanelor cu atribuţii de serviciu în
legătura cu informaţiile clasificate, spre a preveni şi înlătura riscurile de securitate pentru protecţia
informaţiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea şi acreditarea persoanei de a deţine, de a avea
acces şi de a lucra cu informaţii clasificate.
l) produse geospaţiale - produsele analogice sau digitale obţinute prin prelucrarea informaţiilor geospaţiale,
de tipul reprezentărilor cartografice constând în planuri topografice, cadastrale şi tematice, hărţi topografice,
cadastrale şi tematice şi/sau înregistrări aerofotogrammetrice, imagini ortorectificate, ortofotoplanuri şi
ortofotohărţi;
----------
Lit. l) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015.
m) înregistrare aerofotogrammetrică - înregistrarea analogică sau digitală realizată cu senzori aeropurtaţi activi
şi/sau pasivi în spectrul electromagnetic;
----------
Lit. m) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015, publicată în
n) senzori aeropurtaţi de orice tip - echipamentul analogic sau digital, instalat pe o platformă aeropurtată ce
detectează, indică şi/sau înregistrează obiecte sau fenomene prin intermediul energiei sau particulelor emise,
reflectate sau modificate de diverse obiecte.
----------
Lit. n) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015, publicată în
Capitolul II Informaţii secrete de stat
Articolul 16
Protecţia informaţiilor secrete de stat este o obligaţie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le
gestionează sau care intra în posesia acestora.
Articolul 17
În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:
a) sistemul de apărare a tarii şi elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie,
caracteristicile armamentului şi tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional
de apărare;
b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;
c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile
în legătura cu realizarea şi folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare
speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale
şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii şi siguranţa
naţională;
g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite
de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;
h) produsele geospaţiale, cu excepţia înregistrărilor aerofotogrammetrice, pe care sunt reprezentate elemente
de conţinut cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale;
----------
Lit. h) a art. 17 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015, publicată în
h^1) înregistrările aerofotogrammetrice obţinute cu senzori aeropurtaţi de orice tip care operează în spectrul
electromagnetic, cu rezoluţia spaţială mai mică de 15 cm, şi înregistrările aerofotogrammetrice obţinute cu
senzori aeropurtaţi activi de tip digital care conţin mai mult de 9 puncte/m², pe care sunt reprezentate elemente
de conţinut cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale;
----------
Lit. h^1) a art. 17 a fost introdusă de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29 iunie 2015, publicată în
i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe
kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi
radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenta
Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa şi alţi agenţi necesari
funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătura cu siguranţa naţională ori
cu apărarea naţională sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale
României;
l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum şi programele
pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale
Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţa ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor,
nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a
bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum
şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale,
statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.
Articolul 18
(1) Informaţiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, în funcţie de importanta valorilor
protejate.
(2) Nivelurile de secretizare atribuite informaţiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanta deosebita;
b) strict secret;
c) secret.
Articolul 19
Sunt împuterniciţi să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor:
a) pentru informaţiile strict secrete de importanta deosebita:
1. Preşedintele României;
2. preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor;
3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului şi secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Băncii Naţionale a României;
7. directorii serviciilor naţionale de informaţii;
8. directorul Serviciului de Protecţie şi Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
10. secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei Deputaţilor;
11. preşedintele Institutului Naţional de Statistica;
12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
13. alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul-ministru;
b) pentru informaţiile strict secrete - împuterniciţii prevăzuţi la lit. a), precum şi funcţionarii cu rang de secretar
de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informaţiile secrete - împuterniciţii prevăzuţi la lit. a) şi b), precum şi funcţionarii superiori cu rang
de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.
Articolul 20
Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia
respectiva, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi
împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionată în condiţiile
legii contenciosului administrativ.
Articolul 21
(1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
(2) Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat organizează evidenta listelor şi a informaţiilor
din aceasta categorie şi a termenelor de menţinere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat şi avizat
pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat, a registrelor de autorizări menţionate la art. 10.
Articolul 22
(1) Autorităţile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile
lor de activitate.
(2) Listele cuprinzând informaţiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de
autorităţile ori de instituţiile publice, se aproba şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informaţiile secrete de stat se comunica
Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi, după caz, celorlalte structuri
informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecţie.
Articolul 23
(1) Instituţiile deţinătoare de informaţii secrete de stat poarta răspunderea elaborării şi aplicării măsurilor
procedurale de protecţie fizica şi protecţie a personalului care are acces la informaţiile din aceasta categorie.
(2) Măsurile menţionate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor
clasificate.
Articolul 24
(1) Documentele cuprinzând informaţii secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare,
precum şi menţiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.
(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare şi marcare, inscripţionările şi menţiunile
obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenta a
numerelor de exemplare şi a destinatarilor, termenele şi regimul de păstrare, interdicţiile de reproducere şi
circulaţie.
(3) Încadrarea informaţiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum şi normele
privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Informaţiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea
motivată a emitentului.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii
încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii
ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.
(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare
ştiinţifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea naţională.
(7) Autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete vor întocmi un ghid pe baza căruia
se va realiza o clasificare corecta şi uniforma a informaţiilor secrete de stat, în stricta conformitate cu legea.
(8) Ghidul se aproba personal şi în scris de funcţionarul superior autorizat să clasifice informaţiile secrete de
stat.
(9) Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conţinutul unor documente secrete vor
aplica pe noul document rezultat menţiunile aflate pe documentul original.
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile
publice competente să aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective.
Articolul 25
(1) Coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat
se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informaţii.
(2) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii,
Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
stabilesc, pentru domeniile lor de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea
şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii.
(3) Coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat pentru
Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat se realizează
de structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale.
(4) Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi Consiliul Suprem de Apărare a Tarii stabilesc măsuri
proprii privind protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informaţii asigura
acestor instituţii asistenţă de specialitate.
(5) Protecţia informaţiilor nedestinate publicităţii, transmise României de alte state sau de organizaţii
internaţionale, precum şi accesul la informaţiile acestora se realizează în condiţiile stabilite prin tratatele
internaţionale sau înţelegerile la care România este parte.
Articolul 26
(1) Pentru reprezentantele României în străinătate coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la
protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informaţii Externe în condiţiile prezentei
legi.
(2) Coordonarea şi controlul măsurilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat privind activitatea
specifica a ataşaţilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României şi a reprezentanţilor militari pe
lângă organismele internaţionale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale.
Articolul 27
Autoritatea Naţională de Securitate exercita atribuţii de reglementare, autorizare şi control privind protecţia
informaţiilor clasificate NATO, în condiţiile stabilite prin lege.
Articolul 28
(1) Accesul la informaţii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de
conducătorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii, după notificarea prealabilă la Oficiul
Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
(2) Autorizaţia se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate
cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepţia celor prevăzute la art.
25 alin. (2) şi (3), notifica Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat eliberarea autorizaţiei
de acces.
(3) Accesul la informaţiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Naţională de
Securitate a autorizaţiilor şi certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către
instituţiile abilitate.
(4) Durata de valabilitate a autorizaţiei este de până la 4 ani; în aceasta perioada verificările pot fi reluate
oricând.
(5) Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată a acesteia determina de drept interdicţia de acces la
informaţii secrete de stat.
Articolul 29
Conducătorii agenţilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum şi persoanele fizice
cărora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au obligaţia să
respecte prevederile legale privind protecţia acestora.
Articolul 30
Accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al persoanelor apatride
la informaţiile secrete de stat şi în locurile în care se desfăşoară activităţi şi se expun obiecte sau se executa
lucrări din aceasta categorie este permis numai în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale
la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.
Capitolul III Informaţii secrete de serviciu
Articolul 31
(1) Informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute
prin hotărâre a Guvernului.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina şi menţiunea "personal", când sunt destinate
strict unor persoane anume determinate.
(3) Dispoziţiile art. 28 se aplica în mod corespunzător în domeniul informaţiilor secrete de serviciu.
(4) Neglijenţa în păstrarea informaţiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea
persoanelor vinovate.
Articolul 32
Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat
şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligaţi să stabilească informaţiile care constituie
secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora, să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile
privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, în conformitate cu normele stabilite prin
hotărâre a Guvernului.
Articolul 33
Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt
destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru
favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.
Capitolul IV Atribuţiile Serviciului Român de Informaţii
Articolul 34
În vederea coordonării activităţii şi exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor
clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Român de Informaţii are următoarele atribuţii principale:
a) elaborează, în colaborare cu autorităţile publice, standardele naţionale pentru informaţiile clasificate şi
obiectivele de implementare a acestora;
b) supraveghează acţiunile întreprinse de autorităţile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, întocmite
de autorităţile şi instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale deţinătoare de asemenea
informaţii;
d) verifica modul în care sunt respectate şi aplicate normele legale privind protecţia informaţiilor clasificate
de către autorităţile şi instituţiile publice;
e) realizează la faţă locului verificări şi revizuiri de programe care vizează protecţia informaţiilor clasificate;
f) conlucrează cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi cu Autoritatea Naţională de
Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor şi a locurilor care prezintă importanta deosebita pentru protecţia
informaţiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, a agenţilor economici şi
a persoanelor juridice de drept privat, şi supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a acestora;
h) organizează şi răspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de colectarea, transportul şi distribuirea în ţara a
corespondentei cu caracter secret de stat şi a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizează şi stabileşte măsurile în legătura cu reclamaţiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt
aplicate programele de protecţie a informaţiilor clasificate;
j) constata nerespectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi aplica sancţiunile
contravenţionale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni, sesizează organele de
urmărire penală.
Articolul 35
Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze Parlamentul şi Consiliul Suprem de Apărare a Tarii,
anual şi ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorităţi, în legătura cu constatările şi concluziile
rezultate din activitatea desfăşurată pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenta.
Capitolul V Obligaţii, răspunderi şi sancţiuni
Articolul 36
(1) Persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii clasificate sunt obligate să asigure protecţia
acestora, potrivit legii, şi să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se menţin şi după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau
profesionale, pe întreaga perioada a menţinerii clasificării informaţiei.
(3) Persoana care urmează să desfăşoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce presupune
accesul la informaţii clasificate va prezenta conducătorului unităţii un angajament scris de păstrare a
secretului.
Articolul 37
(1) Autorităţile publice, precum şi celelalte persoane juridice care deţin sau cărora le-au fost încredinţate
informaţii secrete de stat sau informaţii secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare în vederea
îndeplinirii obligaţiilor care le revin, precum şi luării măsurilor necesare privitoare la protecţia acestor
informaţii.
(2) Răspunderea privind protecţia informaţiilor clasificate revine conducătorului autorităţii sau instituţiei
publice ori altei persoane juridice deţinătoare de informaţii, după caz.
Articolul 38
(1) Informaţiile secrete de stat se transmit, se transporta şi se stochează în condiţiile stabilite de lege.
(2) Este interzisă transmiterea informaţiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi mijloace specifice
cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autorităţile publice competente.
Articolul 39
(1) Încălcarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară,
contravenţională, civilă sau penală, după caz.
(2) Persoanele încadrate în serviciile de informaţii şi siguranţa sau ale armatei, aflate în serviciul relaţiilor
externe, precum şi cele special însărcinate cu protecţia informaţiilor secrete de stat, vinovate de deconspirări
voluntare ori de acte de neglijenţa care au favorizat divulgarea ori scurgerea informaţiilor secrete, îşi pierd
irevocabil calitatea.
Articolul 40
(1) Contravenţiile la normele privind protecţia informaţiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.
Capitolul VI Dispoziţii finale
Articolul 41
(1) În cadrul autorităţilor, instituţiilor publice şi al agenţilor economici care deţin informaţii clasificate se
organizează compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea şi
multiplicarea acestora, în condiţii de siguranţa.
(2) Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorităţii sau instituţiei
publice ori al agentului economic.
Articolul 42
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul
va stabili prin hotărâre:
a) clasificările informaţiilor secrete de stat şi normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărei
clase;
b) regulile generale privind evidenta, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea,
transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat;
c) obiectivele, sectoarele şi locurile care prezintă importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor secrete
de stat;
d) obligaţiile şi răspunderile autorităţilor şi instituţiilor publice şi ale agenţilor economici, ale altor persoane
juridice, pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informaţiile clasificate, precum şi procedura verificărilor de securitate;
f) condiţiile de fotografiere, filmare, cartografiere şi executare a unor lucrări de arte plastice în obiective sau
locuri care prezintă importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;
g) regulile privitoare la accesul străinilor la informaţiile secrete de stat;
h) alte norme necesare aplicării prezentei legi.
Articolul 43
Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Articolul 44
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat
în România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie 1971, Hotărârea Consiliului de
Miniştri nr. 19/1972 privind unele măsuri în legătura cu apărarea secretului de stat, publicată în Buletinul
Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
(2) Pe aceeaşi data expresia "secrete de stat" din conţinutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu
sintagma "informaţii secrete de stat".
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 februarie 2002, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2)
din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
HOTĂRÂRE nr. 781 din 25 iulie 2002

privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 5 august 2002
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României, precum şi ale art. 31 alin. (1), art. 32 şi ale art. 42
lit. h) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate,
Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Articolul 1
Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 585/2002, se aplică în mod corespunzător şi informaţiilor secrete de serviciu în ceea ce priveşte:
a) clasificarea, declasificarea şi măsurile minime de protecţie;
b) regulile generale de evidenta, întocmire, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare, transport,
transmitere şi distrugere;
c) obligaţiile şi răspunderile ce revin conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, agenţilor economici şi
altor persoane juridice;
d) accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al persoanelor
apatride la informaţii clasificate şi în locurile în care se desfăşoară activităţi, se expun obiecte sau se executa
lucrări din această categorie;
e) exercitarea controlului asupra măsurilor de protecţie.
Articolul 2
(1) Pentru identificarea documentelor cu caracter secret de serviciu numărul de înregistrare al acestora va fi
precedat de litera S, iar pe fiecare pagina se va înscrie "secret de serviciu".
(2) Informaţiile secrete de serviciu constituite în dosare, precum şi cele legate în volume distincte se marcheaza
pe coperta şi pe pagina de titlu.
Articolul 3
Evidenta documentelor secrete de serviciu se tine separat de cea a documentelor secrete de stat şi nesecrete,
în registrul special destinat acestui scop, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.
Articolul 4
Este interzisă scoaterea din incinta unităţii deţinătoare a informaţiilor secrete de serviciu fără aprobarea
conducătorului acesteia.
Articolul 5
Funcţiile care presupun accesul la informaţii secrete de serviciu se stabilesc de către conducătorii unităţilor
deţinătoare.
Articolul 6
(1) Accesul personalului la informaţiile secrete de serviciu este permis numai în baza autorizaţiei scrise,
conform modelului prezentat în anexa nr. 2, emisă de conducătorul unităţii.
(2) Evidenta autorizaţiilor de acces la informaţii secrete de serviciu se tine centralizat de structura/funcţionarul
de securitate în Registrul pentru evidenta autorizaţiilor de acces la informaţii secrete de serviciu, conform
modelului prezentat în anexa nr. 3.
Articolul 7
(1) În vederea eliberării autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu persoana care urmează sa ocupe
o funcţie ce presupune accesul la astfel de informaţii prezintă structurii/funcţionarului de securitate, în
condiţiile legii, recomandări şi referinţe asupra onestitatii şi profesionalismului, din partea persoanelor cu
funcţii de conducere cărora li se subordonează direct sau a reprezentanţilor autorizaţi ai altor persoane juridice,
după caz, şi va semna un angajament de confidenţialitate.
(2) După ce verifica autenticitatea documentelor menţionate la alin. (1) structura/funcţionarul de securitate
prezintă conducătorului unităţii propuneri privind oportunitatea eliberării autorizaţiei de acces la informaţiile
secrete de serviciu.
Articolul 8
(1) Retragerea autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu se face de către conducătorul unităţii
deţinătoare, în următoarele cazuri:
a) la încetarea raporturilor de muncă ori de serviciu, după caz, dintre unitate şi deţinătorul autorizaţiei sau a
calităţii de demnitate publică;
b) când atribuţiile specifice postului pe care este încadrat deţinătorul autorizaţiei nu mai presupun accesul la
astfel de informaţii;
c) când deţinătorul autorizaţiei a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.
(2) După retragerea autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu structura/funcţionarul de securitate
procedează la distrugerea acesteia, pe bază de proces-verbal.
Articolul 9
Accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al persoanelor apatride
la informaţii secrete de serviciu este permis în condiţiile stabilite prin Standardele naţionale de protecţie a
informaţiilor clasificate în România, pe baza autorizaţiei speciale de acces.
Articolul 10
Transportul informaţiilor secrete de serviciu se efectuează conform reglementărilor în materie, stabilite prin
hotărâre a Guvernului.
Articolul 11
(1) În cazul compromiterii informaţiilor secrete de serviciu conducătorii unităţilor deţinătoare vor dispune
efectuarea cercetării administrative pentru a stabili condiţiile în care s-a produs, responsabilităţile şi
posibilităţile de recuperare sau limitare a prejudiciilor.
(2) Unităţile deţinătoare de informaţii secrete de serviciu vor aduce de îndată la cunoştinţa instituţiilor investite
cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate,
conform competentelor materiale, cazurile de compromitere a informaţiilor secrete de serviciu.
(3) Pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de compromiterea informaţiilor secrete de serviciu unităţile
deţinătoare se pot adresa instanţelor judecătoreşti.
Articolul 12
Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea penală, civilă, contravenţională sau
disciplinară, după caz, în condiţiile legii.
Articolul 13
(1) Sancţiunile contravenţionale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 se aplică şi în cazul
nerespectării normelor ce privesc protecţia informaţiilor secrete de serviciu, în măsura în care se referă la
obligaţiile ce rezultă din activităţile prevăzute la art. 1.
(2) Limitele amenzilor contravenţionale în cazul nerespectării normelor ce privesc protecţia informaţiilor
secrete de serviciu se reduc la jumătate, fără ca limitele minime speciale astfel stabilite să se situeze sub
limitele minime generale prevăzute de lege.
Articolul 14
Nerespectarea prevederilor art. 4 şi ale art. 6 alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu avertisment
sau cu amendă de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.
Articolul 15
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I,
autorităţile şi instituţiile publice, agenţii economici cu capital integral sau parţial de stat şi celelalte persoane
juridice de drept public sau privat care utilizează informaţii secrete de serviciu vor emite norme proprii de
aplicare a prezentei hotărâri.
Articolul 16
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
---------------
p. Directorul Serviciului Roman de Informaţii,
Vasile Iancu
Ministrul apărării naţionale,
Ioan Mircea Pascu
p. Ministrul de interne,
Toma Zaharia,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Bucureşti, 25 iulie 2002.
HOTĂRÂRE nr. 1.693 din 14 octombrie 2004 (*actualizată*)

privind modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa
paşapoartelor simple
(actualizată până la data de 18 octombrie 2012*)
EMITENT
GUVERNUL
--------------
*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 18 octombrie 2012 este realizată de către
Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin
includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: RECTIFICAREA nr. 1.693 din 14 octombrie
2004; HOTĂRÂREA nr. 992 din 10 octombrie 2012.
Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi
evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a
vehiculelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările şi completările
ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
În cadrul aparatului propriu al fiecărei prefecturi se organizează câte un serviciu public comunitar pentru
eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple.
Articolul 2
Serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple au în structură birouri sau,
după caz, compartimente pentru emiterea paşapoartelor, evidenţa paşapoartelor, probleme de migrări,
aplicarea măsurilor restrictive şi a acordurilor de readmisie şi compartimente de informatică.
Articolul 2^1
(1) Prin ordin al prefectului, cu avizul Direcţiei Generale de Paşapoarte, se pot înfiinţa puncte de lucru ale
serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, pentru preluarea, în condiţiile
legii, a cererilor de eliberare a paşapoartelor simple electronice, în altă localitate decât cea în care îşi are sediul
serviciul public comunitar respectiv.
(2) Modalitatea de desfăşurare şi organizare a activităţilor de preluare a cererilor de eliberare a paşapoartelor
simple electronice la nivelul punctelor de lucru se stabileşte prin dispoziţia directorului general al Direcţiei
Generale de Paşapoarte.
-------------
Art. 2^1 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 992 din 10 octombrie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 18 octombrie 2012.
Articolul 3
(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa
paşapoartelor simple, precum şi structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul de posturi se stabilesc
prin ordin al prefectului, cu avizul Direcţiei generale de paşapoarte, în limita numărului maxim de posturi
stabilit anual pentru prefectură, cu această destinaţie, de către Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2) Numărul de posturi aferent serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor
simple se stabileşte în condiţiile alin. (1), în funcţie de numărul populaţiei din unitatea sau din unităţile
administrativ-teritoriale deservite, dar nu mai puţin de:
a) 100 de posturi pentru municipiul Bucureşti;
b) 20 de posturi pentru judeţele cu o populaţie de peste 700.000 de locuitori;
c) 15 posturi pentru judeţele cu o populaţie între 500.000 şi 700.000 de locuitori;
d) 6 posturi pentru judeţele cu o populaţie sub 500.000 de locuitori.
--------------
Litera d) a alin. (2) al art. 3 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 1.693 din 14 octombrie 2004, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 987 din 27 octombrie 2004.
Articolul 4
(1) Posturile necesare funcţionării serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor
simple, organizate în cadrul prefecturilor judeţene, se asigură prin redistribuirea posturilor aflate în statele de
funcţii ale structurilor teritoriale de paşapoarte din cadrul serviciilor de evidenţă informatizată a persoanei,
precum şi din cele aprobate, conform legii, pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2) Posturile necesare funcţionării Serviciului public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor
simple din cadrul Prefecturii Municipiului Bucureşti se asigură prin redistribuirea posturilor aflate în statul de
funcţii al sectorului paşapoarte din cadrul Serviciului Independent de Evidenţă Informatizată a Persoanei al
Municipiului Bucureşti, precum şi din cele aprobate, conform legii, pentru Ministerul Administraţiei şi
Internelor.
Articolul 5
Coordonarea şi controlul metodologic ale serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa
paşapoartelor simple se asigură în condiţiile stabilite prin ordin al şefului Direcţiei generale de paşapoarte.
Articolul 6
Încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa
paşapoartelor simple se efectuează prin ordin al prefectului, în condiţiile legii, cu avizul Direcţiei generale de
paşapoarte.
Articolul 7
(1) Funcţiile vacante din cadrul serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor
simple se ocupă prin concurs sau examen, după caz, în condiţiile legii.
(2) Criteriile privind selecţionarea personalului şi organizarea concursurilor sau a examenelor pentru ocuparea
funcţiilor prevăzute în statele de funcţii ale serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa
paşapoartelor simple se stabilesc în mod unitar, la nivelul întregii ţări, după cum urmează:
a) de către Direcţia generală de paşapoarte, în cazul poliţiştilor şi personalului contractual;
b) de către Direcţia generală de paşapoarte împreună cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în cazul
funcţionarilor publici.
(3) Concursurile pentru ocuparea funcţiilor vacante de poliţişti şi personal contractual din cadrul serviciilor
publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple se organizează la sediul Direcţiei
Generale de Paşapoarte.
-------------
Alin. (3) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 992 din 10 octombrie 2012,
(4) Comisiile de concurs şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite în vederea ocupării funcţiilor
vacante de poliţişti şi personal contractual se stabilesc prin dispoziţii ale directorului general al Direcţiei
Generale de Paşapoarte şi sunt formate din specialişti ai acestei instituţii şi reprezentanţi ai instituţiei
prefectului.
-------------
Alin. (4) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 992 din 10 octombrie 2012,
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
────────────────
p. Ministrul de stat,
ministrul administraţiei şi internelor,
Nicolae Berechet,
secretar de stat
Ministrul delegat pentru administraţia publică,
Gheorghe Emacu
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Dan Mircea Popescu
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucureşti, 14 octombrie 2004.
Nr. 1.693.
HOTĂRÂRE nr. 991 din 25 august 2005

pentru aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului
EMITENT
GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 813 din 7 septembrie 2005
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Se aprobă Codul de etică şi deontologie al poliţistului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Articolul 2
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului administraţiei şi
internelor, vor fi nominalizate structurile responsabile cu aplicarea şi evaluarea normelor Codului de etică şi
deontologie al poliţistului, precum şi atribuţiile specifice în acest domeniu.
Articolul 3
Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 438/2004 pentru aprobarea Codului
de etică şi deontologie al poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 9 aprilie
2004, se abrogă.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
--------------
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,
Jozsef Birtalan
Bucureşti, 25 august 2005.

Subiecte Completare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Completare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

LEGEA NR. 544/2001

LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 (actualizată)

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

NORME METODOLOGICE din 7 februarie 2002

Capitolul I Dispoziţii generale

LEGE nr. 677 din 21 noiembrie 2001

Parlamentul României adopta prezenta lege.

INSTRUCŢIUNI nr. 27 din 3 februarie 2010

HOTĂRÂRE nr. 781 din 25 iulie 2002

HOTĂRÂRE nr. 1.693 din 14 octombrie 2004 (actualizată)

HOTĂRÂRE nr. 991 din 25 august 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

S-ar putea să vă placă și