Sunteți pe pagina 1din 63

CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................... 1

CAPITOLUL I Bilanțul în standardele intenaționale și în legislația din România ..3


1.1 Prezentarea bilanțului conform IAS 1 și Directivei a-VI-a ................................. 3
1.2 Armonizarea sistemului contabil Românesc cu Standardele Internaționale de
Contabilitate ..................................................................................................................... 5
1.3 Indicatori de analiză financiară pe baza bilanțului financiar................................. 8
1.3.1 Analiza principalelor rate de structură ale bilanțului .............................................. 9
1.3.2 Calculul Fondului de rulemnt,Necesarului de fond de rulment și trezoreriei nete
..............................................................................................................................10
1.3.3 Calculul indicatoriilor de lichiditate și solvabilitate ............................................. 12
1.3.4 Calculul principalelor rate de rotație care contribuie la reflectarea echilibrului
bilanțier 13

CAPITOLUL II Prezentarea Societății Cooperative Meșteșugarești de Gradul 1


Confecția ......................................................................................................... 14
2.1 Descrierea Generală a Societății Cooperative Meșteșugarești de Gradul 1 ....... 14
2.2 Principalii furnizori și clienți .............................................................................. 15
2.3 Tendințele de dezvoltare ale Confecția S.C.M.................................................... 15
2.4 Obiectivele strategice .......................................................................................... 16
2.5 Cifra de afaceri și resursele umane ..................................................................... 17
2.6 Sistemul de valori și sistemul organizational...................................................... 18
2.7 Departamentul financiar – contabil ..................................................................... 20

CAPITOLUL III Analiza pe baza bilanțului financiar ........................................... 21


3.1 Întocmirea bilanțului financiar............................................................................ 21
3.1.1 Retratări și reclasări ai indicatorilor din bilanțul contabil ..................................... 22
3.1.2 Întocmirea și prezentarea bilanțului financiar ..................................................... 23
3.2 Analiza principalilor indicatori de echilibru financiar ........................................ 26
3.3 Analiza ratelor de lichiditate și solvabilitate calculate pe baza indicatorilor de
bilanț financiar la S.C.M Confecția ................................................................................ 30
3.4 Analiza principalelor rate de structură ale bilanțului la S.C.M Confecția.......... 34
3.5 Analiza principalelor rate de rotație calculate pe baza indicatorilor financiari ai
S.C.M Confecția ............................................................................................................. 42

CONCLUZII ................................................................................................................ 45

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 48
INTRODUCERE

Analiza financiară este activitatea de stabilire a stării întreprinderii, la momentul


realizării situațiilor financiare. Analiza echilibrului financiar este o sursă de informare
pentru managerul întreprinderii în vederea adoptării noilor decizii financiare.
Analiza finanсiară fоlоseşte instrumente şi miϳlоaсe sрeсifiсe рentru aрreсierea
situaţiei finanсiare a întreрrinderii рentru a adорta deсizii соerente de gestiune,
urmăreşte diagnоstiсarea situaţiei finanсiare рentru fundamentarea роlitiсii eсоnоmiсо-
finanсiare şi a strategiei întreрrinderii. Ϲu alte сuvinte, analiza finanсiară a întreрrinderii
este соnsiderată рrima fază a gestiunii finanсiare, fiind neсesară în studiul eсhilibrului
finanсiar, al rezultatelоr întreрrinderii, în evaluarea rentabilităţii şi risсurilоr, în studiul
fluxurilоr finanсiare, în studiul рrоieсtelоr de investiţii şi în elabоrarea рrоgnоzelоr.
Lucrarea „Analiza echilibrului pe baza bilanțului financiar la S.C.M Confecția”
este o tema de actualitate deoarce în prezent există foarte multe entități care nu știu cum
să își gestioneze resursele financiare și ajung în pragul falimentului. De aceea am facut
o sinteză în сare am ilustrat atât asрeсte teоretiсe ale analizei eсhilibrului finanсiar сât şi
asрeсte соnсrete, рraсtiсe având dreрt subieсt de analiză, Societatea Cooperatistă
Meșteșugărească de Gradul 1 Confecția. Abоrdarea aleasă este de a aссelera înțelegerea
рrосeselоr рremergătоare analizei finanсiare рreсum şi a рrосesului în sine, рe un
exemрlu соnсret.
În modul în care este concepută, lucrarea definește aspecte teoretice privind
analiza echilibrului pe baza bilanțului financiar a întreprnderii adica o analiză financiară
a întreprinderii explicând inteligibil care sunt relaţiile сare stau la baza aсestui
рrосes.Prezentarea generală a Societății Cooperative Meșteșugarești de Gradul 1
Confecția рrivind desсrierea aсtivităţii, оbieсtivele strategiсe, resursele umane,
strategiile de рiaţă, sistemul оrganizaţiоnal рreсum şi оrganizarea соmрartimentului
finanсiar-соntabil. Caluclul si interpretarea рrinсiрaliilor indiсatоri şi rate сare vizează
eсhilibrul finanсiar şi роziţia finanсiară a întreрrinderii relevă astfel analiza eсhilibrului
şi роziţiei finanсiare a Societății Cooperative Meșteșugarești de Gradul 1.
Societatea Cooperativa Meşteşugărească de Gradul 1 reprezintă o provocare
prin natura modului de organizare şi al activităţilor desfăşurate, aşa cum sunt ele
reflectate în situaţiile financiare. Acest fapt precum şi patrimoniul mare de care dispune
entitatea m-au determinat să o aleg pentru demersul ce urmează să-l realizez privitor la
această analiză.

1
Consider că tema aleasă fiind una de analiză economico-financiară reflectă
cunoştinţele acumulate precum şi capacitatea de sinteză de care trebuie să dea dovadă
orice specialist, cu atât mai mult cu cât analiza stă la baza luării deciziilor în cadrul
conducerii oricărei entităţi economice. Toate demersurile care se fac prin intermediul
activităţilor specific contabile au ca deziderat oferta de date pentru o analiză de calitate
care să poată oferi informaţii pertinente atât utilizatorilor interni cât şi externi agentului
economic.
În рrezenta luсrare am înсerсat să analizez şi evidenţiez сât mai сuрrinzătоr
maniera în сare întreрrinderea îşi desfăşоară aсtivitatea şi сare este rezultatul analizei
finanсiare din рunсt de vedere al îndatоrării, al sоlvabilităţii, al asigurări unei autоnоmii
finanсiare рe termen sсurt, al сaрaсităţii de a-şi aсhita оbligaţiile băneşti faţă de terţi.

2
CAPITOLUL I
BILANȚUL ÎN STANDARDELE INTENAȚIONALE ȘI ÎN
LEGISLAȚIA DIN ROMÂNIA

Situațiile financiare sunt tratate în mod diferit în IFRS-uri/IAS-uri și în


directivele europene.Astfel, IFRS-urile/IAS-urile abordează o formă minimă de
informații fară a mai aborda o formă standard pentru descrierea și prezentarea
elementelor situațiilor financiare.

1.1 PREZENTAREA BILANȚULUI CONFORM IAS 1


ȘI DIRECTIVEI A-VI-A

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 1 care face referire la Prezentarea


Situațiilor Financiare are drept obiectiv prescrierea bazei pentru prezentarea situațiilor
financiare generale, pentru a asigura compatibilitatea, atât cu situațiile financiare ale
întreprinderii pentru perioadele precedente cât și cu situațiile financiare ale altor
întreprinderi. Pentru a realiza acest obiectiv, acest Standard prevede considerente
generale pentru prezentarea situațiilor financiare, recomandări pentru structura acestora
și cerințe minime privind conținutul situațiilor financiare. Recunoașterea, evaluarea și
evidențierea tranzacțiilor și evenimentelor specifice sunt tratate în Standardele
Internaționale de Contabilitate. (Standardele Internaționale de Contabilitate )
Situațiile financiare reflectă poziția financiara a unei întreprinderi și a
tranzacțiilor efectuate de aceasta.Situațiile financiare generale oferă informații despre
poziția financiară a întreprinderii, performanța și fluxurile de numerar care sunt utile
pentru utilizatori în luarea deciziilor economice.Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile
financiare oferă informații despre: active, datorii, capitaluri proprii, venituri/cheltuieli și
fluxurile de numerar ale întreprinderii.
Un set complet al situațiilor financiare include urmatoarele component: bilanțul,
contul de profit și pierdere, o situație care reflectă fie toate modificările capitalurilor
proprii, fie modificarile capitalurilor proprii, altele decât acelea provenind din tranzacții
de capital cu proprietarii și distribuția către proprietari, situația fluxurilor de numerar,
politicile contabile și notele explicative. (Standardele Internaționale de Contabilitate )
În abordarea Standardului Internațional de Contabilitate IAS 1 conținutul
bilanțului trebuie să aibă un minim de informații, fără a prescrie formatul standard și

3
ordinea în care trebuie prezentate elementele în situațiile financiare anuale. (CECCAR,
2010)
Directiva a IV-a a Uniunii Europene a vizat cu precadere coordonarea
dispozițiilor naționale referitoare la structura și conținutul conturilor anuale și ale
raportului de gestiune, normele de evaluare a elementelor patrimoniale, cât și publicarea
acestor documente pentru societățile de capitaluri. (Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene)
Directiva a IV-a standardizează două scheme de bilanț :
Schema de bilanț orizontal (sub formă de cont sau secțiuni separate) acesta
având la bază structura activului bilanțier în funcție de criteriul lichidității crescătoare a
activelor patrimoniale, iar a pasivului bilanțier în ordinea exigibilității crescatoare a
pasivelor patrimoniale, punându-se accent pe corespondența între resurse (pasiv) și
utilizări (activ), ilustrând egalitatea: (Olaru Gabriela-Daniela, 2011)
ACTIV = PASIV sau ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII

Ordonarea posturilor bilanțiere se face, de regulă, în funcție de criteriul


1
„lichidității activului” respectiv „exigibilității pasivului”2 rdonarea posturilor de activ
se face în ordinea inversă a lichidității lor(de la cele mai puțin lichide,cum este cazul
activelor imobilizate, către cele mai lichide,cum este cazul disponibilităților bănești), iar
a posturilor de pasiv în ordinea inversă a exigibilității lor (de la cele mai puțin exigibile,
cum este cazul capitalurilor, către cele mai exigibile, cum este cazul datoriilor curente).
(Olaru Gabriela-Daniela, 2011)
Schema de bilanț vertical (sub formă de listă) pune accentul pe capitalurile
proprii, fiind axată pe ecuația generală de echilibru :
ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII

Prezentarea bilanțului sub formă de listă agreată în mod deosebit de țările anglo-
saxone, prezintă, față de forma bilaterală, anumite detalieri și anume :
□ Prezintă datoriile pe două categorii de exigibilitate, datorii ce trebuie platite într-
o perioadă de un an și datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an.
□ Pune în evidență anumiți indicatori precum, necesarul în fond de rulment și
capitalurile permanente, pe baza cărora întreprinderile pot proceda la calcule de

1
Lichiditatea activului – perioadă de timp în care un activ poate fi transformat în bani ;
2
Exigibilitatea pasivului – termenul de decontare a pasivului ;

4
analiză complete ce pot determina solvabilitatea, lichiditatea și rentabilitatea.
(Olaru Gabriela-Daniela, 2011)

Tocmai de aceea acest model de bilanț a fost și este considerat superior


modelului sub formă bilaterală, fiind deschis spre analiza financiară a entității.

1.2 ARMONIZAREA SISTEMULUI CONTABIL ROMÂNESC CU


STANDARDELE INTERNAȚIONALE DE CONTABILITATE

Așa cum prevede Legea Contabilității 82/1991 actualizată la data de 5 iunie


2015, contabilitatea în Articolul 2 Punctul 1 este definită ca o activitate specializată în
măsurarea, evaluarea, gestionarea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor.În acest scop,
contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea,
publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, persormanța
financiară și alte informații referitoare la activitatea desfașurată, atât pentru cerințele
interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii
financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori. (Legii contabilității
nr. 82/1991)
Sistemul de contabilitate propriu întreprinderii din țara noastră se bazează pe
principiile și regulile proprii normalizării contabilității.Cele șase principii contabile
fundamentale sunt:
1) Principiul prudenței potrivit căruia în evaluarea activelor și pasivelor,
cheltuielilor și veniturilor, trebuie să se țină cont de deprecierile activelor,
riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității
exercișiului curent sau anterior. O asemenea regulă impune ca activele și
veniturile să nu fie supraevaluate, iar pasivele și cheltuielile, subevaluate.
(Marian, 2013)
2) Principiul permanenței metodelor, care conduce la continuarea aplicării
regulilor și procedurilor privind evaluarea și înregistrarea activelor și
pasivelor, cheltuielilor și veniturilor, iar pe această bază se asigură
comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.Metodele diferite conduc
la rezultate diferite. (Marian, 2013)
3) Principiul continuității activității potrivit căruia se presupune că
întreprinderea își continuă în mod nomal funcționarea într-un viitor

5
previzibil, fără a intra în starea de lichidare sau de reducere sensililă a
activității. (Marian, 2013)
4) Principiul independenței exercițiului impune ca fiecare exercițiu să i se
atribuie numai acele cheltuieli și venituri care se corelează ca efort și efect
cu rezultatul obținut.Cheltuielile și veniturile se înregistrază pe măsura
producerii operațiilor economice și financiare care le angajează, iar pentru
delimitarea lor în timp între exercițiile financiare se ulilizează structurile de
regularizare (cheltuielile înregistrate în avans, venituri înregistrate în avans,
cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții financiare). (Marian, 2013)
5) Principiul intangibilității bilanțului de deschidere a unui exercișiu, care
trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a exercițiului precedent.
(Marian, 2013)
6) Principiul necompensării, potrivit căruia nu este admisă compensarea între
posturile de activ și pasiv ale bilanțului, precum și între cheltuielile și
veniturile din conturile rezultate. (Marian, 2013)
Toate principiile prezentate anterior sunt subordonate obiectivului fundamental
al contabilității și anume bilantului contabil, ca document oficial de gestiune al
întreprinderii, care trebuie sa dea o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, a
situației financiare și a rezultatelor obținute.
Sistemul de contabilitate aplicat în România este dualist.El se bazează pe
concepția organizării contabilității pe două secțiuni intercorelate :contabilitatea
financiară sau generală, denumită și externă și contabilitatea de gestiune sau anlitică,
denumită și managerială.
Contabilitatea financiară are ca obiect circuitul patrimonial al întreprinderii luat
în totalitatea sa ca entitate gestionară. Scopul său este acela de a determina periodic, de
regulă, la închiderea exercițiului financiar, situația patrimoniului prin prisma ecuației :
ACTIV = CAPITAL PROPRIU (SN) + DATORII , precum și rezultatul global al
exercițiului bazat pe gruparea veniturilor și cheltuielilor în funcție de natura lor. Ea
asigură și gestionează informațiile necesare completării bilanțului, contului de profit și
pierdere și anezelor la bilanț. (Olaru Gabriela-Daniela, 2011)
Contabilitatea de gestiune are ca obiectiv de evidența, calculul, analiza și
controlul costurilor și rezultatelor analitice prin prisma componentelor actitățiilor
consumatoare de resurse și producătoare de rezultate (activitatea de producție,

6
activitatea de desfacere, activitatea de administrație generală), pe feluri de produse,
lucrări și servicii și de subdiviziuni organizatorice interne, component ale întreprinderii.
Modul de organizare al contabilității de gestiune este la latitudinea fiecărei
unități pe lângă conturile de cheltuieli pe destinații și de calculație a consturilor, pot fi
utilizate, conturi de venituri și analitice corespunzatoare, în funcție de opțiunea fiecărei
unități patrimoniale.
Procesul de extindere la Uniunea Europeană, mondializarea economiilor,
gruparea societățiilor, creșterea capitalizării bursiere, dezvoltarea piețelor financiare,
apariția de noi instrumente financiare, toate aceste constituie cauze care conduc la
necesitatea armonizării contabile internaționale.
Armonizarea contabilă internațională este un proces prin care normele sau
regulile aplicate la un ansamblu de țări sunt perfecționate pentru a deveni compatibile
țării care urmează a le adopta. Spre deosebire de aceasta, normalizare contabilă
presupune uniformizarea completă a regulilor.
Normalizarea contabilă se comportă la nivel internațional prin elaborarea de
reguli sau de norme aplicabile, în totalitate ori parșial, la un ansamblu de țări, la un
ansamblu de specialiști ai profesiei contabile.
Pe plan modial, în prezent se aplică două seturi de standarde, alături de practicile
contabile specifice economiilor fiecărei țări în parte:
□ International Accounting Standards (IAS) ce se aplică în țările continental
europene, precum și în țările care la un momant dat au fost sub sfera de influență
a Franței. România se află sub influența IAS. (Prof.univ.dr. Marian Săcărin, p.
16)
□ General Accepted Accounting Principles (GAAP) ce se aplică în țările de
orientare anglo-saxonă (Marea Britanie, SUA, Noua Zeelandă, Australia etc.).
(Prof.univ.dr. Marian Săcărin, p. 16)

IFRS va impune un nou limbaj, modificările aduse fiind semnificative. Un


exemplu de modificare în acest sens este rezultatul contabil care era considerat
principalul indicator de măsurare a performnței financiare a unei entități economice, iar
acum conform IFRS este înlocuit de un alt indicator, rezultatul global3.

3
Rezultatul global al exerciţiului = Rezultatul net din contul de profit şi pierdere +/- Ajustările
pentru menţinerea capitalului +/- Alte variaţii ale capitalului propriu nerecunoscute în rezultatul
exerciţiului.

7
Trecerea la Standardele Internaționale de Raportare Financiară reprezintă
adoptarea unui limbaj comun de către societățiile transfrontaliere și companiile
multinaționale, iar acest proces aduce o nouă perspectivă asupra raportării
financiare,acesta devenind mai transparente, coerente, compatibile și complete,
contribuind la luarea unor decizii economice solide și la creșterea lichidității
companiilor ce aplică IFRS. (Rodica Zaharia)
Esențial este faptul că în țara nostră, contabilitatea a ținut pasul cu cerințele mai
recente de globalizare a economiilor naționale, aflandu-se astăzi în plin proces de
armonizare și convergență a sistemului său contabil cu referințialul contabil european și
internațional.

1.3 INDICATORI DE ANALIZĂ FINANCIARĂ PE BAZA


BILANȚULUI FINANCIAR

Bilanțul financiar este un suport al analizei financiare tradiționale care are ca


finalitate descrierea patrimonilui în vederea unei evaluări care poate interesa atât
propietarii, cât și creditorii.Acesta are ca finalitate descrierea patrimoniului
4
întreprinderii și are meritul de a pune în evidență riscul de insolvabilitate al
întreprinderii. (Finanțe seminar 2+3)
În bilanțul financiar posturile sunt ordonate în funcție de lichiditate (posturile de
activ), respectiv de exigibilitate (posturile de pasiv).Obținerea bilanțului financiare
impune efectuarea unor corelații ale activelor și pasivelor pe baza informațiilor din
anexe prin regruparea posturilor dupa vechime (mai mari sau mai mici de 1 an).
În cadrul bilanțului financiar:
□ Activele sunt așezate în ordinea crescatoare a lichidității (însușirea activelor de
a se transforma în bani). Cele mai lichide elemente sunt chiar disponibilitățile
bănești iar cele mai puțin lichide sunt imobilizările. (Finanțe seminar 2+3)
□ Pasivele sunt așezate în ordinea crescatoare a exigibilității (însusirea datoriilor
de a ajunge la scadență, de a fi rambursate furnizorilor de capitaluri). Cele mai
exigibile pasive sunt creditele de trezorerie iar cele mai puțin exigibile sunt
capitalurile proprii care nu trebuie rambursate niciodata, excepție facând situația
în care firma intra în procedura de faliment. (Finanțe seminar 2+3)

4
Patrimoniul întreprinderii reprezintă totalitatea bunurilor mobile și imobile (inclusiv terenuri), evaluate
în expresie banească, disponibilitațile banești, titlurile de valoare, drepturile și obligațiile banești izvorâte
din relațiile cu terții.

8
În analiza financiară activul și pasivul sunt structurate în ordine inversă, în
funcție de gradul de lichiditate și, respectiv exigibilitate.Prioritară în acestă prdonare
este perioada în care activele respective se vor transforma în lichidități.Astfel, o creanță
cu termen de încasare mai mare de 1 an va fi asimilată unei imobilizări.
Schematic, bilanţul financiar se prezintă astfel:
Tabel 1.1 Bilanţul financiar

Activ = Necesar Pasiv =Resurse

Necesar permanent Capitaluri permanente


Activ imobilizat net>1 an 1.Capitaluri proprii
Activ circulant net >1 an 2.Datorii cu scadenţe>1 an
3. Provizioane cu scadenţă > 1 an

Necesar temporar Resurse temporare


1.Activ circulant net<1 an 1.Datorii cu scadenţe<1 an
2.Imobilizări financiare <1 an 2.Credite bancare curente
3. Disponibilităţi(Trezorerie activă) (Trezorerie pasivă)
4. Cheltuieli în avans 3.Venituri în avans

Total activ Total pasiv

Resurse Internet : (Bîrsan, 2014)[accesat: 26.03.2016]

Cele două părți ale bilanțului financiar, cuprizand elemente de activ în strânga
corespondență cu cele de pasiv, reflectă echilibrul financiar pe termen lung și echilibrul
financiar pe termen scurt.

1.3.1 ANALIZA PRINCIPALELOR RATE DE STRUCTURĂ ALE


BILANȚULUI
Analiza ratelor de structură patrimonială își doreste utilitatea și eficacitatea în
special în cazul analizelor comparative în timp și spațiu.
Rata activelor imobilizate (Rai) – calculată ca raport între activele imobilizate și
totalul activului și care reprezintă ponderea elementelor patrimoniale ce servesc
întreprinderea permanent. (Buse, 2013, p. 95)

Rai = * 100

Rata activelor circulante (Rac) – reflectă importanța relativă a activelor ușor de


transformat în bani, fiind o măsură a flexibilitații financiare a firmei. (Iacovoiu, 2015, p.
235)

9
Rac = * 100

Rata stocurilor (Rs) – care explimă mărimea stocurilor în totalul activelor


întreprinderii, acesta fiind în funcție de natura activității. (Buse, 2013, p. 96)

Rs = * 100

Rata creanțelor (Rc) – reflectă importanța creanțelor întreprinderii în activul


total al întreprinderii. (Buse, 2013, p. 96)
ț
Rc = * 100

Rata disponibilităților (Rd) – reflectă ponderea disponibilităților în total activ,


fiind o măsură a lichidității interne a firmei. (Iacovoiu, 2015, p. 235)
1 ăț
Rd = * 100

Ratele de structură ale pasivului permit evidențierea unor aspecte privind


stabilitatea și autonomia financiara. (Galiceanu M., 2012)
Rata stabilității financiare (RSF) – care exprimă contribuția surselor aflate la
dispoziția întreprinderii pe o perioadă mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor
economice ale întreprinderii. (Năstase, 2011)

RSF = * 100

Rata autonomiei financiare globale (RAFG) – reflectă contribuția surselor


proprii la finanțarea mijloacelor economice ale întreprinderii. (Năstase, 2011)

RAFG = * 100

Rata datoriilor totale (RDT) – reflectă ponderea resurselor externe în totalul


surselor de finanțare ale întreprinderii. (Năstase, 2011)
1
RDT = * 100

1.3.2 CALCULUL FONDULUI DE RULEMNT, NECESARULUI DE


FOND DE RULMENT ȘI TREZORERIEI NETE
Principalii indicatori utilizați în analiza echilibrului financiar sunt fondul de
rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă calculați pe baza bilanțului
financiar, respectiv bilanțului funcțional.
Fondul de rulment (FR) se poate calcula prin urmatoarele metode :

10
a) Utilizând partea superioara a bilanțului financiar, caz în care reflectă excedentul
sau deficitul capitalului permanent față de activele imobilizate potrivit formulei :
(Iacovoiu, 2015, p. 253)
FR = Kpr – Ai = (Kpo + Dtl) – Ai
b) Utilizând partea inferioară a bilanțului financiar reprezintă o marjă de siguranță
a unității dată de decalajul existent între termenul mediu de transformare a
activelor circulante în lichidități și durata medie în care datoriile pe termen scurt
devin exigibile, astfel : (Iacovoiu, 2015, p. 253)
FR = Ac – Dts

Utilizând partea superioara a bilanțului financiar rezultă urmatoarele interpretări :

FR > 0 , excedentul de capitaluri permanente finanțează o parte din activele circulante,


se realizează echilibrul financiar pe termen lung.

FR = 0 , echilibrul între capitalurile permanente și activele imobilizate.

FR > 0 , deficit de resurse permanente, nevoile permanente se finanțează din resurse


temporare, dezechilibru financiar. (Iacovoiu, 2015, p. 253)

Utilizând partea inferioară a bilanțului financiar rezultă urmatoarele interpretări :

FR > 0 , activele circulante transformabile în lichidități sunt suficiente pentru a acoperii


datoriile pe termen scurt și există lichidități excedentare.

FR = 0 , activele circulante transformabile în lichidități acoperă datoriile pe termen


scurt.

FR > 0 , activele circulante transformabile în lichidități nu sunt suficiente pentru a


acoperii datoriile pe termen scurt, deficit de resurse. (Iacovoiu, 2015, p. 253)

Nevoia de fond de rulment (NFR) evidențiează acea parte a nevoilor temporare


(NT) care sunt finanțate din resursele pe termen scurt (RT) potrivit formulei :
NFR = NT – RT

Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0) atunci există nevoi
temporare care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt, situație nefavorabilă
firmei dacă se datorează decalajului între lichiditatea stocurilor și creanțelor (termenele

11
de încasare) și exigibilitatea datoriilor de exploatare (termenele de plată). (Iacovoiu,
2015, p. 254)
Dacă nevoia de fond de rulment este negativă (NFR < 0) atunci există un surplus
de resurse temporare care finanțează fondul de rulment (nevoi permanente) și trezoreria,
situație favorabilă firmei dacă este o consecință a urgentării încasărilor și încetării
plăților. (Iacovoiu, 2015, p. 254)
Trezoreria netă (TN) exprimă corelația dintre fondul de rulment și nevoia de
fond de rulment potrivit relației : TN = FR – NFR
În funcție de valorile FR și NFR, în practică, se pot întalni urmatoarele situații :

1) FR > NFR => TN > 0 , există excedent monetar care se regăsește sub forma
disponibilitățiilor bănești, echilibru financiar, autonomie financiară pe
termen scurt.
2) FR < NFR => TN < 0 , deficit monetar care trebuie acoperit prin
apelarea la credite de trezorerie, dezechilibru financiar, dependent
financiară de resurse externe. (Iacovoiu, 2015, pg. 254-255)

1.3.3 CALCULUL INDICATORIILOR DE LICHIDITATE ȘI


SOLVABILITATE
Lichiditatea generală reflectă capacitatea întreprinderii de a transforma rapid
activele circulante în bani pentru a face față obligațiilor financiare exigibile pe termen
scurt.Se recomandă ca indicatorul de lichiditate generală sa fie mai mare decât 1.
(Bîrsan, 2014, p. 86)

Lichiditatea generala =
1

Lichiditatea redusă reprezintă masura în care pot fi acoperite datoriile curente


din activele curente lichide sau rapid lichide.Valoarea trebuie sa fie supraunitară.
(Bîrsan, 2014, p. 86)

Lichiditatea redusă =
1

Lichiditatea imediată reprezintă masura în care pot fi acoperite datoriile toatale


exigibile din lichidități și depozite la vedere.Valoarea trebuie sa fie supraunitară.
(Bîrsan, 2014, p. 86)
1 ăț ț
Lichiditatea imediată =
1

12
Solvabilitatea generală indică posibilitatea acoperirii datoriilor totale cu
active.Indicatorul trebuie sa fie supraunitar cât mai aproape de 2. (Bîrsan, 2014, p. 86)

Solvabilitatea generală =
1

1.3.4 CALCULUL PRINCIPALELOR RATE DE ROTAȚIE CARE


CONTRIBUIE LA REFLECTAREA ECHILIBRULUI BILANȚIER
Scopul de bază al indicatorilor de activitate este cel de a stabili viteza cu care un
anumit element bilanțier parcurge circuitul bani-produs-bani. Acești indicatori
furnizează informații cu privire la viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie
ale întreprinderii, precum și la capacitatea întreprinderii de a controla capitalul și
activitatea comercială de bază.
Cei mai utilizați indicatori de activitate sunt :
Viteza de rotație a activelor imobilizate prin cifra de afaceri evaluează
eficacitatea managementului agentului economic în ceea ce privește utilizarea acestor
elemente patrimoniale în vederea obținerii de venituri. (Năstase, 2011, p. 22)

Viteza de rotație a activelor imobilizate =

Viteza de rotație a activelor totale este un indicator ce reflectă eficiența utilizării


activelor aflate în patrimoniul unui agent economic. (Năstase, 2011, p. 22)

Viteza de rotație a activelor totale =

Viteza de rotație a activelor circulante este un indicator ce reflectă numarul de


rotații ale stocului mediu de active circulante ce au loc pentru realizarea volumului
desfacerilor. (Năstase, 2011, p. 11)

Viteza de rotație a activelor totale =

Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate
stadiile activității până se reintroduc sub formă bănească inițială. (Năstase, 2011, p. 22)

Viteza de rotație a stocurilor = * 365

Elementele de activ și de datorie se preiau din bilanț, la nivelul mărimii medii a


soldurilor, iar cifra de afaceri și componentele valorice ale acesteia se preiau din contul
de profit și pierdere.

13
CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETĂȚII COOPERATIVE
MEȘTEȘUGAREȘTI DE GRADUL 1 CONFECȚIA

„CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească”, este rezultată prin


modificarea denumirii, formei de organizare și statutului, conform art. 117(1) din Legea
nr. 1/2005, societății cooperative pe acțiuni CONFECȚIA PLOIESTI S.C.A – a cărei
succesoare de drept este, preluând drepturile și obligațiile acesteia.
Sediul “CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească” este în Municipiul
Ploiești, B.dul Republicii nr. 143, bloc 31 B1 – 31 B2 , Județul Prahova.

2.1 DESCRIEREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII COOPERATIVE


MEȘTEȘUGAREȘTI DE GRADUL 1

„CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească” de gradul 1 , este o


asociație autonomă, cu un caracter economic și social, constituită pe baza
consimțământului exprimat în mod liber de persoanele fizice nominalizate la prezentul
act constitutiv care se asociează, devenind membrii cooperatori și care desfășoară în
comun activități premise de lege pentru realizarea de venituri și profit , precum și în
scopul promovării intereselor lor economice , sociale și culturale ,fiind deținută în
comun și controlată democratic de către aceștia , în conformitate cu principiile
cooperatiste.
„CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească” are un număr variabil de
membrii cooperatori și capital social variabil.
Ea este constituită și poate funcționa cu un numar minim de 100 membri
coopertori și cu un capital social minim de 170.000 lei RON.
Societatea cooperativă are ca obiect principal de activitate conform codului
CAEN 1413 - Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) .
„CONFECȚIA societate cooperativa meșteșugărească” deține urmatoarele
domenii de activitate : solat și plisat , confecții la comanda pentru dama , bărbați și copii
, confecții serie dame și copii , spălătorie și curățătorie chimică pentru haine , uniforme
, salopete , etc.

14
2.2 PRINCIPALII FURNIZORI ȘI CLIENȚI
Tabel 2.1 Principalii furnizori ai Confecția S.C.M. de la care a achiziționat în 2015

Nr. Total
Denumire furnizor Achiziții
crt Achizitii (lei)
1 MURATTI FASHION Ace , ață și tălpi mașini de calcat 2.146,34
2 REFIL S.A Ață 621,10
3 BUSINESS TEXTIN MEDIA S.R.L Reclamă în revistă de specialitate 937,42
4 ELECTRICA FURNIZARE S.A Energie electrică 22.115,88
5 TROMET S.C.A Energie electrică 10.671,81
6 ASOCIAȚIA HELP YOU Forță de muncă 1.014,29
7 GREAT PROTECTION Forță de muncă 12.220,15
8 BGS DIVIZIA DE SECURITATE Pază 3.753,20
9 OMV PETROM MARKETING S.R.L Carburant 1.300,86
10 HALE ȘI PIEȚE S.A Chirie teren 2.764,54
11 MIGATRONIC S.R.L Programe informatice 4.813,00
TOTAL 62.358,59
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Tabel 2.2 Principalii clienți cu care a colaborat Confecția S.C.M. în 2015

Nr. crt Denumire client Produse vandute Total Vânzare (lei)


1 AFFINITY IMPEX Solat , plisat 71.880,93
2 ALISON HAYES S.R.L Solat , plisat 351,96
3 ALL CIO INVEST Solat , plisat 2.376,00
4 INDUSTRY TRANSILVAN S.R.L Solat , plisat 6.439,63
5 KINECT INDUSTRIES Solat , plisat 7.898,61
6 MANIFATTURE DEL NORD Solat , plisat 2.924,58
7 MAXCONF S.R.L Solat , plisat 12.342,46
8 MLH CREATION FACTORY Rochii 26.691,28
9 RO-DESIGN Solat , plisat 4.054,94
10 SEWING STITCH S.R.L Solat , plisat 1.660,80
11 TÎRNAVA S.A Solat , plisat 8.707,78
TOTAL 145.328,97
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

2.3 TENDINȚELE DE DEZVOLTARE ALE CONFECȚIA S.C.M.

Tendințele existente ale activității desfășurate în cadrul Confecția S.C.M. sunt


de creștere a calității și cantității produselor și serviciilor oferite diverșilor clienți ,
folosirea unui personal calificat desfășurării activitățiilor în toate domeniile de
activitate.
În orientarea catre clienți se încearcă anticiparea dorințelor acestora , reacționand
cu promtitudine la cerințele și nevoile exprimate iar nu în ultimul rând se dorește a se
oferii o calitate superioară produselor și serviciilor prestate.

15
În cadrul Confecția S.C.M se dorește promovarea printr-o politică publicitară
acerbă, creșterea popularității prin implicarea în sponsorizări , apariția produselor în
reviste de specialitate dar și înlocuirea utilajelor deteliorate cu unele moderne,
performante în vederea creșteri eficienței , profitabilității , etc.

2.4 OBIECTIVELE STRATEGICE

Misiunea Confecția S.C.M este de a produce şi comercializa produse


profitabile pe piaţa internă şi externă, în scopul permanentei îmbunataţiri a pecepţiei pe
care clientii, angajatii şi asociatii o vor acumula despre calitatea activitaţii noastre.
În acest scop fiecare compartiment al firmei trebuie să obţina rezultate
superioare în comparaţie cu principalii concurenţi. Ne vom dezvolta în principal prin
inovarea şi perfecţionarea de noi produse, servicii lucrând pe bază de contracte,
succesul depinde în cea mai mare măsură de felul în care vom satisface cerintele pieţei.
Acesta presupune o colaborare deplină cu clienţii noştri care depaşind întelegerea şi
satisfacerea necesităţilor lor, vor încearca să le anticipeze. Noi suntem deplin constienţi
că succesul este direct proporţional cu calitatea salariaţilor noştri şi cu grija pe care o
manifestăm faţă de aceştia. Pentru a-i depaşi pe concurenţii noştri, este absolut necesar
să luptam permanent pentru pefecţionare.
Trebuie să ne asumăm riscul de a descoperi soluţii originale şi îndrăznete pentru
rezolvarea cât mai multor probleme complexe, introducând pe pieţele pe care concurăm
produse mai avantajoase comparativ cu cele ale concurenţilor
Obiectivele stabilite de Confecția S.C.M sunt :

1) Să își asigure o poziție competitivă pe piață ;


2) Să își diversifice portofoliul de clienți ;
3) Să fie percepută ca un colaborator valoros și de încredere în relațiile cu
partenerii în care își desfășoara activitatea ;
4) Să încheie parteneriate cu furnizori renumiți pentru a își satisface clienții ;
Оbieсtivele рe сare aсeastă societate cooperativă a рlanifiсat să le îndeрlineasсă
sunt: dezvоltarea рieţei în сare îşi desfasоară aсtivitatea şi сhiar о extindere geоgrafiсă
(vizând aсорerirea unei suрrafeţe сât mai mari din România) сe imрliсă şi о extindere
сantitativă a рrоduсţiei imрliсit о sроrire a numărului de angaϳări, о diversifiсare a
рrоduselоr, a рune în valоare сaрitalul uman рrin inventivitatea şi сreativitatea.

16
Alt obiectiv constă în folosirea eficientă a resurselor fizice și financiare.
Folosirea personalului calificat în domeniul în care firma își desfășoară activitatea nu
trebuie suprasolicitat pentru a nu diminua randamentul activității, dar care totodată să nu
conducă la utilizarea unui excedent de angajați calificați care ar atrage dupa sine o
pierdere inutilă de resurse financiare.
Un alt оbieсtiv este aсela de îndeрlinirea a resроnsabilităţilоr рubliсe рrin a-şi
оnоra tоtalitatea соntraсtelоr semnate, рrin рlata la timр la bugetele de stat a dărilоr,
соntribuţiilоr şi a taxelоr, etс.

2.5 CIFRA DE AFACERI ȘI RESURSELE UMANE

În ultimi 3 ani Confecția S.C.M a оbţinut о сifra de afaсeri de рeste 2 miliоane


lei сeea сe сaraсterizează sосietatea сa fiind una сare sta bine la сaрitоlul рrоduсţie,
investiţii рrоfitabile, соmerсializare/distibuţie рrоduse în raроrt сu соmрetitоrii săi de
рiaţă.
Tabel 2.3 Evoluția cifrei de afaceri în ultimii 3 ani la Confecția S.C.M

An bilanț Cifra de afaceri


2015 2 581 972
2014 3 206 168
2013 2 823 095
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Νumărul рersоanelоr angaϳate în aсeastă societate cooperativă este fluсtuant de


la un an la altul in funсtie de numarul de соmenzi si de starea eсоnоmiсa a рietei ,
aсtualmente firma aϳunge la 74 de рersоane angaϳate. Angaϳaţiilоr li se resрeсtă tоate
dreрturile рrevăzute în Ϲоdul Μunсii şi le sunt рlatite la zi соntribuţiile sосiale сătre
Bugetul asigurărilоr sосiale de stat, Bugetul asigurărilоr рentru sоmaϳ şi Fоndul naţiоnal
рentru asigurări sосiale de sănătate. Ρentru сă este о societate cooperativă resрeсtabilă
sunt рreţuiţi nu dоar сlienţii сi mai ales angaϳaţii сare sunt “emblema” firmei, сei fără de
сare firma nu ar рutea оbține niсi un fel de рerfоrmanţe (materiale şi sосiale)
Tabel 2.4 Evoluția numărului de angajați în ultimii 3 ani la Confecția S.C.M

An bilanț Angajați (număr mediu)


2015 74
2014 87
2013 90
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

17
Societatea cooperativă poate utiliza membrii cooperatori cu program de lucru
parțial, atunci când situația o impune, respectiv când munca prestată nu însumeaza un
volum egal cu cel stabilit pentru o normă întreagă sau membrul cooperator este o
persoană cu dezabilități.
Membrii cooperatori se încadrează în funcții și meserii conform reglementărilor
în vigoare, iar plata lor se face după cantitatea și calitatea muncii, în raport cu
rezultatele economice obtinute de fiecare cooperator, potrivit sistemului de salarizare al
societății cooperative.În societatea cooperativă câțigul prin munca efectiv prestată este
nelimitat.

2.6 SISTEMUL DE VALORI ȘI SISTEMUL ORGANIZATIONAL

Sistemul de valori al firmei este alcatuit din totalitate valorilor exprimând în


general imaginea favorabilă a firmei prin care aceasta se remarcă. (Galiceanu M., 2012,
p. 56) (Berceanu. D., 2014)
Valоrile firmei sunt alсatuite din următоarele elementele definitоrii сe соnstau
în:
1) resрeсtarea сlienţilоr ;
2) imрliсarea în afaсeri atât соnduсătоrilоr сât şi a рersоnalui, сlienţilоr şi
furnizоrilоr ;
3) infоrmarea - оriсe angaϳat are aссes la tоate infоrmaţiile de сare are nevоie
рentru desfăsurarea aсtivităţii ;
4) рrоgresele angaϳaţiilоr si tоtоdată a firmei - nu există eseсuri sau suссese сi
dоar exрerienţe de învăţare ;
5) оferirea unоr serviсii de сalitate сlinţilоr ;
6) înсrederea reсiрrосă între соlabоratоrii, соmuniсarea сare trebuie sa fie
mereu desсhisă, sinсeră сare să duсă la finalitatea dоrită ;
7) asumarea tututоr resроnsabilităţilоr рentru соnseсinţele рrорriilоr deсizii;
8) соmроrtament etiс.
Sistemul оrganizatоriс
Νivelul ierarhiс reрrezintă о altă соmроnentă a struсturii оrganizatоriсe şi este
alсătuit din tоtalitatea subdiviziunilоr оrganizatоriсe situate рe linii оrizоntale, la
aсeeaşi distanţă faţă de managementul suрeriоr al оrganizaţiei; nivelul ierarhiс -

18
reрrezintă tоtalitatea соmрartimentelоr de munсă din сadrul firmei. (Berceanu. D.,
2014, p. 241)
Numărul nivelurilor ierarhice are о imроrtanţă deоsebită рentru buna desfăşurare
a aсtivităţii manageriale. Astfel, о diminuare a numărului de niveluri ierarhiсe are сa
efeсt simрlifiсarea şi miсşоrarea сirсuitelоr infоrmaţiоnale, сreşterea орerativităţii
aсtivităţilоr, diminuarea роsibilităţilоr de defоrmare a infоrmaţiilоr.
Faсtоrii рrinсiрali сare influenţează numărul de niveluri ierarhiсe ale unei
оrganizaţii sunt:

1) dimensiunea оrganizaţiei, a entităţilоr sale;


2) соmрlexitatea aсtivităţilоr aсesteia;
3) соmрetenţa соnduсătоrilоr săi;
Ρоnderea ierarhiсã (sau nоrma de соnduсere) reрrezintã numãrul de рersоane
aflate în direсta subоrdine a unui соnduсãtоr. (Manoela Popescu, 2008)
Ea соnstituie о mоdalitate de оrdоnare a роsturilоr şi funсţiilоr în сadrul
соmрartimentelоr оrganizaţiei. Dimensiunile роnderii ierarhiсe sunt influenţate în
sрeсial de:
1) tiрul aсtivităţilоr desfăşurate;
2) nivelul de рregătire şi exрerienţă рrоfesiоnală a titularilоr de роst;
3) gradul de mоtivare a рersоnalului;
4) соmрetenţa рrоfesiоnală a соnduсătоrului;
5) numărul nivelurilоr ierarhiсe (сu сât numărul nivelurilоr ierarhiсe сreşte, сu
atât роnderea ierarhiсă sсade şi invers).
Ρоnderea ierarhiсă înregistrează valоri variabile, рe vertiсala struсturii
оrganizatоriсe сresсând сătre nivelurile inferiоare, iar рe оrizоntală, amрlifiсându-se рe
măsura treсerii de la соmрartimentele funсţiоnale la сele орeraţiоnale.
Asigurarea unei роnderi ierarhiсe орtime reрrezintă unul dintre dezideratele
imроrtante ale unui management рerfоrmant, deоareсe о suрradimensiоnare generează
difiсultăţi în сооrdоnarea şi соntrоlul aсtivităţilоr, în timр сe о subdimensiоnare
соnduсe la un număr mare şi neϳustifiсat de роsturi, şi, în final, la о сreştere a соstului
struсturii оrganizatоriсe.
Тiрul de рiramidă este сel aрlatizat iar сa avantaϳe se regăsesс: соmuniсaţiile
direсte si adорtarea deсiziilоr fоarte aрrоaрe de lосul de imрlementare, deasemenea

19
salariaţii sunt mai mоtivaţi, соsturile сu managementul sunt sсazute, infоrmaţia este сât
mai veridiсă.
Funсţiile de соnduсere сuрrind sarсini şi atribuţii de сооrdоnare a aсtivităţii
рersоanelоr subоrdоnate. Ϲei сe deţin astfel de funсţii au un grad mai mare de
resроnsabilitate şi autоritate.
Тiрul de management рraсtiсat de Confecția S.C.M este сel орerativ рentru сă
utilizează рeriоade sсurte de timр (lună, deсadă, săрtămână, zi, sсhimb) ţine seama de
сerinţele de detaliu ale рrосeselоr de exeсuţie şi de management.
Ρrin aсest tiр de management орerativ, оbieсtivele generale şi derivate sunt
detaliate în оbieсtive sрeсifiсe şi оbieсtive individuale Μanagementul орerativ, în raроrt
сu managementul antiсiрativ, este un management subоrdоnat (соndus).

2.7 DEPARTAMENTUL FINANCIAR – CONTABIL

Deрartamentul finaсiar-соntabil al sосietăţii Confecția S.C.M este оrganizat


соnfоrm рrevederilоr artiсоlului 11 din Legea Ϲоntabilităţii nr. 82/1991 mоdifiсată şi
reрubliсată.
Deрartamentul finanсiar-соntabil: elabоrează şi fundamentează indiсatоrii
finanсiari ai sосietăţii, refleсtaţi de bugetul de venituri şi сheltuieli, asigură оrganizarea
şi funсţiоnarea nоrmală a соntabilităţii рatrimоniale, asigură resрeсtarea integrităţii
рatrimоniului sосietăţii şi ia măsuri рentru întregirea lui, întосmeşte dосumentele de
salarizare a рersоnalului (fluturaşii de salarii) şi întосmeşte ϳurnalele соnturilоr.
Оrganizarea deрartamentului finanсiar-соntabil este realizată în aşa fel înсât să
aсорere nevоile întregului gruр. Direсtоrul Eсоnоmiс este subоrdоnat Direсtоrului
General şi are în subоrdinea aсtivităţile Deрartamentului Finanсiar - Ϲоntabil.
Direсtоrul eсоnоmiс este resроnsabil de оrganizarea şi îndrumarea aсţiunii de întосmire
a dărilоr de seamă statistiсe în dоmeniul finanсiar-соntabil, a bilanţului соntabil, a
balanţei de verifiсare şi a altоr situaţii infоrmaţiоnale sрeсifiсe.
Deрartamentul disрune de serviсiile a dоi соntabili сооrdоnaţi de direсtоrul
eсоnоmiс.
Deрartamentul finanсiar-соntabil intră în relaţie direсtă сu tоate deрartamentele
sосietăţii, relaţia fiind de соlabоrare сu aсestea şi subоrdоnare сu deрartamentul de
соnduсere.

20
CAPITOLUL III
ANALIZA PE BAZA BILANȚULUI FINANCIAR

Analiza bilanțului financiar își propune identificarea stării de echilibru la nivelul


firmei. Se încearca scoaterea în evidență a raportului dintre activele și pasivele pe
termen lung și scurt. În calculul indicatorilor se va tine cont de gradul de lichiditate al
elementelor de activ și de gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv.

3.1 ÎNTOCMIREA BILANȚULUI FINANCIAR

Transformarea bilanţului contabil în bilanţ financiar are drept scop a pune în


evidenţă creanţele şi datoriile într-un mod în care să ofere informaţii cât mai clare atât
creditorilor cât şi datornicilor şi să permită calculul indicatorilor care să reflecte riscurile
la care se supune activitatea firmei şi sunt strict ataşate caracteristicilor obligaţiilor
firmei în raport cu terţii.
Principiile specifice care stau la baza elaborarii bilanțului financiar vizează
primatul opticii evaluării economice a elementelor financiare și înscrierea în bilanț a
tuturor activelor și resurselor de care dispune societatea pentru desfășurarea activității,
indiferent de regimul juridic al deținerii activelor, precum și importanța respectării
criteriilor de lichiditate și exigibilitate.
Conform acestor principii activele sunt grupate în funcție de lichiditate :

1) Active imobilizate (utilizări permanente) care cuprind toate imobilizările cu


lichiditate mai mare decât un an;
2) Activele circulante (utilizări temporare) care cuprind toate imobilizările cu
lichiditate mai mică decât un an;
Conform acestor principia pasivele sunt grupate în funcție de exigibilitate :

1) Datorii (resurse temporare) ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un


an ;
2) Datorii (resurse permanente) ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de
un an ;
Obiectivul analizei bilanţului financiar este de a oferi informaţii cât mai
complete şi pertinente utilizatorilor externi printre care cei mai importanţi sunt
creditorii.

21
Importanţa bilanţului financiar în analiza financiară decurge din faptul că el
serveşte la determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de
rulment, care permite întreprinderii să facă faţă riscurilor pe termen scurt, garantând
solvabilitatea acesteia.
Obţinerea bilanţului financiar implică efectuarea unor corecţii ale activului şi
pasivului pe baza informaţiilor din anexă, prin respecarea unor principii de evaluare şi
regrupare a posturilor după criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

3.1.1 RETRATĂRI ȘI RECLASĂRI AI INDICATORILOR DIN


BILANȚUL CONTABIL
Prin reclasarea și retratarea elementelor bilanțiere se urmărește stabilirea
structurii reale a activelor (pe baza careia întreprinderea a obținut o anumită
performanță) și pasivelor (structura financiară care a susținut întregul proces). (TIPURI
DE BILANȚ CONTABIL UTILIZATE ÎN ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ)
Singurul post bilanțier care a suferit o retratrare este cel aferent imobilizărilor
corporale la care s-a reintegrat valoarea amortizării acumulate ajungandu-se la
prezentarea în activul bilanțier a valorii brute a imobilizărilor corporale.Totodată s-a
recurs și la majorarea capitalului propriu cu valoarea amortizării acumulate deoarece
joaca rolul de sursă de finanțare (i s-a redat semnificația economica a amortizării).
În acest caz a avut loc o modificare de volum în sensul creșterii patrimoniului și
este determinată de operații economice care afectează ambele parti ale bilanțului, atât
activul, cât și pasivul, în sensul cresterii. Aceasta înseamna că în urma acestor operații
economice crește un post bilanțier din activ cu o anumita valoare și, concomitent, crește
și un post bilanțier din pasiv, cu aceeași valoare. Nici de data aceasta operația nu
afecteaza egalitatea bilanțieră, dar afectează nivelul egalității care crește cu valoarea
operației economice înregistrate.
Această modificare de volum a determinat creșterea artificială a patrimoniului
firmei cu valoarea amortizării acumulate de 10 % în fiecare an analizat. Astfel încât în
anul 2013 s-a determinat o valoare a amortizării de 526.040 lei, în anul 2014 valoarea
amortizării a fost de 526.978 lei și în ultimul an analizat s-a constatat o valoare a
amortizării de 503.557 lei.

22
3.1.2 ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA BILANȚULUI
FINANCIAR

Prin reclasificarea elementelor din bilanțul contabil se realizează trecerea la


bilanțul financiar, în cadrul căruia posturile de activ sunt poziționate respectând criteriul
de lichiditate, iar posturile de pasiv sunt poziționate în virtutea criteriului de
exigibilitate. (Iacovoiu, 2015, p. 250) (Petrescu)
Tabel 3.1 Bilanțul prescurtat cumulat

Denumirea indicatorului Nr Exerciţiul financiar


rând 2013 2014 2015
A Active imobilizate – total 1 5,277,938 5,284,820 5,045,639
I Imobilizări necorporale 2 9,772 7,279 2,309
II Imobilizări corporale – total 3 5,260,404 5,269,779 5,035,568
III Imobilizări financiare 4 7,762 7,762 7,762
B Active circulante – total 5 1,234,324 1,710,422 1,627,495
I: Stocuri – total 6 138,238 321,309 272,017
II Creanţe – total 7 355,551 466,479 432,413
III: Investiţii financiare pe termen scurt 8 0 0 0
IV Casa şi conturi la bănci 9 740,535 922,634 923,065
C Cheltuieli în avans 10 0 0 0
D Datorii ce trebuie plătite până la 1 an 11 320,444 319,177 255,176
E Active circulante nete, respectiv datorii
12 913,880 1,391,245 1,372,319
curente nete (05 + 10 – 11 – 16)
F Total active minus datorii curente (01 +
12)
13 6,191,818 6,676,065 6,417,958

G Datorii ce trebuie plătite peste 1 an 14 32,271 33,614 29,412


H Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 15 0 0 0
I Venituri în avans 16 0 0 0
J Capital şi rezerve 17
I Capital (subscris vărsat) 18 377,150 403,470 390,020
II Prime de capital 19 0 0 0
III Rezerve din reevaluare 20 3,891,374 4,004,743 3,871,658

IV Rezerve 21 971,511 991,274 991,275


V Rezultatul reportat – Sold C 22 555,000 775,000 1,075,000
Sold D 23
VI Rezultatul exerciţiului – Sold C 24 364,512 487,727 60,593
Repartizarea profitului 25 0 0 0
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 –
26 6,159,547 6,642,451 6,388,546
23)
Patrimoniul public 27 0 0 0
Capitaluri – total (26 + 27) 28 6,159,547 6,642,451 6,388,546
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

23
Modelul de bilanț contabil se găsește sub formă de listă verticală, ordonează
structurile patrimoniale în active, datorii, capitaluri, rezerve și alte componente ale
situației nete, finalitatea fiind prezentarea situației nete a patrimoniului.
Modelul de bilanț financiar se găsește sub formă de tablou cu doua părți: partea
stânga, activul, și partea dreapta, pasivul, numită și schema orizontală de bilanț. Bilanțul
sub formă de tablou cu două părți pune în evidență egalitatea între resurse și utilizări.
(Analiza pe bază de bilanț financiar)
În acest scop se constată că este deosebit de util bilanţul financiar, elaborat în
optică patrimonială, care constituie suportul analizei financiare tradiţionale ce are ca
finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei evaluări patrimoniale
care poate interesa atât proprietarii, cât şi creditorii. Logica bilanţului financiar, numit şi
bilanţ lichiditate-exigibilitate, se bazează pe criteriul lichidităţii crescătoare a activului
şi al exigibilităţii crescătoare a pasivului, ceea ce implică separarea elementelor de activ
în funcţie de gradul de lichiditate şi a elementelor de pasiv în funcţie de scadenţă.
Importanţa bilanţului financiar în analiza financiară decurge din faptul că el
serveşte la determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de
rulment, care permite întreprinderii să facă faţă riscurilor pe termen scurt, garantând
solvabilitatea acesteia.
Analiza patrimonială presupune transformarea Bilanțului contabil într-un Bilanț
financiar pe baza unor corecții aduse posturilor bilanțiere de activ și pasiv, astfel:
1) Toate activele mai mari de 1 an se trec în grupa Active Imobilizate
(Utilizări Permanente);
2) Toate activele mai mici de 1 an se trec în grupa de Active circulante
(Utilizări Temporare);
3) Toate pasivele mai mari de 1 an se trec în grupa Capitaluri Permanente
(Resurse Permanente);
4) Toate pasivele mai mici de 1 an se trec în grupa de Datorii pe termen scurt
(Resurse Temporare).
Construcţia bilanţului financiar implică respectarea unor principii şi reguli care
permit ordonarea posturilor de bilanţ după criteriul pe termen scurt şi pe termen lung.
Printre elementele constitutive ale bilanţului se face distincţie între cele care rămân la
dispoziţia întreprinderii pe termen lung (peste 1 an) şi cele care nu îi aparţin decât pe
termen scurt (sub 1 an).

24
Tabel 3.2 Bilanţul financiar (lichiditate – exigibilitate)

Indicatori 2013 2014 2015 Indicatori 2013 2014 2015


Necesar/ utilizari permanent(e) 5,803,978 5,811,798 5,549,196 Resurse permanente 6,717,856 7,203,043 6,923,515
Capital propriu total 6,685,587 7,169,429 6,892,103
Active imobilizate nete mai mari de un an 5,803,978 5,811,798 5,549,196
Capitaluri proprii 6,685,587 7,169,429 6,892,103
Imobilizări necorporale 9,772 7,279 2,309 Capital 377,150 403,470 390,020
Imobilizări corporale 5,786,444 5,796,757 5,539,125 Prime din capital 0 0 0
Imobilizări financiare 7,762 7,762 7,762 Rezerve din reevaluare 3,891,374 4,004,743 3,871,658
Active circulante mai mari de un an 0 0 0 Rezerve 971,511 991,274 991,275
Amortizări și ajustări
pentru depreciere 526,040 526,978 503,557
Rezultatul reportat 555,000 775,000 1,075,000
Profitul / pierderea
364,512 467,964 60,593
exerciţiului
Repartizarea profitului 0 0 0
Patrimoniul public 0 0 0
Provizioane 0 0 0
Venituri în avans mai
0 0 0
mari de un an
Datorii mai mari de un
32,271 33,614 29,412
an
Necesar temporar 1,234,324 1,710,422 1,627,495 Resurse temporare 320,444 319,177 255,176
Active circulante < 1 an 1,234,324 1,710,422 1,627,495 Datorii pȃnă la un an 320,444 319,177 255,176
Creanţe 355,551 466,479 432,413 Avansuri încasate 0 0 0
Stocuri 138,238 321,309 272,017 Datorii comerciale 0 0 0
Investiţii pe termen scurt 0 0 0 Alte datorii 0 0 0
Active de trezorerie sau disponibilităţi 740,535 922,634 923,065 Pasive de trezorerie 0 0 0
Venituri în avans mai
Cheltuieli în avans mai mici de un an 0 0 0 0 0 0
mici de un an
Total activ 7,038,302 7,522,220 7,176,691 Total pasiv 7,038,302 7,522,220 7,176,691
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

25
Obţinerea bilanţului financiar implică efectuarea unor corecţii ale activului şi
pasivului pe baza informaţiilor din anexă, prin respecarea unor principii de evaluare şi
regrupare a posturilor după criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

3.2 ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI DE ECHILIBRU


FINANCIAR

Fondul de Rulment Financiar (FRF) este o marjă de securitate financiară care


permite firmei să faca față riscurilor pe termen scurt și care are rolul de a garanta
solvabilitatea întreprinderii.
Tabel 3.3 Calculul Fondului de Rulment Finaciar

Nr.
crt Indicatori (lei) 2013 2014 2015

1. Capitaluri proprii 6,685,587 7,169,429 6,892,103


2. Datorii pe termen lung 32,271 33,614 29,412
3. Active imobilizate 5,803,978 5,811,798 5,549,196
4. Fond de rulment financiar
913,880 1,391,245 1,372,319
(rd.1+rd.2) - rd.3
5. Active circulante 1,234,324 1,710,422 1,627,495
6. Datorii pe termen scurt 320,444 319,177 255,176
7. Fond de rulment financiar
(rd.5 - rd.6) 913,880 1,391,245 1,372,319

Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


Din datele tabelului reiese faptul că Fondul de Rulment este pozitiv și în creștere
lucru care confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a entității. În cei 3 ani
analizați se remarcă echilibrul pe termen lung al entității reflectat de fondul de rulment.
În practică, se consideră că Fondul de Rulment al entității industriale trebuie să
reprezinte o treime din valoarea cifrei de afaceri lunare.
Creșterea fondului de rulment financiar s-a datorat în primul rând creșterii
capitalurilor proprii. Chiar dacă valoarea activelor imobilizate a crescut între acești ani,
valoarea mult mai mica a acestora față de capitalurile proprii a determinat creșterea
fondului de rulment financiar. Din analiza tabelului 3.3 se reține că o pondere mare în
creșterea capitalurilor permanente a avut-o creșterea activelor imobilizate, ceea ce
înseamnă că entitatea nu folosește surse externe de finanțare în vederea dezvoltării.
Valoarea pozitivă a fondului de rulment financiar reprezintă garanția asigurării
solvabilității entității.
1600000

1400000

1200000

1000000

800000
1391245 1372319
600000
913880
400000

200000

0
2013 2014 2015

Figură 3.3 Evoluția fondului de rulment financiar


Sursa: Prelucrare date tabel 3.3

Nevoia de Fond de Rulment (NFR) reprezintă banii ce trebuie rulaţi în


întreprindere pentru a-i asigura funcţionarea (după finanţarea imobilizărilor), care
reclamă cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienţi.
Tabel 3.4 Calculul Nevoii de Fond de Rulment

Nr.
crt Indicatori (lei) 2013 2014 2015

1. Stocuri 138,238 321,309 272,017


2. Creanțe 355,551 466,479 432,413
3. Credite bancare pe termen scurt 0 0 0
4. Datorii pe termen scurt 320,444 319,177 255,176
5. Nevoia de fond de rulment
173,345 174,612 449,256
(rd.1+rd.2+rd.3-rd.4)
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


Nevoia de fond de rulment reflectă echilibrul curent al entității, este mai
fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment și depinde de cifra de afaceri, durata de
totație a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanțelor și termenul de
plată al furnizorilor. În cei 3 ani analizați Nevoia de Fond de Rulment este pozitivă și în
creștere lucru care reflectă echilibrul pe termen scurt al entitătii.
În decursul anilor 2013, 2014 și 2015 NFR este pozitiv și în creștere de aici
rezultă că există nevoi temporare care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt,

27
situație nefavorabilă entității dacă se datorează decalajului între lichiditatea stocurilor și
creanțelor (termenele de încasat) și exigibilitatea datoriilor de exploatare (termenele de
plată).
Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai
fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment şi depinde de cifra de afaceri, durata de
rotaţie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de
plată a furnizorilor. În cei 3 ani analizați NFR pozitiv si în crestere reflectă echilibrul pe
termen scurt al întreprinderii.

500000
450000
400000
350000
300000
250000
449256
200000
150000
100000 174612
173345
50000
0
2013 2014 2015

Figură 3.4 Evoluția nevoii de fond de rulment


Sursa: Prelucrare date tabel 3.4

Trezoreria Netă (TN) poate fi calculată pornind de la egalitatea de bilanţ Activ


cu Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de
rulment (NFR), din care rezultă echilibrul financiar al întreprinderii.
Creşterea Trezoreriei Nete poate fi datorită creşterii fondului de rulment şi prin
diminuării necesarului de fond de rulment, sau prin majorarea disponibilităţilor şi
reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Tabel 3.5 Calculul Trezoreriei Nete

Nr.
crt Indicatori (lei) 2013 2014 2015

1. Fond de rulment financiar 913,880 1,391,245 1,372,319


2. Nevoia de fond de rulment 173,345 174,612 449,256
3. Trezoreria netă (rd.1 – rd.2) 740,535 1,216,633 923,065
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

28
Interpretarea datelor din tabel:
În cei 3 ani analizați avem o trezorerie netă pozitivă și crescătoare. Trezoreria
pozitivă (TN > 0), este când: FR > NFR și există excedent monetar care se regăsește
sub forma disponibilităților bănești, acest rezultat relevă echilibru financiar al entității și
o autonomie financiară pe termen scurt.
Trezoreria netă reprezintă un echilibru în sine între utilizătile de trezorerie
respectiv moneda şi cvasimoneda de care dispune la un moment dat firma şi sursele care
asigură alimentarea cu monedă.

1400000

1200000

1000000

800000

600000 1216633

923065
400000
740535

200000

0
2013 2014 2015

Figură 1.5 Evoluția trezoreriei nete


Sursa: Prelucrare date tabel 3.5

Trezoreria Netă (±) rezultă atât din operaţiuni ce afectează capitalurile


permanente şi activul imobilizat, dar si operaţiunile care privesc activele circulante şi
datoriile pe termen scurt.

29
3.3 ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE ȘI SOLVABILITATE
CALCULATE PE BAZA INDICATORILOR DE BILANȚ
FINANCIAR LA S.C.M CONFECȚIA

Ratele de lichiditate prezintă gradul în care întreprinderea poate face faţă


datoriilor pe termen scurt.
Tabel 3.6 Calculul ratei lichidității generale

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Active curente 1.234.324 1.710.422 1.627.495


2. Datorii curente 320.444 319.177 255.176
3. Rata lichidității generale (1/2) 3,85 5,35 6,37
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Rata lichidităţii generale este o altă formă a analizei comparative între activele
curente şi datoriile curente faţă de fondul de rulment dar prezentând avantajul unui
rezultat adimensional care asigură comparabilitatea performanţelor în timp şi în spaţiu.
Interpretarea datelor din tabel:
După cum se observă din tabelul de mai sus rata lichidității generale are valoare
supraunitară și arată că entitatea are capacitatea de a putea achita datoriile exigibile.
Pe parcursul celor 3 ani analizați se observă o lichiditate generală în creștere.
O lichiditate favorabilă entității este considerată a fi între 1,5 și 2, astfel se poate
remarca că în anii analizați are cu certitudine capacitatea de a putea achita datoriile.

6.37
3
5.35

2 3.85

0
2013 2014 2015

Figură 3.6 Evoluția ratei lichidității generale


Sursa: Prelucrare date tabel 3.6

30
Rata lichidităţii reduse exprimă capacitatea entității de a își onora obligațiile
curente din active ușor de transformat în bani.
Tabel 3.7 Calculul ratei lichidității reduse

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Active curente 1.234.324 1.710.422 1.627.495


2. Stocuri 138.238 321.309 272.017
3. Datorii curente 320.444 319.177 255.176
4. Rata lichidității reduse (1-2)/3 3,42 4,35 5,31
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


O lichiditate favorabilă entității este considerată a fi între 0,8 și 1, astfel se poate
remarca că în anii analizați lichiditatea este supraunitară fapt ce evidențiează că
stocurile nu sunt finanțate prin datorii pe termen scurt. In general, raportul este
subunitar si nu produce dificultati, in conditiile in care intreprinderea dispune de stocuri
sanatoase si previziuni de trezorerie corecte.
Întreprinderea după cum observăm are în toţi cei trei ani capacitatea de
rambursare instantă a datoriilor.

3
5.31
4.35
2
3.42

0
2013 2014 2015

Figure 3.7 Evoluția ratei lichidității reduse


Sursa: Prelucrare date tabel 3.7

31
Rata lichidității imediate reflectă capacitatea de rambursare instantă a
datoriilor curente, având în vedere disponibilitățile existente.
Table 3.8 Calculul ratei lichidității imediate

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Disponibilități 740.535 922.634 923.065


2. Investiții financiare pe termen scurt 0 0 0
3. Datorii curente 320.444 319.177 255.176
4. Rata lichidității imediate (1+2)/3 2,31 2,89 3,61
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


Entitatea dupa cum se observă are în toți cei 3 ani capacitatea de rambursare
instantă a datoriilor.
În toți cei 3 ani avem o situație favorabilă pentru entitate deoarce lichiditatea
imediată este mai mare de 0,3.
Analiza ratei lichidităţii imediate în dinamică, pe perioada celor 3 ani, pune în
evidenţă o evoluţie constant bună, dar ceea ce este mai important este faptul că o
creştere continuă a lichidităţii demonstrează întărirea poziţiei financiare de la un an la
altul.

3.5

2.5

2
3.61
1.5 2.89
2.31
1

0.5

0
2013 2014 2015

Figure 3.8 Evoluția ratei lichidității imediate


Sursa: Prelucrare date tabel 3.8

32
Rata solvabilității generale reflectă gradul în care întreprinderea face faţă
datoriilor totale.
Table 3.9 Calculul ratei solvabilității generale

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Activ total 7.038.302 7.522.220 7.176.691


2. Datorii totale 352.715 352.791 284.588
3. Rata solvabilității generale (1/2) 19,95 21,32 25,21
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


În cei 3 ani analizați rata solvabilității generale are o valoare mai mare de 1,5
ceea ce semnifică faptul că entitatea este solvabilă, respectiv are capacitatea de a achita
obligațiile bănești față de terți.
O rata a solvabilității generale peste limitele admise evidențiează un echilibru
financiar bun pe termen lung care permite acoperirea datoriilor din activul net și a
datoriilor pe termen lung din capitalul propriu.

30

25

20

15
25.21
10 21.32
19.95

0
2013 2014 2015

Figure 3.9 Evoluția ratei solvabilității generale


Sursa: Prelucrare date tabel 3.9

Asigurarea solvabilității constituie un obiectiv prioritar al întreprinzatorului care


dorește să-și păstreze autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii. (Petrescu, p. 239)

33
3.4 ANALIZA PRINCIPALELOR RATE DE STRUCTURĂ ALE
BILANȚULUI LA S.C.M CONFECȚIA

Rata activelor imobilizate calculată ca raport între activele imobilizate și


totalul activului și care reprezintă ponderea elementelor patrimoniale ce servesc
întreprinderea permanent.
Tabel 3.10 Calculul ratei activelor imobilizate

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Active imobilizate 5.803.978 5.811.798 5.549.196


2. Activ total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Rata activelor imobilizate (1/2)*100 82,46 77,26 77,32
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


În practică nivelul normal al acestei rate variează de la o firmă la alta în funcție
de dotarea tehnică, cel mai des întalnindu-se în jurul valorii de 40-60%.
Din calcul, se constată faptul că activele imobilizate dețin o pondere destul de
mare din totalul activelor societății.
În anii analizați se remarcă o fluctuație a ratei activelor imobilizate care arată o
scadere a ponderii imobilizarilor ca urmare a modificării valorii activului total în raport
cu valoarea activelor imobilizate.

83

82

81

80

79
82.46
78

77

76
77.26 77.3
75

74
2013 2014 2015

Figură 3.10 Evoluția ratei activelor imobilizate


Sursa: Prelucrare date tabel 3.10

34
Rata activelor circulante reflectă importanța relativă a activelor ușor de
transformat în bani, fiind o măsură a flexibilitații financiare a firmei.
Tabel 3.11 Calcularea ratei activelor circulante

Nr.
Denumire indicatori 2013 2014 2015
crt
1. Active circulante 1.234.324 1.710.422 1.627.495
2. Activ total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Rata activelor circulante (1/2)*100 17,53 22,73 22,67
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


În anii analizați se constată o creștere a ratei activelor circulante, valoarea de
vârf fiind în anul 2014 de 22,73 ceea ce înseamnă că gradul de imobilizare al capitalului
în activitatea de exploatare a crescut. Acest lucru a fost posibil deoarce valoarea
absolută a activelor circulante a crescut și în aceeași perioadă a crescut și activul total.
Creșterea volumului activelor circulante s-a datorat creșterii stocurilor, creanțelor și
disponibilităților bănești.
Modificarea ponderii activelor circulante în totalul activelor este eficientă
deoarce cu un volum de mijloace circulante mai mare se realizează o creștere a cifrei de
afaceri.

25

20

15

22.73 22.67
10
17.53

0
2013 2014 2015

Figură 3.11 Evoluția ratei activelor circulante


Sursa: Prelucrare date tabel 3.11

35
Rata stocurilor care explimă mărimea stocurilor în totalul activelor
întreprinderii, acesta fiind în funcție de natura activității.
Tabel 3.12 Caluculul ratei stocurilor

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Stocuri 138.238 321.309 272.017


2. Activ total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Rata stocurilor (1/2)*100 1,96 4,27 3,79
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


Rata stocurilor poate lua valori diferite de la un sector al altul în funcție de
natura activității: mai ridicat la întreprinderi de distrbuție, producție și foarte scăzute în
sfera serviciilor.
În ceea ce privește evoluția ratei stocurilor se observă o creștere, aceasta poate fi
justificată de creșterea volumului de activitate.
O crestere a ratei stocurilor semnifică fie mărirea duratei ciclului productiv, fie
creșterea producției pe stoc, fie creșterea stocului de marfuri și ambalaje.

4.5

3.5

2.5

4.27
2
3.79

1.5

1 1.96

0.5

0
2013 2014 2015

Figură 3.12 Evoluția ratei stocurilor


Sursa: Prelucrare date tabel 3.12

36
Rata creanțelor reflectă importanța creanțelor întreprinderii în activul total al
întreprinderii.
Tabel 3.13 Calcularea ratei creanțelor

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Creanțe 355.551 466.479 432.413


2. Activ total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Rata creanțelor (1/2)*100 5,05 6,20 6,02
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


Aceasta rata reflecta politica întreprinderii în legatura cu termenul de plata
acordat clientilor și este influențată de practicile locale sau din sectorul de activitate al
întreprinderii.
Mărimea acestei rate este influențată de caracteristicile entității, de aceea acest
indicator înregistrează valori foarte scăzute în cadrul firmelor care accepta plațile în
numerar și valori mai ridicate în cazul relațiilor dintre întreprinderi.
Din valorile obținute se remarcă faptul ca entitatea nu întâmpină dificultăți în
termenele de incasare pe care le acorda clientelei sale și în încasare, nu are clienți
problemă.

3 6.2 6.02
5.05
2

0
2013 2014 2015

Figură 3.13 Evoluția ratei creanțelor


Sursa: Prelucrare date tabel 3.13

37
Rata disponibilităților reflectă ponderea disponibilităților în patrimonilul
firmei.
Tabel 3.14 Calculul ratei disponibilităților

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Disponibilități 740.535 922.634 923.065


2. Activ total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Rata disponibilităților (1/2)*100 10,52 12,26 12,86
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


În practică valorile normale pentru rata disponibilităților sunt între 3-
5%.Mărimea disponibilităților bănești poate înregistra valori mai mari sau mai mici la
intervale foarte scurte de timp, ca urmare a intrari unor fonduri importante, respectiv ca
urmare a unor plăți foarte concentrate în timp.
În analiza celor 3 ani se poate sesiza o creștere a ratei disponibilităților ceea ce
poate favoriza investirea în noi tehnologii.
Nivelul ridicat al cestei rate arată existența unu echilibru financiar la nivelul
firmei.

14

12

10

12.26 12.86
6
10.52

0
2013 2014 2015

Figură 3.14 Evoluția ratei disponibilității


Sursa: Prelucrare date tabel 3.14

38
Rata stabilității financiare care exprimă contribuția surselor aflate la dispoziția
întreprinderii pe o perioadă mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale
întreprinderii.
Tabel 3.15 Calculul ratei stabilității financiare

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Capital permanent 6.685.587 7.169.429 6.892.103


2. Pasiv total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Rata stabilității financiare (1/2)*100 94,98 95,31 96,03
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


În practică valoarea minima a ratei stabilității financiare este de 50%, fiind
considerate normale valori care oscilează în jurul nivelului de 65%.
În anii analizați se remarcă un trend ascendent al ratei stabilității financiare
aceasta ajungand de la valoarea de 94,98 în anul 2013 la valoarea de 96,03 în 2015,
faptul ca în anul de bază valoarea depașește valoarea de 50% inseamnă că entitatea
dispune de o marjă de siguranță foarte bună.
Valorile obținute evidențiează caracterul permanent al finanțării ceea ce conferă
o anumită siguranță întreprinderii în desfășurarea activităților sale.

96.2

96

95.8

95.6

95.4

95.2
96.03
95

94.8
95.31
94.6 94.94
94.4

94.2
2013 2014 2015

Figură 3.15 Evoluția ratei stabilității financiare


Sursa: Prelucrare date tabel 3.15

39
Rata autonomiei financiare globale reflectă contribuția surselor proprii la
finanțarea mijloacelor economice ale întreprinderii.
Tabel 3.16 Calculul ratei autonomiei financiare globale

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Capital propriu 6.685.587 7.169.429 6.892.103


2. Pasiv total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Rata autonomiei financiare globale
94,98 95,31 96,03
(1/2)*100
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


Rata autonomiei financiare globale depinde atât de specificul firmei cât și de
politica financiară promovată.
Valorile care depașesc valoarea de 50% arată ca entitatea dispune de o
autonomie financiară ridicată, prezentând garanții pentru potențiali creditori.
În anii analizați se remarcă faptul ca entitatea dispune de un grad ridicat al
autonomiei financiare în toate perioadele analizate iar trendul este ascendent.
În concluzie entitatea se află într-o situație favorabilă în ceea ce privește riscul
de solvabilitate.

96.2

96

95.8

95.6

95.4

95.2
96.03
95

94.8
95.31
94.6 94.94
94.4

94.2
2013 2014 2015

Figură 3.16 Evoluția ratei autonomiei financiare globale


Sursa: Prelucrare date tabel 3.16

40
Rata datoriilor totale reflectă ponderea resurselor externe în totalul surselor de
finanțare ale întreprinderii.
Tabel 3.17 Calculul ratei datoriilor totale

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Datorii totale 325.715 325.791 284.588


2. Pasiv total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Rata datoriilor totale (1/2)*100 5,01 4,68 3,96
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Rata datoriilor totale este o rata complementară ratei stabilității financiare


globale și depinde atât de specificul firmei cât și de politica financiară promovată.
Se înregistrează o situație favorbilă entității când nivelul acestei rate scade pe
seama rambursării creditelor contractate.

3
5.01
4.68
2 3.96

0
2013 2014 2015

Figură 3.17 Evoluția ratei autonomiei financiare globale


Sursa: Prelucrare date tabel 3.17

Ponderea datoriilor totale în valoarea patrimoniului entităţii este mică ceea ce


denotă o posibilă capacitate de îndatorare ridicată în situaţia în care firma ar dori să se
dezvolte. Totuşi trebuie ţinut cont că valoarea mare a patrimoniului se bazează în primul
rând pe o pondere ridicată a activelor imobilizate care nu sunt atrase în activitatea de
producţie ci în cea de prestări servicii (închiriere). În acestă situaţie rezultatul global

41
este unul distorsionat, analiza trebuind aprofundată pe fiecare obiect de activitate ce
aduce valoare adăugată întregii entităţi.
Indiferent însă de natura şi gradul de implicare a patrimoniului în diferitele
activităţi desfăşurate de către firmă, rata scăzută a datoriilor totale oferă garanţii sigure
pentru angajamentele asumate sau potențiale ale agentului economic.
În plan comercial, această valoare scăzută a indicelui îndatorării în raport cu
patrimoniul oferă un capital de încredere faţă de partenerii de afaceri.
Din punct de vedere managerial, rata scăzută a datoriilor conferă o relaxare în
luarea deciziilor şi chiar o bază solidă pentru o eventuală iniţiativă investiţională, ţinând
cont de costul de oportunitate şi de teoria şansei pierdute. Totul depinde de apetitul
antreprenorial şi orientarea către risc al structurii de conducere al societăţii.

3.5 ANALIZA PRINCIPALELOR RATE DE ROTAȚIE CALCULATE


PE BAZA INDICATORILOR FINANCIARI AI S.C.M CONFECȚIA

Viteza de rotație a activelor imobilizate prin cifra de afaceri evaluează


eficacitatea managementului agentului economic în ceea ce privește utilizarea acestor
elemente patrimoniale în vederea obținerii de venituri.
Tabel 3.18 Calculul vitezei de rotație a activelor imobilizate

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Cifra de afaceri 2.823.095 3.206.168 2.581.972


2. Active imobilizate 5.277.938 5.284.820 5.045.639
3. Viteza de rotație a activelor
0,53 0,60 0,51
imobilizate (1/2)
4. Durata în zile a unei rotații
673 593 703
(2/1)*360
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


În primul an analizat activele imobilizate se rotesc de 0,53 ori prin cifra de
afaceri și se recuperează sub formă bănească după 673 de zile, valori care nu arată o
gestiune bună a activelor imobilizare. Aceeași situație nefavorailă menținând-se și în
ceilalți ani datorită creșterii mai rapide a activelor imobilizate față de cifra de afaceri.
Este recomandat luarea de măsuri care să îmbunatățească situația, mai exect
creșterea imobilizărilor fixe active.

42
Viteza de rotație a activelor totale este un indicator ce reflectă eficiența
utilizării activelor aflate în patrimoniul unui agent economic.
Tabel 3.19 Calcularea vitezei de rotație a activelor totale

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Cifra de afaceri 2.823.095 3.206.168 2.581.972


2. Activ total 7.038.302 7.522.220 7.176.691
3. Viteza de rotație a activelor totale
0,40 0,42 0,35
(1/2)
4. Durata în zile a unei rotații
897 844 1000
(2/1)*360
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


În cei 3 ani analizați se poate observa că valoarea cea mai mare de rotație a
activelor este de 0,42 prin cifra de afaceri iar perioada de recuperare băneacă este de
844 zile, situație nefavorabilă entității care se datorează creșterii mai rapide a activului
total decât a cifrei de afaceri.
Numărul de rotații este subuniar ceea ce reflectă o organizare necorespunzatoare
a activității de producție.
Viteza de rotație a activelor circulante este un indicator ce reflectă numarul de
rotații ale stocului mediu de active circulante ce au loc pentru realizarea volumului
desfacerilor.
Tabel 3.20 Calculul vitezei de rotație a activelor circulante

Nr.
crt Denumire indicatori 2013 2014 2015

1. Cifra de afaceri 2.823.095 3.206.168 2.581.972


2. Active circulante 1.234.324 1.710.422 1.627.495
3. Viteza de rotație a activelor
2,3 1,9 1,6
circulante (1/2)
4. Durata în zile a unei rotații
157 192 226
(2/1)*360
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:


În primul an analizat activele circulante se rotesc de 2,3 ori prin cifra de afaceri
acestui nivel corespunzându-și o durată de recuperare a valorii activelor circulante de
157, valori care nu se încadrează pentru o eficiență acceptabilă a gestiunii activelor
circulante. Situația menținându-se și în următorii doi ani analizați.

43
Prin compararea acestor valori obținute cu mărimea considerată optimă (6 rotații
și respetiv 60 de zile) se observă că entitatea nu sta deloc bine din acest punct de vedere.
Viteza de rotație a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate
stadiile activității până se reintroduc sub formă bănească inițială.
Tabel 3.21Calcularea vitezei de roatie a stocurilor

Nr.
Denumire indicatori 2013 2014 2015
crt
1. Stocuri 138.238 321.309 272.017
2. Cifra de afaceri 2.823.095 3.206.168 2.581.972
3. Viteza de rotație a stocurilor (1/2) 0,04 0,10 0,11
4. Durata în zile a unei rotații
7351 3592 3417
(2/1)*360
Sursa: Prelucrare documente financiare Confecția S.C.M.

Interpretarea datelor din tabel:

Sub aspectul acestui indicator entitatea se prezintă într-o situație defavorabilă


eficienței folosirii stocurilor.
Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii stocurilor este
de 8 rotații care corespunde unui termen de 45 zile.
În funcție de sectorul de activitate al companiei și de particulatirățile acestuia,
legate mai ales de stocurile mai mari sau mai mici cu care se lucrează, indicatorul poate
sa ia valori mai mari sau mai mici.

Prin calcularea vitezelor de rotație s-au obținut informații privind elementele


bilanțului financiar care se referă la comportamentul fiecărei componente pe parcursul
exercițiului financiar.

44
CONCLUZII

Analiza echilibrului pe baza bilanțului financiar este o temă care are drept scop
evaluarea capacității entității de îndatorare, solvabilitatea, de asigurare a unei autonomii
financiare pe termen scurt și de achitare a obligațiilor bănești față de terți.
Analiza financiară este o modalitate de tratare a informaţiei financiar-contabile
care oferă managerului datele necesare adoptării deciziilor financiare pe termen lung şi
scurt.Pornind de la analiza documentelor financiare ale entității S.C.M Confecția am
urmărit obținerea unor strategii privind performanțele și riscurile firmei încercând
identificarea problemelor existente și căutarea îmbunătățirii lor.
Societatea analizată S.C.M Confecția are de a face cu o situație favorabilă per
ansamblu, pe parcursul celor 3 ani, în care conform datelor prezentate firma a evoluat de
la un an la altul din punct de vedere al cifrei de afaceri în anul 2013 valoarea ei fiind de
2.823.095, în 2014 3.206.168 și în 2015 fiind de 2.581.972.
În ceea ce privește calculul și analiza indicatorilor și ratelor ce definesc
echilibrul financiar al entității S.C.M Confecția, în descursul anilor 2013, 2014 ,2015, se
pot observa următoarele:
Fondul de Rulment este pozitiv și în creștere lucru care confirmă o dinamică
favorabilă a marjei de securitate a entității. În cei 3 ani analizați se remarcă echilibrul pe
termen lung al entității reflectat de fondul de rulment pozitiv.
În decursul anilor 2013, 2014 și 2015 NFR este pozitiv și în creștere de aici
rezultă că există nevoi temporare care nu sunt finanțate din resursele pe termen scurt,
situație nefavorabilă entității dacă se datorează decalajului între lichiditatea stocurilor și
creanțelor (termenele de încasat) și exigibilitatea datoriilor de exploatare (termenele de
plată).
Trezoreria Netă are o valoare pozitiva dar în ușoară scădere în 2015 reflectând
asfel o gestiune financiară sănătoasă a întreprinderii ca urmare a îmbogățirii trezoreriei
și, totodată, indică asigurarea unei autonomii financiare pe termen scurt.
În ceea ce priveşte calculul ratelor de structură bilanţiera avem de a face cu
independenţa întreprinderii faţă de creditori şi faptul că aceasta nu este afectată de
inflaţie, în 2013, însă în 2014 și 2015.
Rata lichidității generale are valoare supraunitară și arată că entitatea are
capacitatea de a putea achita datoriile exigibile, pe parcursul celor 3 ani analizați se
observă o lichiditate generală în creștere.

45
Întreprinderea are în toţi cei trei ani capacitatea de rambursare instantă a
datoriilor.
În cei 3 ani analizați rata solvabilității generale are o valoare mai mare de 1,5
ceea ce semnifică faptul că entitatea este solvabilă, respectiv are capacitatea de a achita
obligațiile bănești față de terți.
Rata activele imobilizate deține o pondere destul de mare din totalul activelor
societății, în anii analizați se remarcă o fluctuație a ratei activelor imobilizate care arată
o scadere a ponderii imobilizarilor ca urmare a modificării valorii activului total în
raport cu valoarea activelor imobilizate.
În anii analizați se constată o creștere a ratei activelor circulante, valoarea de
vârf fiind în anul 2014 de 22,73. Creșterea volumului activelor circulante s-a datorat
creșterii creanțelor, disponibilităților bănești și stocurilor.
Rata stocurilor se află în creștere dar este mai mică comparativ cu rata creanțelor
și rata disponibilitaților bănești ceea ce evidențiează faptul că stocurile au o pondere
mică în activele circulante.
Cu toate că în ansamblu entitatea prezintă o situaţie financiară stabilă, bazată pe
un patrimoniu cu valoare ridicată, dinamica pozitivă este una redusă, acesta datorându-
se mai ales ponderii scăzute a activităţii de producţie şi mai ales a celei investiţionale.
Menţinerea unui risc scăzut printr-o activitate preponderent de prestare de
servicii – închiriere nu determină evoluţii spectaculoase la nivelul performanţelor
întreprinderii. Din acest motiv pot fi făcute unele recomandări pentru activitatea viitoare
a agentului economic, neavând pretenţia că sunt de cea mai ridicată valoare datorită
volumului de date relativ scăzut de care am dispus în demersul angajat.
Propuneri ce au în vedere posibilitatea creşterii performanţelor economico-
financiare ale entităţii.
Restructurarea modului de conducere a entităţii economice prin gruparea
activităţilor pe centre de profit ar putea scoate în evidenţă resurse slab folosite.
Deblocarea resurselor şi utilizarea lor în demararea unor activităţi cu randament
financiar ridicat ar putea creşte performanţa de ansamblu a firmei.
Încurajarea spiritului antreprenorial pe segmente reduse de patrimoniu astfel
încât să existe o împărţire judicioasă a riscurilor.
Angajarea de resurse financiare avantajoase din punct de vedere al
randamentului financiar care să dea posibilitatea de dezvoltare a unor noi activităţi.

46
Angajarea de personal tânăr dar capabil să ia decizii favorabile şi care este
dispus să-şi asume riscuri calculate astfel încât să crească rentabilitatea patrimoniului
utilizat.
Consider că entitatea are un potenţial economic ridicat neexploatat la întreaga
capacitate şi care merită valorificat corespuzător unei rate marginale de rentabilitate cât
mai ridicată.

47
BIBLIOGRAFIE

1) (n.d.). Retrieved 05 14, 2016, from


http://www.scritub.com/economie/ANALIZA-SITUATIEI-FINANCIAR-
PE82912224.php

2) (n.d.). Retrieved 06 12, 2016, from TIPURI DE BILANȚ CONTABIL


UTILIZATE ÎN ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ:
http://www.contabilii.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=307
1:tipuri-de-bilant-contabil-utilizate-in-analiza-economico-
financiara&catid=145:situatii-financiare-bilant-2010&Itemid=185

3) (n.d.). Retrieved 05 15, 2016, from Analiza pe bază de bilanț financiar:


http://www.ase.ro/upcpr/profesori/627/gfi.ppt

4) Berceanu. D. (2014). Deciziile financiare ale firmei. București: Ed. Universitria.

5) Bîrsan, C. M. (2014). Retrieved 03 26, 2016, from


http://www.seap.usv.ro/~ro/div/15/Analiza_economica_II_2014-2015.pdf

6) Buse, L. S. (2013). Analiza economico-financiară. București: Ed. Universitaria.

7) CECCAR. (2010). Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile


conforme cu directivele europene. București: Ed. CECCAR.

8) Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene. (n.d.). Retrieved 04 28,


2016, from
http://www.aplisoft.ro/servicii/documente/Reglementare%20contabila%20cf%2
0Directiva%20IV.html

9) Finanțe seminar 2+3. (n.d.). Retrieved 03 26, 2016, from


http://www.ase.ro/upcpr/profesori/813/Finante%20seminar%202+3.doc

10) Galiceanu M., B. C. (2012). Management Financiar Contabil. București: Ed.


Fundația România de Mâine.

11) Iacovoiu, V. B. (2015). Analiză economico-financiară. București: Ed. Pro


Universitaria.

12) Legii contabilității nr. 82/1991. (n.d.).

13) Manoela Popescu, D. C. (2008). Economia și gestiunea întreprinderii.


București: Ed. Pro Universitaria.

14) Marian, A. (2013). MANUAL DE PRACTICĂ .

15) Năstase, C. G. (2011). Gestiunea Financiară a Întreprinderii NOTE DE CURS .


Retrieved 04 08, 2016, from

48
http://file.ucdc.ro/cursuri/F_3_N39_Gestiunea_Financiara_a_Intreprinderii_Nast
ase_Gabriel.pdf

16) Olaru Gabriela-Daniela, R. F. (2011). Retrieved 03 29, 2016, from


http://www.proceedings.univ-
danubius.ro/index.php/eirp/article/viewFile/1213/1128

17) Petrescu, S. (n.d.). Opera citată.

18) Prof.univ.dr. Marian Săcărin. (n.d.). Retrieved 03 27, 2016, from


https://www.scribd.com/doc/314789636/cap1

19) Rodica Zaharia, T. B. (n.d.). Uniunea Europeană și economia globală -suport de


curs-. Retrieved 03 29, 2016, from
http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/I_Uniunea_Europeana_si
_economia_globala.pdf

20) Standardele Internaționale de Contabilitate . (n.d.). Retrieved 03 24, 2016, from


http://www.mf.gov.md/common/actnorm/contabil/standartraport/Prima_parte_a
_standardelor_de_la_pag._1-378_.pdf

49
ANEXE

50
Suma de control I 403.470
Tip situatie financiara : BS
/li(«ti aymgi Qcicll ID Mari Contribuabili care depun bi lantul la Bucuresti I
ID Sucursala I Ir. An OSemestru 1 Anul j 2014 j

Entitatca I CONFECTlA SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGA REASCA

Judct Sec1or Locali1a1c


IPrahova I I I IPLOIESTI I
..
"" '' Strada Nr. Bloc Seara D Telcfon

<
'O Js dul.Republicii
I §:::] lom 19mo I
Num!rdin registrul comenului I C29/4312005 I Cod unic de inrcgistrare I I I 3 I 4 I 8 1 4 1 I 1 I I I

Formade
proprietate I•2-CooperaUve mestesuga<esti
DI
Ac1ivitatca prepondercnta (cod si denumire clasa CAEN)
1413Faibricarea altor artic deimbr.ic.iminte (exdusfv len ria decorp} I
r. Situatii financiare anuale I Ir
( entitati al dror .xerdtiu flnandar coindd• c:u anul calendaristk )
Raportari anuale
I
1.entit tile care au optat pentru un exercitiu financiar diferit
0 de anul calendartstic,conform art.27 alin. (3) si (3"1) din
lo !_orma lungi
I Legeo contobilitdfii nr.8111991
r-· fonml pnscul'Uti I 0 2.inpersoanelejuridiceaflate
lichidare,potrivit leg#
I
In Fonna
3.subunitatile deschise nRomania desodeti'I rezidente n
0 stateapartinandSpatiului Economic European
I
Situapile financiare anuale incheiate la 31.12.2014 de catre entita!ile al caror exerci!iu finaociar coincide
cu aoul caleodaristic, cu exceptia eotitatilor care au optat pentru un sistem simplificat de contabilitate.

FIO - Bil.ANT prescurtat


F20 - CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
F30 - DATE INFORMATIVE
F40 - SITUATIA ACTlVELOR IMOBILIZATE
lndicatori : Capitaluri - total I 6.642.4511

Profit/ pierdere I 487.7271

ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Nume
le sierenumele Numele si erenumele

j MARTIN RUXANDRA ELENA I lsANDRU VALENTINA I

====.....- l.
Calitatea
Semnatura
1-DIRECTOR ECONOMIC
si stampi a ji I
..........._...
o.t1.:Z01S.OJ.D lll.'JS :01..01'00' I
Semnatura
I
Ruxand ra- °"'' ......."'-'11...coNf CTIA
SCOOAUCOOf'lAAT1YA
Nr.deinr!9istrarein organismul ofes
ional

Elena Martin
AUDITOR,
emnatura eiectrornca
Nume si prenume auditor persoana fizicc\/ Denumir e firma de audit
I I
I Formular VALIDAT
I Nr.del nr i strare i n RegistrulCAFR

I 11
Cod fiscal
I

51
FIO - pag. I
BILANT prescurtat
Formular 10 la data de 31.12.2014 - lei -
Denumirea elementului Nr. Sold la:
rd .
01.01.2014 31.12.2014

A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I.IMOBIUZARI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071 +208+233+234-28()-290-2933) 01 9.772 7.279
11. IMOBIUZARI CORPORALE(ct.211+212+213+214+223+224+231 +232-281·291-2931) 02 5.260.404 5.269.779
111. IMOBILIZARI FINANCIARE (ct.261+263+265+266+267 *- 296*) 03 7.762 7.762
ACTIVE IMOBIUZATE -TOTAL (rd.01+ 02 + 03) 04 5.277.938 5.284.820
B.ACTIVE CIRCULANTE
I.5TOCURI (ct.301+302+321+322+303+323+/-308+328+33 1+332+341+345+346
+/-348+351+354+356+357+358+361+326+/-368+371+327+/-378+381+/-388-391- 05 138.238 321.309
392-393·394-395-396-397.398+4091-4428)
11.CREANTE (5umele care urmeaza sa fie incasate dupa operioada mai marede un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
(ct.267*-296*+4092+411 +413+418+425+4282+431 **+437**+4382+441 *'+4424 06 355.551 466.479
+4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+453**+456**+4582+461 +473**-491
-495-496+5187)
Ill. INVE5TI'fll PE TERMEN 5CURT
07
(ct.501+505+506+507+508+5113+5114-591-595-596-598)
IV. CASA $1 CONTURI LA BANC! (ct. 5112+512+531+532+541+542) 08 740.535 922.634
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd.OS + 06+ 07 + 08) 09 1.234.324 1.710.422
C.CHELTUIELl IN AVANS (ct.471) 10
D.DATORll :SUMELE CARE TREBUIE PlATITE INTR O PERIOADA DE PANA LA UN
AN (ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421 +423
11 320.444 319.177
+424+426+427+4281 +431...+437..*+4381 +441 ...+4423+4428***+444*-+446***+
447***+4481+451 ***+453*** +455+456***+457+4581 +462+473***+509+5186+519)
E.ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORll CURENTE NETE (rd.09 + 10- 11- 19) 12 913.880 1.391.245
F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORll CURENTE (rd.04 + 12) 13 6.191.818 6.676.065
G.DATORll:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-0 PERIOADA MAI MARE DE UN
AN (ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421 +423
14 32.271 33.614
+424+426+427+4281 +431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444***+446***+
447***+4481+451***+453*** +455+456***+4581+462+473***+509+5186+519)
H.PROVIZIOANE (ct.1S1) 15
I.VENITURI IN AVANS (rd.17+ 18+ 21+ 22) 16
1. Subventii pentru investitii (ct.475) 17
2. Venituri inregistrate in avan s(ct. 472)·tota l (rd.19+20) 18
Sume de reluat intr·o perioada de pana la un an (ct. 472*) 19
Sume de reluat lntr-o perioada mai mare de un an (ct.472°) 20
3. Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la dienti (ct. 478) 21
Fondul comercial negativ (ct.2075) 22
J.CAPITAL $1 REZERVE
I.CAPITAL (rd.24 + 25+ 26 + 27) 23 377.150 403.470

1.Capital subscris varsat (ct. 1012) 24 377.150 403.470

2. Capital subscris nevarsat (ct. 1011) 25


3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 26

52
FIO - pag. 2
4.Patrimoniul institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (ct. 1018) 27

II.PRIME DECAPITAL(ct.104) 28

Ill. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 1OS) 29 3.891.374 4.004.743

IV.REZERVE (ct.106) 30 973.509 993.272

Ac:tiuni proprii(ct.109) 31 1.998 1998

caitigurilegate de instrumentele de capitalurlproprii(ct. 141) 32

Pierderi legate deinstrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 33

V.PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A) SOLD C (ct. 117) 34 555.000 775 000

SOLD D (ct.117) 35

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C (ct.121) 36 364.512 487.727

EXERCITIULUIFINANCIAR SOLDD(ct.121) 37 0

Repartizarea profitului (ct. 129) 38 19.763

CAPITALURI PROPRll-TOTAL (rd.23+28+29+30-31 +32-33+34-35+36-37-38 ) 39 6.159.547 6.642 451

Patrimoniulpubl c (ct. 1016) 40

CAPITALURI-TOTA L (rd. 39+40) (rd.13-14-15-17-20-21-22) 41 6.159.547 6.642.451

Suma de control FlO : 82127654 1263743672

•) Conturlde repartizat dupj natura elementelor respective.


-) Solduri debitoare ale conturilor respective.
..) Solduri creditoare ale conturilor respective.
Rd.06 • Sumele inscrise la acest rand $i preluate dincontul 267 reprezint creantele aferente contractelor de leasing financiar $i altor
contracte asimilate, precum $i alte creante imobilizate, scadenteintr-o perioad:i mai mica de 12 luni.

ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele

IMARTIN RUXANDRA ELENA lsANDRU VALENTINA

Calitatea
Semnatura _
l11-DIRECTOR ECONOMIC

Stampila unitatii
Semnatura _ _

Formular Nr.de inregistrare in organismul profesional:


VALIDAT

53
F20 - pag. I

CONTUL DE PROFIT I PIERDE RE


la data de 31.12.2014

Formular 20 - lei -

Exercitiul financiar
Denumirea indicatorilor Nr.
rd.
2013 2014

A B 1 2
1.Cifra deafaceri nela (rd. 02+03-04+o5+06) 01 2.823.09S 3.206.168

Productia vandula (ct.701+702+703+704+70S+706+708) 02 2.823.09S 3.206.168


Veniluri din vanzarea marfurilor (ct.707) 03
Reduceri comerciale acordale (ct. 709) 04
Venituri dindobanzi inregistrate de entitatile radiate din Registrul general si care
OS
mai au inderulare contracte deleasing (ct.766* )

Veniluri din subventii de exploalare aferenle cifrel de afaceri nele (ct.7411) 06


2. Veniluri aferenle costului produqiei in curs de executie (ct.711+712)
Sold C 07 148.934
Sold D 08 8.812
3. Produqia realizala de enlilale penlru scopurile sale proprii i capitalizala
09
(ct.721+ 722)
4. Alieveniluri din exploalare (ct.7S8+7417+781S) 10 666.862 418.282
-dincare,venituri din fondul comercialnegativ 11

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL (rd. 01+07-08+ 09 + 10) 12 3.481.14S 3.773384


S.a) Chelluleli cu maleriileprime I malerialele consumabile (ct.601+602-7412) 13 123.524 12S.702
Alie chelluieli maleriale (ct.603+604+606+608) 14 9.831 9.481
b) Alie chellulell exlerne (cu energie iapa)(ct.60S-7413) lS 118.633 115.144
c) Chelluieli privind marfurile (ct.607) 16
Reduceri comercialeprimile (ct. 609) 17
6.Chelluieli cu personalul (rd.19+20) 18 2.037.891 2.170.128
a) Salarii i indemnizatii 1) (ct.641+642+643+644-7414) 19 1.535.901 1.655.52S
b) Chelluieli cu asigurarile iprolec\ia sociala (ct.64S-741 S) 20 501.990 514.603
7.a) Ajustri de valoare privind imobiliz3rile corporale inccorporale (rd .22- 23) 21 2S8.528 29S.792
a.1) Chelluieli (ct.6811+6813) 22 258.528 29S.792
a.2) Veniluri (ct.7813) 23
b) Ajuslari de valoare privind acllvele circulanle (rd.25- 26) 24 293 1.930
b.1) Chelluieli (ct.654+6814) 2S 293 1.930

b.2)Venlturi (ct.7S4+7814) 26

8.Alie chelluieli de exploalare (rd.28 la 31) 27 493.184 4S5.926

54
F20 - pag. 2

8.1. Cheltuieli privind presta\iile externe (ct.611+612+613+614+621+622+623+624


28 367.089 253.579
+625+626+627+628-7416)

8.2 .Cheltuielicu alte impozite,taxe ivarsaminteasimilate (ct.635) 29 79.834 93.635

8.3.Altecheltuieli(ct 652+658) 30 46.261 108.712

Cheltuielicu dobanzile de refinantare nregistrate de entita\ile radiate din Registrul


31
generalsi care mai au inderulare contracte de leasing (ct.666*)

Ajustilriprivind provizioanele (rd.33 - 34) 32

- Cheltuieli(ct.6812) 33

- Veniturl(ct.7812) 34

CHELTUIELI DE EXPLOATARE- TOTAL (rd.13 a 16- 17 +18 +21+ 24 +27 + 32) 35 3.041.884 3.174.103

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:

- Profit (rd.12 - 35) 36 439.261 599.281

- Pierdere (rd.35- 12) 37 0 0

9.Venituri dininterese de participare (ct.7611+7613) 38

- din care, veniturile ob\inute dela entita\ile afiliate 39

10. Venituri din alte investitii iimprumuturicare fac parte din activele imobilizate
40
(ct.763)

- din care,veniturile ob\inute dela entitatile afiliate 41

11. Venituri din dobanzi (ct.766*) 42 20.923 23.146

- din care,venitur leob\inute dela entitil\ile afiliate 43

Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 44 13.883 3.090

VENITURIFINANCIARE- TOTAL (rd.38 +40 + 42 +44) 45 34.806 26.236


12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare iinvestitiile financiare
46
de\inute ca active circulante (rd.47 - 48)
- Cheltuieli (ct.686) 47

-Venituri (ct.786) 48

13. Cheltuieliprivind dobanzile (ct.666*-7418) 49

- dincare,cheltuielile n rela\ia cu entitil\ile afiliate 50

Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 51 17.104 12.704

CHELTUIELI FINANCIARE- TOTAL (rd.46 +49 + 51) 52 17.104 12.704

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A):

- Profit (rd.45 - 52) 53 17.702 13.532

- Plerdere (rd.52- 45) 54 0 0

14. PROFITULSAUPIERDEREA CURENT(A):

- Profit (rd.12 +45-35-52) 55 456.963 612.813

- Pierdere (rd.35 + 52 - 12 - 45) 56 0 0

15.Venituri extraordinare (ct.771) 57

16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 58

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA:

- Profit (rd.57 - 58) 59 0 0

- Pierdere (rd.58 - 57) 60 0 0

55
F20 - pag. 3

VENITURI TOTALE (rd. 12 +45 +57) 61 3.S1S.9S1 3.799.620

CHELTUIELITOTALE (rd.35 +52 + 58) 62 3.058.988 3.186.807

PROFITUL SAU PIERDEREA 8RUT(A):

- Profit (rd.61 -62) 63 456.963 612.813

- Pierdere (rd.62-61) 64 0 0

18. lmpozitul pe profit (ct.691) 65 92.4S1 125.086

19. Alte impozite neprezentatela elementele de maisus (ct.698) 66


20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCIJIULUI FINANCIAR:

- Profit (rd.63 - 64 - 65 -66) 67 364.512 487.727

- Pierdere (rd.64+65 + 66 - 63) 68 0 0

Suma de control F20 : S6723 761 I 263743672

•) Conturt derepartizat dup natura elementelor respective.


1) La acest rand (rd.19) se cuprind si drepturile colaboratorilor. stabilite potrivit legislatiei muncii,care se preiau dinrulajul debitor al
contului 621 Cheltuieli cu colaboratorii",analitic Colaboratori persoane fizlce".

ADMINISTRATOR , INTOCMIT,

Numele si prenumele Numele si prenumele

!MARTIN RUXANDRA ELENA lsANDRU VALENTINA

Calitatea
Semnatura _ _ _
l11-DIRECTOR ECONOMIC

Stampila uniUtii

Semnatura _

Nr.de inregistrare in organismul profesional:


Formular
VALIDAT

56
1f Sumade control 390 020

I Tip situa\ie financiara : BS


l!ifa[ i@m!li@(ii ID Mari Cont ribu ablll care depun bilantul la Bucuresti

ID Sucursala I I'" An ,Semestru I Anul I2015 I

Entitatea ICONFECTIA SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA


""....'
Judel Sector localitate

' IPrahova 11 I IPLOIESTI


I
<
.
Str.lda
18-dul.REPUBLICll
I
N'- Bloc

EJD
Seara
D Tefon

735197730 I
"O
Numr din reglstrulcomertului Ic29/.4312oos ICod unlc de lnreglstrare I 1 I 3 I4 Is 4 I1 I 1 I I I
Forma de proprietate
42-<at mtHugarestl
Activitatea preponderenta (codsldenum
ire clasa CAEN)

II ,
1413 Fabrku..i 1lt0f artkole deJmbrldmlnte (exduslv lenjtrla de corp)

I<- Situatli fin a nciare anuale


( entitati <11c3ror ex@rcfliu flnanclar colndde cu anul calendarlstk)
I I• Raportiri anuale I
to Entldtl mlJloctl, marl
d• ""-public
,I Entititi
D deinteres
I0 O
1.entit3tilecare au optat pentru un exercitiu financiar diferit
deanul calendaristic, conform art.27 din Legeo contobilitd/li
nr.8211991
public
l€l Endllllmid ! D 2.persoanele juridice aflatein lichidare,potrivitleg ii

D
IO 3. subunita\ile deschise in Rominia de societiti reztdente in
stateapartin3nd Spatiului Economic European
Situatiile financiare anuale ncheiate la 31.12.2015 de dire entitAtll• prevazute la pct.9 alin.(3) din Reglementaril e cantabile,
aprobate prin OMFP nr.1.80212014,cu modificarile $i completarile ulterioare, al caror exercitiu financiar corespunde cu
anul calendaristic
FJO- BI LANT PRESCURTAT
F20 - CONTUL DE PROFIT !)I PIERDERE
F30 - DATE LNFORMATIVE
F40 - SITUATIA ACTIVE LOR IMOBJLIZATE

lndicatori : Capitaluri - total I 6.388.5461

Profit/ pierdere I 60.5931

ADMINISTRATOR. INTOCMIT,
Numete sl prenumete Numele si prenumete
!MARTIN RUXANDRA ELENA I lsANDRUVALENTINA I
Cal1tatea

SemnJtura
l11-0IRECTOR ECONOMIC
I
SemnJtura
SEMNATURA DEVINE VIZIBILA DUPA 0
VALIDARE CORECTA Nr.de lnregistrare in Of ganismul profeshmal
I I
AUDITOR,
Nume si ptenume auditor persoana fizlcJ/ Oenumireflrma de audit
I I
Formular VALIDAT
I I I
Nr.de lnristrare in stru l CAFR Cod fiscal
II I

57
FIO - pag. l
BILANT PRESCURTAT
Cod 10 la data de 31.12.2015 - lei -
Denumirea elementului Nr. Sold la:
rd.
01.01.2015 31.12.2015

A B 1 2
A. ACTIVEIMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE (ct.201+203+205+20&+2071+4094+208-280-290) 01 7.279 2.309
11. IMOBILIZllRI CORPORALE(ct.211 +212+213+2 14+215+216+217+223+224+227+231
02 5.269.779 5.035.568
+235+4093-281-291 2931-2935)
111.IMOBIUZllRI FINANCIARE (ct.261+262+263+265+266+267 •-296•) 03 7.762 7.762
ACTIVE IMOBILIZATE- TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 5.284.820 5.045.639
8.ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+302+303+321+322+/-308+323+326+327+328+331+332+341+345
+346+347+/-348+351+354+356+357+358+361+/-368+37 1+/-378+381+/-388+4091· 05 321.309 272.017
391- 392-393-394-395-396-397-398-din ct.4428)
11.CREANTE (Sumele care urmeaza sa fieincasate dupa o perioada mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
(ct.267•-296•+4092+41 1+413+418+425+4282+431 ..+437..+4382+441..+4424+din 06 466.479 432.413
ct.4428..+444..+445+446..+447..+4482+451"+453..+456"+4582+461+4662
+473"-491 -495-496+5187)
Ill.INVESlT[ll PE TERMEN SCURT
07
(ct.501+505+506+507+ din ct.508+5113+5114·591-595-596-598)
IV. CASA I CONTURI LA BANC! (din ct. 508+ ct.5112+512+531+532+541+542) 08 922.634 923.065
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 + 06 + 07 + 08) 09 1.710.422 1.627.495
C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) (rd.11+12) 10
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (din ct. 471•1 11
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (din ct. 471*) 12
D. DATORll: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-0 PERIOADA DE PANA LA UN
AN (ct.161+162+166+167+168-169+269+40 I+403+404+405+408+419+421 +423
+424+426+427+4281 +431•••+437..*+4381+441..•+4423+4428..•+444•"+446•••+ 13 319.177 255.176
447*..+4481+451*..+453*..+455+456*..+457+458 1+462+466 1+473••*+509+5186
+519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORll CURENTE NETE (rd.09+11 13-20-23-26) 14 1.391.245 1.372.319
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORll CURENTE (rd.04+12+14) 15 6.676.065 6.417.958
G. DATORll:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-0 PERIOADA MAI MARE DE UN
AN (ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+4 19+421+423
16 33.614 29.412
+424+426+427+428 1+431**•+437...+4381+44 1...+4423+4428***+444...+446*..+
447...+4481+451 "+453*..+455+456..+4581+462+4661+473...+509+5186+519)

H. PROVIZIOANE (ct. 151) 17

I.VENITURllN AVANS (rd. 19+ 22 + 25 + 28) 18


1. Subven\ii pentru investi\ii (ct.475), (rd.2o+21) 19
Sume de reluat intr·o perioadii de pana la un an (din ct. 475*) 20
Sume de reluat intr·o perioada mai mare de un an (din ct. 475•) 21
2. Venituri inregistrate in avans (ct. 472) (rd.23+24) 22
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*) 23
Sume de reluat intr-o perioada mal mare de un an (ct. 472*) 24
3. Veniturl in avans aferente activelor primite prin transfer de la clien\i (ct. 478)
25
(rd.26+27)

58
FI O - pag. 2
Sume de reluat ntr-o perioada de pAnala un an (dinct.478*) 26

Sume de re uat ntr-o perioada mai mare de un an (dinct.478*) 27


Fondulcomercial negativ (ct.2075) 28
J. CAPITAL $1REZERVE
I.CAPITAL (rd.30+31+32+33+34) 29 403.470 390.020

1. Capital subscris varsat (ct.1012) 30 403.470 390.020

2. Capital subscris nevarsat (ct.1011) 31

3.Patrimoniulregiei (ct. 1015) 32

4. Patrimoniulinstitutelor nationale de cercetare-dezvoltare (ct. 1018) 33


5. A
lto e
lemente de capltaluri proprii(ct.1031) 34

11.PRIMEDECAP TAL (ct. 104) 35

Ill.REZERVE DINREEVALUARE (ct. 105) 36 4.004.743 3.871.658

IV .REZERVE (ct.106) 37 993.272 993.272

Ac:tiuni proprii(ct.109) 38 1.998 1.997

caigurilegate deinstrumentele de capitaluri proprii(ct.141) 39

Pierderi legate deinstrumentele de capitaluri proprii(ct. 149) 40

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Al SOLD C (ct.117) 41 775.000 1.075.000

SOLDD(ct.117) 42
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIJIULUIFINANCIAR

SOLD C (ct.121) 43 487.727 60.593

SOLD D(ct.121) 44 0

Repartizarea profitului (ct.129) 45 19.763

CAPITALURI PROPRll - TOTAL (rd.29+35+36+37 38+39-40+41-42+43-44-4S) 46 6.642.451 6.388.546

Patrimoniulpublic (ct.1016) 47

Patrimoniulprivat (ct.1017) 48

CAPITALURI -TOTAL (rd.46+47+48) (rd.04+09+10-13-16-17-18) 49 6.642.451 6.388.546

Suma de control F10: 83765715 1244527199

•)Contur ide repartizat du natura elementelor respective.


..) Solduri debitoare ale conturilor respective.
..) Solduri creditoare ale conturilor respKtive.
Rd.06 - Sumeleinscrise la acest rand ipreluate din contul 267 reprezinta creantele aferente contractelor de leasing finandar ji altor
contracte asimilate, precum ji alte creante imobilizate,scadente intr perioada maimica de 12 luni.
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele siprenumele Numele si prenumele

!MARTIN RUXANDRA ELENA lsANDRU VALENTINA

Calitatea
Semnatura _ _
I11-DIRECTOR ECONOMIC

Semnatura _ __

Formular Nr.deinregistrarein organismul profesional:


VALIDAT

59
F20 - pag. I

CONTUL DE PROFIT I PIERDERE


la data de 31.12.2015

Cod 20 - lei -

Exercitiul financiar
Oenumirea indicatorilor Nr.
rd.
2014 2015

A B 1 2
1.Cifra de afaceri netii (rd.02+03-04+05+06) 01 3.206.168 2.581.972

Produqia vandutii (ct.701+702+703+704+705+706+708) 02 3.206.168 2.581.972


Venituri din vanzarea mArfurilor (ct.707) 03
Reducerl comerciale acordate (ct.709) 04
Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile radiate din Registrul general si care
05
mai au inderulare contracte deleasing (ct.766•)
Venituridinsubven\iide exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 06

2.Venituri aferente costului produqiei ncurs de execu\ie (ct 711+712)

SoldC 07 148.934
Sold D 08 26.973

3. Venituri din produqia deimobilizari necorporale sl corporale (ct.721+ 722) 09

4.Veniturl dinreevaluarea lmobilzArilor corporate (ct.755) 10

5.Venituri dinproduqia deinvesti\i imobiliare (ct. 725) 11


6.Venituri dinsubven\iide expfoatare (ct.7412 + 7413 + 7414 + 7415 + 7416+
12
7417+ 7419)

7. Alte venituri din exploatare (ct.751+758+7815) 13 418.282 373.527

-dincare,venituri dinfondul comercial negativ (ct.7815) 14

-dincare,venituri dinsubven\iipentruinvesti\ii(ct.7584) 15

VENITURI DINEXPLOATARE -TOTAL (rd.01+ 07 - 08 +09 + 10 + 11+12 + 13) 16 3.773.384 2.928.526

8.a) Cheltuielicu materiile prime $i materialele consumabile (ct.601+602) 17 125.702 86.928

Alte cheltuielimateriale (ct.603+604+606+608) 18 9.481 8.486

b) Alte cheltuieli externe (cu energie $1 apa)(ct.605) 19 115.144 109.939


c) Cheltuieli privind mArfurlle (ct.607) 20 37.775
Reducer! comerciale primite (ct.609) 21
9. Cheltuielicu personalul(rd.23+24) 22 2.170.128 1.887.034
a) Salarii $1indemniza\11 (ct.641+642+643+644) 23 1.655.525 1.455.494

b) Cheltuieli cu as gurArile iproteqia socialA (ct.645) 24 514.603 43 1.540

1O.a) Ajustari de valoare privindimobilizarile corporate $i necorporale (rd.26 - 27) 25 295.792 271.578

a.1)Cheltuleli (ct.6811+6813+6817) 26 295.792 271.578

a.2) Venlturi (ct.7813) 27

b)AjustAri de valoare privind activele circulante (rd.29- 30) 28 1.930

60
F20 - pag. 2

b.1) Cheltuieli(ct.654+6814) 29 1.930

b.2) Venituri (ct.754+7814) 30

11. Alte cheltuielide exploatare (rd.32 la 38) 31 455.926 443.918

11.1.Cheltuieliprivindpresta\i leexterne
32 253.579 209.287
(ct.611+612+613+614+615+621+622+623+624+625+626+627+628)

11.2. Che
ltuieli cu alte irnpozite, taxe ivarsaminteasimilate;
cheltule!i reprezentand transferuri contribu\iidatorate nbaza unor acte 33 93.635 122.011
normative speciale(ct. 635 +6586•)

11.3.Che tuieli cu prote<1la mediului nconjurator (ct.652) 34

11.4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizari or corporale (ct.655) 35

11.S. Cheltuieli pnvind calamita\i e ialte evenimente simi are (ct.6587) 36

11.6.Alte cheltuieli (ct.651+ 6581+ 6582 + 6583 + 6588) 37 108.712 112.620

Cheltuielicu dobanzile de refinan\are nregistrate de entita\ile radiate din Registrul


38
general si care maiauin derulare contracte deleasing (ct.666*)

Ajustari privind provizioanele (rd. 40 - 41) 39

-Cheltuleli (ct.6812) 40

- Venituri (ct.7812) 41

CHELTUIELI DE EXPLOATARE-TOTAL (rd.17 la 20 - 21 +22+ 25 + 28+ 31 +39) 42 3.174.103 2.845.658

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:

- Profit (rd. 16-42) 43 599.281 82.868

- Pierdere (rd. 42 - 16) 44 0 0


12. Venituri dininterese de participare (ct.761 1+7612+7613) 45

- dincare,veniturile ob\inute dela entita\ile afiliate 46

13. Venituri dindobanzi (ct. 766•) 47 23.146 5.119

- dincare,veniturile ob\inute dela entlta\ile afiliate 48

14.Venituri din subven\iide exploatare pentru dobanda datorata (ct.7418) 49

15. Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768+7615) 50 3.090 5.448

- dincare,veniturl din alteimobiliziiri financiare (ct. 7615) 51

VENITURI FINANCIARE- TOTAL (rd. 45+47+49+50) 52 26.236 10.567


16. AjusUrl de valoare privindimobili:zArile financiare Iinvesti\iilefinanciare
53
de\inuteca active circulante (rd. 54- 55)

- Cheltuieli (ct.686) S4

-Veniturl (ct.786) 55

17. Che!tuieliprivind dobanzile (ct.666•) 56 329

- din care,cheltuielile
in re!a\ia cu entita\ile afiliate 57

A
lte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 58 12.704 10.611

CHELTUIELI FINANCIARE -TOTAL (rd. 53+56+58) 59 12.704 10.940

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANC


IAR(A):

- Profit (rd. 52 - 59) 60 13.532 0

- Pierdere (rd.59 - 52) 61 0 373

61
62