INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA

PLANUL LUCRARII

I. 1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat

1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator

1.2.Prezentarea teoretca abolii

1.2.1.Definitie.

1.2.2.Etiologie.

1.2.3.Simptomatologie.

1.2.4.Patogenie.

1.2.5.Tratament.

II. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si

efectuarea tehnicilor impuse de afectiune

2.1.Internarea pacientului in spital

2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

 Schimbarea lenjeriei de pat

 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a

pacientului

 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat

 Observarea pozitiei pacientului in pat

  Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului

 Captarea eliminarilor

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative

2.5.Alimentatia bolnavului

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

2.9.Educatie pentru sanatate

 Profilaxia bolii

2.10.Externarea pacientului

III. 3.1.Prezentarea cazurilor de boala

 Cazul nr. 1 - plan de ingrijire

 Cazul nr. 2 - plan de ingrijire

 Cazul nr. 3 - plan de ingrijire

3.2.Concluzii asupra lucrarii

Bibliografie.

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Componentele aparatului respirator sunt: cavitate nazala, faringe, laringe, trahee,

bronhii si plamani.

Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare,

constituite intr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului. In interiorul
tesutului pulmonar bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii
lobare, segmentare interlobulare din care iau nastere bronhiolele respiratorii, care se
continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci - saci
alveolari - in care se deschid alveolele pulmonare.Traheea si bronhiile extralobulare au
in peretii lor inele cartilaginoase cu rol de a mentine deschise caile respiratorii in
conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie. Bronhiile
terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat,
regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare.

Plamanul, acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si

functionale: lobi, segmenti, lobuli si acini pulmonari.

Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri. Ei au

independenta structurala, functionala si patologica. Lobii sunt organizati in segmente,
unitati morfologice delimitate imperfect de septuri conjunctive.Segmentele sunt alcatuite
din lobuli. Lobulul este o masa piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului,
constituita din ramificatii ale bronhiolelor si vase de sange, inconjurate de tesut
conjunctiv. Este format din acini pulmonari constituit dintr-o bronhiola respiratorie,
impreuna cu canalele alveolare care deriva din ea si cu alveolele pulmonare.
Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar.

Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului. Peretele

alveolar, adaptat schimburilor gazoase, este format dintr-un epiteliu alveolar,
unistratificat, asezat pe o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice in
care se gaseste o retea de capilare prov

enita din ramurile terminale ale arterei pulmonare. La nivelul alveolelor

pulmonare se realizeaza schimbul de gaze.

Pleura este alcatuita din doua foite - foita viscerala (acopera plamanii patrunzand
si in scizuri) si foita parietala (captuseste peretii cutiei toracice).

Vascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla vascularizatie functionala si

nutritiva. Vascularizatia functionala asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor
de sange care constituie mica circulatie. Vascularizatia nutritiva, partea a marii circulatii,
este asigurata de arterele si venele bronsice. Venele dreneaza sangele in vena cava
superioara.

Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.

Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii

ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia, constituind ventilatia pulmonara.

Inspiratia este un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori

(muschiul diafragm, intercostal intern, micul pectoral, scalenii, marele dintat posterior) si
are drept rezultat marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre:
longitudinal, transversal, anteroposterior. Modificarile de volum ale cutiei toracice
determina modificari corespunzatoare ale volumului plamanului deoarece prin pleura
viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica. Pelicula de lichid pleural dintre cele
doua foite favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea coeziunii dintre ele, astfel
plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv. Ca urmare, presiunea
intrapulmonara scade cu 2-3 mmHg fata de cea atmosferica si de aceea aerul atmosferic
patrunde in plaman.

Expiratia este un proces pasiv in conditii obisnuite, toracele revenind la

dimensiunile sale de repaus ca urmare a relaxarii musculaturii inspirtorii (intercostal
intern, dintatul posterior si inferior, muschii abdominali). In consecinta, plamanii nu sunt
tinuti in tensiune si revin la dimensiunile de dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul
plamanilor o presiune superioara cu 2-4 mmHg celei atmosferice, ceea ce face ca aerul
din plamani sa fie expulzat.In timpul efortului si in anumite conditii patologice expiratia
devine activa prin participarea muschilor respiratorii auxiliari. Miscarile inspiratorie si
expiratorie se succed ritmic fara pauza, in tot cursul vietii. Frecventa miscarilor
respiratorii in stare de repaus este de 16-20 respiratii/minut. Frecventa si amplitudinea
variaza in functie de necesitatile organismului in O2 si mai ales de cantitatea de CO2
produsa.

Reglarea ventilatiei pulmonare se face pe 2 cai: nervoasa si umorala. Reglarea

nervoasa este asigurata de centrii nervosi respiratorii bulbopontini. Mecanismul umoral
consta in influentarea centrilor nervosi de catre concentratia de CO2 si O2 din sange,
reglarea facandu-se printr-un mecanism de feed-back.

TUBERCULOZA este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch,

afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o
evolutie cronica pe parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara (care
cuprinde sancrul de inoculare si leziunile legate de el) si tuberculoza secundara (sau de
organ). Se caracterizeaza anatomic prin leziuni specifice tuberculoase iar clinic prin
aspecte foarte polimorfe variind in functie de stadiul de tuberculoza.

Etiologie

Agentul patogen al acestei boli este Mycobacterium tuberculosis sau bacilul

Koch. Are forma unui bastonas drept sau usor incurbat, de 1-4 microni lungime, lat de
0,5-1,5 microni, cu unele granule in interior, imobil, necapsulat si nesporulat. Este acido-
alcolorezistent, proprietate specifica de gen pe care se bazeaza coloratia clasica Ziehl-
Nielsen.

Rezistenta bacilului Koch in mediul extern. Bacilii Koch supravietuiesc 30-45

minute la caldura uscata de 100 grade Celsius si sunt omorati prin fierbere in 15 minute.
Tulpinile bovine supravietuiesc in lapte dupa o incalzire de 30 de minute la 65-85 grade.
Frigul nu are efect asupra bacililor, rezista si la -180 grade C. Bacilii uscat si inghetati in
vid rezista 3 ani. Lumina solara directa distruge bacilii Koch in 2 ore iar ultravioletele in
10-20 de minute. In sputa rezista 3-4 zile. Solutiile antiseptice ca sublimat, tricrezol, lizol,
acid fenic distrug bacilul Koch in aproximativ o ora. Patogenitatea (capacitatea bacilului
de a produce imbolnavirea) este mai mult sau mai putin amplificata in functie de
virulenta germenilor (intensitatea ritmului de diviziune). Specia umana prezinta un grad
de imunitate naturala (dar nu totala) fata de micobacterii, castigata de-a lungul
generatiilor anterioare, care au venit in contact cu acesti germeni si care este transmisibila
genetic. Ritmul de multiplicare este foarte lent (20 de ore pentru o diviziune, de 60 de ori
mai lent decat la stafilococi sau enterobacterii). 90% din cazuri sunt produse de bacilul
Koch de tip uman. Sunt patogene pentru om si tipurile bovine si ovine, iar diferentierea
se face in culturi.

Patogeneza

Evolutia procesului tuberculos este conditionnata de virulenta bacililor, de doza

de germeni si de reactivitatea organismului. Daca infectia se face cu germeni de o slaba
virulenta, in doza mica, iar organismul are o rezistenta buna, bacilii sunt inglobati in
fagocit si se elimina impreuna cu acestea pe cale hepato-intestinala, fara a fi influentata
cu nimic starea de sanatate. In cazu in care infectia se face cu o doza mare de germeni, cu
virulenta ridicata, iar organismul poseda o slaba rezistenta, bacilii sunt inglobati de
fagocite, insa la nivelul lor ei se pot multiplica, producand toxine care determina moartea
acestora. Fagocitele moarte sunt inglobate de catre macrofage, in interiorul carora bacilii
continua sa se multiplice. Macrofagele sufera o serie de modificari caracteristice,
exprimate prin formarea de celule gigante, gare constituie punctul de plecare al leziunii
tuberculoase. In jurul lor se dezvolta un proces infiltrativ celular, cu celule epioteloide si
limfoide, care inconjoara celula giganta. In acest fel ia nastere foliculul tuberculos
microscopic. Acesta poate evolua spre vindecare sau continua sa se dezvolte, dand
nastere la granuloame tuberculoase, vizibile macroscopic, la nivelul carora au loc
fenomene de cazeificare, fibrozare sau calcificare.

Factori favorizanti ai imbolnavirii: varsta, sexul (raportul barbati/femei este de

7/3), graviditatea, etilismul cronic, diabetul zaharat, pneumoconiozele, cancerul bronho-
pulmonar, ulcerul gastro-duodenal si gastrectomia, factorii de mediu (malnutritia,
surmenajul, locuintele insalubre, supraaglomerate, lipsa educatiei sanitare), factorul
profesional (medici, asistenti, laboranti, infirmieri), factorul ereditar.

Simptomatologie

Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara activa sunt, pe de o parte generale,

rezultat al infectiei tuberculoase a organismului si pe de alta parte functionale, expresia
modificarilor anatomo-fiziologice si fiziopatologice induse de leziunile specifice din
plamani.

Simptomatologie generala: ascensiuni termice (subfebrilitati sau febra),

transpiratii nocturne, stare de disconfort uneori greu de definit, scadere a apetitului,
pierdere ponderala si uneori, la femei tinere amenoree.

Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa intervale variabile de la

instalarea sindromului infectios general, dar uneori pot fi percepute concomitent sau chiar
inaintea simptomelor generale. Cele mai frecvente sunt tusea la inceput neproductiva,
apoi cu sputa mucopurulenta nefetida, redusa cantitativ: ceva mai rar expectoratia este
pio-sanguinolenta sau franc hemoragica (uneori hemoptizia este prima acuza luata in
seama de bolnavi si duce frecvent la depistarea tuberculozei). Se mai intalnesc dureri
toracice (prin afectarea pleurei in procesul inflamator specific si chiar constituirea unei
pleurezii), dispnee accentuata (in caz de pleurezie masiva sau pneumotorax spontan
compresiv), zgomote respiratorii anormale (raluri crepitante fine sau mai des
subcrepitante in regiunile apicle si subapicale (mai ales interscapulovertebral).

In fine, la apriximativ o zecime din bolnavi nu exista nici un fel de simptome

clinice.

Tratamentul

Tratamentul antituberculos are in vedere doua obiective: unul individual

(reprezentand interesele pacientului) - de a vindeca boala restaurand cat mai repede
capacitatea de munca si reintegrarea in familie si societate si unul comunitar
(reprezentand interesele colectivitatii careia ii apartine pacientul) - de a utiliza cat mai
eficient resursele disponibile pentru a reduce riscul de infectie si/sau imbolnavire in
colectivitate.

Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt:

medicatia antituberculoasa si medicatia simptomatica, vitamine, bronhodilatatoare,
antitusive sau expectorante, tonicardiace, hepatoprotectoare, in functie de tabloul clinic
sau de complicatiile si bolile asociate ale bolnavului.

Medicamentele antituberculoase - clasificare:

Din punct de vedere al utilizarii clinice, medicamentele antituberculoase pot fi

grupate astfel:

1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)

-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),

STREPTOMICINA (S)

2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:

MEDICAMENT REACTII MAJORE REACTII MINORE

IZONIAZIDA -hepatita (de tip hepatocelular), -nevrita periferica
(INH, H) apare in primele luni de
administrare -foarte rar disconfort gastric

-greturi sau varsaturi, ameteli

-sindrom pelagroid
 -diverse rashuri cutanate

-ginecomastie la barbat

-sindrom pseudolupic
RIFAMPICINA -manifestari astmatice, asociate rar-icter non-hepatic
(RMP, R) cu colaps sau soc
-cefalee
-purpura trombocitopenica
-frison si ascensiune febrila
-anemie hemolitica acuta
-disconfort digestiv
-insuficienta renala acuta
-greata, varsaturi
PIRAZINAMIDA -hepatita -roseata tegumentara insotita
(PZM, Z)
de senzatie de caldura si
intepaturi

-greata

-foarte rar manifestari articulare

de hiperuricemie
ETAMBUTOLUL -nevrite optice retrobulbare -disconfort digestiv
(EMB, E) -insuficienta renala - rar greturi sau varsaturi
STREPTOMICINA -hipoacuzie, -parestezii periorale
(SM, S)
-tulburari vestibulare -potenteaza blocul neuro-mus-

-ameteli cular curoric

-dificultati de mentinere a

mersului drept

-nistagmus

-varsaturi

-nefrotoxicitate

- accidental soc anafilactic

Regimuri terapeutice
Tratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a evolutiei sub
tratament sunt standardizate pentru majoritatea cazurilor. Din 1998 s-a introdus in tara
noastra incepand cu judetul Iasi strategia DOTS formata din scheme standarad de
tratament.

REGIMUL INDICATII ASOCIERI DE RITM DE CONTROL

MEDICAMENTE BACTERIOLOGIC
-pulmonari 2(3)luni HRZE(S) 7/7 -la sfarsitul lunii a 2-a (T2)
I +4(3)luniHR 3/7
-extrapulmonari cu si la sfarsitul lunii a 3-a (T3) pt. cei
localizari severe pozitivi in microscopie la T2
(meningiene,
vertebrale, osteo- (situatie in care faza de atac este
articulare, renale) prelungita la 3 luni)

-extrapulmonari cu =incheierea fazei intensive

doua sau mai multe
localizari -la inceputul lunii a 5-a (T5)

-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)

=incheierea tratamentului
II -retratamentele pentru2 luni HRZES 7/7+ -la sfarsitul lunii a 3-a (T3)
orice categorie de caz
sau pentru orice1 luna HRZE 7/7 + =incheierea fazei intensive
localizare
5 luni HRE 3/7 -la sfarsitul lunii a 5-a (T5)

-la sfarsitul lunii a 8-a (T8)

=incheierea tratamentului
III -forme non-grave la2 luni HRZ 7/7 + -la sfarsitul lunii a 2-a (T2)
copii 4 luni HR 3/7
=incheierea fazei intensive
-extrapulmonari cu
localizari unice non- -la sfarsitul lunii a 6-a (T6)
severe (pleura,
=incheierea tratamentului
ganglioni limfatici)
IV -rezistent la unul sauIndividualizate -lunar pana la negativare, apoi
(individua- mai multe trimestrial pana la incheierea
lizat) medicamente tratamentului
antituberculoase
(dovedita printr-o
antibiograma fiabila)
 Pentru cazurile pulmonare cu leziuni cavitare extinse sau pentru cele
extrapulmonare grave (meningoencefalite, localizari osteo-articulare etc) se admit abateri
de la regimurile standard: continuarea tratamentului pana la 9 luni sau administrarea
zilnica a medicamentelor si in faza de continuare.

Orice tratament antituberculos instituit impune deschiderea unei fise de tratament

chiar la debutul acesteia, de catre unitatea care a inceput tratamentul. Fisa de tratament
este singurul document valid al unui caz de tuberculoza. Ea contine sintetic toate
informatiile esentiale despre pacient si despre episodul de imbolnavire respectiv. De
aceea ea trebuie sa constituie un instrument de lucru permanent pentru personalul
medical care ingrijeste bolnavul si sa insoteasca pacientul in toate unitatile in care acesta
isi efectueaza tratamentul. Fiecare cura de tratament va avea o singura fisa de tratament
corespunzatoare iar daca se reia tratamentu pentru esec, abandon sau caz cronic se va
incepe o noua fisa. Pentru tratamentele care sunt continuate peste 12 luni se va completa
o noua fisa pe care se va inscrie insa in partea din dreapta mentiunea "continuare".

Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de

tratament speciala.

Dupa incheierea tratamentului fisa se va pastra in plicul pacientului de la

Dispensarul Anti-Tuberculos teritorial in care acesta a fost inregistrat si declarat.

CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL

INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR
IMPUSE DE AFECTIUNE

Internarea pacientului in spital. Internarea bolnavului reprezinta primul contact al sau

cu spitalul, concomitent intrerupandu-se si legaturile permanente cu munca, familia,
prietenii. Atitudinea corespunzatoare a personalului medical influenteaza tonusul optimist
al bolnavului, ajutandu-l sa depaseasca cu bine problemele legate de spitalizarea de
durata si motivandu-l sa-si efectueze tratamentul complet.

Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de identitate, biletului de

trimitere si a dovezii de asigurat CAS (adeverinta de salariat, cupon de pensie etc.),
respectand regulamentul privind circuitele functionale ale spitalului.

Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din mai
multe incaperi: sala de asteptare, cabinet de consultatii. In acest cabinet va fi trecut in
registrul de internari, aici se completeaza prima parte a fisei de observatie cu datele de
identitate si adresa exacta. Bolnavul este pregatit pentru examenul medical, fiind ajutat sa
se dezbrace. Asistenta se va comporta cu multa atentie si delicatete, pentru a-l convinge
ca va fi bine ingrijit. Cu datele culese de la bolnav sau/si apartinatori, in urma
consultatiei, medicul va completa o parte a fisei de observatie.

Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care se afla asupra bolnavului

vor fi inventariate de asistenta, inregistrate, daca este necesar vor fi dezinfectate si
deparazitate, apoi invelite intr-o manta de protectie si depozitate la magazia de efecte, pe
baza unui proces verbal competat in doua exemplare.

Bolnavul este insotit in camera de imbaiere, unde, la nevoie, se va face si

deparazitarea. El este ajutat in cazul in care starea lui necesita, sa-si efectueze baia
generala sau dus, fiind servit cu: sapun, prosoape, perie de dinti si forfecuta pentru
unghii. In camera de imbracare i se dau rufe curate: pijama, papuci, ciorapi, halat apoi
este condus pe sectie, la salonul stabilit de medic.

Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si il ajuta sa-si aranjeze

lucrurile in noptiera, informandu-l asupra regulamentului de ordine interioara. Se vor
masura tensiunea arteriala, pulsul, respiratia si temperatura, se vor nota in foaia de
observatie si vom instrui bolnavul referitor la ce are de facut in vederea recoltarii
analizelor de laborator.

Asigurarea conditiilor de spitalizare. Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie

orientate cu ferestrele spre nord pentru a beneficia de o luminozitate intensa si
permanenta, fara actiunea directa a razelor solare. Este bine daca in fata saloanelor exista
terase mari, unde bolnavii, in cursul zilei, pot fi dusi afara, pentru aeroterapie. Saloanele
trebuie sa fie incalzite moderat, eventual cu 1-2 grade mai putin decat temperatura optima
a saloanelor si sa aiba o ventilatie buna.

Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati:

Pregatirea patului si a accesoriilor

Pentru pregatirea patului avem nevoie de urmatoarele materiale necesare:

-cearsaf simplu

-cearsaf plic

-doua fete de perna

-doua perne

-una-doua paturi

Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un scaun cu spatar la capatul

patului. Pe scaun se aseaza in ordinea intrebuintarii: lenjerie curata, pernele si patura.
Cearsaful se asaza la mijlocul saltelei, se desface si se intinde o parte a cearsafului spre
capatul patului, cealalata spre capatul opus. Se introduce cearsaful adanc sub saltea.
 Persoana asezata cu fata spre capatul patului, cu mana de langa pat prinde partea
laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt cu lungimea partii atarnate si o ridica in
sus pe langa satea. Se lasa in jos partea de cearsaf ridicata si se introduce sub saltea partea
de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei, celelalte trei colturi se fac dupa
aceeasi procedura. Se introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de
la colturile saltelei, se intinde bine sa nu prezinte cute.

Daca este nevoie se aseaza musamaua si aleza. Pe urma se aseaza cel de-al doilea
cearsaf peste care se intinde patura, marginea cearsafului dinspre cap se desface peste
patura pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor
pacientului. Se va face o cuta atat din cearsaf cat si din patura, se aseaza mana stanga sub
cearsaf, ridicand cearsaful si patura peste mana opusa, formand o cuta. Se aseaza pernele
introduse in fetele de perna curate.

Asigurarea igienei personale corporale

Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul este imbaiat si, la nevoie,
deparazitat. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului
o infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si orice forma de iritatie a
pielii. Datoria asistentei medicale este de a pastra pacientul intr-o stare de curatenie,
indiferent de varsta sa, de pozitie, stare fizica sau afectiva.

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de

vindecare. Prin toaleta se indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si
impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu alte substante
straine care adera la piele. Indepartatrea acestora deschide orificiile de excretie ale
glandelor pielii si invioreaza circulatia sangelui. Toaleta linisteste bolnavul si ii creaza o
stare de confort. Majoritatea bolnavilor sunt obisnuiti cu toaleta completa de acasa, dar
exista si bolnavi, mai putini, carora asistenta trebuie sa le dezvolte deprinderile unei
toalete complete pe baza normelor igienei personale. In vederea acestui lucru, asistenta
educa bolnavul si-i pune la dispozitie:

- sapun neutru

- trei prosoape curate

- sapuniera

- perie de unghii

- forfecuta de unghii

- periuta de dinti
 - pasta de dinti

- pahar cu solutie antiseptica pentru gargara

- spirt mentolat

- lenjerie de corp curata

Baia este curatata si dezinfectata inainte de fiecare utilizare. Asistenta pregateste

materialul necesar pentru efectuarea toaletei corporale, a parului, a cavitatii bucale si
taierea unghiilor pe o masuta langa vana sau dus. Pregateste apa, a carei temperatura
trebuie sa fie de 37 grade C masurata cu termometrul de baie, dand drumul mai intai apei
reci si apoi celei calde pentru evitarea aburului si condensului. Bolnavul face singur baie
si la nevoie asistenta il ajuta. Se va avea grija la efectuarea corecta a baii si indepartarea
tuturor reziduurilor de pe piele. Se spala mai intai fata, trunchiul, membele si regiunea
perianala. Se vor utiliza trei prosoape diferite pentru uscare prin tamponare. Dintii se
spala bine si unghiile se taie. Se va atrage atentia bolnavului sa nu manevreze robinetele
si sa nu se inchida singur in baie. Asistenta va fi atenta la orice zgomote neobisnuite si va
intra in baie acordandu-i primul ajutor (pot surveni lipotimii si colaps). Este bine ca dupa
terminarea baii bolnavul sa efectueze un dus la o temperatura mai scazuta decat cea a pei
din vana. Bolnavul este imbracat cu lenjerie curata si condus in patul sau care a fost intre
timp schimbat. Bolnavul se inveleste bine si se incalzeste.

Toaleta se face in functie de starea bolnavului. In cazul in care bolnavul este

imobilizat la pat (hemoptizie, stare generala foarte alterata etc.), asistenta va efectua
toaleta bolnavului pe regiuni. Trebuie avut in vedere ca majoritatea bolnavilor pulmonari
transpira abundent, ceea ce face ca pielea sa devina fragila si sa se lezeze usor, bolnavii
facand mai repede escare de decubit. Este bine ca pielea transpirata sa fie spalata cu
alcool mentolat, care invioreaza circulatia periferica.

Obsevarea pozitiei pacientului in pat

Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit dorsal, cu o perna subtire sub
cap. Pozitia semisezanda nu are efect favorabil in vindecarea tuberculozei pulmonare, dar
este abordata in caz de hemoptizii sau insuficienta respiratorie. Daca bolnavul are
caverne deschise, mai ales in lobii superiori, pozitia Trendelenburg favorizeaza
inchiderea si cicatrizarea acestora. Acest lucru nu trebuie fortat, iar daca starea bolnavului
este buna, alegerea pozitiei trebuie lasata la discretia sa. Durata zilnica a repausului la pat
va fi hotarata de medic de la caz la caz, obligatoriu fiind un repaus de minim doua ore
dupa administrarea tratamentului tuberculostatic.

Captarea eliminarilor

Captarea sputei. Deoarece majoritatea bolnavilor de tuberculoza pulmonara

expectoreaza, ei vor fi deserviti cu scuipatori speciale cu capac, ce contin solutie
dezinfectanta. Se va urmari cantitatea, culoarea, consistenta, eventual mirosul sputei
(in suprainfectiile pulmonare), toate aceste caracteristici furnizandu-ne date despre
stadiul procesului de vindecare sau eventualele complicatii survenite in acest proces.

Urmarirea functiilor vitale si vegetative

Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror boli,
caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului, precum si
evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare
zilnic si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitale ale organismului (temperatura,
pulsul, tensiunea arteriala, respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).

Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal. Acesta

este gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa de la 34,5 la 42 grade.
Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12
ore, in borcane pe fundul carora se pune vata.Masurarea temperaturii se face in cavitati
inchise: rect, vagin sau in cavitati semiinchise: axila, plica inghinala si cavitatea bucala.
Se va

nota in foaia de temperatura cu pix albastru. La bolnavii cu tuberculoza pulmonara curba

febrila este importanta in aprecierea evolutiei spre vindecare a leziunilor.

Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins din cavitatile ventriculare ale
inimii in arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa
de snge de care se loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului cardiac.
Este perceput prin comprimarea arterelor pe o suprafata dura, osoasa, ca niste zvacnituri
ritmice. Se masoara numarand pulsatiile pe un minut, apasand cu indexul, mediul si
inelarul o artera superficiala (radiala, carotida, temporala, humerala, pedioasa) pe un plan
osos. Inainte de masurarea pulsului, bolnavul va fi in repaus psihic si fizic cel putin 10
minute. La adulti, frecventa normala a pulsului este de 60-80 batai/minut, ea putand sa
creasca (tahicardie) sau sa scada (bradicardie). Pulsul se noteaza cu pix rosu in foaia de
temperatura.

Respiratia: urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarilor cutiei

toracice, fara ca bolnavul sa fie instiintat, deoarece respiratia este un act reflex si
constient care poate fi supus vointei, si astfel putandu-se modifica ritmul. Frecventa
respiratiei in mod normal merge paralel cu frecventa pulsului, raportul fiind de 1/4. La
adulti frecventa respiratiei este de 16/minut pentru barbati si de 18/minut la femei. O
frecventa mai mare se numeste tahipnee, iar una mai mica - bradipnee. La bolnavii cu
tuberculoza apare frecvent dispneea, fenomen caracterizat printr-o respiratie dificila si
aflat in corelatie cu gradul de afectare al aparatului respirator de catre infectia cu
mycobacterium tuberculosis sau cu existenta unor afectiuni pulmonare secundare.
Respiratia se noteaza in foaia de temperatura cu pix albastru.

Tensiunea arteriala: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor

arteriali. Ea este determinata de forta de contractie a inimii, de rezistenta intampinata de
sange (elasticitatea si calibrul vaselor) si de vascozitatea sangelui. Masurarea tensiunii
arteriale se va face cu aparate speciale, numite tensiometre. Se aplica manseta
tensiometrului pe bratul sprijinit si in extensie, tensiometrul fiind asezat astfel incat
bolnavul sa nu aiba vizibilitate asupra cadranului. Cu mana stanga se fixeaza pe artera
humerala stetoscopul, sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele in urechi,
cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor
pulsatile. Privind manometrul, se decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude
primul zgomot - tensiunea maxima (sistolica). Se continua decomprimarea pana la
disparitia ultimei unde pulsatile - tensiunea minima (diastolica). Se indeparteaza manseta.
Notarea TA se va face cu cifre sau grafic. Valorile normale pentru un adult sunt: tensiunea
maxima 115-140 mmHg si tensiunea minima 75-90 mmHg. La bolavii cu tuberculoza
pulmonara nu apar modificari ale TA decat in cazul coexistentei unor afectiuni cardiace
sau a aparitiei unor complicatii.

Alimentatia bolnavului

Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul

permanent de substante nutritive. Deoarece prin alimentatie se mentine energia
organismului, ingrijirea bolnavilor are in vedre atat stabilirea unui regim alimentar
corespunzator bolii cat si administrarea lui.

Alimentatia bolnavilor cu tuberculoza trebuie sa fie adaptata perioadei de evolutie

a bolii. In perioadele febrile, dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide
si pastoase, bogate in vitamina C. Mai tarziu, va primi o dieta mixta, hipercalorica, dar
alcatuita din alimente usor digerabile. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide,
luand in considerare si pierderile prin expectoratie, daca aceasta este abundenta.
Supravegherea are o importanta deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza
foarte repede. Asistenta medicala se va ingriji de tranzitul intestinal regulat al bolnavului.

Administrarea medicamentelor

Tratamentul de baza in afectiunile tuberculoase este medicatia cu tuberculostatice.

Acestea se vor administra strict supravegheat, asistenta urmarind cu atentie bolnavul pe
parcursul ingerarii tabletelor si capsulelor, deoarece exista posibilitatea ca acesta,
inconstient de gravitatea bolii si de importanta medicamentelor in tratarea ei, avand in
vedere si numarul relativ mare de tablete ce alcatuiesc priza zilnica (10-15), sa incerce sa
le inghita doar partial, sau chiar deloc. Asistenta se va abtine de la administrarea oricarui
medicament in afara celor indicate de catre medic. Administrarea se va face respectand
doza, calea si ritmul de administrare. Asistenta trebuie sa cunoasca efectele secundare ale
tuberculostaticelor iar in cazul in care apar, sa anunte imediat medicul.

Recoltarea produselor biologice si patologice

 Examinarile de labortor efectuate produselor biologice si patologice completeaza
siptomatologia bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in
morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma
diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si efcacitatea tratamentului, confirma
vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de

recoltare a produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de
laborator.

Recoltarea sangelui.Asistenta medicala recolteaza sange pentru determinarea

VSH, a hemoleucogramei, examene biochimice. Recoltarea se va face de regula
dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa din venele plicii cotului. Sangele se
recolteaza cu materiale sterile, curate si uscate. Recipientele in care se recolteaza vor fi
etichetate corect: nume, prenume, salon, sectie, analiza ceruta si vor fi trimise la
laborator.

Recoltarea sputei. Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se

expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. Scopul este explorator - pentru examinari
macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii
diagnosticului.

Pregatirea materialelor necesare: - materiale sterile: cutie Petrii, pahar conic; scuipatoare
speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta);

- materiale nesterile: pahar cu apa; servetele sau batiste

de unica intrebuintare.

Pregatirea pacientului:

- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii;

- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;

- se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si sa nu introduca in vas saliva.

Executie:

- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;

- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;

- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;

- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.

Recoltarea sputei se mai poate face prin:

- frotiu faringian si laringian;

- spalatura gastrica;

- spalatura bronsica.

Pregatirea produselor pentru laborator: recipientele se acopera, se eticheteaza si se trimit

la laborator.

Recoltarea urinei. Se face la orice bolnav pentru sumarul de urina in recipiente

curate si uscate din emisie spontana sau prin sondaj vezical. Examenul de urina da
indicatii asupra starii functionale a rinichilor si permite sa se aprecieze existenta unor
tulburari in restul organismului, constituind o proba importanta a oricarui examen
medical. Pentru examenul chimic se recolteaza urina de dimineata, care este foarte
concentrata, in recipient de sticla foarte curat.

Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune.

Intradermoreactia la tuberculina: Se face cu PPD (Purified Protein Derivative)

2 u.

Administrarea intradermica a 2 u PPD cu lectura la 72 ore (cand se inregistreaza

intensitatea maxima a raspunsului specific) este metoda cea mai fidela de punere in
evidenta a hipersensibilitatii intarziate (de tip tuberculinic), indusa de o infectie naturala
sau de vaccinarea BCG (acolo unde este practicata).

Intradermoreactia se face pe fata anterioara a antebratului stang, in 1/3 mijlocie; la

72 ore se masoara diametrul transversal al zonei edematiate si indurate, la locul injectarii.

Sub 5 mm = reactie negativa

6-9 mm = reactie dubioasa

Peste 10 mm = reactie pozitiva

Pe langa diametrul induratiei se recomanda sa se faca si o evaluare calitativa a

acesteia ( 4 tipuri PALMER; tipurile I si II care includ induratiile puternice, dure la
palpare, ca si reactiile flictenulare sunt considerate foarte sugestive pentru o infectie
virulenta.

Injectiile intradermice cu tuberculina se fac cu seringi de 0,5 - 1 ml, lungi si subtiri

(seringa de tuberculina).Acele trebuie sa fie cat mai fine, cu varful taiat scurt. Locul de
electie este in treimea medie anterointerna a antebratului.
 Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se intinde si se imobilizeaza
pielea cu policele si indexul sau degetul mediu al mainii stangi, iar cu mana dreapta,
tinand seringa intre policele si degetul mijlociu, se introduce varful acului in grosimea
pielii usor oblic pe suprafata, cu taietura indreptata in sus, pana cand orificiul acului
dispare complet. In acest moment, incetam impingerea acului inainte si prin rearanjarea
degetelor si apasarea pistonului infiltram lichidul din seringa ( 0,1 ml ) in grosimea
dermului. In locul unde se acumuleaza lichidul, se formeaza imediat o ridicatura palida,
avand aspectul cojii de portocala.

Dupa terminarea injectiei se retage acul si se tamponeaza locul injectiei.

Toracocenteza. Se face in scop explorator sau terapeutic, in cazul aparitiei unei

colectii lichidiene intrapleurale, prin afectarea tuberculoasa a pleurei.

Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:

- ace de otel, nichelate, cu un diametru de 1 mm si lungi de 10 cm (cel putin

2);

- o seringa 10-20 ml;

- alcool, tinctura de iod, vata, tampoane pe porttampon, tifon steril si

emplastru pentru pansarea locului punctionat;

- 2-3 eprubete sterile, etichetate si inchise cu dop de vata sau cauciuc pentru
recoltarea probelor de laborator din lichidul evacuat; lampa cu spirt;

- seringa de 1-2 ml, cu ace subcutanate, pentru anestezie locala;

- solutie de novocaina 1% , 1-2 fiole;

- un prosop steril;

- o tavita renala;

- daca punctia se executa in pat, se va pregatio musama si o traversa de panza

pentru a apara patul, precum si un scaunel pentru a-l aseza sub picioarele
bolnavului;

- daca punctia exploratoare va fi urmata de evacuarea colectiilor pleurale,

atunci se vor pregati alaturi de cele de mai sus, aparatele de aspirat Dieulafoy
sau Potain sau utilajul necesar pentru sifonaj sau toracocenteza cu supapa;

- recipiente pentru lichidul evacuat;

- un cilindru gradat, cu o capacitate de 500-1000 ml, pentru masurarea
cantitatii de lichid extras prin punctie;

- substante analeptice si tonicardiace in injectii, pentru eventuale accidente.

Pregatirea bolnavului si stabilirea locului punctiei:

Punctia se executa in camera de tratamente sau , la nevoie, in salon.

Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul interventiei sunt efectuate de

doua asistente: una care sprijina si observa bolnavul in timpul punctiei si a doua
care serveste medicul cu instrumente si-l ajuta la manuirea aparatelor de evacuare
a cavitatii pleurale.

Bolnavul este asezat in pozitie sezanda la marginea patului, cu mana de partea

care urmeaza a fi punctionata, peste cap, pana la urechea de partea opusa, pentru a
indeparta coastele cat mai mult una de alta.

Locul punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea lichidului pleural, de catre

medic, si va fi degresat, la nevoie ras, spalat cu alcool si dezinfectata cu tinctura
de iod de catre asistenta.

Rolul asistentei in cursul punctiei propriu-zise:

Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina medicului. Asistenta are rolul
de a linisti si incuraja bolnavul, de a-l pozitiona, de a-i supraveghea starea
generala, de a inmana medicului instrumentele necesare, de a prelua lichidul
extras, si, la incheierea punctiei, de a badijona locul cu iod si a aplica un
pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie, bolnavul va fi repus in patul lui
cu foarte mare atentie, fara miscari bruste si va fi supravegheat.

Pregatirea si asistarea examenului bronhoscopic

Prin bronhoscopie intelegem explorarea arborelui traheobronsic sub vizibilitate

directa, cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop.

Asistenta va anunta bolnavul cu cel puint o zi inaintea examinarii, explicandu-i

necesitatea efectuarii acesteia si linistindu-l. Examinarea se face dimineata pe
namancate. La indicatia medicului, se va administra bolnavului un anestezic de
baza la timpul fixat. In vederea anesteziei, bolnavul va fi asezat pe un scaun, se
vor indeparta protezele dentare mobile, i se va da o tavita renala in mana.
Urmarind instlarea anestezicului de catre medic in caile respiratorii, va aduce
bolnavul in pozitiile cerute pentru imprastierea anestezicului pe o suprafata cat
mai mare a traheei si a bronhiilor principale (inclinari la dreapta si la stanga,
inainte, inapoi etc.).
 Bronhoscopia necesita doua asistente, dintre care una asigura pozitia bolnavului si
tine sub supraveghere starea sa generala, iar cealalta serveste medicul cu
instrumentele si materialele necesare.

In ziua bronhoscopiei bolnavul ramane la pat. Timp de 4 ore, pana la reaparitia

sensibilitatii complete a mucoaselor anesteziate, el se va abtine de la orice
alimentatie.

Educatie pentru sanatate - profilaxia bolii

Educatia pentru sanatate isi aduce un aport important in profilaxie. Populatia

trebuie constientizata asupra acceptarii controlului preventiv. Trebuie pornit de la
elemente clasice de igiena personala si colectiva, folosirea batistelor, utilizarea
scuipatorii si a obiectelor de toaleta individuala. Unul din obiectivele profilaxiei
este preocuparea in ceea ce priveste intarirea rezistentei organismului prin cultura
fizica, sport si imbunatatirea cotinua a conditiilor de viata si mediu. Populatia
trebuie sa cunoasca sursa si caile de transmitere ale bolii precum si metodele de
profilaxie.

Externarea pacientului

Momentul plecarii pacientului din spital este stabilit de medicul primar si seful de
sectie. Asistenta aduna toata documentia de la bolnav pe care o pune la dispozitia
medicului de salon. Asistenta fixeaza cu bolnavul ora plecarii pentru a-i putea
asigura alimentatia pana in ultimul moment. Verifica mai departe recuperarea
hainelor de la magazia de efecte a bolnavului pe baza procesului verbal intocmit
la internare. Asistenta aporofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de la medic,
care sunt cuprinse in biletul de iesire, insistand pe necesitatea efectuarii in
continuare a tratamentului antituberculos complet prin dispensarul teritorial
antituberculos.

CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra tuberculozei pulmonare si a

pacientilor suferind de aceasta boala,am luat in studiu urmatoarele cazuri:

CAZUL I - Plan de ingrijire

Culegerea datelor
1) DATE FIXE

Nume si prenume: O. A.

Sex: M

Varsta: 48 ani

Stare civila: casatorit

a) caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: medii

Ocupatie: fara ocupatie

Mediul: urban

b) gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: normala

-fumator, a consumat alcool in cantitati excesive

c) evenimente biografice legate de sanatate

- hipoacuzie bilaterala

- hepatita virala 1985

d) relatii sociale

Familia este compusa din sotie si 3 copii.

e) elemente fizice

Grupa sanguina: B(III)

RH: pozitiv
Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat

- tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este usor tahipneic, cu amplitudinea miscarilor respiratorii

scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min)

c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA normala

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (45 kg la o inaltime de
1,63 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de aspect
normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1200-1400 ml. Mictiuni

spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este optimist, linistit. Coopereaza cu personalul sanitar.

DATA INTERNARII: 17.03.2006

DATA EXTERNARII: 23.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 67

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar fibro-cazeos

policavitar LSD si nodular infiltrativ LSS cu diseminari. Pleurezie bazala bilaterala.

Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta

- transpiratii nocturne

- inapetenta
 - astenie

- scadere accentuata in greutate

- febra

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: neaga TBC in familie

- antecedente personale: hipoacuzie bilaterala, hepatita virala (1985)

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei trei copii intr-un
apartament cu 2 camere; nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii.

- comportamente: fumator - aprox. 15 tigari/zi; a consumat alcool in cantitati excesive.

4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in urma cu cateva luni prin transpiratii nocturne,
febra, tuse, scadere marcata in greutate. Bolnavul fiind un tusitor cronic, afirma ca nu a
dat importanta simptomatologiei, a urmat doar un tratament naturist ( cu ceaiuri).
Ulterior, datorita accentuarii simptomatologiei mai sus mentionate, se prezinta la medicul
de familie, acesta il indruma catre Ambulatorul TBC pentru un examen de specialitate, in
urma caruia se decide internarea in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si
tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: mediocra

Tegumente si mucoase: curate, palide, transpirate

Tesut celular subcutanat: mult diminuat

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza

Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral diminuat ambele baze; sonoritate
pulmonara - submatitate 1/3 inferior drept; murmur vezicular - abolirea murmurului
vezicular 1/3 inferior drept.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 76/min; TA = 130/90 mmHg; soc apexian in

spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite
normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala.
Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil, nedureros la palpare; tranzit
intestinal prezent; ficat, splina - nepalpabile.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ
bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: hiperacuzie bilaterala.

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC

DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING
1.A respira si a -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee
avea o buna (dispnee de repaus) anatomice a aparatuluiCirculatie inadecvata
circulatie respirator
-modificarea frecventei
respiratiei (22resp/min) -scaderea capacitatii de
expansiune pulmonare
-modificarea
amplitudinii -respiratie superficiala prin
respiratorii (princresterea frecventei
scadere) respiratiei

-tuse chinuitoare -prezenta secretiilor

-tegumente palide -procesul patologic

pulmonar

-procesul infectios

-cunostinte insuficiente
despre obiceiurile
daunatoare

-anorexie
2.A manca si a -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
bea -anorexie
-starea generala alterata

-hipertermia
3.A elimina -expectoratie -procesul infectios Eliminare inadecvata
abundenta, mucoasa,
forma numulara, in-modificarea integritatii(expectoratie)
cantitate de 100-150cailor respiratorii
ml/24h Diaforeza
 -procesul infectios
-dificultate in a respira

-tuse chinuitoare

-transpiratii profuze,
predominant nocturne

-disconfort

-deshidratare (bolnavul
acuza senzatie de sete
permanenta)
4.A se misca si
a avea o buna
postura
5.A dormi si a
se odihni
6.A se imbraca
si dezbraca
7.A mentine -subfebrilitati -procesul infectiosHipertermie
temperatura pulmonar
corpului in -transpiratii profuze
limite normale
-sete intensa
8.A fi curat, -tegumente transpirate
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele
9.A evita -risc de suprainfectii -imunitate scazuta aRisc de hemoptizie
pericolele organismului Risc de infectie cu bK a
-fatigabilitate anturajului
-procesul infectios
-risc de hemoptizie
-anorexie
-risc de infectie cu bK
a anturajului -neaccesibilitate la
informatii
-cunostinte insuficiente
despre caile de-lipsa de cunoastere a
transmitere a infectiei mijloacelor de prevenire a
raspandirii infectiei
10.A
comunica cu
semenii
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea
14.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere a
acesteia

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Alterarea circulatiei

-Dificultate in a se alimenta

-Expectoratie abundenta

-Transpiratii profuze

-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

Dispnee 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 5 zile
necesarului de respiratia se
oxigen conform-aerisesc salonul dimineata si seara amelioreaza
nevoilor
organismului pe-asigur temperatura optima de 18-20°C
tot parcursul
spitalizarii. -verific aparatura pentru
2.Ameliorarea oxigenoterapie, sterilizez sonda,
respiratiei in 5
 zile
schimb apa din umidificator

ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului pozitia

semisezanda pentru usurarea
respiratiei

-invat bolnavul sa faca exercitii de

respiratie(inspir profund si lent)

-constientizez bolnavul despre efectul

nociv al fumatului
Hipertermie 1.Pacientul saROL PROPRIU: Febra cedeaza
beneficieze de o dupa 20 zile.
stare de bine, de-aerisesc salonul
confort.
2.Disparitia -asigur imbracaminte lejera
temperaturii in 15
zile -schimb lenjeria de pat si de corp ori
de cate ori este nevoie

-invat bolnavul sa poarte sosete din

bumbac si sa le schimbe frecvent

-asigur temperatura optima in salon

-sterg bolnavul de transpiratie

-calculez bilantul hidric/24h

-servesc bolnavul cu cantitati mari de

lichide la temperatura corpului (cel
putin 2 l/zi)

ROL PROPRIU:

-masor temperatura de 2 ori/zi

-supraveghez bolnavul

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi,
 ALGOCALMIN 2tb/zi si
tuberculostaticele prescrise:HIN250mg
+RMP450mg +PZM1500mg
+EMB1200mg, zilnic
Eliminare inadecvata 1.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul expectoratiei
secretiilor in mult usurat dupa 7
(expectoratie) urmatoarele zile -administrez BROFIMEN 1-1-0 tb zile.

Diaforeza 2.Pacientul sa nu-educ pacientul cum sa expectoreze, ilPacientul

devina sursa deinvat sa nu inghita sputa, sa ocolecteaza corect
infectii colecteze in scuipatoare sputa.
nozocomiale
-sa nu stropeasca in jur Dupa 7 zile
Pacientul sa aiba transpiratia a
o stare de bine,-sa nu arunce corpii straini indiminuat.
de confort fizic inscuipatoare
timp de o Dupa 15 zile,
saptamana. -curat mucoasa bucala si dintii cubolnavul prezinta
tampoane transpiratii
minime.
-golesc, curat si dezinfectez
scuipatorile

-folosesc manusi cand manipulez

scuipatorile

ROL PROPRIU:

-mentin tegumentele pacientului curate

si uscate

-spal tegumentele ori de cate ori este

necesar

-schimb lenjeria de pat si corp

-mentin igiena riguroasa a plicilor si a

spatiilor interdigitale

-asigur imbracaminte usoara si

comoda

-administrez lichide caldute (cel putin

2 l/24h)
 ROL DELEGAT:

-administrez antitermice la indicatia

medicului
Alimentatie Pacientul sa fieROL PROPRIU: Bolnavul
neadecvata - deficit echilbrat acumuleaza
nutritional -explorez preferintele pacientului progresiv in
greutate.
-servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, prezentate
atragator, la ore regulate

-las pacientul sa aleaga dupa gusturile

sale

-urmaresc cantitatea de alimente

consumate

-cantaresc bolnavul saptamanal

-maresc progresiv valoarea nutritiva a

ratiei

-asigur necesarul de calorii/24h

-stabilesc programul alimentatiei (3

mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-
19)
Circulatie inadecvataAmeliorarea ROL PROPRIU:
circulatiei
-sfatuiesc pacientul sa intrerupa
consumul de tutun, alcool

-sa consume fructe, zarzavaturi

Risc de hemoptizie Reducerea ROL PROPRIU: Bolnavul nu
Risc de infectie cuacestui risc prin acorda atentia
bK a anturajului informarea -explic bolnavului ce este hemoptiziacuvenita celor
corecta asi cum se poate preveni enuntate.
pacientului Bolnavul
Reducerea -recomand respectarea tratamentuluirecunoaste ca ar fi
acestui risc printuberculost. un potential risc
informarea pentru cei din jurul
corecta a-recomand sa renunte la alcool si tutun sau.
bolnavului si
aplicarea unor-recomand evitatrea expunerii la soare,
 masuri de
profiaxie caldura si ingerarea de alimente sau
lichide fierbinti

-recomand evitarea eforturilor fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in sectia TBC

Bistrita

-sterilizarea veselei, lenjeriei de corp si

pat, a obiectelor ce vin in contact cu
bolnavul

-sterilizarea recipientelor in care se

recolteaza sputa

-dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in ceea ce

priveste actul expectoratiei

ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia contactilor
Cunostinte Pacientul sa-explorez nivelul de cunostinte alPacientul a
insuficiente acumuleze noibolnavului acumulat noi
cunostinte despre cunostinte despre
boala si modul de-stimulez dorinta de cunoastere boala sa si modul
transmitere al de transmitere al
acesteia -constientizez bolnavul asupra proprieiacesteia
responsabilitati privind sanatatea

-corectez deprinderile daunatoare

sanatatii (alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)

-explic importanta pe care o are

continuarea tratamentului in ambulator
dupa externare precum si importanta
controalelor periodice.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament
paraclinice
produse biologice
 si patologice

17 III 140/90 76 22 37,3°C BK omog= Radiogra- Paracetamol H

c
BAAR(+) fie PA 2x1tb

VSH=80-121 Profil dr. Algocalmin

Hgb=10,5g/dl 2x1tb

VEP=35% Brofimen

L=8500 1-1-0

Glicemie Codeina

=101mg/dl 1tb seara

TGO=21u/l Vit B6

TGP=33u/l 1tb dim.

Uree=19mg/

dl

Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

Normal
18 III 135/ 74 22 37,4°C Paracetamol -
80
2x1tb

Algocalmin

2x1tb
 Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

1+1tb

PZM 500mg

1+1tb
19 III 135/85 70 21 37,2°C Paracetamol -

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6 1tb/zi

RMP 150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb
20 III 130/ 68 20 37,5°C L. pleural Paracetamol -
 80 BK=negativ
2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp

PZM 2tb

EMB 2tb
21 III 130/ 68 20 37,3°C Paracetamol -
80
2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B61tb/zi

HIN 100mg
 2,5tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb
22 III 125/ 68 20 37,4°C Paracetamol
75
2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6 1tb/zi

HIN 100mg

2,5tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg
 3tb

Ketotifen

1tb dim.
23-28 120/70- 62-70 18-20 37,1- Paracetamol -
III 135/85 37,9°C
2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2,5tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb
29 III- 120/70- 62-70 17-19 37,0- -/- -
7 IV 135/85 37,4°C
8 IV- 120/70- 62-68 17-20 36,4- Brofimen -
19 IV 135/85 36,8°C
 1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2,5tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

Ketotifen

1tb dim.
20 IV- 120/70- 60-67 17-19 36,3- -/- -
30 IV 135/85 36,8°C
1 V-15 120/70- 60-66 16-19 36,2- -/- -
V 135/85 36,7°C
16 V 120/70- 60-65 19 36,8°C -/- -
135/85
Miofilin

3x1 tb
17 V 120/70- 60-65 18 36,5°C BK omog= Radiogra- -/- -
135/85 fie PA
5b/100c Salbutamol

VSH=54-90 3x1 tb
 Hgb=11,4mg/

dl

VEP=35%

L=6900
18 V- 120/70- 60-64 18-19 36,2- -/- -
23 V 135/85 36,8°C

CAZUL II - plan de ingrijire

Culegerea datelor

1) DATE FIXE

Nume si prenume: L.D

Sex: M

Varsta: 46 ani

Stare civila: casatorit

a) caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: 4 clase

Ocupatie: fara ocupatie

Mediul: rural

b) gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: mixta, la ore neregulate

-fumator

c) evenimente biografice legate de sanatate

- neaga

d) relatii sociale

Familia este compusa din sotie si 5 copii.

e) elemente fizice

Grupa sanguina: 0(I)

RH: pozitiv

Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat

- tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este tahipneic, cu amplitudinea miscarilor

respiratorii scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul
respiratiei; (R = 25 resp./min).

- prezinta tuse productiva, expectoratia este abundenta;

c)Aparat cardio-vascular: puls usor tahicardic (86 puls/min), ritmul este regulat,
T.A.= 110/70 mmHg

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (40 kg la o

inaltime de 1,58 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru
lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1100-1300 ml. Mictiuni

spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este anxios, coopereaza cu personalul sanitar

DATA INTERNARII: 28.03.2006

 DATA EXTERNARII: 26.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 59

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos

poliulcerat extins bilateral. Caz nou

Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta

- dispnee de efort

- inapetenta

- scadere accentuata in greutate

- dureri toracice

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: sotia este in evidenta activa cu TBC pulmonar din

2004

- antecedente personale: neaga boli cronice sau infecto-contagioase

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei cinci copii intr-o
casa compusa dintr-o camera, conditii insalubre, improprii, nu a lucrat in mediu
cu noxe respiratorii.

- comportamente: fumator - aprox. 20 tigari/zi; nu mai consuma alcool de 3 ani.

4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios, cu trei saptamani inainte.

Bolnavul slabeste in greutate si forte fizice, prezinta tuse, dureri toracice, dispnee
la efort. Bolnavul se prezinta la medicul de familie si urmeaza tratament timp de o
saptamana, dar nu poate preciza cu ce. Deoarece simptomatologia bolii nu se
amelioreaza, bolnavul se prezinta la DAT Nasaud, pentru un consult de
specialitate, in urma caruia este trimis in serviciul nostru pentru investigatii
suplimentare si tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: mediocra;

Tegumente si mucoase: curate, mai palide;

Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat;

 Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo-articular: integru, mobil;

Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat bilateral;

hipersonoritate pulmonara; murmur vezicular, raluri subcrepitante bilateral.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 72/min; TA = 110/70 mmHg; soc

apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii
cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice. Pulsuri periferice - pedioase
pulsatile;

Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil, sensibil la palpare in

epigastru si hipocondru drept; tranzit intestinal incetinit; ficat la 2 cm sub rebordul
costal; splina nepalpabila.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ
bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC

DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING
1.A respira si -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee
a avea o buna (dispnee de efort) anatomice a aparatului
circulatie respirator
-modificarea frecventei
respiratiei (25resp/min) -modificarea amplitudinii
respiratorii
-modificarea
amplitudinii respiratorii-respiratie superficiala prin
(prin scadere) cresterea frecventei respiratiei

-tuse productiva -prezenta secretiilor

-procesul patologic

pulmonar
2.A manca si -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
a bea -anorexie -starea generala alterata
3.A elimina -expectoratie abundenta,-procesul infectios Eliminare inadecvata
muco-purulenta, forma
 numulara, in cantitate de
100-150 ml/24h -modificarea integritatii cailor(expectoratie)
respiratorii
-dificultate in a respira Diaforeza
-procesul infectios
-tuse

-transpiratii profuze,
predominant nocturne

-disconfort
4.A se misca
si a avea o
buna postura
5.A dormi si -somn agitat, -anxietate Insomnie
a se odihni
-treziri frecvente -dispnee

-insuficiente ore de-agitatie

somn

-ochi incercanati
6.A se
imbraca si
dezbraca
7.A mentine
temperatura
corpului in
limite
normale
8.A fi curat, -tegumente transpirate
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele
9.A evita -risc de suprainfectii -imunitate scazuta aRisc de hemoptizie
pericolele organismului
-fatigabilitate Risc de infectie cu BK
-procesul infectios a anturajului
-risc de hemoptizie
-anorexie Anxietate
-risc de infectie cu bK a
anturajului -neaccesibilitate la informatii

-cunostinte insuficiente-lipsa de cunoastere a

despre caile demijloacelor de prevenire a
transmitere a infectiei raspandirii infectiei
 -anxietate
-facies crispat

-neliniste

-anticiparea
evenimentelor negative
10.A
comunica cu
semenii
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica
religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se
recrea
14.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere a
acesteia

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Dificultate in a se alimenta

-Expectoratie abundenta

-Transpiratii profuze

-Anxietate, dificultate in a se odihni

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
Dispnee 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 15 zile
necesarului de oxigen respiratia se
conform nevoilor-aerisesc salonul dimineataamelioreaza.
organismului pe totsi seara
parcursul spitalizarii.
2.Ameliorarea -asigur temperatura optima
respiratiei in 15 zile de 18-20°C

-verific aparatura pentru

oxigenoterapie, sterilizez
sonda, schimb apa din
umidificator

ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului
pozitia semisezanda pentru
usurarea respiratiei

-invat bolnavul sa faca

exercitii de respiratie(inspir
profund si lent)

-constientizez bolnavul
despre efectul nociv al
fumatului

ROL DELEGAT:

-administrez bronho-
dilatatoare, MIOFILIN 3x1
tb/zi
Eliminare inadecvata 1.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul expectoratiei
secretiilor in mult usurat dupa 7
(expectoratie) urmatoarele zile -administrez BROFIMEN 1-zile.
1-0 tb
Diaforeza 2.Pacientul sa nu Pacientul colecteaza
devina sursa de-educ pacientul cum sacorect sputa.
infectii nozocomiale expectoreze, il invat sa nu
inghita sputa, sa o colectezeDupa 10 zile
Pacientul sa aiba oin scuipatoare transpiratia a
stare de bine, de diminuat.
confort fizic in timp-sa nu stropeasca in jur
de o saptamana. Dupa 15 zile,
-sa nu arunce corpii strainibolnavul prezinta
 transpiratii minime.
in scuipatoare

-curat mucoasa bucala si

dintii cu tampoane

-golesc, curat si dezinfectez

scuipatorile

-folosesc manusi cand

manipulez scuipatorile

ROL PROPRIU:

-mentin tegumentele
pacientului curate si uscate

-spal tegumentele ori de cate

ori este necesar

-schimb lenjeria de pat si

corp

-mentin igiena riguroasa a

plicilor si a spatiilor
interdigitale

-asigur imbracaminte usoara

si comoda

-administrez lichide caldute

(cel putin 2 l/24h)
Alimentatie neadecvataPacientul sa fieROL PROPRIU: Bolnavul
- deficit echilbrat nutritional acumuleaza
-explorez preferinteleprogresiv in
pacientului greutate.

-servesc pacientul cu
alimente la o temperatura
moderata, prezentate
atragator, la ore regulate

-las pacientul sa aleaga dupa

gusturile sale

-urmaresc cantitatea de
 alimente consumate

-cantaresc bolnavul
saptamanal

-maresc progresiv valoarea

nutritiva a ratiei

-asigur necesarul de
calorii/24h

-stabilesc programul
alimentatiei (3 mese si 2
gustari la orele 8-10-13-16-
19)
Risc de hemoptizie Reducerea acestui riscROL PROPRIU: Bolnavul nu acorda
prin informarea atentia cuvenita
Risc de infectie cu bKcorecta a pacientului -explic bolnavului ce estecelor enuntate.
a anturajului hemoptizia si cum se poate
Reducerea acestui riscpreveni Bolnavul
Anxietate prin informarea recunoaste ca ar fi
corecta a bolnavului-recomand respectareaun potential risc
si aplicarea unortratamentului cupentru cei din jurul
masuri de profiaxie tuberculostatice sau.

Disparitia anxietatii in-recomand sa renunte laDupa 7 zile

timp de o saptamana alcool si tutun anxietatea dispare,
bolnavul este mai
-recomand evitatrealinistit, deoarece
expunerii la soare, caldura sistie ca se poate
ingerarea de alimente sauvindeca.
lichide fierbinti

-recomand evitarea
eforturilor fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in
sectia TBC Bistrita

-sterilizarea veselei,
lenjeriei de corp si pat, a
obiectelor ce vin in contact
 cu bolnavul

-sterilizarea recipientelor in
care se recolteaza sputa

-dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in ceea

ce priveste actul
expectoratiei

ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia
contactilor

ROL PROPRIU:

-identific cauza anxietatii

-sustin moralul pacientului

-prezint cazuri asemnatoare

cu evolutie buna

-informez pacientul asupra

duratei aproximative a
spiatlizarii

-informez pacientul asupra

importantei respectarii
tratamentului

-informez pacientul asupra

investigatiilor si
tratamentelor
Cunostinte insuficiente Pacientul sa-explorez nivelul dePacientul a
acumuleze noicunostinte al bolnavului caumulat noi
cunostinte despre cunostinte despre
boala si modul de-stimulez dorinta deboala sa si modul
transmitere al acesteia cunoastere de transmitere al
acesteia
-constientizez bolnavul
asupra propriei
responsabilitati privind
 sanatatea

-corectez deprinderile
daunatoare sanatatii
(alimentatie inadecvata,
fumat)

-explic importanta pe care o

are continuarea
tratamentului in ambulator
dupa externare precum si
importanta controalelor
periodice.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament
paraclinice
produse biologice

si patologice

29 III 110/70 72 25 36,8°C BK omog= Radiogra- Brofimen tb

fie PA
BAAR(+) 1-1-1

VSH=62-76 Vit B6

Hgb=11g/dl 1tb dim.

VEP=36% HIN 100mg

L=8800 1+1tb

Glicemie PZM 500mg

=82mg/dl 1+1tb

TGO=35u/l

TGP=45u/l

Uree=23mg/

dl
 Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

normal
30 III 115/ 74 22 36,6°C Brofimen tb
70
1-1-1

RMP150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb
31 III 110/75 70 21 36,2°C Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp

PZM 2tb

EMB 2tb
01 IV 120/ 68 20 36,5°C Brofimen tb
70
1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg
 2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb
04 IV 110/ 68 20 36,8°C Brofimen tb
60
1-1-1

Ulcoran

2x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb
07 IV 125/ 68 20 36,4°C Brofimen tb
75
1-1-1
 Ulcoran

2x1 tb

Miofilin

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb
08 IV- 110/760- 62-70 18-20 36,1- Brofimen tb
25 V 135/85 36,9°C
1-1-1

Ulcoran

2x1 tb

Miofilin

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg
 2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb
26 V FUGIT DIN
SECTIE !!!

CAZUL III - plan de ingrijire

Culegerea datelor

1) DATE FIXE

Nume si prenume: M.F.

Sex: M

Varsta: 22 ani

Stare civila: necasatorit

a) caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: 10 clase

Ocupatie: elev

Mediul: urban

b) gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: normala

-nefumator

c) evenimente biografice legate de sanatate

-fara importanta

d) relatii sociale

-elev, clasa a XI-a, seral; locuieste impreuna cu mama sa

e) elemente fizice

Grupa sanguina: B(III)

RH: pozitiv

Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat

- tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este usor tahipneic, cu amplitudinea miscarilor

respiratorii scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul
repiratiei (22 resp/min)

c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA normala

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (55 kg la o

inaltime de 1,84 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru
lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1400-1800 ml. Mictiuni

spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este anxios, agitat, usor recalcitrant; dificultati in
comunicarea cu personalul sanitar.

DATA INTERNARII: 03.03.2006

DATA EXTERNARII: 23.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 88 zile

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos

LSD si fibro-cazeos policavitar plaman stg. BK(+)

Motivele internarii: - slabire in greutate

- apetit scazut

- oboseala

- junghi toracic

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: bunicul - fost bolnav TBC

- antecedente personale - neaga boli cronice si infecto-contagioase

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu mama sa, intr-un apartament

cu doua camere

- comportamente: nefumator, nu consuma alcool; recalcitrant

4)ISTORICUL BOLII: Debut insidios, din luna ianuarie a anului curent, cu slabire
in greutate, junghi toracic, oboseala, febra, bolnavul este diagnostica de catre
medicul de familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu Ampicilina cps.; bolnavul
fiind tahicardic, este suspectat si de o pericardita si trimis la cardiolog. In cadrul
investigatiilor efectuate, bolnavului i se cere un examen ftiziologic. Se efectueaza
radiografie P.A. si se depisteaza cu leziuni activ-evolutive. Se trimite prin DAT
Bistrita la internare in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si
tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: buna

Tegumente si mucoase: curate, mai palide

 Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza

Sistem muscular: normoton, normokinetic

Sistem osteo-articular: mobil, integru

Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat in stg.,

hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular-raluri subcrepitante hemitorace stg.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 92/min; TA = 110/70 mmHg; soc

apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii
cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala.
Pulsuri periferice - pedioase pulsatile.

Aparat digestiv: farige congestiv; abdomen suplu, depresibil, nedureros la

palpare; tranzit intestinal incetinit; ficat, splina - nepalpabile.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ
bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC

DEPENDENTA DIFICULTATE DE NURSING
1.A respira si -respiratie ingreunata-modificarea integritatiiDispnee
a avea o buna (dispnee de efort) anatomice a aparatului
circulatie respirator
-modificarea
frecventei respiratiei-scaderea capacitatii de
(22resp/min) expansiune pulmonare

-modificarea -respiratie superficiala prin

amplitudinii cresterea frecventei
respiratorii (prinrespiratiei
scadere)
-procesul patologic

pulmonar
2.A manca si -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
a bea -anorexie -hipertermia
3.A elimina -transpiratii profuze,-procesul infectios Diaforeza
predominant nocturne
 -disconfort

-deshidratare
(bolnavul acuza
senzatie de sete
permanenta)
4.A se misca
si a avea o
buna postura
5.A dormi si a -somn agitat, -anxietate Insomnie
se odihni
-treziri frecvente -agitatie

-insuficiente ore de-hipertermie

somn

-ochi incercanati
6.A se
imbraca si
dezbraca
7.A mentine -febra -procesul infectios pulmonar Hipertermie
temperatura
corpului in -transpiratii profuze
limite
normale -sete intensa
8.A fi curat, -tegumente transpirate
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele
9.A evita -risc de suprainfectii -imunitate scazuta aRisc de hemoptizie
pericolele organismului
-fatigabilitate Risc de infectie cu bK a
-procesul infectios anturajului
-risc de hemoptizie
-anorexie Anxietate
-risc de infectie cu bK
a anturajului -neaccesibilitate la informatii

-cunostinte -lipsa de cunoastere a

insuficiente despremijloacelor de prevenire a
caile de transmitere araspandirii infectiei
infectiei
-anxietate
-facies crispat
-agitatie
 -neliniste

-anticiparea
evenimentelor
negative
10.A -comunicare verbala-irascibilitate Irascibilitate
comunica cu cu personalul--insuficiente cunostinte
semenii ineficienta refritoare la boala sa
-bolnavul este
irascibil, recalcitrant
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica
religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea
14.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere
a acesteia

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Dificultate in a se alimenta

-Transpiratii profuze

-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

-Irascibilitate

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
Dispnee 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 5 zile
necesarului de respiratia se
oxigen conform-aerisesc salonul dimineata siamelioreaza
nevoilor seara
organismului pe
tot parcursul-asigur temperatura optima de
spitalizarii. 18-20°C
2.Ameliorarea
respiratiei in 5 zile-verific aparatura pentru
oxigenoterapie, sterilizez sonda,
schimb apa din umidificator

ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului pozitia

semisezanda pentru usurarea
respiratiei

-invat bolnavul sa faca exercitii

de respiratie(inspir profund si
lent)
Hipertermie 1.Pacientul saROL PROPRIU: Febra cedeaza
beneficieze de o dupa 20 zile.
stare de bine, de-aerisesc salonul
confort.
2.Disparitia -asigur imbracaminte lejera
temperaturii in 15
zile -schimb lenjeria de pat si de corp
ori de cate ori este nevoie

-invat bolnavul sa poarte sosete

din bumbac si sa le schimbe
frecvent

-asigur temperatura optima in

salon

-sterg bolnavul de transpiratie

-calculez bilantul hidric/24h

-servesc bolnavul cu cantitati

mari de lichide la temperatura
corpului (cel putin 2 l/zi)
 ROL PROPRIU:

-masor temperatura de 2 ori/zi

-supraveghez bolnavul

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi, si
tuberculostaticele
prescrise:HIN300mg
+RMP600mg +PZM2000mg
+EMB1600mg, zilnic
Diaforeza Pacientul sa aiba oROL PROPRIU: Dupa 7 zile
stare de bine, de transpiratia a
confort fizic in-mentin tegumentele pacientuluidiminuat.
timp de ocurate si uscate Dupa 15 zile,
saptamana. bolnavul prezinta
-spal tegumentele ori de cate oritranspiratii
este necesar minime.

-schimb lenjeria de pat si corp

-mentin igiena riguroasa a

plicilor si a spatiilor interdigitale

-asigur imbracaminte usoara si

comoda

-administrez lichide caldute (cel

putin 2 l/24h)

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice
Alimentatie Pacientul sa fieROL PROPRIU: Bolnavul
neadecvata - echilbrat acumuleaza
deficit nutritional -explorez preferintele pacientului progresiv in
greutate.
-servesc pacientul cu alimente la
o temperatura moderata,
prezentate atragator, la ore
regulate
 -las pacientul sa aleaga dupa
gusturile sale

-urmaresc cantitatea de alimente

consumate

-cantaresc bolnavul saptamanal

-maresc progresiv valoarea

nutritiva a ratiei

-asigur necesarul de calorii/24h

-stabilesc programul alimentatiei

(3 mese si 2 gustari la orele 8-10-
13-16-19)
Risc de Reducerea acestuiROL PROPRIU: Bolnavul nu
hemoptizie risc prin acorda atentia
Risc de infectie cu informarea -explic bolnavului ce estecuvenita celor
bK a anturajului corecta ahemoptizia si cum se poateenuntate.
pacientului preveni Bolnavul
Reducerea acestui recunoaste ca ar fi
risc prin-recomand respectareaun potential risc
informarea tratamentului cu tuberculostatice pentru cei din
corecta a jurul sau.
bolnavului si-recomand sa renunte la alcool si
aplicarea unortutun
masuri de
profiaxie -recomand evitatrea expunerii la
soare, caldura si ingerarea de
alimente sau lichide fierbinti

-recomand evitarea eforturilor

fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in sectia

TBC Bistrita

-sterilizarea veselei, lenjeriei de

corp si pat, a obiectelor ce vin in
contact cu bolnavul
 -dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in ceea ce

priveste actul expectoratiei

ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia contactilor
Cunostinte Pacientul sa-explorez nivelul de cunostinte alPacientul a
insuficiente acumuleze noibolnavului acumulat noi
cunostinte despre cunostinte despre
boala si modul de-stimulez dorinta de cunoastere boala sa si modul
transmitere al de transmitere al
acesteia -constientizez bolnavul asupraacesteia
propriei responsabilitati privind
sanatatea

-corectez deprinderile daunatoare

sanatatii (alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)

-explic importanta pe care o are

continuarea tratamentului in
ambulator dupa externare
precum si importanta
controalelor periodice.
Irascibilitate Pacientului sa i se-stimulez comunicarea cu altiPacientul devine
insufle optimismbolnavi cu un tonus psihicmai optimist, mai
si calm. pozitiv, aflati in curs deputin irascibil,
vindecare. comunica bine cu
ceilalti bonavi si
cu personalul.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament Regim
paraclinice
produse biologice ali-

si patologice men

tar
03.III 110/70 92 22 36,8°C BK omog= Radiogra- Paracetamol Hiper-
fie PA caloric
negativ 2x1 tb

VSH=70-100 Brofimen tb
 Hgb=8,4g/dl 1-1-1

VEP=28% Vit B6

L=11800 1tb dim.

Glicemie HIN 100mg

=79mg/dl 1+1tb

TGO=31u/l PZM 500mg

TGP=50u/l 1+1tb

Uree=17mg/

dl

Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

normal
04 III 120/70 74 22 37,4°C Paracetamol -/-

2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

RMP 150mg

1+1cp

EMB 400mg
 1+1tb
05 III 125/70 70 21 39,2°C Paracetamol -/-

2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

RMP 150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb
06 III 110/ 68 20 39,5°C Paracetamol -/-
80
2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp

PZM 2tb

EMB 2tb
07 III 120/ 68 20 38,3°C Paracetamol -/-
70
2x1tb

Brofimen tb
 1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb
10 III 125/ 68 20 37,4°C -/-
75 Metoclopra-mid
3x1tb
13 III 120/70- 62 20 37,9°C -/- -/-

Metaspar

3x1 cp
14 III- 100/70- 62-70 17-19 37,0- -/- -/-
23 III 125/80 38,4°C
24 III- 120/70 68 20 36,8°C Brofimen tb -/-
28 III
1-1-1

Metoclopramid
3x1tb

Metaspar

3x1 cp

Rinofug
 3x5 pic

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb
29 III- 120/70 67 22 38,5°C Brofimen tb -/-
01 IV
1-1-1

Metoclopramid
3x1tb

Metaspar

3x1 cp

Rinofug

3x5 pic

Doxicilina

1 cp/12h

Vit B6

1tb dim.
 HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb
02 IV- 110/60 66 19 38,0°C Brofimen tb -/-
04 IV
1-1-1

Metoclopramid
3x1tb

Metaspar

3x1 cp

Piafen

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg
 4tb

EMB 400mg

4tb
05 IV- 100/60- 60-65 19-21 36,9- -/- R. ulce
26 IV 12075 38,8°C
Ulcoran

2x1 cp
27 IV- 100/60- 60-65 17-19 36,5- -/- -/-
02 V 120/75 36,9°C
Tranxene 5mg

2x1 tb
03 V 110/65 64 18 36,8°C VSH=74-78 -/- -/-

Hgb=10,6

VEP=35%

L=7200

TGO=31u/l

TGP=35u/l

BK omog=

3b/100c;

C din 3.03.'06=++
04 V- 100/60- 60-68 17-20 36,2- 23 VSe externeaza din
23 V 120/75 36,8°C Radiogra-fie lipsa de locuri.
PA
control

BIBLIOGRAFIE

1. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si II - C. Mozes, Ed.

Medicala 1978

2. GHID DE NURSING - Ed. Viata Medicala Romaneasca

3. TRATAT DE MEDICINA INTERNA - Prof. Radu Paun, Ed. Medicala
1983

4. FTIZIOLOGIE - Marcel Popescu, Ed. "POLSIB" Sibiu 1996

5. MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII -

Borundel, Ed. ALL

6. MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI - clasa a XI-a -

I. Teodorescu Exarcu, S. Gherghescu, I. Ciunnat, Ed. Didactica si
pedagogica 1990