Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GLOSAR
ŢINTIREA DIRECTĂ
A INFLAŢIEI
Noiembrie 2005
Acest glosar a fost realizat
în vederea facilitării dialogului cu publicul larg,
urmând a fi extins ulterior pe baza sugestiilor
primite.
Absorbţie internă valoarea bunurilor şi serviciilor utilizate într-o
(engl. domestic economie pentru consum final şi investiţii.
absorption) Termeni înrudiţi: consum final, cerere agregată.
3
Cerere externă diferenţa dintre valoarea exporturilor şi cea a
netă, exporturi nete importurilor de bunuri şi servicii.
(engl. net external
demand, net
exports)
4
CORE2 măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care
reflectă variaţia preţurilor libere şi cu volatilitate
relativ redusă; indicele CORE2 se calculează pe
baza IPC din care se exclud preţurile
administrate şi cele cu volatilitate ridicată
(legume, fructe, ouă, combustibili).
Termeni înrudiţi: CORE1, inflaţie, IPC,
inflaţie de bază, preţuri libere, preţuri admi-
nistrate.
5
Deflaţie scădere a nivelului general al preţurilor; opusă
(engl. deflation) inflaţiei.
Termeni înrudiţi: inflaţie, dezinflaţie.
6
Efectul Balassa- exprimă tendinţa existentă în cazul ţărilor cu
Samuelson productivitate mai mare în sectorul bunurilor
(engl. Balassa- comercializabile (T) comparativ cu sectorul
Samuelson bunurilor necomercializabile (NT) de a înre-
effect) gistra niveluri mai ridicate ale inflaţiei şi
apreciere reală a monedei naţionale. Această
evoluţie este asociată procesului de conver-
genţă a economiilor emergente către cele
dezvoltate şi este impulsionată de competiţia pe
plan internaţional şi de infuzia de capital şi
tehnologii moderne realizată prin intermediul
investiţiilor străine în industriile caracterizate
de un raport ridicat între contribuţia capitalului
şi respectiv a forţei de muncă la realizarea
producţiei. Cum, în general, o productivitate în
creştere antrenează sporuri salariale, salariile
din sectorul T vor tinde să se majoreze mai
rapid decât cele din sectorul NT. Efectul
Balassa-Samuelson se bazează pe ipoteza că pe
piaţa forţei de muncă vor apărea presiuni de
egalizare a câştigurilor salariale în cele două
sectoare economice (sau de păstrare a diferenţei
relative dintre acestea). În condiţiile unor
sporuri de productivitate mai mici, sectorul NT
nu poate face faţă acestor presiuni decât prin
includerea în preţuri a costurilor salariale
suplimentare, astfel încât preţurile bunurilor
necomercializabile vor creşte mai repede decât
preţurile bunurilor comercializabile. În cazul
economiilor interdependente pe piaţa mondială,
diferenţe inegale de creştere a productivităţii în
sectoarele T şi NT conduc, datorită efectului
Balassa-Samuelson, la rate diferite ale inflaţiei.
Concret, ţările cu diferenţe mai mari de
productivitate între cele două sectoare au rate
7
ale inflaţiei mai mari. Din acest motiv, nivelul
general al preţurilor creşte, de regulă, mai rapid
în ţările în tranziţie decât în ţările dezvoltate,
conducând la o apreciere în termeni reali a
cursului de schimb.
Termeni înrudiţi: bunuri comercializabile,
bunuri necomercializabile.
8
Factori exogeni factori determinanţi ai cererii agregate asupra
ai cererii agregate cărora politica monetară, prin instrumentele
(engl. exogenous sale specifice, nu exercită o influenţă directă
aggregate sau indirectă semnificativă şi a căror acţiune
demand este, ca atare, independentă de banca centrală.
factors) Exemple: politica fiscală, cererea externă
pentru produsele româneşti etc.
9
Indicele preţurilor măsură a variaţiei preţurilor calculată de
de consum (IPC) Institutul Naţional de Statistică prin compararea
(engl. consumer preţurilor cu amănuntul ale unui coş de bunuri
price şi servicii reprezentative pentru consumul
index; CPI) populaţiei.
Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC de bază, inflaţie
de bază.
13
Produs naţional valoarea producţiei finale realizate de agenţii
brut (PNB) economici naţionali pe teritoriul ţării şi în
(engl. gross national străinătate. PNB se calculează prin adăugarea la
product; PIB a soldului veniturilor factorilor de
GNP) producţie în raport cu străinătatea (salarii,
profit, rente, dobânzi, dividende). De exemplu,
dacă în perioada analizată, veniturile de acest
tip încasate din străinătate sunt mai mari decât
cele plătite în exterior, PNB este superior PIB.
Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB).
14
Rata reală rata nominală a dobânzii corectată cu
a dobânzii modificarea preţurilor în cursul perioadei de
(engl. real interest timp considerate. Ea exprimă astfel un
rate) randament real, respectiv un câştig evaluat în
termeni de bunuri şi servicii. În forma ex-post,
rata reală vizează o perioadă de timp anterioară,
fiind determinată pe baza inflaţiei înregistrate în
acea perioadă. În forma ex-ante, rata reală
vizează o perioadă de timp viitoare şi se
determină pe baza aşteptărilor inflaţioniste
formate în prezent pentru perioada respectivă.
Deoarece vizează orizonturi de timp viitoare,
deciziile agenţilor economici de a plasa fonduri
şi a realiza investiţii depind de rata reală ex-ante
şi nu de rata reală ex-post.
15
Strategie de politică ansamblul de criterii şi proceduri ce stau la
monetară baza adoptării, implementării şi comunicării
(engl. monetary deciziilor băncii centrale care vizează atingerea
policy obiectivului fundamental al politicii monetare.
strategy) Principalele tipuri de strategii de politică
monetară sunt: (i) ţintirea cursului de schimb,
(ii) ţintirea agregatelor monetare, (iii) ţintirea
inflaţiei. În contextul ţintirii cursului de
schimb, ancora nominală a politicii monetare o
constituie valoarea ratei de schimb a monedei
naţionale faţă de o monedă aparţinând unui
partener comercial important, care
înregistrează o rată scăzută a inflaţiei. În
funcţie de gradul de flexibilitate a cursului de
schimb şi de fermitatea angajamentului
autorităţii monetare vis-à-vis de evoluţia
cursului, regimul are o mare varietate de forme
(curs de schimb fix, curs de schimb ajustabil
conform unei traiectorii prestabilite, curs de
schimb cu bandă orizontală sau ajustabilă etc.).
Un caz extrem al regimurilor cursului de
schimb îl constituie consiliul monetar, în
cadrul căruia banca centrală este obligată să
schimbe moneda naţională contra valută la
cursul de schimb fix stabilit prin lege, ori de
câte ori publicul solicită; consiliul monetar
impune ca baza monetară să fie acoperită în
proporţie de peste 100 la sută cu rezerve
valutare, constrângând la maximum
operaţiunile discreţionare ale autorităţii
monetare. În contextul agregatelor monetare,
banca centrală utilizează în mod explicit un
agregat monetar drept ancoră nominală
(obiectiv intermediar) în vederea atingerii
obiectivului de inflaţie; această strategie are ca
16
fundament existenţa unei relaţii relativ stabile
între stocul de bani din economie şi valoarea
nominală a PIB.
Termeni înrudiţi: ţintirea directă a inflaţiei.
17
facilitează evaluarea publică a performanţei
politicii monetare, contribuind astfel la
creşterea responsabilităţii băncii centrale.
Termeni înrudiţi: strategie de politică
monetară.
18