Sunteți pe pagina 1din 18

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

GLOSAR
ŢINTIREA DIRECTĂ
A INFLAŢIEI

Noiembrie 2005
Acest glosar a fost realizat
în vederea facilitării dialogului cu publicul larg,
urmând a fi extins ulterior pe baza sugestiilor
primite.
Absorbţie internă valoarea bunurilor şi serviciilor utilizate într-o
(engl. domestic economie pentru consum final şi investiţii.
absorption) Termeni înrudiţi: consum final, cerere agregată.

Balassa-Samuelson vezi efectul Balassa-Samuelson.

Bunuri bunuri şi servicii supuse competiţiei externe.


comercializabile Termeni înrudiţi: efectul Balassa-Samuelson,
(engl. tradables) bunuri necomercializabile.

Bunuri bunuri şi servicii care nu pot fi consumate decât


necomercializabile în economia în care sunt produse.
(engl. nontradables) Termeni înrudiţi: efectul Balassa-Samuelson,
bunuri comercializabile.

Cerere agregată cheltuielile totale efectuate de utilizatorii


(engl. aggregate interni şi externi pentru achiziţionarea bunu-
demand) rilor şi serviciilor finale produse într-o econo-
mie. Se determină ca sumă între cererea internă
şi exporturile nete de bunuri şi servicii.
Termeni înrudiţi: cerere internă.

Cererea de bani dorinţa populaţiei şi a companiilor de a deţine


(engl. money active care pot fi uşor schimbate contra bunu-
demand) rilor şi serviciilor. Natura lichidă a banilor este
principalul aspect care îi deosebeşte de alte
tipuri de active. Cererea de bani depinde în
general de valoarea nominală a PIB şi de rata
dobânzii. Principalele componente ale cererii de
bani sunt: (1) cererea de bani pentru tranzacţii –
derivată din intenţia publicului de a-şi
achiziţiona cele necesare şi (2) cererea de bani
ca activ financiar – reflectând în special prefe-
rinţa publicului de a face economii sub această
formă.

3
Cerere externă diferenţa dintre valoarea exporturilor şi cea a
netă, exporturi nete importurilor de bunuri şi servicii.
(engl. net external
demand, net
exports)

Cerere internă vezi absorbţie internă.


(engl. domestic
demand)

Ciclul de afaceri fluctuaţii periodice ale nivelului activităţii


(engl. business economice în jurul tendinţei de creştere pe ter-
cycle) men lung. Este format din perioade de expan-
siune, în care creşterea economică înregistrează
niveluri ridicate, urmate de perioade de stagnare
în care nivelul activităţii economice sporeşte lent
sau chiar înregistrează scăderi. Fluctuaţiile sunt
neregulate, durata şi mărimea lor variind atât
între ţări, cât şi în timp, în aceeaşi ţară.

Consum final componentă a cererii/absorbţiei interne alcătuită


(engl. final din valoarea bunurilor şi serviciilor care fac
consumption) obiectul consumului gospodăriilor populaţiei şi
al administraţiei publice.
Termeni înrudiţi: cerere internă.

CORE1 măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care


reflectă variaţia preţurilor libere; indicele
CORE1 se calculează pe baza IPC din care se
exclud preţurile administrate.
Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC, inflaţie de bază,
preţuri libere, preţuri administrate.

4
CORE2 măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care
reflectă variaţia preţurilor libere şi cu volatilitate
relativ redusă; indicele CORE2 se calculează pe
baza IPC din care se exclud preţurile
administrate şi cele cu volatilitate ridicată
(legume, fructe, ouă, combustibili).
Termeni înrudiţi: CORE1, inflaţie, IPC,
inflaţie de bază, preţuri libere, preţuri admi-
nistrate.

Costul unitar al indicator al presiunilor pe piaţa muncii, dar şi al


forţei de muncă competitivităţii prin costuri a economiei;
(engl. unit labour reprezintă costul cu forţa de muncă necesar
cost) pentru producerea unei unităţi de producţie şi
este calculat ca raport între fondul de salarii
(număr de salariaţi multiplicat cu salariul mediu
brut) şi volumul producţiei realizate (formulă
echivalentă cu raportul dintre salariul mediu brut
şi productivitate).
Termeni înrudiţi: productivitatea muncii.

Curs real cursul nominal de schimb al unei monede faţă


de schimb de o altă monedă, ajustat cu diferenţialul de
(engl. real exchange inflaţie dintre ţările cărora le aparţin cele două
rate) monede.

Deflator PIB indice de preţ care măsoară variaţia preţurilor


(engl. GDP deflator) tuturor bunurilor şi serviciilor cu destinaţie
finală nou create într-o economie, într-o
perioadă de timp determinată. Se calculează ca
raport procentual între PIB nominal din perioada
curentă şi PIB din perioada curentă exprimat în
preţuri constante.
Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB).

5
Deflaţie scădere a nivelului general al preţurilor; opusă
(engl. deflation) inflaţiei.
Termeni înrudiţi: inflaţie, dezinflaţie.

Deviaţia PIB diferenţa procentuală dintre PIB real efectiv şi


(exces de cerere) PIB potenţial. Deviaţia PIB este un indicator
(engl. output gap; agregat sintetic al presiunilor inflaţioniste
excess viitoare din economie. O deviaţie PIB pozitivă
demand) (PIB curent este mai mare decât cel potenţial)
indică presiuni inflaţioniste, iar o deviaţie PIB
negativă indică presiuni deflaţioniste. Pe termen
lung, presiunile acumulate se materializează în
mişcări efective ale preţurilor, iar deviaţia PIB
tinde către zero, aducând PIB la nivelul potenţial.
Termeni înrudiţi: PIB potenţial.

Dezinflaţie reducere a ratei inflaţiei.


(engl. disinflation) Termeni înrudiţi: inflaţie, deflaţie.

Economie activitate economică legală, dar ascunsă în mod


informală/ascunsă/ deliberat autorităţilor publice pentru a evita: (i)
subterană plata impozitelor şi taxelor (impozit pe profit,
(engl. TVA, taxe vamale etc.); (ii) plata contribuţiilor
informal/hidden/ sociale; (iii) respectarea anumitor standarde
underground legale referitoare la salariul minim, numărul
economy) maxim de ore lucrate, norme de protecţie a
muncii sau sănătate etc.; (iv) îndeplinirea
anumitor proceduri administrative, precum
completarea chestionarelor statistice sau a altor
formulare administrative.

6
Efectul Balassa- exprimă tendinţa existentă în cazul ţărilor cu
Samuelson productivitate mai mare în sectorul bunurilor
(engl. Balassa- comercializabile (T) comparativ cu sectorul
Samuelson bunurilor necomercializabile (NT) de a înre-
effect) gistra niveluri mai ridicate ale inflaţiei şi
apreciere reală a monedei naţionale. Această
evoluţie este asociată procesului de conver-
genţă a economiilor emergente către cele
dezvoltate şi este impulsionată de competiţia pe
plan internaţional şi de infuzia de capital şi
tehnologii moderne realizată prin intermediul
investiţiilor străine în industriile caracterizate
de un raport ridicat între contribuţia capitalului
şi respectiv a forţei de muncă la realizarea
producţiei. Cum, în general, o productivitate în
creştere antrenează sporuri salariale, salariile
din sectorul T vor tinde să se majoreze mai
rapid decât cele din sectorul NT. Efectul
Balassa-Samuelson se bazează pe ipoteza că pe
piaţa forţei de muncă vor apărea presiuni de
egalizare a câştigurilor salariale în cele două
sectoare economice (sau de păstrare a diferenţei
relative dintre acestea). În condiţiile unor
sporuri de productivitate mai mici, sectorul NT
nu poate face faţă acestor presiuni decât prin
includerea în preţuri a costurilor salariale
suplimentare, astfel încât preţurile bunurilor
necomercializabile vor creşte mai repede decât
preţurile bunurilor comercializabile. În cazul
economiilor interdependente pe piaţa mondială,
diferenţe inegale de creştere a productivităţii în
sectoarele T şi NT conduc, datorită efectului
Balassa-Samuelson, la rate diferite ale inflaţiei.
Concret, ţările cu diferenţe mai mari de
productivitate între cele două sectoare au rate

7
ale inflaţiei mai mari. Din acest motiv, nivelul
general al preţurilor creşte, de regulă, mai rapid
în ţările în tranziţie decât în ţările dezvoltate,
conducând la o apreciere în termeni reali a
cursului de schimb.
Termeni înrudiţi: bunuri comercializabile,
bunuri necomercializabile.

Efect de avuţie efectul exercitat la nivelul deciziilor de consum


şi de bilanţ sau investire ale agenţilor economici de
(engl. wealth effect, modificarea avuţiei nete a acestora. Această
balance sheet modificare poate fi generată de variaţia ratelor
effect) dobânzilor sau de cea a cursului de schimb,
care influenţează valoarea de piaţă a activelor şi
a datoriilor exprimate în lei şi, respectiv, în
valută. Spre exemplu, referindu-ne la cazul
variaţiilor de curs, o apreciere a leului faţă de
euro determină o reducere a costului în monedă
naţională al creditelor contractate în monedă
europeană. Plătind rate şi dobânzi evaluate mai
favorabil în lei, contractanţii unor asemenea
credite vor beneficia de o creştere a venitului
disponibil prin scăderea datoriei (efect de
avuţie). De asemenea, evaluarea mai favorabilă
în euro a activelor bilanţiere ale agenţilor
economici, îmbunătăţind capacitatea de
garantare şi de rambursare a creditelor, va
permite contractarea mai facilă a acestora (efect
de bilanţ). Impulsionând consumul şi
investiţiile, ambele efecte relevă o acţiune a
aprecierii monedei naţionale în sensul sporirii
cererii agregate.

8
Factori exogeni factori determinanţi ai cererii agregate asupra
ai cererii agregate cărora politica monetară, prin instrumentele
(engl. exogenous sale specifice, nu exercită o influenţă directă
aggregate sau indirectă semnificativă şi a căror acţiune
demand este, ca atare, independentă de banca centrală.
factors) Exemple: politica fiscală, cererea externă
pentru produsele româneşti etc.

Importuri bunuri care sunt produse şi de producători


competitive autohtoni.
(engl. competitive Termeni înrudiţi: importuri complementare.
imports)

Importuri bunuri care nu sunt produse în interiorul ţării.


complementare Termeni înrudiţi: importuri competitive.
(engl. complementary
imports)

Indice de volum reflectă variaţia PIB în condiţiile în care nu ar fi


al PIB intervenit modificări de preţuri comparativ cu o
(engl. GDP volume perioadă anterioară, considerată perioadă de
index) bază. Se determină ca raport procentual între PIB
din perioada curentă exprimat în preţuri
constante şi PIB nominal din perioada de bază.
Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB), rata
reală de creştere a PIB.

Indicele armonizat indice de preţuri de consum a cărui metodo-


al preţurilor de logie de calcul a fost armonizată între ţările din
consum Uniunea Europeană; pe baza acestui indice se
(engl. harmonised determină rata inflaţiei în zona euro, respectiv
index obiectivul de inflaţie al Băncii Centrale
of consumer Europene.
prices; HICP)

9
Indicele preţurilor măsură a variaţiei preţurilor calculată de
de consum (IPC) Institutul Naţional de Statistică prin compararea
(engl. consumer preţurilor cu amănuntul ale unui coş de bunuri
price şi servicii reprezentative pentru consumul
index; CPI) populaţiei.
Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC de bază, inflaţie
de bază.

Inflaţie creştere a nivelului general al preţurilor;


(engl. inflation) măsurată de regulă prin intermediul IPC.
Termeni înrudiţi: IPC, inflaţie de bază,
dezinflaţie, deflaţie.

Inflaţie de bază măsură ce reflectă sursele persistente ale


(engl. core inflation) presiunilor inflaţioniste; se obţine prin elimi-
narea din inflaţia totală a efectelor unor şocuri
tranzitorii de tipul corecţiilor aplicate preţurilor
administrate, modificărilor intervenite în regimul
impozitelor indirecte, condiţiilor climaterice
adverse sau al variaţiilor substanţiale ale preţului
internaţional al petrolului.
Termeni înrudiţi: inflaţie, IPC, preţuri
administrate, CORE1, CORE2.

Instrument un mijloc specific prin intermediul căruia banca


de politică centrală acţionează în scopul atingerii
monetară obiectivului său fundamental. Instrumentele de
(engl. monetary politică monetară ale BNR sunt: operaţiunile
policy open market, facilităţile permanente acordate
instrument) băncilor, operaţiunile pe piaţa valutară şi
rezervele minime obligatorii.

Interval de variaţie bandă ce încadrează ţinta de inflaţie, în inte-


(engl. target band) riorul căreia sunt considerate acceptabile
eventualele deviaţii de la ţintă (datorate con-
trolului imperfect al politicii monetare asupra
ratei inflaţiei).
10
Mecanismul aranjament bilateral de curs de schimb în care
Cursului o monedă naţională are o paritate centrală faţă
de Schimb II – de euro şi o bandă de fluctuaţie-standard de
MCS II +/-15 la sută care încadrează această paritate.
(engl. Exchange Participarea la acest mecanism pentru o perioadă
de cel puţin doi ani fără înregistrarea unor
Rate Mechanism –
tensiuni severe reprezintă unul dintre criteriile de
ERM II)
convergenţă nominală care trebuie îndeplinite
pentru intrarea în zona euro.

Oferta agregată valoarea totală a bunurilor şi serviciilor nou


(engl. aggregate create într-o economie într-o perioadă deter-
supply) minată. Se determină ca diferenţă între valoarea
producţiei şi consumul intermediar (cheltuieli
cu materii prime, materiale, servicii utilizate în
procesul de producţie).

Operaţiuni open operaţiuni executate la iniţiativa băncii centrale,


market/ operaţiuni ce implică una din următoarele tranzacţii:
de piaţă monetară (1) cumpărări/vânzări reversibile – repo/reverse
ale BNR repo – de active eligibile pentru tranzacţionare;
(engl. open market (2) acordare de credite colateralizate cu active
eligibile pentru garantare; (3) vânzări/cumpărări
operations)
de active eligibile pentru tranzacţionare;
(4) emitere de certificate de depozit; (5) swap
valutar şi (6) atragere de depozite.

PIB potenţial, nivelul PIB real care poate fi produs de econo-


trendul PIB mie fără a genera presiuni inflaţioniste. PIB
(engl. potential potenţial este determinat pe termen lung de
GDP, factori fundamentali: organizarea economiei,
GDP trend) capacitatea productivă a economiei determinată
de tehnologie şi factori demografici ce
afectează forţa de muncă etc. Ca urmare a
evoluţiei caracteristicilor fundamentale ale
economiei, PIB potenţial se modifică în timp,
seria cronologică a valorilor sale fiind denumită
şi trendul PIB.
Termeni înrudiţi: deviaţia PIB.
11
Politică monetară conduită a politicii monetare care are ca efect
expansionistă accelerarea ritmului de creştere a cererii
(engl. expansionary agregate şi posibila amplificare a presiunilor
monetary policy) inflaţioniste.

Politică monetară conduită a politicii monetare care provoacă o


restrictivă temperare a dinamicii cererii agregate în scopul
(engl. contractionary decelerării inflaţiei.
monetary policy)

Presiuni pe piaţa rezultă din dificultatea cu care angajatorii


forţei de muncă găsesc personal în structura şi cu calificarea
(engl. labour market dorite, cu posibil efect de majorare a salariilor
pressures) negociate.

Preţuri preţurile produselor şi serviciilor care se


administrate realizează sau se prestează în ţară, în cadrul
(engl. administered activităţilor cu caracter de monopol natural, al
prices) celor supuse prin lege unui regim special,
precum şi al celor care se execută de regiile
autonome, companiile şi societăţile naţionale.
Aceste preţuri se stabilesc şi se ajustează cu
avizul autorităţilor competente. În cadrul coşului
de consum, principalele produse şi servicii cu
preţuri administrate sunt: energia electrică, energia
termică, gazele naturale, medicamentele, serviciile
de poştă şi telefonie fixă, serviciile de apă, canal,
salubritate, transportul urban şi cel feroviar.
Termeni înrudiţi: inflaţia de bază.

Preţuri ale preţurile finale (la consumator) în lei ale


bunurilor oricăror bunuri şi servicii în a căror valoare de
de import producţie (achiziţie) figurează un cost
(engl. import prices) important sub forma bunurilor importate.

Preţuri libere preţuri care se stabilesc în mod liber (fără


(engl. market prices) intervenţia statului), în funcţie de raportul
dintre cerere şi ofertă pe piaţă.
Termeni înrudiţi: CORE1, preţuri administrate.
12
Preţuri volatile v. CORE2.
(engl. volatile prices)

Primă de risc randament suplimentar solicitat de investitorii de


(engl. risk premium) pe piaţa monetară sau de capital datorită unui
grad sporit de risc asociat unui activ sau unui
portofoliu de active. În cazul unei investiţii în
active financiare exprimate într-o monedă
străină, un risc special este cel legat de
fluctuaţiile imprevizibile ale cursului de schimb,
denumit şi risc valutar (currency risk). Prima de
risc (risk premium) este adesea influenţată de
evaluarea globală a riscului de ţară (sovereign
risk) realizată de agenţiile internaţionale de
rating, de nivelul ratei inflaţiei (comparativ cu
cel al partenerilor de comerţ exterior), de nivelul
şi dinamica deficitului de cont curent şi a
datoriei externe etc.
Productivitatea măsoară eficienţa muncii depuse într-o anumită
muncii perioadă în cadrul activităţii economice şi se
(engl. labour poate calcula ca raport între PIB în preţuri
productivity) constante şi populaţia ocupată sau, în cazul
industriei, ca raport între producţia industrială
şi numărul de salariaţi.
Termeni înrudiţi: costul unitar al forţei de
muncă.

Produs intern brut valoarea totală a bunurilor şi serviciilor finale


(PIB) produse de entităţile economice din interiorul
(engl. gross unei ţări, într-o anumită perioadă de timp (de
domestic regulă, un trimestru sau un an). Se poate calcula
în preţurile perioadei curente (PIB nominal) sau
product;
în preţurile unei perioade anterioare, denumită
GDP) perioadă de bază (PIB în preţuri constante; PIB
real).
Termeni înrudiţi: deflator PIB, indice de
volum al PIB, rata reală de creştere a PIB,
produs naţional brut (PNB).

13
Produs naţional valoarea producţiei finale realizate de agenţii
brut (PNB) economici naţionali pe teritoriul ţării şi în
(engl. gross national străinătate. PNB se calculează prin adăugarea la
product; PIB a soldului veniturilor factorilor de
GNP) producţie în raport cu străinătatea (salarii,
profit, rente, dobânzi, dividende). De exemplu,
dacă în perioada analizată, veniturile de acest
tip încasate din străinătate sunt mai mari decât
cele plătite în exterior, PNB este superior PIB.
Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB).

Rata dobânzii de plafonul ratelor dobânzilor la care BNR atrage


politică monetară depozite pe termen de o lună de pe piaţa
(engl. policy rate) monetară interbancară.

Rata medie efectivă rata medie ponderată a dobânzii la depozitele


a dobânzii BNR / atrase de BNR de pe piaţa monetară
aferentă operaţiu- interbancară şi la certificatele de depozit emise
nilor de sterilizare de aceasta.
(engl. average
interest rate on
sterilisation
operations)

Rata reală de indicele de volum al PIB minus 100.


creştere a PIB Termeni înrudiţi: produs intern brut (PIB),
(engl. real GDP indice de volum al PIB.
growth rate)

14
Rata reală rata nominală a dobânzii corectată cu
a dobânzii modificarea preţurilor în cursul perioadei de
(engl. real interest timp considerate. Ea exprimă astfel un
rate) randament real, respectiv un câştig evaluat în
termeni de bunuri şi servicii. În forma ex-post,
rata reală vizează o perioadă de timp anterioară,
fiind determinată pe baza inflaţiei înregistrate în
acea perioadă. În forma ex-ante, rata reală
vizează o perioadă de timp viitoare şi se
determină pe baza aşteptărilor inflaţioniste
formate în prezent pentru perioada respectivă.
Deoarece vizează orizonturi de timp viitoare,
deciziile agenţilor economici de a plasa fonduri
şi a realiza investiţii depind de rata reală ex-ante
şi nu de rata reală ex-post.

Sezonalitate tiparul fluctuaţiilor în evoluţia unei variabile


(engl. seasonality) economice care apar sistematic în anumite
perioade ale anului.

Sterilizare setul de operaţiuni prin care BNR urmăreşte să


(engl. sterilisation) neutralizeze impactul pe care îl exercită asupra
lichidităţii din sistemul bancar intervenţiile sale
pe piaţa valutară; în cazul unei cumpărări de
valută, banca centrală absoarbe excedentul de
lichiditate în monedă naţională prin atragerea
de depozite şi/sau emiterea de certificate de
depozit.

15
Strategie de politică ansamblul de criterii şi proceduri ce stau la
monetară baza adoptării, implementării şi comunicării
(engl. monetary deciziilor băncii centrale care vizează atingerea
policy obiectivului fundamental al politicii monetare.
strategy) Principalele tipuri de strategii de politică
monetară sunt: (i) ţintirea cursului de schimb,
(ii) ţintirea agregatelor monetare, (iii) ţintirea
inflaţiei. În contextul ţintirii cursului de
schimb, ancora nominală a politicii monetare o
constituie valoarea ratei de schimb a monedei
naţionale faţă de o monedă aparţinând unui
partener comercial important, care
înregistrează o rată scăzută a inflaţiei. În
funcţie de gradul de flexibilitate a cursului de
schimb şi de fermitatea angajamentului
autorităţii monetare vis-à-vis de evoluţia
cursului, regimul are o mare varietate de forme
(curs de schimb fix, curs de schimb ajustabil
conform unei traiectorii prestabilite, curs de
schimb cu bandă orizontală sau ajustabilă etc.).
Un caz extrem al regimurilor cursului de
schimb îl constituie consiliul monetar, în
cadrul căruia banca centrală este obligată să
schimbe moneda naţională contra valută la
cursul de schimb fix stabilit prin lege, ori de
câte ori publicul solicită; consiliul monetar
impune ca baza monetară să fie acoperită în
proporţie de peste 100 la sută cu rezerve
valutare, constrângând la maximum
operaţiunile discreţionare ale autorităţii
monetare. În contextul agregatelor monetare,
banca centrală utilizează în mod explicit un
agregat monetar drept ancoră nominală
(obiectiv intermediar) în vederea atingerii
obiectivului de inflaţie; această strategie are ca

16
fundament existenţa unei relaţii relativ stabile
între stocul de bani din economie şi valoarea
nominală a PIB.
Termeni înrudiţi: ţintirea directă a inflaţiei.

Şocuri asupra şocuri (impulsuri de schimbare) ce influen-


cererii agregate ţează totalul veniturilor destinate cheltuirii,
(engl. aggregate putând fi generate, spre exemplu, de măsuri de
demand politică fiscală (modificări de cheltuieli ale
shocks) guvernului şi/sau de impozite), de modificarea
condiţiilor care influenţează economisirea şi
îndatorarea (mişcări ale ratelor dobânzilor) sau
de fluctuaţiile schimburilor comerciale cu alte
ţări (exporturi şi importuri).
Termeni înrudiţi: şocuri asupra ofertei
agregate.

Şocuri asupra şocuri (impulsuri de schimbare) ce influenţează


ofertei agregate costurile pe care le suportă producătorii
(engl. aggregate (preţuri ale materiilor prime, salarii).
supply shocks) Termeni înrudiţi: şocuri asupra cererii
agregate.

Ţintă de inflaţie reper de ghidare a politicii monetare exprimat


(engl. inflation ca nivel punctual pentru creşterea agreată a
target) preţurilor într-o anumită perioadă.

Ţintirea directă strategie de politică monetară caracterizată prin


a inflaţiei adoptarea publică a unei ţinte cantitative de
(engl. inflation inflaţie pentru unul sau mai multe orizonturi de
targeting) timp şi asumarea explicită a stabilităţii
preţurilor ca obiectiv primordial al politicii
monetare. O trăsătură importantă a acestei
strategii o reprezintă transparenţa comunicării
cu publicul în ceea ce priveşte obiectivele şi
acţiunile de politică monetară, precum şi
perspectiva băncii centrale asupra evoluţiei
viitoare a preţurilor. Comunicarea transparentă

17
facilitează evaluarea publică a performanţei
politicii monetare, contribuind astfel la
creşterea responsabilităţii băncii centrale.
Termeni înrudiţi: strategie de politică
monetară.

Valoare unitară raport între valoarea exporturilor/importurilor


a exporturilor/ şi cantităţile exportate/importate; deşi este
importurilor utilizată ca o aproximare a indicelui preţurilor
(engl. export/import de export/ import, variaţia în timp a valorii
unit value) unitare nu reflectă doar mişcările de preţ, ci şi
influenţa modificărilor intervenite în structura
exporturilor/ importurilor.
Variabilă exogenă variabilă al cărei comportament nu este
(engl. exogenous determinat în interiorul unui model economic.
variable)

Venit disponibil venitul care poate fi utilizat de populaţie pentru


al populaţiei consum sau pentru economisire în cadrul unei
(engl. personal anumite perioade de timp (de obicei, trimestru
disposable sau an). Acesta include, pe lângă veniturile din
income) muncă şi din patrimoniu (chirii, dobânzi,
dividende), veniturile sub forma transferurilor
curente (pensii, alocaţii, ajutoare, alte trans-
feruri băneşti) şi reprezintă venitul rămas la
dispoziţia populaţiei după achitarea impozi-
telor directe, a contribuţiilor sociale şi efectuarea
unor transferuri curente.

18