Sunteți pe pagina 1din 53

Analiza fenomenului contabilitatii operatiunilor cu TVA

INTRODUCERE

Conceptul de contabilitate poate fi folosit usual in sensuri diferite.


Intr-o prima acceptiune el desemneaza tehnicile prin intermediul carora se
consemneaza,se culeg si se prelucreaza informatiile referitoare la situatia economica-
financiara a unui sistem(agent) economic si la schimbarile care intervin asupra sa.
O a doua acceptiune vizeaza stiinta care are ca obiect fundamentarea
principiilor,metodelor si tehnicilor de obtinere,prelucrare,analiza si control a acelor
informatii.
O a treia acceptiune este cea a compartimentului functional din cadrul structurii
organizatorice a unui agent economic,compartiment in interiorul caruia se deruleaza
activitatea legata de evidenta contabila.
Obiectul contabilitatii il constituie patrimoniul.Nu orice patrimoniu este insa,in
mod obligatoriu obiect al contabilitatii.Pentru ca un patrimoniu sa fie evidentiat
contabil,trebuie neaparat sa fie angrenat in activitatea economica.Bunurile patrimoniale
trebuie sa fie folosite pentru obtinerea de bunuri si servicii destinate schimbului sau sa
satisfaca nevoi concrete ale societatii.
Lucrarea de fata prezinta un model aplicat TVA-ului la S.C. PORTO-ROMAN
S.R.L..De asemenea se explica cateva notiuni despre modul de impozitare si clasificarea
impozitelor in Romania.Lucrarea prezinta trei capitole din care reies succint notiunile de
impozit,TVA,exigibilitate, reforma fiscala,accize,termeni specifici cu care s-a analizat
lucrarea. Referitor la TVA s-au scris si se vor mai scrie multe,insa ceea ce este de retinut
este faptul ca este un impozit indirect,care se aplica la cumpararea bunurilor de catre
cumparator.Diferitele cazuri prezentate in lucrare explica si persoanele exceptate de la

1
plata TVA-ului,precum si persoanele straine care isi desfasora activitatea in
Romania,carora li se aplica TVA in functie de activitatea desfasurata.
Tema atestatului reflecta cu fidelitate modul de operare al TVA-ului in
contabilitate,aceasta putand fi urmarita in capitolul 2.3.1.,care prezinta si balanta de
verificare.
In concluzie,contabilitatea isi propune cunoasterea in expresie a circuitului
capitalului sub forma bunurilor economice si a raporturilor de proprietate,in care se afla
elementele patrimoniale,inclusiv rezultatele obtinute prin folosirea acestor elemente.
CAPITOLUL 1. ROLUL TVA IN FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE
PUBLICE

Nevoia de resurse financiare publice creste mai repede decat posibilitatea de


recuperare a acestora.Resursele financiare,ca toate felurile de resurse,au un caracter
limitat.Ele sunt folosite pentru acoperirea consumului,pentru formarea bruta de
capital,pentru stimularea exporturilor de bunuri si servicii.Resursele pot fi clasificate
astfel:
resurse materiale;
resurse valutare;
resurse financiare;
resurse informationale;
resurse umane.
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare pentru
realizarea de obiective economico-sociale la un timp dat.Resursele financiare sunt ale
societatii si sunt resurse financiare publice care sunt ale administratiei de stat,centrale si
locale,ale asigurarilor sociale de stat si ale diferitelor institutii sociale publice.Resursele
financiare ale societatii au un caracter mai larg deoarece cuprind in ele atat resurse
financiare cat si resurse private.
Resursele financiare au un rol important,iar cele constituite la nivel national
cuprind resurse financiare ale autoritatilor publice si ale institutiilor publice,resurse
financiare ale intreprinderilor publice si ale intreprinderilor particulare,resurse financiare

2
ale institutiilor nonprofit,ale diferitelor organisme fara scop lucrativ si resurse financiare
ale populatiei.
Resursele financiare se constituie si gestioneaza intr-un sistem unitar de
bugete:bugetul de stat central,bugete locale,bugetele asigurarilor sociale de stat,bugetele
fondurilor speciale,ale trezoreriei statului si ale institutiilor autonome.
Volumul resurselor financiare depinde de PIB(produsul intern brut) si de
finantarea externa.Aceste resurse financiare se constituie din impozite,
taxe,contributii,venituri nefiscale,resurse financiare externe.
Resursele financiare publice sunt numai o parte a resurselor financiare ale
societatii.Se impune a se realiza un raport optim intre resursele financiare piblice si cele
ale societatii,acest raport fiind apreciat ca fiind corespunzator daca asigura satisfacerea
cerintelor consumului la nivel maxim.
Resursele financiare publice au un caracter fiscal deoarece provin din anumite
prelevari obligatorii,din resursele trezoreriei,din diferite imprumuturi publice ca si din
emisiuni de moneda fara acoperire.
STRUCTURA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Structura resurselor financiare publice este influentata de forma statala:


Bugetul de stat consolidat: exista 4 categorii de resurse financiare:
resurse financiare ale bugetului central;
resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat;
fondurile speciale;
fondurile unitatilor administrativ teritoriale locale.
Ritmicitatea incasarii resurselor:
resurse ordinare;
resurse extraordinare.
Provenienta resurselor:
resurse interne;
resurse externe.
Dintre factorii care influenteaza cresterea resurselor financiare publice
amintesc:factorii economici-cresterea PIB determina si sporirea veniturilor si cresterea

3
impozitelor,taxelor si diferitelor contributii;factorii monetari-
dobanda,creditul,modificarea masei monetare;factori demografici-cresterea sau scaderea
populatiei;factori de natura politico-militara-influenta productiei civile;factori sociali:
redistribuirea veniturilor nationale cu implicatii asupra dezvoltarii unor sectoare:
invatamant, sanatate, cultura, arta; factori financiari-deficitul bugetar pentru a putea fi
acoperit este nevoie de resurse financiare suplimentare.

1.1.IMPORTANTA IMPOZITELOR DIRECTE SI INDIRECTE LA


FORMAREA VENITURILOR PUBLICE

CONTINUTUL SI ROLUL IMPOZITELOR

Instituirea de impozite este un drept al statului care se realizeaza prin parlament si


organele locale.Obligatiile fiscale ale agentilor economici sunt numeroase ca diversitate
si chiar apasatoare,dar intr-o economie de piata sistemul de impozite reprezinta parghiile
fundamentale de realizare a intereselor statului in domeniile:economic,social,cultural,etc.
Continutul impozitelor
Impozitul este o forma de preluare a unei parti din venit sau avere a persoanelor
fizice si juridice la stat. Impozitul are un caracter obligatoriu, se constituie prin lege si se
impune pentru toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri dintr-o anume sursa
sau au un fel anume de avere. Impozitul are un caracter nerambursabil, este definitiv, nu
are un contraserviciu facut de catre stat in valoare egala sau apropiata cu impozitul
respectiv.
Impozitul este o plata baneasca generala, obligatorie, definitiva, nereciproca si
fara o contraprestatie directa si imediata.
Rolul impozitelor
Practica internationala arata ca impozitul poate sa fie folosit fie ca mijloc de
influenta a activitatii economice, fie ca instrument de procurare a venitului bugetului
statului central, local. Aceste doua aspecte depind de politica fiscala promovata de statele
respective, dar nu exista in practica sa se foloseasca numai unul din cele doua aspecte.
Impozitele au un rol important in plan economic, social ,financiar.

4
In plan financiar, impozitul reprezinta mijlocul principal de procurare a veniturilor
la bugetul statului. Acesta reprezinta sursa principala de venituri pentru stat.
In plan economic, impozitul este mijlocul prin care statul intervine in sensul
stimularii sau ingradirii activitatii economice. Pe timp mediu este nevoie de crearea unui
sistem modern de impozitare care sa asigure stimularea muncii, economisirii si
investitiilor si sa asigure un regim de echitate generala.
In plan social, impozitul este un mijloc de redistribuire a PIB intre clase, grupuri
sociale,persoane fizice si juridice.Prin aceasta se apreciaza ca se pot atenua inegalitatile
dintre venituri;sursa impozitului o reprezinta venitul sau averea persoanelor fizice si
juridice.

Taxele reprezinta platile catre stat pentru serviciile facute de persoanele fizice si
juridice.Statul efectuaeza anumite servicii in mod direct si imediat.Marimea taxelor
depinde de felul serviciilor si de costul lor.
Termenul de plata al acestor taxe il reprezinta momentul efectuarii serviciilor
respective(se poate si dupa efectuarea serviciilor).
Si pentru impozite si pentru taxe este nevoie de reglementari juridice care sa
stabileasca marimea impozitului,cand trebuie incasat,stiut fiind ca incasarea nejustificata
de impozite si taxe reprezinta infractiune fiscala si se pedepseste conform legii.
Clasificarea impozitelor:
Impozite directe:
impozitul pe profit (venituri,cifra de afaceri);
impozitul pe salariile personalului stopat la sursa,ori platit de unitati pentru
depasirea fondului de referinta;
alte impozite directe:
impozitul pe vanzarea activelor proprietate de stat;
impozitul pe dividende la societatile comerciale;
taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
impozitul pe cladiri de la persoanele juridice.
Impozite indirecte:
impozitul pe circulatie si accizele;

5
TVA;
taxe vamale;
altele: impozite locala, taxe de participare la targuri si expozitii, taxe de timbru, de
transport, etc.
Contributii la fondurile speciale ale statului:
fondul central de cercetare-dezvoltare;
fondul de risc si accidente;
fondul pentru agricultura;
fondul de pensii si asigurari sociale pentru agricultura;
fondul pentru sanatate;
alte fonduri.
In aceasta diversitate si regimul lor de suportabilitate este diferit,sesizand cateva
formatiuni clare:unele se imputa cheltuielilor(de obicei de exploatare);altele se suporta
din rezultate(din profitul brut inaintea impozitarii,din profitul ce ramane agentului, din
fondurile constituite de agentii economici, etc.); unele se retin angajatilor, actionarilor,
colaboratorilor, prin sistemul stopajului la sursa si apoi se achita bugetului.
In legatura cu reflectarea lor in contabilitate s-a aratat deja ceva.Totusi trebuie
retinut ceva:intre resursele statului central si local,doua detin pozitii ferme: impozitul pe
profit si TVA.In afara acestora mai sunt cateva categorii de impozite indirecte si asimilate
lor pentru evidenta carora (sub aspectul colectarii si decontarii) sunt rezervate alte conturi
:
433-impozitul pe circulatie si accizele;
444-impozitul pe salarii;
446-alte impozite,taxe si varsaminte asimilate;
448-alte datorii si creante cu bugetul statului.
Toate acestea functioneaza dupa regulile conturilor de pasiv,dar sunt considerate
bifunctionale sub aspectul soldului final.Ele se crediteaza cu impozitele calculate si
datorate bugetului national in contrapartida cu contul care arata maniera suportabilitatii
acestora si se debiteaza pe masura varsarii lor efective,la termenele prevazute de lege. Au
fie sold debitor si arata impozitele varsate in excedent fata de data certa,fie sold creditor
si arata datoria de impozit nevarsata inca.

6
IMPOZITELE DIRECTE
Reforma fiscala a stabilit care sunt pilonii principali ai sistemului fiscal:
impozitul pe venitul global;
impozitul pe profit;
TVA si accize(taxe de consumatie).
Aceasta reforma fiscala trebuie sa stimuleze intreprinderea sa obtina profit si
totodata sa inlocuiasca sistemul de impunere care a fost si s-a stabilit ca fiind un sistem
complex,greoi de administrat,generator de coruptie,de facilitatate fiscala,scutiri si
exceptari de la plata obligatiilor fiscale.
Impozitele directe reprezinta cea mai veche forma de impozitare.
Ca forme impozitele directe sunt impozite reale.Acestea s-au aplicat inca de la
1437.Ele se aplicau pe cladiri,miscarea capitalului banesc,etc.La inceputul secolului XX
apar impozitele personale pe venit (salarii, profit, renta) si impozitele pe avere-circulatia
averii sau pe sporirea acestei averi.
Aparitia in secolul nostru a impozitelor directe personale a reprezentat o largire a
bazei de impozite-o crestere a numarului platitorilor de impozite,platind impozite si
muncitorii si functionarii, iar cauzele care au determinat aparitia acestora: cresterea
cheltuielilor publice, nevia de venituri la nivelul statului.Chiar si cu aceste impozite nu se
acopera nevoile statului, rezultand impozitele indirecte: TVA si accize.
Impozitele directe sunt nominative,precizeaza si se cunosc marimea
acestora,termenul de plata,sunt mai echitabile si se cunosc din timp.
Impozitele directe reale cuprind numai o parte din materia impozabila.Ele dau
posibilitatea intr-o masura mai mare a aparitiei evaziunii fiscale, avantajeaza pe marii
producatori pentru ca acestia obtin venituri peste medie.Acestia impoziteaza produsul
brut sau produsul mediu prognozat.
Formele impozitelor directe pe venit:
1.Impozitul pe venitul persoanelor fizice. Venitul persoanelor fizice se
impoziteaza in doua moduri: fie se impoziteaza separat fiecare venit obtinut de
persoanele fizice, fie se utilizeaza sistemul impunerii globale a venitului persoanelor
fizice.

7
In cadrul primei forme,impozitul apare sub forma unui impozit unic pe venit. In
cel de-al doilea caz,se cumuleaza toate veniturile obtinute de persoanele fizice indiferent
de sursa de obtinere a acestor venituri.
Impozitul pe salariu: incepand cu anul 2000 este reglementata legea care instituie
impozitul pe venitul global.Veniturile obtinute in anul 2000 din salarii,din activitati
independente,din inchirieri,din activitati desfasurate in strainatate se supun impozitarii
venitului global.Pensiile care depasesc 2 milioane lei se impoziteaza,iar incepand cu anul
2001 au fost impozitate si veniturile din agricultura.
Veniturile obtinute numai din salarii se impoziteaza determinandu-se un impozit
lunar conform OG nr.73/1999, care stabileste impozitul pe venitul global.Salariatul are
dreptul la anumita deduceri personale.Conform acestei ordonante,nu sunt considerate
venituri impozitabile ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin: ajutoarele
materiale care provin de la bugetul statului, asigurarile sociale, fondurile speciale sau
bugetele locale.Nu se impoziteaza anumite sume incasate sub forma de asigurari de
bunuri, accidente, risc profesional, despagubiri pentru calamitati naturale, sume fixe
pentru ingrijirea invalizilor de gradul I si alte sporuri.
Deducerile personale si suplimentare au rolul de a usura sarcinile fiscale pentru
marea masa a contribuabililor cu venituri mici.Prin noul sistem de impozitare se va
restrange sfera muncii la negru, noul sistem de salarii stabilind obligatiile pentru fiecare
salariat.Acesta trebuie sa informeze corect firma unde lucreaza despre situatia personala
economica.Trebuie sa dovedeasca cu acte justificative situatia pe care el o declara. Daca
in timp el obtine si alte venituri suplimentare, trebuie sa informeze despre aceasta, pentru
a se aplica impozitarea globala.
Impozitul pe salarii se impune cu cote intre 18-40%,aplicate la transe lunare de
venituri.
Impozitul pe venitul global
Legislatia a unificat toata legislatia din domeniul impozitarii veniturilor.Aceasta
legislatie prezinta anumita avantaje: legea este mai transparenta in ceea ce priveste baza
de impunere.Fisele fiscale sunt apreciate ca fiind un pas inainte in relatia dintre
contribuabil si administratia financiara.Aceste fise vor simplifica impozitarea, colectarea
impozitelor si relatia dintre contribuabil si organele de fisc. Noua legislatie impune in

8
mod legal sarcinile contribuabililor, promoveaza mai bine principiul echitatii
impunerii,deoarece pana la aceasta lege,persoanele fizice care prestau anumita activitati
independente aveau dreptul sa faca anumite deduceri.
In sistemul impunerii pe venitul global au fost cuprinse salariile, veniturile din
activitati independente, veniturile din inchirieri.
La calculul impozitului pe venitul global se acorda deduceri
personale,suplimentare pentru primii doi copii-un indice,pentru urmatorul-alt indice.Prin
aceste deduceri se realizeaza o personalizare a impozitului in functie de situatia fiecarui
contribuabil.Aceste deduceri reprezinta un mijloc de protectie sociala, fiind dimensionate
in functie de constrangerile bugetului de stat, in functie de situatia economica.
Cota de impozit pe venitul global este intre 18-40%.
Impozitul pe dividende
Dividendul este orice distribuire facuta de o persoana juridica,in bani sau in
natura,in favoarea actionarilor sau asociatilor, din profitul stabilit pe baza bilantului
contabil anual si a contului de profit si pierderi.
Se cuprind in aceasta categorie de venit,in vederea impunerii si sumele primite ca
urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii.
Veniturile sub forma de dividende distribuite, precum si sumele primite ca urmare
a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii se impun cu o cota de
5% din suma acestora.
Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forme de
dividende revine persoanelor juridice odata cu plata dividendelor catre actionari sau
asociati.
In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau
asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata
al impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
Impozitul retinut este impozit final.
Impozitul pe dobanda
Veniturile sub forma de dobanzi sunt venituri obtinute din titluri de creante de
orice natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor imprumutati, precum si

9
din titluri de participare la fonduri deschise de investitii pentru care pretul de
rascumparare este mai mare decat pretul de cumparare.
Sunt considerate venituri de aceasta natura:
dobanzi obtinute din obligatiuni;
dobanzi obtinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
suma primita de detinatorul de titluri de participare la fondurile deschise de
investitii, stabilita ca diferenta intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare;
suma primita sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate;
alte venituri obtinute din titluri de creanta
Sunt scutite de impozit, potrivit prevederilor OG nr.7/2001 privind impozitul pe
venit, aprobata si modificata prin legea nr.493/2002, dobanzile aferente titlurilor de stat,
depozitelor la vedere, precum si obligatiunile municipale, ale Agentiei Nationale pentru
Locuinte si ale altor entitati emitatoare de obligatiuni care vizeaza constructia de locuinte.
Dobanzile aferenta depunerilor la casa de ajutor reciproc sunt asimilate dobanzilor
aferente depozitelor la vedere.
Determinarea venitului impozabil din dobanzi: veniturile sub forma de dobanzi se
impun cu o cota de 1% din suma acestora.
2. Impozitul pe venitul persoanelor juridice
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit este reglementat prin legea nr.414/2002 privind impozitul pe
profit.
Impozitul pe profit este un impozit direct, datorat bugetului de stat, de catre
persoanele juridice romane si straine.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice
sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,dintr-un an fiscal, din care se scad
venniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.
Impozitul pe spectacole
Platitorii acestor impozite sunt persoane care organizeaza cu plata anumite
activitati artistice, sportive, distractive, de videoteca, etc. Cota care se aplica asupra
incasarilor care provin din vanzarea biletelor: 15%, 5%, 2-5% pentru competitii sportive,
20% pentru jocuri de noroc (suma fixa neimpozabila este de 6800000 lei conform

10
Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr.1754/2002 privind stabilirea baremului lunar
pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii), 10% pentru veniturile obtinute din
premii.
Dubla impunere internationala
Dubla impunere internatonala reprezinta supunerea la impozitare a materialelor
impozabile de doua ori in acelasi timp in autoritati fiscale din diferite tari.Dubla impunere
internationala are legatura numai cu impozitele directe.
Formele acesteia sunt: dubla impunere economica (impunerea acestor mase
impozabile de mai multe ori in acelasi stat) si dubla impunere juridica (impunerea se
realizeaza de doua ori in state diferite).
Exista preocupari pentru editarea dublei impuneri internationale. Aceste
preocupari constau in incheierea intre state de acorduri bi si multilaterale, se iau masuri
legislative unilaterale, se incheie anumite conventii fiscale care urmaresc evitarea dublei
impuneri.
Procedurile folosite de state pentru a evita dubla impunere sunt : atribuirea
dreptului de impunere asupra unei materii impozabile acordat unuia dintre state sau
partajarea dreptului de impunere intre state pentru anumite categorii de venituri, de avere.
Ambele aspecte solicita o foarte mare rigoare, corectitudine in elaborarea diferitelor
conventii fiscale. Se practica si anumite metode de evitare a dublei impuneri
internationale: scutirea de impunere pentru anumite venituri.

IMPOZITELE INDIRECTE

Impozitele indirecte au fost impuse datorita insuficientei impozitelor directe


determinate de stari de criza, de somaj, de inflatie, dovedind ca impozitele indirecte nu
sunt suficiente pentru ca statul sa-si indeplineasca anumite functii.De aceea s-a trecut la
impozitare indirecta suportata de populatie prin intermediul preturilor pe care le platesc la
bunurile de consum. Astfel impozitele indirecte reprezinta impozite de consum. Ele se
incaseaza la vanzarea bunurilor, la prestarea serviciilor( nu se acorda facilitati ).
Principalele forme ale impozitelor indirecte sunt:
taxe de consum: TVA si accize;

11
monopoluri fiscale;
taxe vamale;
taxe de inregistrare si de timbru.
a. TVA-ul este o taxa de consum care afost introdusa in iulie 1993 in peste
70 de state. Este un impozit indirect modern generat de consum. Acesta a inlocuit la noi
in tara si in statele UE impozitul pe cifra de afaceri sau pe circulatia marfurilor. TVA este
un impozit neutru si unic, cota aplicandu-se tuturor agentilor economici indiferent de
forma de proprietate.Se caracterizeaza prin unicitate –cota de TVA este aceeasi indiferent
de numarul de societati comerciale prin care trece materia prima pana ajunge produs
finit.Este impozit transparent stiindu-se cat este de mare si termenul de plata; este
suportata de ultimul consumator (tara de unde se consuma marfa respectiva).
TVA este abordata pe larg in capitolul 1.2.
Accizele reprezinta taxe speciale de consum sau contributii indirecte. Sunt parghii
fiscale care influenteaza marimea preturilor, a tarifelor, a programelor speciale.Acestea se
calculeaza printr-o cota aplicata asupra pretului de vanzare sau poate fi o suma fixa.
Legislatia in ceea ce priveste accizele trebuie sa fie aliniata la legislatia UE, datorita
necesitatii de functionare a pietei unice.
b. Monopolurile fiscale: se percep pentru anumite categorii de bunuri: alcool,
tutun, sare, carti de joc, etc.Veniturile realizate cuprind in ele o parte din profitul obtinut
la activitati din domeniul respectiv si o parte din impozit inclus in pret si care se
incaseaza de la cumparator.
Monopolurile fiscale de stat evidentiaza dreptul statului de a produce si
comercializa cu ridicata sau cu amanuntul anumite marfuri. Este un mijloc de a percepe
un impozit indirect aplicat pentru anumite cheltuieli. Monopolul fiscal de stat poate fi
deplin cand statul produce si comercializeaza si cu ridicata si cu amanuntul anumite
produse si partial cand statul produce si comercializeaza cu ridicata sau cu amanuntul
unele produse .
c. Taxele vamale se platesc de toti agentii economici indiferent de forma de
proprietate; se percep pentru import, export si tranzit de marfuri.
Felurile taxelor vamale: ad valorem-presupun aplicarea unui anume procent
asupra preturilor marfurilor care au fost importate, exportate, etc.

12
Taxe vamale speciale-pentru unitatile de masura;
Taxe vamale complexe-prin combinarea primelor doua feluri de taxe.
Tariful vamal reprezinta o lista detaliata a marfurilor si taxelor vamale care
constituie si un obiect al intelegerilor bi si multilaterale intre state.
Tariful vamal trebuie sa inregistreze o tendinta de scadere care este legata de
integrarea Romaniei in UE.
In ceea ce priveste impozitarea, s-au stabilit doua categorii de tarife vamale:
conventionale-sunt stabilite in baza regimului clauzei nationale celei mai
favorizate;
preferentiale-se aplica in baza acordurilor, protocolurilor intre tari in curs de
dezvoltare.
d. Taxe de inregistrare si de timbru reprezinta plati efectuate de persoanele
fizice sau juridice pentru anumite servicii prestate de institutiile publice sau
particulare.Au un caracter obligatoriu si sunt nerambursabile.
Exista mai multe categorii de taxe de timbru:
taxe juridice –pentru anumite actiuni juridice;
taxe notariale –se platesc pentru anumite servicii legate de acte de stare civila,
pentru autentificari de acte intre persoane vii, pentru transferul de proprietate, pentru
testamente, partaj, succesiune; sunt folosite de Ministerul de Justitie pentru a imbunatati
functionarea institutiilor din subordinea sa.
taxe consulare –pentru vize;
taxe administrative –pentru eliberarea de permise si autorizatii.
Taxele de timbru sunt plati efectuate catre primarii, organe judecatoresti; se
percep fie ca procent aplicat la valoarea bunului respectiv, fie in suma fixa.
Ministerul de Justitie a solicitat ca anumite taxe de timbru pentru actiuni judiciare
sa poata fi platite si prin intermediului CEC-ului.

1.2. TVA ABORDARE TEORETICA

LOCUL OPERATIUNILOR IMPOZABILE

13
Locul unei livrari de bunuri se considera a fi in Romania atunci cand este situat pe
teritoriul Romaniei.
Se considera a fi locul livrarii: locul de unde a pornit expeditia bunurilor sau
transportul catre beneficiar, indiferent daca bunurile sunt expediate sau transportate de
furnizor, de beneficiar sau de terti; locul unde se gasesc bunurile in momentul cand are
loc livrarea, in cazul in care bunurile nu sunt expediate sau transportate.
Locul livrarii bunurilor pentru importator se considera a fi situat in Romania in
cazul in care locul de unde a pornit expeditia sau transportul se afla in afara Romaniei,
insa destinatia finala este in Romania.
Livrarile si importurile de bunuri pentru care locul operatiunii se considera a fi in
Romania se supun regimurilor de impozitare.

FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA


Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale pentru
exigibilitatea TVA.
Exigibilitatea – TVA devine exigibila cand autoritatea fiscala devine indreptatita
sa solicite TVA de la platitorii de TVA, indiferent de legea care stabileste data platii.
Regula generala: faptul generator si exigibilitatea TVA intervin la data la care are
loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
Exceptii de la regula sunt urmatoarele:
- livrari/prestari continue decontate succesiv – momentul expirarii perioadei
la care se refera decontarea/plata.
- exigibilitatea este anticipata faptului generator si intervine la: data cand
este emisa o factura fiscala inaintea livraruu/prestarii, data incasarii avansului inaintea
livrarii/prestarii; derogare –la constructia de imobile antreprenorul general poate opta
pentru amanarea exigibilitatii la livrarea bunului.
Cazuri speciale (derogari de la regula generala): prestatorul este in strainatate –
plata TVA se face la data primirii facturii; leasing extern – plata TVA se face la data
ratelor din contract data platii in avans; plata in rate si leasing intern – data ratelor din
contract, data platii in avans; livrari, prestari continue – data documentelor pentru
stabilirea cantitatii, dar nu mai tarziu de sfarsitul lunii urmatoare livrarii/prestarii; garantii

14
de buna executie la lucrari de constructii montaj – cel mai devreme (data procesului
verbal de receptie definitiva, data incasarii sumelor); importul de bunuri – data cand se
genereaza dreptul de import.

TVA – BAZA DE IMPOZITARE


Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din :
a. pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, din tot ceea ce
inseamna contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator
din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate
de pretul acestor operatiunu, exclusiv TVA;
b. preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost determinat la
momentul livrarii/prestarii;
c. compensatia.
Sunt cuprinse in baza de impozitare:
a. impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;
b. cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.
Nu se cuprind in baza de impozitare urmatoarele:
a. rabaturile, remizele, risturnile, sconturile si alte reduceri de pret acordate
de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in
contractele incheiate;
b. penalizarile precum si sumele reprezentand daune-interese stabilite prin
hotarare judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a
obligatiilor contractuale;
c. dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate,
operatiuni de leasing;
d. sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi
se deconteaza acestuia;
e. ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb,
fara facturare.
Baza de impozitare se reduce corespunzator:

15
a. in cazul refuzarilor totale sau partiale privind cantitatea, preturile sau alte
elemente cuprinse in facturi ori in alte documente legal aprobate precum si in cazul
retururilor de pana la 15% din presa scrisa;
b. in situatia in care reducerile de pret prevazute mai sus sunt acordate
conform contractelor incheiate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
c. in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat
marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

Importul de bunuri si servicii


Sunt supuse impozitarii cu TVA urmatoarele operatiuni de natura importului:
operatiuni privind transferul proprietatii bunurilor si prestarii de servicii numai daca se
realizeaza de agentul economic in cadrul activitatii sale profesionale.
Se acorda scutiri de TVA pentru urmatoarele importuri:
bunuri dobandite prin succesiuni testamentare, ajutoare, donatii cu caracter
umanitar;
materiale pentru probe, experimentari,cercetari;
bunuri straine care devin proprietate de stat;
mostre, materiale, reclame publicitare din import;
bunuri reparate, inlocuite de parteneri in perioada de garantie;
bunuri revenite in tara din cauza unor expedieri eronate;
bunuri aduse in tara de membrii unor misiuni diplomatice acreditati in Romania;
reparatii de nave efectuate in strainatate;
cumparari de aur de catre BNR.
Se percepe TVA pentru unele bunuri importate scutite de taxe vamale, cum ar fi
importul de metale pretioase si materiale aduse la prelucrare de catre societati cu capital
strain.

Exportul de bunuri
Sunt incluse: livrarile de bunuri, expedierile sau transportul in afara Romaniei,
direct de catre vanzatori sau prein intermediari.

16
Principiul care sta la baza TVA este: bunurile sau serviciile sunt supuse TVA in
momentul in care se consuma, nu in momentul in care se produc. Pentru export, deci,
TVA are cota zero.
Din punct de vedere al cotelor de aplicare a TVA, exista trei categorii de
operatiuni:
a. operatiuni supuse TVA, cota 19%;
b. operatiuni supuse TVA, cota 9%;
c. operatiuni de export si asimilate exportului cu cota zero.\
Cota de 19% se aplica asupra:
- vanzari de bunuri mobile si imobile efectuate de persoanele fizice sau
juridice autorizate, catre beneficiari cu sediul in Romania, cu exceptia bunurilor supuse
cotei 9% si a celor scutite de TVA, ca si asupra vanzarilor de bunuri catre persoane fizice
rezidente in Romania;
- importul de bunuri mobile si vanzarea lor catre beneficiar;
- prestari servicii, prevazute in normele legale, in favoarea persoanelor
fizice sau juridice: prestari aferente bunurilor de natura imobiliara situate in Romania;
transportul de marfuri si persoane, cand atat punctul de plecare, cat si cel de sosire se afla
pe teritoriul Romaniei; transportul pe parcurs intern al marfurilor importate, cand acesta
nu a fost inclus in valoarea in vama.
Cota de 9% se aplica pentru produse animale, peste si produse comestibile din
peste, inclusiv semiconserve si conserve, exclusiv icre, uleiuri si grasimi comestibile, oua
de pasari din specii domestice, faina, gris, malai, paste fainoase, biscuiti, zahar, orez,
medicamente de uz uman si veterinar, substante farmaceutice, plante medicinale,
aparatura de tehnica medicala, alte bunuri destinate exclusiv utilizarii in scopuri
medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare, proteze si produse ortopedice, uniforme
pentru copiii din invatamantul prescolar primar, articole de imbracaminte si incaltaminte
pentru copiii sub 1 an, transportul in comun urban de calatori, inclusiv cel care parcurge
si o distanta in afara urbanului, lucrari agricole si imbunatatiri funciare, ingrasaminte
chimice si minerale, insecticide,fungicide si erbicide, activitatile de reclama si publicitate
efectuate prin ziare, reviste, cu exceptia publicatiilor cu profil de reclama si publicitate
precum si a agentiilor de reclama si publicitate, care sunt organizate si functioneaza ca

17
persoane juridice distincte, dreptul de a intra la muzee, livrarea de manuale scolare si
carti, cazarea in sectorul hotelier, etc.
Cota zero se aplica pentru urmatoarele bunuri si servicii: exportul de bunuri si
prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agentii economici cu
sediul in Romania; transportul international de persoane in si din strainatate, efectuat prin
curse regulate de agentii economici autorizati precum si prestarile de servicii legate direct
de acesta; trecerea mijloacelor de transport, de marfuri si de calatori cu mijloace de
transport fluvial specializate, intre Romania si statele vecine; prestarile de servicii
efectuate in porturi si aeroporturi; materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt
introduse din teritoriul vamal al Romaniei in zonele libere, cu indeplinirea formalitatilor
de export; bunurile si serviciile in favoarea directa a misiunilor diplomatice, a oficiilor
consulare si a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate in Romania,
precum si a personalului acestora, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor pe baza
de reciprocitate, bunurile cumparate din expozitiile organizate in Romania, precum si din
reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu
are domiciliul sau sediul in Romania, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor,
realizarea, difuzarea si/sau retransmisia programelor radio/TV, servicii bancare si
financiare – indiferent de persoana care le presteaza(acordarea si negocierea de credite,
emisiunea si transferul de valori mobiliare, instrumente financiare), gestiunea fondurilor
comune de plasament, asigurari si reasigurari, inchirierea de bunuri imobile cu exceptia
cazarii in hoteluri, parcare, etc.
Pentru bunurile comercializate in comertul cu amanuntul (magazine comerciale,
consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care au directa legatura cu
publicul ), precum si pentru unele prestari de servicii (transport, posta, telefon, telegraf,
etc) preturile sau tarifele practicate cuprind si TVA.
In aceste cazuri TVA se determina pe baza cotei recalculate asupra sumei obtinute
din vanzarea bunurilor si din prestarea serviciilor, astfel:
(19 : 119) x 100= 15,96%
(9 : 109) x 100= 8,25%

18
Baza de impozitare este formata din conravaloarea in lei a bunurilor executate,
serviciilor prestate, asupra carora se aplica cota de taxa. Deci TVA nu se include in pret,
fiind inscrisa ca pozitie distincta pe facturi.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR CU TVA

2.1.ORGANIZAREA CONTABILITATII PRIVIND TVA – DOCUMENTE

Aceste documente sunt urmatoarele:


factura;
dispozitia de livrare;
aviz de insotire a marfii;
chitanta fiscala;
jurnal de vanzari;
jurnal pentru cumparari;
borderou de vanzare-incasare.
Factura are trei exemplare (1 – albastru, 2 – rosu, 3 – verde ) si serveste ca :
- document pe baza caruia se deconteaza contravaloarea marfurilor prelucrate,
serviciilor prestate;
- document de insotire a marfurilor pe timpul transportului;
- document de incarcare in gestiunea patrimoniului;
- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si
cumparatorului.
Factura se intocmeste de compartimentul desfacere sau de alt compartiment, pe
baza dispozitiei de livrare, avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta
executarea lucrarii sau prestarea serviciului.
In cazul in care factura nu se poate intocmi in momentul livrarii marfurilor
respective, acestea sunt insotite de avizul de insotire al marfii, al carui numar se trece
ulterior pe factura.

19
Dispozitia de livrare – este un document care circula numai la furnizor.Serveste ca
document pentru eliberarea valorilor materiale din gestiune in vederea vanzarii si ca
document pe baza caruia se intocmeste avizul de insotire a marfii si factura.
Avizul de insotire al marfii – serveste ca document de insotire al marfurilor pe
timpul transportului, ca document de baza la intocmirea facturii si ca document de
primire in gestiunea cumparatorului. Se intocmeste in doua exemplare, unul ramane la
furnizor, iar celalaltpleaca cu marfa la cumparator.
Chitanta fiscala – serveste ca document justificativ privind cupararea unor
produse sau prestarii unor servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura si ca
document justificativ de inregistrare in contabilitate. Ea se intocmeste in doua exemplare
de actre vanzator pentru produsele livrate, respectiv serviciile prestate in situatia in care
dispozitiile legale nu prevad obligatia fiscala de emitere a facturii.
Jurnalul de vanzari – serveste ca registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea
vanzarilor de valori materiale sau prestarii de servicii; ca document de stabilire lunara a
TVA colectata; ca document de control pentru operatiunile de vanzari inregistrate in
contabilitate.
Se intocmeste intr-un singur exemplar, cu pagini numerotate in care se inscriu
zilnic fara stersaturi si spaii neutilizate elementele necesare determinarii TVA
colectata.Jurnalul serveste compartimentului financiar-contabil pentru inregistrarea in
conturile contabile pentru confruntari, fiind intocmit la acelasi compartiment pe baza
documentelor tipizate privind vanzarile de marfuri si prestarile de servicii. El ramane in
acest compartiment.
Jurnalul pentru cumparari – serveste ca registru lunar auxiliar pentru inregistrarea
cumpararilor de valori materiale si a serviciilor prestate de terti; ca document de stabilire
lunara a TVA deductibila; ca document de control al operatiunilor de aprovizionare,
receptia serviciilor efectuate de terti, inregistrate in contabilitate. Similar registrului
pentru vanzari, se intocmeste si ramane in contabilitate.
Borderoul de vanzari (incasari) este utilizat ca document de inregistrare zilnica a
vanzarilor realizate de unitate, la inregistrarea vanzarilor in registru pentru vanzari si la
stabilirea TVA colectata. Documentul se intocmeste intr-un singur exemplar, la
compartimentul financiar-contabilitate, pe baza monetarelor sau borderourilor bonurilor

20
de vanzare, a notelor de plata, centralizatoarelor vanzarilor pe ospatari, centralizatorului
revanzarilor cu plata in rate, borderoului de decontare a prestatiilor, etc. Se intocmeste si
ramane la compartimentul financiar-contabilitate.

2.2.SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT PENTRU EVIDENTA TVA

Contabilitatea TVA este organizata cu contul sintetic de gradul I 442 – TVA care
este dezvoltat pe 5 sintetice de gradul II:
4423 → TVA de plata (P);
4424 → TVA de incasat (A);
4426 → TVA deductibila (A);
4427 → TVA colectata (P);
4428 → TVA neexigibila (bifunctional).
TVA deductibila se preia din facturile furnizorilor pentru aprovizionarile facute de
unitate.
TVA colectata se preia din facturile emise de unitate, aferente vanzarilor (sau din
chitante fiscale).
TVA de plata se calculeaza ca diferenta intre TVA colectata mai mare decat TVA
deductibila.
TVA de incasat se calculeaza ca diferenta intre TVA deductibila mai mare decat
TVA colectata.
TVA neexigibila este aferenta cumpararilor sosite fara factura respectiv vanzarilor
fara factura, cat si cumpararilor si vanzarilor cu plata in rate.
Contul 4423 – tine evidenta TVA pe care unitatea o are de platit la bugetul de stat.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu diferenta intre TVA colectata mai mare decat TVA
deductibila prin debitul contului 4427.
Se debiteaza cu ocazia achitarii obligatiei fata de buget prin creditul contului
5121. Soldul contului este creditor si reflecta obligatia catre buget privind plata TVA.
Contul 4424 – tine evidenta TVA de recuperat sau de incasat de la bugetul de stat.
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu diferenta dintre TVA deductibila mai mare decat TVA
colectata prin creditul contului 4426. Se crediteaza cu ocazia recuperarii banilor de la

21
buget prin debitul contului 5121 sau cu ocazia compensarii sumelor de incasat cu sumele
de plata aferente TVA prin debitul contului 4423. Soldul contului este debitor si reflecta
creanta unitatii fata de bugetul statului pentru TVA de incasat.
Contul 4426 – tine evidenta TVA aferenta facturilor emise de catre furnizori. Se
debiteaza cu ocazia inregistrarii cumpararilor, achizitiilor, prin conturile 401 „Furnizori”
si 404 „Furnizori de imobilizari”. Se mai debiteaza prin creditul contului 4428 „TVA
neexigibila” devenita deductibila in luna curenta. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu TVA
deductibila mai mare decat TVA colectata prin debitul contului 4424. De regula nu are
sold.
Contul 4427 – reflecta TVA aferenta vanzarilor, prestatiilor de servicii efectuate
de unitate catre clienti. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu TVA preluata din facturile emise
de unitate prin debitul contului „Clienti”. Se mai crediteaza cu TVA neexigibila devenita
colectata in luna curenta prin debitul contului 4428. Se debiteaza la sfarsitul lunii prin
contul 4426 si 4423. De regula nu are sold.
Contul 4428 – tine evidenta vanzarilor si cumpararilor in rate, cat si vanzarilor si
cumpararilor fara facturi. Se debiteaza TVA aferenta cumpararilor in rate prin creditul
conturilor 401 si 404. Se mai debiteaza prin creditul contului 408 „Furnizori facturi
nesosite”. Se mai debiteaza prin creditul contului 4427 pentru TVA aferenta vanzarilor in
rate sau fara facturi devenita exigibila in luna curenta. Se crediteaza cu ocazia livrarilor
de bunuri, prestari de servicii pentru clientii pentru care nu s-au intocmit facturi prin
debitul contului 418 „Clienti – facturi de intocmit”. Se mai crediteaza pentru vanzarile cu
plata in rate prin debitul contului 411 si se mai crediteaza prin debitul contului 4426 cu
TVA neexigibila devenita deductibila in luna curenta. Soldul debitor reflecta TVA
neexigibila aferenta vanzarilor.

2.3.CONTABILITATEA OPERATIILOR CU TVA

2.3.1. EXEMPLE NUMERICE PRIVIND INREGISTRARILE CONTABILE CU


TVA

22
a.) SC PORTO – ROMAN SRL se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de
346 lei, TVA 19 %.
301 A + D 346.00
401 P + C 411.74
4426 A + D 65.74

% = 401 411.74
301 346.00
4426 65.74

b.) Se face P - D 411.74


plata
furnizorului
dintr-un credit
pe termen scurt.
401
519 P + C 411.74

[401=519] 411.74

Se inregistreaza obligatia de plata a consumului de energie electrica pe baza


facturii primite de la furnizor in valoare de 79 lei, TVA 19 %.
605 A + D 79.00
401 P + C 94.01
4426 A + D 15.01

% = 401 94.01
605 79.00
4426 15.01
a.) Se inregistreaza intrarea in patrimoniu a unui mijloc fix, pe baza Avizului de
Expeditie. Valoarea de intrare este de 653 lei, TVA 19 %.
408 P + C 777.07
212 A + D 653.00
4428 A + D 124.07

23
% = 408 777.07
212 653.00
4428 124.07

b.) Dupa trei P - D 777.07


zile se primeste
factura de la
furnizorul de
imobilizari.
408
404 P + C 777.07

[408=404] 777.07

4426 A + D 124.07
4428 A - C 124.07

[4426=4428] 124.07

c.) Se plateste P - D 777.07


furnizorului de
imobilizari
suma pe baza
unui efect
comercial.
404
405 P + C 777.07

[404=405] 777.07

a.) Societatea vinde produse finite pe baza Avizului de Expeditie avand in vedere:
pretul de inregistrare 520

24
pretul de vanzare 800
TVA 19 %.

Scaderea din gestiune:


345 A - C 520.00
711 P - D 520.00

[711=345] 520.00
Inregistrarea A + D 952.00
veniturilor:
418
701 P - C 800.00
4427 P + C 152.00

418 = % 952.00
701 800.00
4427 152.00

b.) Dupa doua A - C 952.00


zile se
inregistreaza
intocmirea
facturii.
418
411 A + D 952.00

[411=418] 952.00

c.) Dupa o A - C 952.00


saptamana
incaseaza 50 %
din suma
datorata, iar

25
pentru diferenta
primeste un
efect comercial.
411
5121 A + D 476.00
413 A + D 476.00

% = 411 952.00
5121 476.00
413 476.00

d.) A doua zi A - C 476.00


societatea a
incasat de la
banca efectul
comercial.
413
5121 A + D 476.00

[5121=413] 476.00

a.) Societatea vinde produse finite la un pret de vanzare de 33 lei, TVA 19 %, cu


termen de decontare peste trei saptamani.
411 A + D 39.27
701 P + C 33.00
4427 P + C 6.27
411 = % 39.27
701 33.00
4427 6.27

b.) Unitatea A + D 39.27


primeste de la
un client un

26
efect comercial
cu termen de
decontare peste
trei saptamani.
413
411 A - C 39.27

[413=411] 39.27

c.) Unitatea A - C 39.27


inmaneaza
bancii efectul
de primit a
doua zi si de
aceea acorda
bancii o taxa de
scont calculata
prin aplicarea
cotei de 2 %
asupra sumei
de incasat.
413
5121 A + D 38.4846
667 A + D 0.7854

% = 413 39.27
5121 38.4846
667 0.7854

a.) Societatea cedeaza un mijloc fix la un pret de vanzare de 1930 lei, TVA 19 % .
461 A + D 2296.70
7721 P + C 1930.00
4427 P + C 366.70

27
461 = % 2296.70
7721 1930.00
4427 366.70

b.) Dupa doua A - C 2296.70


zile primeste de
la cumparator
un efect
comercial pe
care il
incaseaza la
scadenta.
461
413 A + D 2296.70

[413 = 461] 2296.70

a.) Societatea achizitioneaza materii prime in valoare de 680.00 lei, TVA 19 %.


300 A + D 680.00
401 P + C 809.20
4426 A + D 129.20

% = 401 809.20
300 680.00
4426 129.20

b.) Pentru P - D 809.20


stingerea
datoriei
societatea
inmaneaza
furnizorului un
efect

28
comercial .
401
413 A - C 809.20

[401 = 413] 809.20

Exemplele numerice prezentate mai sus prezinta si balanta de verificare in anexa


nr.1.

ALTE EXEMPLE NUMERICE PRIVIND INREGISTRARILE CONTABILE CU


TVA.

1.a. Societatea se aprovizioneaza cu materiale de la diversi furnizori, valoarea


facturii fiind 2 mil. lei, TVA 19 %.
Pret = 200
TVA = 38
Total factura = 238

% = 401 238
301 200
4426 38

Concomitent se inregistreaza in jurnalul pentru cumparari.


TVA deductibila
38.00
57.00
95.00
b.) Tot in luna curenta societatea cumpara un calculator de 3 mil.lei plus TVA.
% = 404 357.00
212 300.00
4426 57.00

29
c.) Societatea emite in luna curenta facturi pentru vanzarea unor produse finite,
pret de vanzare 10 mil lei plus TVA.
411 = % 1190.00
701 1000.00
4427 190.00
Concomitent se inregistreaza in jurnalul pentru vanzari.
TVA colectata
190.00
57.00
247.00

d.) Tot in luna curenta societatea presteaza un serviciu pentru un tert pentru suma
de 30.00 lei plus TVA.
411 = % 35.70
704 30.00
4427 5.70
TVA colectata > TVA deductibila
195.70 – 95.00 = 100.70 TVA de plata catre buget, deoarece in cursul lunii
societatea a platit TVA in valoare de 95.00, dar a incasat de la clienti TVA de 195.70.
4424 = % 195.70
4426 95.00
4423 100.70
Se deschide contul 4423 care se debiteaza in momentul achitarii obligatiei fata de
bugetul statului.
Societatea realizeaza in cursul lunii de referinta urmatoarele vanzari si cumparari:
- Vinde marfuri la pret 2 mil. lei plus TVA
411 = % 238.00
772 200.00
4427 38.00
- Vinde o licenta la valoarea de 1 mil. lei plus TVA
411 = % 119.00
772 100.00

30
4427 19.00
- Se inregistreaza o factura pentru cumparare de marfa, pret de cumparare 5 mil.
lei plus TVA.

% = 401 595.00
371 500.00
4426 95.00
Dupa confruntarea jurnalelelor de vanzari si cumparari, se regleaza situatia TVA:
TVA deductibila > TVA colectata
95.00 – 57.00 = 38.00 valoare TVA de incasat de la buget.
Deoarece in luna respectiva societatea a platit indirect catre buget suma de 95.00
si a incasat 57.00, rezulta ca ramane de recuperat suma de 38.00 lei.
% = 4426 95.00
4427 57.00
4424 38.00
Debitul contului 4424 ne arata suma pe care unitatea este in drept sa o primeasca
de la buget.
In acest sens societatea are doua posibilitati de reglare: emite cerere de
rambursare catre fisc si bugetul ii restituie suma respectiva; se compenseaza TVA de
incasat din luna de referinta cu TVA de plata din lunile urmatoare.
4423 = % 76.00
4424 3.80
5121 38.00

CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA TVA LA SOCIETATEA COMERCIALA


PORTO-ROMAN SRL

3.1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

31
S.C. PORTO-ROMAN S.R.L. s-a infiintat la data de 8.04.1992 avand un capital
social de 2700000 lei, inregistrandu-se la Registrul Comertului cu numarul de inregistrare
j29/1202/080492.
Date generale:
Denumire: S.C.PORTO-ROMAN S.R.L.;
Adresa: Str. Targovistei;nr.p; Loc. Ploiesti; Jud.Prahova
Obiectul de activitate: productie si distributie produse de panificatie afanate
chimic (napolitane cu arome);
Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata;
Regimul de lucru: activitatea se desfasoara in 3 schimburi a cate 8 ore fiecare, cu
incepere de la ora 6.45 min.,14.45 min.,22.45 min.
Date specifice activitatii:
Prezentarea activitatii: activitatea este supusa autorizarii din punctul de vedere al
protectiei mediului si consta in fabricarea de produse de panificatie afanate chimic si
depozitarea acestora in vederea distribuirii catre clienti.
Instalatiile electrice de iluminat au putere masurata de 220W si forta 380W. Mai
exista instalatii de alimentare cu gaz metan si cu apa.
Materialele constau in materii prime si materii auxiliare.
Alimentarea cu apa si evacuarea apei uzate s-a realizat prin contractul nr.198 din
12.10.1998, incheiat cu S.C. Transporturi Auto S.A. Ploiesti, cu Regia Autonoma de Apa,
Canal si Fond Locativ si acordul de subconsumator din 6.04.2001 pentru S.C. PORTO-
ROMAN S.R.L.
Energia electrica este distribuita de S.C. Electrica S.A. prin contractul nr.2/006
din 6.04.2000 incheiat de S.C. Transporturi Auto S.A. Ploiesti cu aceasta.
Alimentarea cu gaze s-a realizat cu S.C. Distrigaz S.A.
Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui
an. Incadrarea salariatilor se face pe baza de contract de munca cu respectarea
prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale. Plata salariilor, impozitul,
asigurarile sociale se fac conform legii.
Evidenta contabila se tine in lei si se intocmeste anual bilant si contul de beneficii
si pierderi avand in vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.

32
Litigiile societatii sunt de competenta instantelor de judecata.
Durata societatii este nelimitata.
Dizolvarea si lichidarea societatii se face in conditiile prevazute de legea 31/1990
privind societatile comerciale.

Nr. Crt. Functii specifice Zona in care se Numarul de


activitatii desfasoara lucratori aferent
desfasurate de activitatile fiecarei activitati
fiecare lucrator in
parte.
1 Administrator Ploiesti 1
2 Director general Ploiesti 1
3 Director economic Ploiesti 1
4 Director tehnic si de Ploiesti 1
productie
5 Director comercial Ploiesti 1
6 Contabil Ploiesti 1
7 Jurist Ploiesti 1
8 Operator facturare Ploiesti 3
9 Muncitori direct Ploiesti 48
productivi
10 Gestionar Ploiesti 1
11 Manipulanti Ploiesti 4
12 Paznici Ploiesti 3
13 Agenti de vanzari Ploiesti 7
14 Agenti de vanzari Iasi 5
15 Agenti de vanzari Bacau 2
16 Agenti de vanzari Focsani 4
17 Agenti de vanzari Constanta 6
18 Soferi livratori Ploiesti 7
19 Soferi livratori Iasi 3
20 Soferi livratori Bacau 2
21 Soferi livratori Focsani 4
22 Soferi livratori Constanta 6
23 Receptioner Ploiesti 2
24 Soferi Ploiesti 4
25 Coordonator Ploiesti 1
transporturi rutiere

33
26 Conducator atelier Ploiesti 1
mecanic
27 Mecanici Ploiesti 3
28 Inginer Ploiesti 1
29 Personal intretinere Ploiesti 1
Sursa: Date preluate de la firma

Din totalul personalului,cel direct productiv reprezinta aproximativ 51%,iar cel


tehnic, economic,alte specialitati,administrativ aproximativ 49%.
In sectiile de productie munca se desfasoara in 3 schimburi incepand cu ora 6.45
lunea si sfarsind sambata la ora 23.00.Schimbul are durata de 8 ore cu incepere 6.45,
14.45, 22.45.
In functie de studii, personalul este incadrat astfel:9% studii superioare,33%
liceul, iar 58% studii medii.
Organizarea activitatii are loc in toate compartimentele firmei avand la baza
urmatoarele elemente:diviziunea muncii,asigurarea disciplinei, cooperarea in activitate,
normarea muncii, studiul factorilor de mediu, asigurarea de conditii de munca
corespunzatoare.Normarea muncii este componenta principala a organizarii muncii.Astfel
societatea are in vedere acest lucru, calitatea sa conditionand substantial efectele
activitatii desfasurate de fiecare salariat, echipa, birouri, servicii. O rationala normare a
muncii a asigurat dimensionarea corespunzatoare a personalului astfel incat se evita
supraincarcarea cu sarcini.In aceasta societate se tinde mereu catre perfectionarea
organizarii activitatii astfel incat productivitatea muncii sa creasca.
Motivarea personalului se bazeaza pe imbinarea intereselor generale ale societatii,
individuale ale fiecarui salariat si de grup ale unitatii.Are un caracter complex implicand
motivatii moral spirituale prin stimulente moral spirituale.
Cointeresarea materiala are la baza renumerarea personalului, evaluarea si
promovarea lui, repartizarea profitului, sanctionarea materiala a personalului de la 5 –
10% din salariul net incasct,sanctionarea morala.
Cea mai mare importanta in firma o are managerul general.De el depind deciziile
de moment si viitoare ale societatii.De aceea este important ca aceasta sa poate indeplini

34
cele 5 functii ale conducerii : organizarea, previziune, antrenare, coordonare si control
evaluare.Organizarea de ansamblu a societatii si cea la nivelul principalelor componente
ale acesteia influenteaza modul cum sunt stabilite structura organizatorica, stabilirea
sistemului informational, cercetarea dezvoltarea, productia, contabilitatea,
personalul,comertul.Astfel, el creaza munca eficienta, organizarea, activitatile oamenilor
si compartimentelor, si instaureaza ceva fundamental: comunicarea in firma.
Conducerea firmei formuleaza exigent in privinta cantitatii si calitatii muncii
sustinute tinand seama de anumite restrictii si in respectul pentru obiectivele
comune.Astfel, un salariat ce realizeaza zilnic anumite sarcini, va trebui conform noilor
exigente sa modifice atat tehnologia de lucru cat si organizarea locului de munca.
Conducerea intelege cerintele salariatilor, astfel incat ambele parti sa fie
castigatoare, evita supraincarcarea cu sarcini deoarece acestea pot genera stresul si pot
paraliza intreaga activitate.Intretinerea cu salariatul este foarte importanta la S.C PORTO
S.R.L, deoarece prin dialog conducerea poate observa comrortamentul fiecaruia precum
si componentele lor.Se discuta despre organizarea relatiei responsabil-salariat, despre
calitatea informatiilor primite si transmise.Superiorul ierarhic cunoaste astfel punctul de
vedere al salariatului, punctele sale forte si slabiciunile sale, asteptarile si satisfactiile
sale.Un astfel de dialog permite fiecarui salariat sa cunoasca mai bine munca pe care
trebuie sa o desfasoare, rezultatele previzionate si satisfactiile pe care le poate avea.Cu
cat comunicarea este mai buna cu atat creste responsabilitatea si reactivitatea
personalului.Comunicarea la S.C PORTO-ROMAN S.R.L are urmatoarea deviza:
„incredere, partajarea obiectivelor comuae, transmiterea unei viziuni comune, a unei
culturi, a valorii firmei.’’
Specialistul in recrularea personalului la S.C PORTO-ROMAN S.R.L, este
juristul si are urmatoarele abilitati: prevede comportamentul viitorului angajat,numai
astfel va putea utiliza componentele viitorului colaborator;poate alege fara sa greseasca
acel candidat care pare cel mai motivat la ocuparea postului care a fost mentionat.
El verifica centrele de interes profund ale candidatilor inaintea angajarii si
integrarii in firma.
Principalele indatoriri ale personalului sunt :
sa contribuie la elaborarea si perfectionarea tehnologiilor de

35
fabricatie, la proiectarea si asimilarea in fabricatie a unor produse noi cu
caracteristici tehnico-economice superioare corespunzatoare cerintelor pietei;
sa-si insuseasca si sa respecte tehnologia stabilirii pentru fiecare
faza si operatie, sa respecte succesiunea tehnica in efectuarea operatiilor
tehnologice;
sa foloseasca masinile, utilajele si instalatiile la parametrii de functionare
prevazuti in documentatia tehnica;
sa foloseasca materii prime, materiale,energia in mod rational, conform normelor
si a consumatorilor specifice stabilite;
sa respecte normele tehnice de protectie si securitate a muncii a celor privitoare
folosirii echipamentelor de protectie si de lucru, de prevenire si combatere a incendiilor.
Disciplina organizatorica presupune ca fiecare angajat la postul sau si in relatiile
sau raporturile de serviciu cu cei de pe acelasi nivel ierarhic sau de pe nivel inferior ori
superior sa respecte anumite prescriptii organizationale.
programul de munca in ceea ce priveste ora inceperii si incheierii,
lucrul in schimburi, durata si modul de acordare a pauzelor de masa si
odihna,pauzele speciale pentru femei,adolescenti si copii;
indeplinirea responsabilitatilor prevazute in fisa postului,a normelor si
normativelor de munca;
folosirea integrala si eficienta a timpului de lucru pentru indeplinirea
responsabilitatilor postului de munca;
asigurarea ordinii si instiintarea in mod util a sefului ierarhic imediat superiorpre
existenta unor nereguli, dificultati sau lipsuri in aprovizionarea cu materii prime,
materiale,combustibili,energie sau functionarea utilajelor utilajelor si instalatiilor;
pastrarea integritatii bunurilor existente in dotarea locului de munca;
neparasirea locului de munca pana la sosirea schimbului acolo unde se lucreaza
fara intrerupere si anuntarea sefului ierarhic in cazul neprezentarii la lucru a schimbului;
nerespectarea normelor legale si a regulilor interne ale firmei cu privire la
caracterul confidential a unor documente si informatii la care angajatul are acces in
timpul indeplinirii sarcinilor sale de serviciu;
respectarea normelor si valorilor orgazitionale privind climatul inter-personal.

36
3.4 INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI CARE REFLECTA
ACTIVITATEA FIRMEI IN PERIOADA 2000-2001

Tabel nr. 3.2. ANALIZA VENITURILOR


Nr. Crt VENITURI 1999 2000 2001
1 Venituri din 6430.7454 8231.3541 11523.8958
exploatare
2 Venituri 4.2551 4.4679 5.5402
financiare
3 Venituri 22.0995 22.7625 24.5835
exceptionale
4 TOTAL 6457.1000 8258.5845 11554.0195
VENITURI

Analiza efectuata in decursul a 3 ani de functionare a societatii, se prezinta atat


prin prizma inregistrarilor contabile incheiate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, cat si
in preturile comparabile.
In anul 2000 veniturile din exploatare arata o crestsre cu 28% fata de anul 1999,
iar in anul 2001 o crestere cu 40% fata de anul 1999.

Tabel nr. 3.3. EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI


Nr. Crt ANII CIFRA DE AFCERI (mil.
Lei)
1 1999 6354.4741
2 2000 7117.0110
3 2001 8825.0937

Cifra de afaceri realizata in 1999 a fost considerata cs totalitatea veniturilor din


activitatea de baza si din alte activitati,ea reprezrntant 98,8% din totalul veniturilor din
exploatare.In anul 2001 o crestere cu 24% fata de 2000.Astfel,cifra de afaceri detine o
pondere de 86,4% din totalul veniturilor din exploatare in 2000, aceasta scazand cu

37
12,4% fata de 1999; in anul 2001 cifra de afaceri reprezinta 76,5% din veniturile din
exploatare, marcand o scadere cu 9,9% fata de 2000.
Aceste ponderi mai scazute fata de anul luat referinta se datoreaza aplicarii noului
plan contabil, in cadrul veniturilor din productia stocata, care in anul 1999 au fost
considerate ca neproducatoare de venit alaturi de productia de imobilizari.

ANALIZA PROFITULUI
Analiza profitului este analizata pe baza rezultatelor obtinute din activitatile
desfasurate de firma.De aceea este necesar prezentarea principalelor cheltuieli ale
acesteia.Conform bilanturilor contabile incheiate le sfarsitul fiecarui exercitiu financiar,
rezulta urmatoarele:
Tabel nr. 3.4 CHELTUIELI 1999 2000 2001
PRINCIPALELE
CHELTUIELI
Nr. Crt.
1 Cheltuieli 5581.9869 6530.9247 7837.1097
pentru
exploatare
2 Cheltuieli 74.2700 75.3841 86.6917
financiare
3 Cheltuieli 8.3908 8.5167 8.8573
exceptionale
4 TOTAL 5664.6477 6614.8255 7932.6587
CHELTUIELI

ANALIZA PROFITULUI IN ANUL 1999


REZULTATUL DIN EXPLOTARE =VENITURI DIN EXPLOATARE –
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE =6430,7454 – 5581,9869 = 848,7585
REZULTATUL FINANCIAR = VENITURI FINANCIARE – CHELTUIELI
FINANCIARE = 4,2551 – 74,2700 = - 70,0149

38
REZULTATUL CURENT = ( VENITURI DIN EXPLOATARE + VENITURI
FINANCIARE) – (CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE + CHELTUIELI
FINANCIARE) = ( 6430,7454 + 4,2551) – ( 5581,9869 +74,2700) = 778,7436
REZULTATUL EXCEPTIONAL = VENITURI EXCEPTIONALE –
CHELTUIELI EXCEPTIONALE = 22,0995 – 8,3908 = 13,7087
REZULTATUL BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE =
6457,1 – 5664,6477 = 792,4523
Rezultatului brut i se aplica cota de impozit de 25% obtinandu-se impozitul pe
profit:
IMPOZITUL PE PROFIT = 0,25 *762,4523 = 198,1131
REZULTATUL NET = REZULTATUL BRUT – IMPOZITUL PE PROPFIT =
792,4523 – 198,1131 = 594,3392

ANALIZA PROFITULUI IN ANUL 2000


REZULTATUL DIN EXPLOATARE = VENITURI DIN EXPLOATARE –
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE = 8231,3541 – 6530,9247 = 1700,4294
REZULTATUL FINANCIAR = VENITURI FINANCIARE – CHELTUIELI
FINANCIARE = 4,4679 – 75,3841 = - 70,9162
REZULTATUL CURENT = ( VENITURI DIN EXPLOATARE + VENITURI
FINANCIARE) – (CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE + CHELTUIELI
FINANCIARE) = 8231,3541 +4,4679) – ( 6530,9247 + 75,3841 ) = 1629,5132
REZULTATUL EXCEPTIONAL = VENITURI EXCEPTIONALE –
CHELTUIELI EXCEPTIONALE = 22,7625 -8,5167 = 14,2458
REZULTATUL BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE =
8258,5845 – 6614,8255 = 1643,75900
Rezultatului brut i se aplica cota de impozit de 25% obtinandu-se impozitul pe
profit:
IMPOZITUL PE PROFIT = 0,25 * 1643,7590 = 410,9398
REZULTATUL NET = REZULTATUL BRUT – IMPOZITUL PE PROFIT =
1643,7590 – 410,9398 = 1232,8192

39
ANALIZA PROFITULUI IN ANUL 2001
REZULTATUL DIN EXPLOATARE = VENITURI DIN EXPLOATARE –
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE = 8231,3541 – 6530,9247 =1700,4294
REZULTATUL FINANCIAR = VENITURI FINANCIARE – CHELTUILI
FINANCIARE = 4,4679 – 75,3841 = -70,9162
REZULTATUL CURENT = (VENITURI DIN EXPLOATARE + VENUTURI
FINANCIARE ) – ( CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE +CHELTUIELI
FINANCIARE ) = ( 8231,3541 + 4,4676) – ( 6530,9247 + 75,3841 ) = 1629,5132
REZULTATUL EXEPTIONAL = VENITURI EXCEPTIONALE – CHELTUIELI
EXCEPTIONALE = 22,7625 – 8,5167 = 14,2458
REZULTATUL BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE =
8258,5845 – 6614,8255 = 1643,7590
Rezultatului brut i se va aplica cota de impozit de 25% obtinandu-se impozitul pe
profit:
IMPOZITUL PE PRIFIT = 0,25 * 1643,7590 = 410,9398
REZULTATUL NET = REZULTATUL BRUT – IMPOZITUL PE PROFIT =
1643,7590 – 410,9398 = 1232,8192

ANALIZA PROFITULUI IN ANUL 2001


REZULTATUL DIN EXPLOATARE = VENITURI DIN EXPLOATARE –
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE = 11523,8958 – 7837,1097 = 3686,7861
REZULTATUL FINANCIAR = VENITURI FINANCIARE – CHELTUIELI
FINANCIARE = 5,5402 -86,6917 = -81,1515
REZULTATUL CURENT = ( VENITURI DIN EXPLOATARE + VENITURI
FINANCIARE )- ( CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE + CHELTUIELI
FINANCIARE) = (11523,8958 +5,5402) – (7837,1097+86,6917) = 3605,6346
REZULTATUL EXCEPTIONAL = VENITURI EXCEPTIONALE –
CHELTUIELI EXCEPTIONALE = 24,5835 -8,8573 = 15,7262

40
REZULTATUL BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE =
11554,0195 -7932,6587 = 3621,3608
Rezultatului brut6 i se va aplica cota de impozit de 25% obtinandu-se impozitul
pe profit:
IMPOZITUL PE PRIFIT = 0,25 * 3621,3608 = 905,3402
REZULTATUL NET = 3621,3608 – 905,3402 = 2716,0206

Tabel nr. 3.5 ANALIZA REZULTATELOR

Nr. Crt REZULTATELE 1999 2000 2001


1 Rezultatul din 8487585 17004294 36867861
exploatare
2 Rezultatul -700149 -709162 -811515
financiar
3 Rezultatul curent 7787436 16295132 36056346
4 Rezultatul 137087 142458 157262
exceptional
5 Rezultatul brut 7924523 16437590 36213608
Impozit pe profit 1981131 4109398 9053402
6 Rezultatul net 5943392 12328192 27160206

Analizand rezultatele in cei trei ani de functionare se observa:rezultatul din


exploatare a crescut in anul 2000 cu 100,3% fata de 1999 si in 2001 cu 116,8% fata de
2000.
Rezultatul financiar a fost realizat in pierdere, cea mai mare inregistrandu-se in
1999 datorita cheltuielilor mari cu dobanzile.
Rezultatul curent a fost stabilit ca fiind in crestere in anul 2000 fata de 1999 cu
109,2% si tot in crestere in 2001 fata de 2000 cu 121,2%, vazandu-se astfel ca societatea
are o activitate benefica.
Rezultatul exceptional inregistreaza la randu-i o crestere astfel: in anul 2000 a
crescut cu 3,9% fata de anul 1999, iar in anul 2001 cu 10,3% fata de intregime pierderea
financiara din fiecare an analizat.

41
Rezultatul brut inregistreaza cresteri cu 107,4% in anul 2000 fata de 1999 si cu
120,3% in anul 2001 fata de 2000.Asupra acestora se aplica cota de impozitare de
25%,prin care se realizeaza obligatia fata de bugetul statului.
Profitul ramas in urma acoperirii platilor fata de bugetul de stat si anume profitul
net, are in cadrul SC PORTO-ROMAN SRL, urmatoarele destinatii:acoperirea in avans a
cheltuielilor facute ca investitii prin operatiuni de regularizare,constituirea de fonduri
pentru anii viitori:pentru investitii,alte activitati, stimularea angajatilor, acordarea de parti
sociale.Astfel, in anul 1999, o parte din profit a fost acordat pentru investitii in reinnoirea
unor baze tehnologice vechi; in anul 2000 profitul a avut destinatie pentru construirea
unor depozite pentru stocurile de materii prime, avand in perspectiva construirea unui
depozit in suprafata totalt de 900mp. pentru dep[ozitarea resurselor de zahar si faina; in
anul 2001 profitul obtinut a fost in modernizarea retelei de calcul a societatii.

ALTI INDICATORI ECONOMICO FINANCIARI DE MASURARE A


ACTIVITATII FIRMEI

In 1999:
RATA RENTABILITATII =(PROFIT BRUT/CIFRA DE AFACERI)
( in functie de cifra de afaceri ) *100
R=( 792,4523/6354,4741) * 100 = 12,47%
RATA RENTABILITATII=(PROFIT BRUT/CAPITAL PERMA-
(in functi de capitalul permanent)
R= (792,4523/1871722,5)*100 = 0,04%
RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/VENITURI) *100
(in functi de venituri)
R=(491,3204/6557,1)*100 = 7,5%
RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/CHELTUIELI)*100
(in functie de cheltuieli )
R= (491,3204/5664,6477) * 100= 8,67%
PRODUCTIVITATEA MUNCII =VENITURI/NR SALARIATI
Wm = 6457,1 / 125 = 51,6568

42
In 2000
RATA RENTABILITATII=(PROFIT BRUT/CIFRA DE AFACERI)
(in functie de cifra de afaceri) *100
R = (1643,759/7117,011) *100=23,09%
RATA RENTABILITATII = (PROFIT BRUT/CAPITAL PERMA
NENT)*100
(in functie de capitalul permanent)
R=(1643,759/1871722,5)*100 = 0,08%
RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/VENITURI)*100
(in functie de venituri)
R=(1019,1306/8258,5845)*100=12,34%
RATA RENTABILITATII=(PROFIT NET/CHELTUIELI)*100

(in functie de cheltuieli)


R=(1019,1306/6614,8255)*100 = 15,40%
PRODUCTIVITATEA MUNCII = VENITURI/NUMAR SALARIATI
Wm = 8258,845/125 = 66,0687

In 2001:
RATA RENTABILITATII=(PROFIT BRUT/CIFRA DE AFACERI)*100
(in functie de cifra de afaceri)
R=(3621,3608/8825,0937)*100=41,03%
RATA RENTABILITATII = (PROFIT BRUT/CAPITAL PERMANENT)
( in functie de capitalul permanent) *100
R= (3621,3608/1871722,5)*100= 0,19%
RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/VENITURI)*100
(in functie de venituri)
R= (2245,2473/11554,0195)*100 = 19,43

43
RATA RENTABILITATII = (PROFIT NET/CHELTUIELI)*100
(in functie de cheltuieli)
R= (2245,2437/7932,6587)*100= 28,3%
PRODUCTIVITATEA MUNCII = VENITURI/NUMAR SALARIATI
Wm = 11554,0195/125 = 92,4322
SC PORTO-ROMAN SRL este o societate care se caracterizeaza printr-o situatie
economico-financiara buna,solvabila,avand autonomie financiara pe termen lung, ceea ce
ii da posibilitatea sa se bucure de incredere partenerilor ei.
In privinta aprecierii rentabilitatii societatii,politica de investitii promovata, a dus
la cresterea rentabilitatii activitatii sale.
Ca urmare a calculului acestor indicatori se pot remarca punctele tari si punctele
slabe ale societatii.
Punctele tari:
traditie indelungata in ramura moraritului si panificatiei;
caracterul foarte diversificat al sortimentului de morarit si panificatie aflate in
fabricate;
existenta unor centre proprii de distributie si tendinta extinderii;
conducerea societatii poate fi caracterizata ca dinamica si experi,entata din punct
de vedere al vechimii,specializarii si profesionalismului.
Puncte slabe:
relativa depedenta a aprovizionarii societatii fata de furnizorul principal de grau;
tendinta scaderii volumului de desfacere la unele produse;
mediu concurential activ;
uzura medie relativ avansata a mijloacelor fixe din dotare;
gradul de utilizare reativ redus a unor capacitati de productie;
insuficienta preocuparii pentru promovarea produselor la extern;
existenta noxelor la un numar insemnat de locuri de munca.
In concluzie, S.C. PORTO – ROMAN S.R.L. este o societate rentabila,cu un bun
management si cu perspective de dezvoltare, avand un echilibru financiar.

44
3.2 ASPECTE JURIDICE PRIVIND ORGANIZAREA SI FINCTIONAREA
FIRMEI

Pentru crearea unei firme viabile s-a respectat un ansamblu de conditii pentru a
putea fi pusa in functieune si pentru a-si asigura functionarea in conditii de rentabilitate.
S.C PORTO- ROMAN S.R.L. s-a infiintat la data de 8.04.1992 conform legii
31/1990, privind infiintarea societatilor comerciale. Astfel, conform legii nr. 26/1990, se
stabileste obligatia acesteia ca inainte de inceperea comertului sa ceara inmatricularea la
Registrul Comertului. Ordonanta Guvernamentala nr. 330/2002 cere alcatuirea de
formalitati administrative privind organizarea si functionarea activitatii comerciale.
Societatea respecta art.2 alin.2 din legea nr.31/1990, privind angajarea salariatilor
in functie de competenta si art.4 alin.2 din legea salarizarii nr.14/1990 privind respectarea
limitei minime de salarizare prevazute de lege.
Art.213 alin.1 din legea nr. 31/1990- salariul si incadrarea salariatilor se face pe
baza de contract de munca cu respectarea prevederilor Codului Muncii si a regimului de
asigurari sociale:
legea nr.6/1992 – conditiile de odihna;
legea nr.130/1999 – masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca;
acordarea tichetelor de masa se face numai la muncitorii direct productivi,
conform legii nr.142/1998
legea nr.76/2002 – sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei
de munca;
legea nr.19/2000 – sistemul public de pensii si asigurari sociale; este pusa in
viguare prin Ordinul Ministerului si Protectiei Sociale nr.518/2001;
legea nr.90/1996 – proterctia muncii.
Contabilitatea este tinuta conform prevederilor legii nr.82/1991.
Taxa pe valoarea adaugata este de 19%, conform legii nr.345/2002,iar etichetarea
alimentelor este realizata conform H.G.nr.106/2002.
Recuperarea arieratelor bugetare s-a infaptuit potrivit O.U.G.nr.40/2002.
Transporturile rutiere se desfasoara conform O.G.nr.44/1997 modificata prin legea
nr.105/2001, autorizarea efectuarii transporturilor rutiere de personal si marfuri fiind

45
realizata prin Ordinul Ministerului Transporturilor,Lucrarilor PUBLICE si Locuintei
nr.184/2001.Circulatia rutiera se evidentiaza prin decretul lege nr.328/1996.
Autorizatia sanitara de functionare este obtinuta conform :
O.G.nr.108/1998,O.M.S.nr.955/1995, legea nr.3/1994.
Apararea impotriva incendiilor este aprobata prin legea nr.212/1997,modificata
prin O.G.nr.114/2000 si legea nr.196/2001.
Protectia mediului este indeplinita conform legii protectiei mediului nr.137/1995.
Productia de produse de panificatie afanate chimic se desfasoara in conditiile
prevazute de O.G.nr.42 din 29.08.1995 aprobata prin legea nr.113 din 15.12.1995,
urmarind in principal protectia vietii, sanatatii populatiei si a mediului inconjurator,
satisfacerea necesitatilor de consum ale tuturor categoriilor de consumatori si respectarea
conditiilor de igiena si de mediu la fabricarea, manipularea,depozitarea si transportul
produselor.Societatea are obligatia de a lua masurile necesare pentru a elimina riscul de
contaminare sau degradare a produselor si transformarea acestora in produse improprii
consumului uman.Tot in baza acestei ordonante societatea isi desfasoara activitatea numai
in baza licentei de fabricatie acordata de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.Societatea
si-a putut desfasura activitatea in domeniul productiei de produse fiind apte pentru
consumul uman si cu respectarea conditiilor de calitate si tehnice prevazute in standarde,
caiete de sarcini,specificatii tehnice, norme sanitare si sanitar-veterinare, in vigoare.
Conform H.G.nr.629 din 5.08.1996, produsele trebuie sa fie insotite de certificate
de calitate si conformitate, in caz contrar nefiind admise pentru utilizare sau
comercializare pe piata interna.In caz de dubiu asupra calitatii produselor sau asupra
documentelor care insotesc declaratia de conformitate, beneficiarului sau organelor de
control abilitate de lege pot efectua verificari in laboratoare acreditate.Produsele care nu
corespund cerintelor legale in vigoare,precum si conditiilor de calitate prevazute in
contracte, in comenzi sau in alte acte comerciale nu sunt admise in utilizarea, urmand a fi
distruse sau inapoiate furnizorului.

Protectia consumatorului

46
In desfasurarea activitatii de comert intreprinse de S.C. PORTO – ROMAN
S.R.L., s-a tinut seama de legislatia romana care a adoptat o serie de reguli obligatorii
pentru protectia consumatorilor.
Existenta pe piata a unor produse care ar putea afecta viata, sanatatea si
securitatea consumatorilor, a determinat institutiile consumatorilor sa actioneze prin
activitati de control,avand ca scop prevenirea si combaterea practicilor abuzive, care ar
putea pune in pericol viata si sanatatea consumatorilor.Conform O.G. nr.21/1992,
modificata prin legea nr.178 din 09.10.1998 si prin cetatenii in calitatea lor de
consumatori, asigurand cadrul necesar accesului neingradit la produse.
Princicipalele drepturi ale consumatorilor relevante in prezenta ordonanta, pe care
le respecta si societatea analizata, sunt:
de a fi impotriva riscului de a achizitiona un produs care ar putea sa le
prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea;
de a fi informati corect, complet si precis asupra caracteristicilor esentiale ale
produselor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat
mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;
de a fi despagubiti pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzatoare a
produselor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;
de a se organiza in asociatii pentru protectia consumatorilor, in scopul apararii
intereselor lor.
S.C PORTO – ROMAN S.R.L. comercializeaza produsele sale numai in cadrul
termenului de valabilitate, fiindu-i interzisa modificarea acestuia inscrisa pe
eticheta.Conform art.nr.7 din prezenta ordonanta, societatea este obligata sa:puna pe piata
numai produse sigure,care sa respecte conditiile calitative prescrise; sa opreasca livrarile
si sa retraga de la beneficiari produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca
sunt periculoase sau nu indeplinesc caracteristicile calitative prescrise; sa asigure in
productie conditii igienico-sanitare conform normelor in vigoare.

3.2.1 ORGANIZAREA SOCIETATII

47
In cadrul structurii manageriale a S.C. PORTO – ROMAN S.R.L. se evalueaza
calitatea procesului managerial prin examinarea gradului de indeplinire a diferitelor
functii manageriale: previziune, organizare, antrenare,coordonare, control, directonare,
maniera de concepere si operationalizare a managementului, precum si functionalitatea si
eficienta acestuia, firma fiind puternic dezvoltata in urma managementului puternic
calificat.
In cadrul echipei manageriale, membrii detin urmatoarele functii:
ADMINISTRATORUL este organul de conducere al societatii care decide in toate
problemele privind organizarea si functionarea societatii.Societatea este conduse de un
comitet de directie format din trei directori.
Comitetul de directie este organul executiv de conducere a societatii cu caracter
deliberat, care isi desfasoara activitatea pe baza componentelor si raspunderilor stabilite
de administrator.Directorii actioneaza impreuna sau independent conform
imputernicirilor si exerciteaza orice act care este legat de administrarea societatii in
interesul acesteia in limita dreptului care li se ofera.
DIRECTORUL GENERAL al societatii este subordonat administratului unic si
are urmatoarele atributii principale:repartizeaza sarcinile echipei in functie de posturile pe
care le detin, coordoneaza activitatile acestora si colaboreaza cu fiecare dintre ei in
realizarea sarcinilor specifice domeniului condus.
DIRECTORUL DE PRODUCTIE fundamenteaza deciziile privind nivelul
productiei fabricate in fiecare luna.Colaboreaza cu ceilalti membrii ai echipei in vederea
corelarii productiei cu nivelul cererii si cu resursele materiale, financiare si umane
necesare realizarii productiei.
DIRECTORUL COMERCIAL coordoneaza activitatile comerciale ale firmei –
aprovizionare,desfacerea, marketingul – si fundamenteaza direct deciziile privind
strategia in domeniul comercial si cele referitoare la vanzarea produselor.
DIRECTORUL ECONOMIC are in subordinea sa serviciul contabilitate, serviciul
preturi si analize economice, serviciul prognoza – planificare – dezvoltare.Contabilul sef
asigura conditiile necesare pentru intocmirea documentelor justificative, organizeaza si
efectueaza inventerierea patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acestuia,
pastreaza documentelor justificative, registrele si bilanturile potrivit legii, asigura si

48
raspunde de colaborarea lucrarilor privind inlocuirea bugetului de venituri si cheltuieli, ia
masuri pentru efectuarea la termen si in cuantumul stabilit a varsamintelor cuvenite
bugetului de stat, asigura corecta determinare a costurilor, valorificarea maxima a
rezervelor interne si sporirea acumularilor, ia masuri pentru eliminare pierderilor si
cresterea rentabilitatii,propunand masuri pentru cresterea eficientei economice a
societatii, asigura si raspunde de exercitarea controlului financiar preventiv si controlul
gestionar de fond asupra gospodaririi mijloacelor materiale si banesti.
SERVICIUL JURIDIC ( JURIST) fundamenteaza deciziile specifice functiunii de
personal: angajarea de personal, desfacerea contractelor de munca, calificarea
muncitorilor, etc; decizii specifice functiunii juridice: rezolvarea reclamatiilor, incheierea
de contracte, etc.
SERVICIUL C.T.C este subordonat directorului tehnic si de productie.Seful C.T.C
este membru al comitetului de directie;certificatul de calitate emis de unitate angajeaza
raspunderea acesteia potrivit legii,contractelor economice; prezinta periodic
conducerii,firmei un raport asupra calitatii produselor si activitatii desfasurate de organul
de control pe baza caruia vor stabili masuri.
Lucratorii C.T.C sunt subordonati numai cadrelor ierarhic superioare din cadrul
C.T.C. si nu depind de administratia sectiilor sau altor servicii ale firmei; in documentatia
tehnica se indica volumul de control ( integral sau prin sondaj), metodologia si
instrumentele folosite.
C.T.C. are si un caracter preventiv,deoarece efectuarea acestuia num ai in fazele
finale poate constata abaterile si rebuturile fara insa a le preveni.
C.T.C participa la analiza si stabilirea cauzelor defectelor aparute , in vederea
descoperirii in timp si in faze cat mai initiale a factorilor care pot determina aparitia
defectelor.
Documentele folosite de C.T.C. sunt: planuri de operatii, fise tehnologice,
instructiuni, standarde, contracte economice.
Dispunerea personalului de conducere, al departementelor functionale ale
societatii, precum si a muncitorilor se pot observa din organigrama societatii prezentata in
anexa nr. 2.

49
3.3 RESURSELE UMANE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII

O reflectare directa a importantei deosebite care se acorda resurselor umane o


reprezinta conturarea activitatilor de selectie si incadrare a personalului. O atentie
deosebita se acorda calitatilor, cunostintelor, aptitudinilor si deprinderilor personalului, ca
urmare a crestsrii gradului de pregatire generala, a promovarii cuceririlor revolutiei
tehnico – stiintifice.In functie de selectia personalului si incadrarea acestuia se dovedeste
calitatea resurselor uimane.
Elementele pe care se bazeaza S.C. PORTO – ROMAN S.R.L. in selectia si
incadrarea personalului sunt: studii atestate de diplome sau certificate, vechime in
productie, post detinut anterior, experienta, cunostinte, deprinderi si aptitudini.
Selectionarea muncitorilor se face prin teste, probe practice; selectionarea
personalului prin probe de examinare scrise si oral, teste, probe practice.Selectionarea
personalului de conducere vizeaza determinarea principalelor calitati, cunostinte,
aptitudini si se face prin teste, discutii, lucrari scrise, chestionare.
Personalul angajat al S.C. PORTO – ROMAN S.R.L cuprinde 125 salariati, media
de varsta fiind 30 ani, dupacum reiese din tabelul nr.3.1.

CONCLUZII

In cadrul economiei nationale, isi desfasoara activitatea o multitudine de


intreprinderi care au drept obiectiv principal obtinerea de produse, executarea de lucrari,
prestarea de servicii care sa satisfaca cerintele pietei.
Pentru a rezista in conditiile dure ale economiei de piata, fiecare intreprindere
trebuie sa combine cat mai rational factorii de productie astfel incat pretul de vanzare,
recunoscut de catre piata,al produselor, al lucratarilor sau serviciilor sa acopere costul de
productie si, sa permita, in acelasi timp, obtinerea unui beneficiu.In felul acesta,

50
intreprinderea va contribui la propria dezvoltare, dar si la dezvoltarea de ansamblu a
societatii.
Avand in vedere necesitatea obtinerii unor rezultate pozitive,responsabilitatea
celor care organizeaza si tin contabilitatea,capata valente deosebite.In felul acesta
contabilitatea se dovedeste a fi un instrument util la indemana conduceri manageriale a
unitatii, atat pentru aprecierea eficientei activitatii trecute, cat si pentru orientarea
activitatii in viitor.
In acest context, contabilitatea este un instrument de baza pentru cunoasterea,
gestiunea si controlul patrimoniului,precum si evidentierea rezultatelor obtinute, prin
prizma activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de venituri.
Referitor la lucrarea de fata se remarca urmatoarele concluzii:
- impozitul este un drept al statului care se realizeaza prin parlament si organele
locale.
- obligatiile fiscale ale agentilor economici sunt numeroase ca diversitate si chiar
apasatoare, dar intr-o economie de piata sistemul de impozite reprezinta parghiile
fundamentale de realizare a intereselor in domeniul economic,social,cultural,etc.
Practica internationala arata ca impozitul poate sa fie folosit fie ca mijloc de
influenta a activitati economice, fie ca instrument de procurare a venitului bugetului
statului central, local.Aceste doua aspecte depind de politica fiscala promovata de statele
respective,dar nu exista in practica sa se foloseasca numai unul din cele doua aspecte.
Si pentru impozite si pentru taxe este nevoie de reglementari juridice care sa
stabileasca marimea impozitului, cand trebuie incasat, stiut fiind ca incasarea
nejustificativa de impozite si taxe reprezinta infractiunea fiscala si se pedepseste conform
legii.
Despre TVA s-au scris multe si se vor mai scrie, insa ceea ce este important de
retinut este faptul ca este un impozit indirect modern generat de consum.Aceasta a
inlocuit la noi in tara si in statele UE impozitul pe cifra de afaceri sau pe circulatia
marfurilor.TVA este un impozit neutru si unic, cota aplicandu-se tuturor agentilor
economici indiferent de forma de proprietate.Se caracterizeaza prin unicitate – cota de
TVA este aceeasi indiferent de numarul de societati comerciale prin care trece materia
prima pana ajunge produs finit.Este impozit transparent stiindu-se cat este de mare si

51
termenul de plata; este suportata de ultimul consumator( tara unde se consuma marfa
respectiva) .
In vederea reflectarii cat mai corecte a diverselor stari si ipostaze in care se poate
gasi taxa pe valoarea adaugata, in planul general de conturi s-a prerezervat contul 442 –
TVA, cont cu functionalitati complexe, care se desfasoara pe conturi de gradul II.
Functionalitatea lor este unica dar cuantumurile si momentele depind de ipostaza in care
se afla agentul economic:cumparatoa, vanzator, scutit de plata, bun de plata, amanat la
plata.
Sub aspectul tehnicii contabile lucrurile sunt evident dure.In ceea ce priveste
regimul financiar – fiscal de taxare a valorii adaugate,totul depinde de cleritatea cu care
legea notifica multitidinea fenomenelor si proceselor economice cu care se intalnesc
fiecare firma.
Consumul intern productiv nu poate fi considerat valoarea adaugata si de taxare,
deoarece el se regaseste in volumul final al veniturilor productiei, ce se realizeaza ca
marfa si atunci i se va aplica si cota de TVA.
In ceea ce priveste indicatorii economico- financiari analizati referitori la
activitatea firmei s-au observat urmatoarele : in perioada analizata intreprinderea a dus o
politica de majorare a preturilor de vanzare, fapt explicabil in conditiile unei inflatii intr-
un procent anual de doua cifre; intreprinderea si-a sporit in fiecare an volumul vanzarilor,
dar ritmul a inregistrat o scadere; cresterea cifrei de afaceri din activitatea de baza s-a
relizat prin sporirea cantitatii de produse fabricate, ca urmare a extinderii activitatii si
marirea productivitatii muncii; consecinta imbunatatirii structurii mijloacelor fixe
productive prin investitii a acesteia, influentand asupra gradului de valorificare a
productiei fabricate si implicit a cifrei de afaceri; o asemenea situatie se aprecieaza
favorabil, firma marindu-si cota de piata si in acelasi timp creand premisele necesare
recuperarii in totalitate a fondurilor investite.

MEMORIU JUSTIFICATIV

52
Am ales aceasta tema deoarece operatiunile privind Taxa pe Valuarea Adaugata,
reprezinta operatii curente in contabilitatea oricarei intreprinderii.
Taxa pe valuare adaugata are o importanta deosebita constituind o datorie de plata
catre bugetul statului sau o creanta de incasat in cazul TVA- ului de recuperat.
Lucrarea prezinta trei capitole din care reies succit notiunile de
impozit,TVA,exigibilitatea, reforma fiscala, accize, termeni specifici cu care s-a analizat
lucrarea.Referitor la TVA s-au scris si se vor mai scrie multe, insa ceea ce este de retinut
este faptul ca este un impozit indirect, care se aplica la cumpararea bunurilor de catre
cumparator.Diferitele cazuri prezentate in lucrare explica si persoanele exceptate de la
plata TVA-ului, precum si persoanele strine care isi desfasoara activitatea in Romania,
carora li se aplica TVA in functie de activitatea desfasurata.
Tema atestatului reflecta cu fidelitate modul de operare al TVA- ului in
contabilitate, aceasta putand fi urmarita in capitolul 2.3.1.,care prezinta si balanta de
verificare.
Lucrarea de fata este elaborata pe baza prevederilor Legii contabilitatii.
In concluzie, contabilitatea isi propune cunoasterea in expresie a circuitului capitalului
sub forma bunurilor economice si a raporturilor de proprietate, in care se afla elemente
patrimoniale, inclusiv rezultatele obtinute prin folosirea acestor elemente

53