Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Protectia Europeana A Drepturilor Omului - Partea 2 PDF

    Încărcat de

    Ionut Eduard
    12 vizualizări73 pagini

    Titlu original

    Protectia europeana a drepturilor omului_partea 2.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    12 vizualizări73 pagini

    Protectia Europeana A Drepturilor Omului - Partea 2 PDF

    Încărcat de

    Ionut Eduard

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 73
    204 Protectia europeans si ternationald a Drepturilor Omulut Tath de oe se considert ed in activtatea se Comitetul Minigrilortrebuie 8 dea dovads ecm G00) 2 fot edopt cea dea a reine in 19 arr 200.4 _-- ocd un studiy al Comitetului Di rade et pent ancora peer de tec ail se nebo ers De home cea idce ale statelor co 1e8 posibiltate in materie major mie conn Brectnan geome a iodo seca eine wis eet ee SS ra oir an seco hc rector pentry Drepturle Legislatiile ‘nationale & poser pets (atoll 443 par 3 tic 139 (a al lepi federale eh atticolul 223 par 4), Bi er lei piv 223 par); ermal al Bagel rca ayees ASS ir Cod pai cu Conve rac ne de recomanta ints «Confer (Guns Begs, Deacnars Linens st Nosce tay FF. Sucre, care au intro ae a incor ncaa intemt proc doce de exempt, toile Perak con Belg dt ee iembrc 1986, Shir" Zarguen coy *schiderea procedu ™ = as aso JCB n ce EE eran Dep trope ceo cit. 47 for Omulat Protectia europeans internafionald a Drepturilor Omul ir ‘Recomandarea Comitetului Ministrilor Rian 2 ae a ab mt de debuted In Seasbout. nu Coe ie et ou face Fran au termi ve atc ‘e Gores rt te clopoilor Conv in acele situafii in care incdlcarea E iilor Conventiei Europene, me teil wees ey Cap aes as. ct soe sty re ea sana oat e . ; unui amendament careoeece Sane meta at ‘in materie penal, cit gi 206, oat fs plement ast “ote ci ype ws i ide procdur pea 31 ynuntai =a omen et dept evi de Cone te eres ou dio pra eC ee Disporil ile acestui text stabilesc persoanele care pot s Ge ira pal ‘i le, ermenul In care se poate foe cree serie om mn oa "Shekel hori Co Eugene Monier Ol fe sutrii hotiriiii atacate, procedura acestei Lr caeee vein in ro alin non mot de i sag Spt csp aon mo dre bt a cand eee etl # repro pate Fae me ier tral we! ht judestore interme, a case otha sntinud si se produca si nu pot fi remediate roan io le rene pv ce mere er a Stent 0 fii instanfei europene, conform noului ali articol Seat Of ta +t interne poate interveni: 324 din Col at reste proce oe ae are 8 exigenfei exprimate de eC nt Es ea ahi sei care ‘ceva mai putin intalnith pind in prezer ose te ean peti Cr tend ane moment Rai pe ford cute net et ot snore rt osc encore aa sb uituts aces nse tema Ch Ie primal en are cre Cen avast el rele af indidale conform piciih restinio eee pn Ct tne ent HET cea fen i ca Unf eta Ka Geman 206 i cela pronanartaupre juste cle Smt de Cite cae 68 control Comitetului Minigtior i Coptoll Vil « Meconismul de prowcie a dheptrilor fundamental leon. 207 Potrivt hi Wildhaber, Curtes Europeand, in contexul specific al ezurlorprivind ‘Turca referitare la independenta gi imparilitaes curflr de securtatc a saul, a indice, {in cazul ,Gengel contra Turcla din 23 octombrie 2003 (nepubict) ca, in principi, cea ‘mai adecvati forma de redresare ar f posibilitatea oferiti reclamantului de ‘ejudecare procesului fir tntirziere, dacd reclamantul doreste acest luc, “Acelasi autor citea si cauza ,Somogyi contra Italia” din 18 mai 2004, in care Curtea adopt o poziie similar. cauza ,Ocalan contra Twrcia™ din 22 mai 2005, Marea Cameri afimns, pe aceeasi lini, c& atuni cind un individ a fost condamat de eftre 0 cute care ni ntunesie cexigenjeie Convengii de independents si imparalitate, 0 rejudecare a procesulul sos o redeschidere a cauzei, dact este soliitat, reprezins in principiu 0 masura adecvatl de ‘edresre a violdrii Convengit in plan individual Si E.L. Abselgawad considera redeschiderea proceduriljudiciare interne, atunct sind a fost recomandati de Curtea European, drept 0 misuréindividuald corespun- itoare de otesttutio in inegrum” si citcard cauza Csikos contra Ungaia™ privind Incileareaarticoluui 6 par 1 al Conventei. Autoarea fice referite la Rezolutis CRs DH2008) 72 adoptat de Comitetul Minigtrilor in cursul procedurit de exeeutare, care menfoneazafeptl cl .afscerea a fost redeschist in fafa Cui regionale din Eger" Acelagt tutor face trimitere si Ia exzurfe .De Almeida Azevedo conta Portupalia” din 23 ianuarie 2007 gi Du Roy et Malaurie contre Franja", in care rezolufile adoptate de Comitetul Minitrilor in cursl proceduri de execuare confirma radierea dispoztilor neconforme din carina judiciar al reclamangior ummare considerailor din dispoztval hoarlor Cun Europene?. Autorul citat menfioneaz& si hotiirea Lungoci contra Romina” din 26 ianuasie 2006, referitoare la inctlearea dreptului de acces ia juste, in care Curtea noteazd e8 ‘eleschiderea procedurilor este posibili in Roménia si c& slatul ar irebui si asigure ralizarea acest procedur,dactreclamantul dareste acest uer Pe de altd parte in legdturd cu celelalte doud eategori de stu menfonate mai sus, 'n care poate interveni redeschiderea proceduri interne, F. Sundberg" este de patere ci edeschiderea cazuilorilustreazA bine faptl ch. exist competent ale Cut $i Comitetlul Minitrilor care se suprapun. Uneor redeschiderea a fost deistinainte ea Curtea s8adopte teciia sa privind satisfacta echtabila, ea in cazul .Barbera, Messegué gi Tabard contra Sponia” sau ,Schuler-Zeragge contra 'Elvefis". Alicori redeschiderea fost realizath Sumal subsecvent, atunci cind Comitetul supraveghen exeeutarea corespunzitoare, ca fe excmplu in cazul ,Unterpertinger contra Austria", ,Open Door and Dublin Well conta Linda”, 2 contra Finlanda’, Jesild contra Danemarea” sau Welch contta Marea ste de semnalt, in acest conte ‘poceduriinteme, consem Comitetali Minitritor. xt, cazuistica romineased in materia redeschiderii in cursul procedurii de executare supust controlului jai Abdelgrend Lieetion deserts dela Cour Earprme des Dots [Homme (2008), x times des ros de mmc ne. 7 in al 2009, Nemes ayn 6s. em {EL Abdlgmiad, The execution ee, pct p24 F Sinden, Cnol of exciton of decisions une the ECHR, Europeon Commision fr Democracy Lav, COL = JU8) 29 Rested, Sessbour dacembri 995,» 3 ional a Drepturitor Omula Prot a Abdels ri i! Face referire mai intai la cauza Gna dea cnr re Fe, oes a fl EL, Abt epee 9 Unpeam co Romi” aera nth de Curtea European pentru incilearea artico! iL Senda ora eect Reaasie pins = Cont 7 Sar tin Sf strait formayiun Sale sul procedure in 1996 de refuz al reins fomafi Siriutreviziea deca 9 palitice, Teibunalal Bucuresti ‘rdonatinregistrarea ceuropeant interna eeptat In 9 febrarie 2006 solictares de rovizue sia {st accept sy Acco Red’ et od Ce a ence erica 6p ts ee efit junii Procurorului Gene . . ete dtr ao ester proeduritrae 1 DER Sen Earopennk dtr reveal ca ar reat de Comite cad as ; OAs tm mee se i a ee cum mentionam anterior, $i aspectele Te nt rc ee Sree = rc i Mi irea rezolut i Ra ce ine eet ce ma ema agri Set arse sts te Pas ar pe nl ee oh CS eee 1: Rotut Adunéri Paramentare a Consinil Europe in execuaren ' dora de ez conven Emer mete xis en re spent oisantor Cari Europene pensu Adunarea Palanenarh, Co Was oie Tt aioe Cori Eames ti, de resins pve” supa sor vine is taco mein aaa evar, Rezoluia 1226 adoptat in 2000 de Adunarea Paransnlat! Jato cr Cur Europene & desis Inscrierea pe ordinea de i 9 Atm nde aa ee ‘eae fi cu zeci de mii de dosare gi necesitatca raf wre ai ara eovtyiy es adgaae we teemm a cu. 68. Ti nga een ds a See Sm iin ain Oy Re Si fox HDD) Yon Scene 208 oe Ea Cee cae ea Te pte The cao te 2223 Capitol Vit « Mecanismul de protctea dreptrilor fundamental ale omul 209 ‘fermen rezonabil, unele dntre acest spee find cauze evo anumitéincrettur politics. Cel ‘ai des evocats is acest capitol a fost conduita Turciei in procedura de executare care @ lumat condamndri sale in afacerea ,Loizidou” Presiuile police fteue prin mijloace publice,inclsiv avertizarea cu inifierea unor proceduri de monitorizare special a statelor ,recalctranie”, pot contibui in final la aceelerarea executiri hotriilor pronunjate de Curtea Europeans CChiar inainte de Rezoluja (2000)1226, implicarea AdundriiParlarentare in procesul generic. de contol al executirit hotiirlor Curt Europene a primit drept fundament instrutiunile adresate de plenul Adundrii Comisiei de afacerijuridice gi drepturle omulu, prin intermediul Ordinului 485 (1993). Acesteinstructunisolctau Comisie! mentionae $8 prezine repoarte,atunci cénd apar probleme pe ter situaiei drepturlor om in statele ‘membre, inclusv in ceea ce privesteconformarea acestora ci hotérrile CuriiEuropene” ‘Totodats, ceasth competent sui generis a fost eonsolidaté prin Ordinul 488(1993) de inrodueere a procedurii de monitorizare, extins prin Ordinul 508(1995) la onorarea angajameniciorsatelor membre ale Consiliului Europ ‘Uleror, dupa adoptarea Rezolujie(2000) 1226, Adunarea a decis si acorde un mandat ‘elmita in timp Comiseiafacerilor juice pentru a continua activitatea in acest domeni. In baza Rezoluiei 1268(2002), Adunarea a solcitat Comisiei st sctioneze in special pent .aduceres In ia stuajii executirithotrdrilr gi pentu ao informa stunci cid considers ‘tecesar”, Acordazea unui mandat nelimitat in timp unei comisii a Aduniitreprezntd 0 excepfe de la Regula 25.3 din Regulile de procedurs' cae subliniad importanja deoscbits scordat subiectulu®, Mai mult, Comisia menjionatt a fost mandatatt de plenul Adundrit prin Rezolutin 1816(2006) s8 so implicare crescud in procesul de control al executit hotrior, in special in cazurile care privese probleme majore de ordin structural sau in care tntrzerle lnzegistrate n procesul de executare sunt inacceptabile Pe cale de consecinf, incepind cu 2000 Adunarea Parlamentart a adoptst jase ‘epoare gi rezolyi si cincirecomandiri pe aceastt tems, avind ca scop decaratdornja de sula state sf se conformeze pe depln hotiriilor Cutt Europene. in baza a tei crite timpul sours de In decizie Cur interimare a Comitetului Minigtlr; important chestuni ridieate Ae sets. Al eiea eriteriu menfionat a dat nastere Ia dowd rapoarte specifice (din cele sase ‘dopate de Adunare) cu privire la Turcia, Ca evolu de datt recent, in ianuarie 2009, Comisiaafacerilor juridice i drepturile _gaulu a mandatat noul raportor al Adundsii Purlamentare (desemna! anterior, in ianuarie 2007) si elaboreze un nou rapor, tn baza unor vite programate in opt state (Bulgaria, Grecia, alia, Republica Moldova, Roménia, Fedeatia Rusi, Turca gi Ucraina) considerate &2 avind probleme legate de viteza redust'a procesului de executare © hotririlorgi/sau cul privind (ne)exeeutarea hotriilor. 2000) 1226 41 cele care au urmat ofer in mod coneret © paetd args de Iiloace de acfune: Reqs meno stile eenl de dol ni penta fol ua pont ol Cos interest ‘A rams, The Parliamentary dsembly's olsenet in th siorson the agent te arg Cer lo Nether Quay of Hanan Rigs, vol 282, Nerands a oman Ry ‘A Dreamezvaki, The Parliamentary Asombly' ois 157. no Protectia europe international « Drepturilor Omulsi CHa NSH ph ne sec eC eee ee ee sel tm iret Comin Mine sexs cndanae sees ee mee eet gnu de ft Sei eden ce a ed ge sam seen ct on ta a Se an cop em ee ames eee ee a a ae cease pes er Re i pc Cenk Mg an ee ele eee Sl ec fei Cer Sas, Sac tee a acer i ne Sa rome a eae Ds rs ene ets ce apa i Pc eo aos eo rel ee pepe feta Ct ri en as oe Ese ne ptemear Sar rn ee em oe att hare aren fl ok a consisent in vena 2 ‘plc af it =xemple pozitive se pot regisi an cle motu suai de execu, Exempl ozive so 2 imple ie ins sate redessidres procedulor ines Rares Parner a Cons sop compart in ment oh Aires Pe Cons Eaope (APCE) ee comput dn me jon stor mere, decal! de ace pvt reuamensr Tor ee forme ‘bong APE, 5. Bina, op 63 eb 957 Cet Men epost fmledems, 1 ——— a emcee om tt a a aw ances niu ps sin anette ni oi he a a Bacteria ea ace Se ae ee sono a meu me al Cnn is jn apn eu eS ea ryionale sau legislative pentru prevenirea nor 5.8. Controtal Curt Europene asupra executirl hotiriilor sale Doctrina mai veche si practica anterioard a Curii Europene atribuiau Comitetului Minisrilor 0 competenta exclusivé tn materia supravegherit executariihotisilor Curt, plecind de la dspozitle clare ale anicoluui 46 par 2 din Convene: Hotiricea defn '8 Curt este transmis Comiteruui Ministrilor, care supravegheazi exccuarca ei ‘Aga cum sugeram anterior, evoluile jurisprudenfei Cui Europene, dar si cele conventionele, referitoae la adoptarea si intrarea in vigoare a Protocols 14, au schimbat in-o anumitt masurdsiuajia in prezent. Tnfluenja exerci’ de Adunsrea Parlamentari. si implicarea explicit, tot mai freeventd, © Curt Eu Fee fda pe eet Ine apr inl cu ine cu dpa 6 ‘Proprietate, atunci cind Curtea statueazi ci ..cea mai bund form’ de reparafi a Principiu ca statul si retureze terenul™. in cauza ,,Papamichalopoulos si eer rma cont emia), Cre ce msn cri “ena estima ho icone eer gc nil op rie ma coi tn exe ian pe ‘operativa a hotérérii na Peden pena ar in etl praia mal er Cah in cr tea recomandé fot ra es edscidrenproceur jure ine fb al eS ME oma 080 we RETA ARE PM #009 poe ta et {intr Pre oh nd Cn fr te EnCana ‘hier 1619 ra 201, Coon of Eeepe 210,918. Com ft ‘ee sNign (amen en sin tes (la ae Hehe SA a m0 Prot ctrapna nrnaonat x raptor Oma ci de cna ror open a ilo dev de eparc # a‘ Ts ponte de Cuen Epes illo eve ee» i lc cat lt es em AcE see etme tecenpanesoprena tl erway ot avin prot rit pla She rl ws wt BSA Von dein oetaet apne mien rin fg ch Cx masurile cu caracter general, iar argi a puterilor de recomandare itt wo thi hose acest fel, poate acorda statu reacia acestuia se dovedesie ‘anlerior la acest punct Proctor ell ptt” ch pilot” este 0 extensie a practicii Cunii de a face “ofp cr nei ee pei “ ec pl " a ee Broniowski contra Polonia” la 22 iunic va fe Cute xa Bros lo 2 aie dn en imp orchard rer a rats denna scone wen a Si chnk mast generale conerete dena Sg sna het ar aera {Supe lan aon igor avd acl ee Sn sl despa pen bun ec ese oli de eg nccomeane es dca dea Doi Roi Mow standonne nol de Bu scien a Cede menor ed tsa sue pi : a ei Hn eae cae anos ine, 144 15 Fee a yume ct, respetv In province eice ale Planch Prope tn regen Ao. : anc ds ne a sur de renee epi pete intra arco ea prema CComitetul Minititor, se preci cl tot eaminsea nog cau simile ae pel ian inte fy acest cz, Marca Camera subi saa deca hie ty Le opm © pak crea ere of sa (pecuniare sau non-pecuniare) fr. acelagl Uae consign nares ama once peep suse Sop tent nial ees x marie generale se: Ae ania dott a iii a reese gestae se esa as gs ee te i, scp ce 1e din 28 septembrie 2005, cit si a radierii de pe rol, ee Ca psi ues or 10 ee gape al ten meme ot ing co Abed pec de. scm PS an Cepitolul Yt + Mecanisml de prowerie a drepurlr fandementae ale oma 213 ‘unie 2008. Alte plingeri similar, care au continua sf depuse la Strasbourg, vor urme ‘in mod sigur o soar similar. Subsecvent, si examinarea cauzei ,Broniowski” Ia Comitetul Minigtilor = fost neat print-o rezolutie final, care att cont de toate aspecicle cu carater individual ‘Benerl prezentate inetizind, procedura ,hotirérilor/eauzelor pilot” dezvoltats in ultimié ani vizeazd facilitaren executirii, cu mijloace adecvate in plan inter, a unor grupuri de caauri similar, repetitive, care pun in evident defcienge sistemice sau structurale. Scopul procedurii este de a ajuta autoritjile najonale st elimine problema structural exe a ‘Benerat un mumir mare de cauze identice pe rolul Cur, prin adoptares misurllon deevate cu caracter general, Print-o ,hotirire pilot” Curtea European * determina dacds-a incdleat un drep din Conventa Europeans, «+ idemifica disfunctionalitatea interna care a stat Ia bazainclcari dreptului; * 8 indica (recomend) autortilor nationale cu prive la maniera in care Pann ie eta 38 veden ia 6. p.227 par are orf the ecco of dct of ho Eoropean Comrt of Haran Rights ~ 3rd aml (2009), Cosel Eure, Api 2010 p50. SST Copter Lc resend a9 in ara Is 31 dectre 208 i Ming a pe rll Conte Minion ef cans prvi Ronni (pun ese aepaee resolu eae, ae reprezentgu cauze care ridicau probleme Probleme generele/sistemice noi (inclusiv ,hotiririle pila) iplicd probleme generale/si acetal alte spete ori ‘cae cu caracterist! pa ticul cpotinat caer ctl ng amit de Come gig CPY in de oti tn 30 ssn wt pe Coes Mesa 7s 4 ero Roms tain em gepr faaea seine as” (crn 1 Gn mean Seca nea) 2 oe ime inte @pexinav 8% in uma fe ea " ruminei 2 cai ; ei page i nchite sau apoape Sale Ta Com ils, i rac 208 ot dep ela fal an mmole Fore Pa s” si doul alte cauze), iar pentru alte 14 cazuri (8 , leading cases” i acura fot faith exainare a Comittul Miniglor w'e alee ee ‘ezolufie final. In total, sunt evideniat rate Sone cunt evidenate 17 eauze pers cares aslepa ecole fal 2a inare fusesefializati in cusul anului 2008 sas inainte de stn tn, ome ie ergpa ames cri ne see cet oe Carma ua nbeecnce pce nape ental apiece oni tcea ce haan oe stiaalys safes pcm “LIS, onemema cine seers sw a recent set nar ci Se tat tee ce re set pct Cpe nme some eee | Sperone son noma por ‘Stonnn onaerc nee cn ta 2Spenison oft excuon c-nd eal peop 300, a en Ec cue a a re se ltl ste ete dete de noma a Comic! Ming, tne sea a oui otriler, cid nchidrs cass pape doce Protectia europeans sinternationalk a Drepturilor Omult “de clarifies legate in exeni de practice instantelor m2 ‘matere, solieitat autortailor 0 serie mn din decembrie 2013, s-a dezbatut cauza Stoicescu, referitoare 1a | enc ea ipsihice i fizice a persoanelor atacate de chini ‘fir stip. Cu ee i! bay interes de masurile adoptate de ‘autoritafile roméne, in special eee a ie ee aan acm wlan soto atc hw os See eee sa, pen gl Se oe Ton ost rma ie ees ae A ae 6.2. Cauza Vasilescu contra Romania eos wi ee ero es onan oma ce onstrate ceo a tes a 10 bul in baza fox arcol 25 din ConveninEaropeant. Aces at Seger mi ec Ce ch er so ai erage coca ge ate weecei rs i a en or ye on om yi ar "rm i ret OS ah ric C si¢, la 28 mai 1997. . SRE ee a Teno Cesare» i oa relteomocsgenn ean any Sea 0 pope ile, 30000 ae mo dn dna Cah EOE wr peecularea ‘hotdrarii a lic sree ciitre oe pa me a ct er ek he rcp noe ee a aa fe Se wan de Curtea European’, soos Tone T Fannie Rapin Cues Epon Dre Om 96207, Deel ace Rem cae ine Aeon Ete, Baca, 200 Ino Cons 9 wap Ge Comic Minipein cam ae us octombrie 999 Ceptohi VI « Moons de protect a treprlor findamencle leona. 223 Misurile cx carncter general nu au fost precaate explicit de Curte tn dispozitivul hotiréri, Ca stn exzul alto state, acestea au fost indicate atoritifilor roméne de Comitetol Ministrlor, Is propunerea secretariatulul specialiat (diretia general a reptuvtor mul)” in 'baza practic anterioare, dar prin interprearea ‘tationamentual fn deep” l hottrirt Curi Europenc. Aste fst soicathaducerea hatin Cur, publcarea sag o larg dificare si informare a opntlpublice sa actoriorIsintonal, nls juin ineresal. pentre sansibilizares publi sf evtarearisculproducerttunor vor sinilare ale Conve Este de menjonat, I acest punct, fepul cX porvt prevederilorcoroborate ale atcofull 20 par. 2 9 aricoluui 11 par. 2 ale Constinwiei Romani, drepuile 5 lbertiile fundamentalesle omului garantte de tattle interajonae aca fara nos este pate au preeminent fs de dretul inter, ia, pe de ah pare, Convenja Europeand jurispudenja Curt Europene sunt de direc aplicare qi generenzh efecte juice ‘emijlcite tn ordines juried romineasc, Aste! inet instanfole romaine sunt jnute st respecte in practica lor wlterioarlhotirires pronunjat de Cures Europesnd in cauza ‘asilesc, de la momentulrimaneie definitive. In acclai timp, aos solicatd modificareaarticolull 278 Cod de Procedurd Penal area fost considert cd a stat la baza violarl Convene Ewopene, in special in ceca ce privet respectareadrepuli lun proces echt roll 6 par. I al Convene) in eseni, Cutes a consierat ct fmpiediareaposibilii de exerctare a apeul fu instanelor de judecatsimpotriva actlor sau miso late de procure, respect cxercitare posblii de tac exclsv in fi procuonllirachi sperior ecu tare sdoptat misuile mensionae,constiuie o ineleare a Convene. Aces in condi care Curtea ama consiaat cn Romnia procuroi,aionind ta cla de magisa Ministerali Publi, subordonai mai ini procuorul pera, poi minis justi indeplnese exigenfleindependenei fat de exceutiv™ in cusulanului 1998 i respectv 1999 guverul a comunicat Comitetului Mingilor Indepinirea. in termen 2 obligatici de plath a sa ‘elamantuli recum go serie de evolu legate de mas Aste, adus In cunosting faprl ch tradoceres hott Cari Europene In eauza =Vasleseu” a fost inménaé de agentul guvernamental roma pena Cures Euopeand Cele 15 presding ai curr de ape in cus une ni desfgurate la 3 tune 1998, Versiunes in limba roming a hotrii a fost de tansmisl de asmenea la Presdine, eeditlui Cui Constitutional, presedintlui Cur Supreme de use fProcurorlut feral de pe ling Curtea Suprema, pregediniclui judedtoriei Gaeyi i respectiv al ‘ribualulsi Diimbovia (care dejinuserd competenta tetoriali in spe, precum si aul de Drept a Universitit Bucuresti. Hotrre a fost publica in dcembre 1998 in revista de specialtate .Dreptul” si ulterior, potrivt dspoziilor Ordonanjei guvemului ‘5. 94/1999, in Monitorul Oficial al Romnie’ ‘cu caracter general solicitate. "Patio vigour ac! momen ares 278 CPP nga Impure ‘ar atlor fected roar sau efecuse pe bata Spilo ed sae rl de pocaa et Yi sa de procul a proe™ ‘se veda ComaieLivia Papacy nfence dct Dri incmational des dit ee Pome ‘= "oltion di droit romain en male des dot der die, AUB Det Ae Unvesihda i, ctu decenle 2008 ~V, Eira CH. Beck. "he ved Reaniianeriart DMO}. Prote{is europeani sinternationalé a Drepturilor Omulul Cop i Mecnismal de proeglea depts findomentt ce ome. os Tp coos ox pavenic mofcarea sofia a artcolule 278 CPP, Comiterl Minister 5 1447(2000), pe tema: ,Executarea hotitiilor i “{86 adopath de Curten Consitutionald a Romtniei la 2 ‘Acest raport mentions la capital ee eal Exopene ‘a Drepturilor Omului™ ns Sr et Cyst nce |e dt a i a Vr si fare s-a dat ,Jectura constitutionala” xl meron ats si 4 cqze germane, astiece, spaniole au hvac. ol contra Romnia, alaturi exe 8 te CFP tine I dep de pelimpowivn, e ncaa fg dca en DH din mt |G CHF sir eS airopeamtcae | ct nar contints prijs dis Rane poe aps sas se et ease || sulegdocaracoatrscstsinranne cers ee srinoyi acca dcize a devesit defintiva si opozabl erga Nici chiar adoptarea unui nou ari i errr fa momentul publi sale in Montorl Oil (r. 105 din 6 mani 1998). inca vgoae In| innari 2004, coe satel ae ache oe Proceed Pexalt ‘Guvernulromin a sujnut as istry adopt de procor (eclsiy sokpic eens ee neat impria i penal, emene si prosedur (ae ites in solu consitionalt refeonraso] anicolul 278 CPP a dispirut,_ chestunea Consttuyonale. Argumentele au fos sustinste ens en oe et coal fin ni {ater instnfelor romney! pe aceengi ‘mai probabil, de o anumits ier, biocratizare i y pboaea un gn riticat de Constitutional! care reconfirma deciaiaanerioart, ee at eerie cent ~ ile ice sz DH, cae a deemin’amdzarea hi nel deci nal, dar id psa hs Seas are al i te de “aistee mein couaee mee ee 1999 misuile adoptate de Romania au fst aprecite ea ncadrnds = 41 general adoptate de Roménia pe parcursul mah im nner See) cecal net nce ete ae x ame ny eee maa ichslony Tessas etsy tae eee se ata Comte Miniglor vale solo ane hes {CAUReDHANT fs opt a 20 207 Tn aca inp ee de fn in consi Se eee sah sere ed Rie We Ee om furan ts ae se oe, en + eae Tn baca scestor angumente, guvermi! roman @ sol inchilerea define examindri cauze prin adoptarea une rezoliii finale, io taro del euniunea DH a Comitetuui (Delegation) Minigor we en Min, napecil serrata petri ; ' aropeant in eave. Vase” Se i el moc legit, cares dea igo Cures . ne Caveat Earopene senna ‘gp aie ele mgr grat | se Camp ya hg nee, Se “i Petre romney Se rn romaneg J Prince ale Coment tJerpradente Cari Burpee. Aes aerate fap juire romdrt o cre seep se in abiectivele safle le caso de contrat dea Strasbourg, ia pena exestara ol elles dar ie te imp necesar_ pentru modifi 6.3, Cauza Brumarescu contra Roménia none ep ed ase rl ogre rigeal de i Revol as defini It " el ve. Cod de Procdurd Penola, Reza : theca nce se Ou ; corre Och peeing exit a deze fn Comes Minter ol com 9 Cones Ep Deg Oma cond Ronin ee ie ceunancine aie SIR ca te dpm psc po hanes pene ce ons chi re we ‘a adopt moder Baten eee tatrena nets ocagaies ere i in ejeaza dreptul de propriet for Sonventie Se ie rece tates a en re sesh EN anicolslui 278 CPP, in sens clr solicit, Co a ° Spe ‘esen sla zat in peroadarepinull coms. Seesten, este totusi de semnalat faptul cf Ta 28 septembrie 2000 Adunarea ee am {In esenfl, reclamantul Dan Brumicescu a in sess repel a adopatRaporl, Rezoluia 12262000) i ch aS cee at np a ge in accep de cle Cures Super de tie! a eas fn le ‘ seine civil din 9 decebre 1953, devent again cen eet Ce Procural ger! np ero alae {De Ca Conn ani owes Kars Sci sia Ca Cosi Sint pte pin itn end sp cies in ado 9 formula Avaya infec Inbomtonsvein - ne rfl es, gues wert oni fou a 78 fever ages (Ons Soil) male Conifer jie dein de nmin 2005 ican Rupa Vil ea tes san acca dea 680 rene = Comite 1 DsSzin ne 686 dn 1 mare 1985 x Cui Supe de ute Seca Civil. Pr ezniaia interinar’s DH(99)676, adopts ro Sen vl 6760 da 9 ecembe 1953, promot deca ecru 5 Bocce. ns aaa § Wena Sere Ses Ti te 20, Ce enn tae ene ace seal ac ct eet cea i a 11.40 a SUA) 15000 dolari SUA) gi chelbuieli de judecath, ‘sub nual de 6%) pentru depisirea termenelor fixate penta ef serie de sute de cauze roménesti repetitive huni. ‘Speje Brumérescu « inaugurat lungs Fimoblelenajjonalizate. Semniicaia so fost Protee(ia european sl international a Dre ‘pink in 1950 prin gresta aplicare pturilor Orla fa comunicat « doua hotitire, pe meena deca mole ee sara n men ck nd scl apr et CCurtes European stabilea obligativitatea plait de despagubi ), daune morale (echivalentl in lei sancfiunes pli de penalty (dobinda fectuarea pli (6, respect 3 refinud inclusiv de Pregedintele ‘vaca Sere momen as Wis Se oy a sed Cr Earpene, ait: “Brumlreseu contra Roménis” Curtea a relevet ch cil ine epi ese pe una ium gin dz 0 mani defini ‘una din elementele fundamental ale sccurititiijuridice, care impune ca solu dath de ‘i nt mai fie repusi in discufie. Le moment fapelor, Codul de procedurt civ abilita Proc sh cea fapielo, procedurcivlé romin abilita Procuroral general a seen une hin judesoret eae oie ptr er tain. Di ‘SSumane Cuter Supemd de ust, In ‘Sera re a aus wine im e garantat in ical 6 pr. 1 din Conventie™. Sere Beh Baers st See oc Trocedue de executare 5-2 intins pe o durats mai mare de ‘vederea conrolului execu, Pr ini gia implica, pind la vor asupra rezolutie Tomine a unui set de reisuri complexe, care au vi Ssiunele eu caracter general. eat bur x pve a tn veined etl lone! chile le rela We de Curtes Europeans, eft si adoptarea altor masuri cre st asigue Pe vn Seo fox repete neil rein nda ha ws i mt cone mes sar vce — ‘agers Rau oe eee ai tees ju exerctiul ‘qulortate de Iuera judeca, iar exerci Daind curs une atfel de cerer, in spefa care il prives pe ‘Curt Europene, a infant prncipiul ‘rept reclamantlui la un proces echtabil, ast ‘sansmise Comitetului Minigtritor finsle, adoplarea de citre autora zat att misurile eu caracterindividoal,, spectele individuale, Comit a ici wen afeent seed a ei ee 1fx99s pin deca dn 24.03.1998 are 201 Teapot ope 3 a ae ult ces da pe sl Cur Capitol Vi = Mecanismal de prowcie a dreptrilor ndamentae le om 27 + existenfa unei piri a imobifulu, cu terenul aferent,aflat in propriate altel fails (Ger intervenient in procesul desgurat la Strasbourg) prin vinzares de eBtre sat efectuath {in 1974, in baza Legii nr, 4/1973, Familia terfului imtervenient in procedura de la Strasbourg ‘objinuse in 1939 calitatea de chirias al pari din imobilu in discue, Calitatea de propietar «de buna credinj nu a mai fost pus in diseusie de Curtea Europeans = rest imobifului era considerat a fl in patrimoniul statului, in urma admiteri ‘ecursului in anlar fa | marte 1995 de Custea Supremé de Juste. Executarea Ia acest capitol a presupus evaluarea de cre autoriijile romine a tai esiuri integrale sau in parte @ imobifului, simultan cu plata despagubiilor decise de Cunte sau care ar fi decurs suplimentardin’gradul de executare in naturd” coneretizat in mod efeti. Cert este ein final formula de executare a fost mixt, partial jn natal", parfal prin plata unor sume eu tla de despaigubire. Este de menjonat ck executarea a fost mult facilites, in final, de promovarea de ce Procuroru general a unui recurs in anularefundamentat pe noua redactre a aticolului 330, Cod de procedurs civia', admis de Curtea Suprema de Juste prin Decizia nr. 61 din 24 iule 2001 gi care casa Deciza din 1995 2 Cui Supreme (critiaté de Curtea Europeand), ‘menjindnd in acest fel sentiga civilé din 1993, care resttia imobilul in proprieate ‘eelamantului Brumtrescu, fn practic’, primul act de executare 1a constnit efectuarea plait, cw patra ile Intirziere, x daunelor morale stabilite de Curtea Europeand. Determinarea exsct® a gradului de executare yin natu si respectiv @ cunnturult espigubirilor materiale au fost conditionate de dou demersuri efectuate de autorle romaine: formolarea unei cereri adresate Curfii Europene avind ea obiect rectificarea ‘usar erori de ealeu!sirespectivinterpretarea hotSrarit din 23 ianvarie 2001 cu privice la ‘modalitatea de execulare a acesteia; recursl in anulare promovat de Procurorl general §1 admis la 24 ile 2001, mengionat anterior, Referitor Ia primul demers, Curtea Europeand a tespins cererea de interpretae, cu ‘motivata etext hotréri (par. 22) conine destuleelemente indicative cares feclileze ‘executarea hotiriri,inclusiv din perspectva intenilo exprimate de Guvernul roman, er a contrario, Curtea n dat un rispuns pozitiy solictirli de rectifieare ¢ unor ‘ror de caloul. Pe aceastd cae, a fost reevaluatavaloareaapartamentuli i tremuluiaferent ja restituit, in 1998, reclamantului Brumrescu, Curteaa stabilt prin hotirdzea se din 11 ‘ai 2001 cA valoara este in realitate mai mare eu aproximativ 45,000 dori SUA, ceea ce * dus la sciderea cuantumului despagubirilor materiale datorate de staful roma in ‘2 de nerestituire in natura a imobilului de la 181.400 dolari SUA Ia 136.205 dolari ‘SUA (echivalentul i lei. Mentionim, in scest context, 8 cererea In spela ,Brumarescu” de recifeare a unor ‘ori de calcu si respectiv de interpreta unei hotitii a fost prima de acest gen Sormulat de Romania la Curtea European’ a Drepturilor Omulu " Ocdonans de args a Guvemuli a. 1382000 inode ua mou punctate 330 Cod de ‘ect civil ca mot de recurs Th snl, respect 9 hie de condaneae peu de Caney Esopnt Deer Ome, cumulative psibaca ober separ cl pun pari, lat um, rin wile cet do tae dere ran Proteeta europennd si nternationalé a Drepturlor Omulah Fed a pare, pe parcursulproceduri de execulareautoriaile romney =I modu cae supa ese Jn nat cit mal cuprinatonr posi ee aft in acelay timp, sumele pie desta ut de despbgabie, Pala fot cena resttulel yin natura cle mal rari PETG, 1974 in proprelatea terjuluiintervenient {mn acest din urmi exz, statu romén, prin i Brumérescu, cu tly de despigubiri “datoo dalari american, respestiv contravaloarea imobilulst ii de resttuit reclamantulu ir, 135 dia 17 tulie 2001 (in Municipiului Bucuresti care sta ‘Drepturilor Omuului 28. materiale, echivalentl in let ‘efinut deter intervenient impos TRestivirea yin natura” sa ficut prin Dispovtia termenal indicat de Curie) 2 Primarulul General al (Grrasmentat deciain, ine altelc, pe hottrirea Curtit Enropene s 2 ana fst practic abla de denna 1 nop 24 ile 200) 66 can ra de sien baa recusul fn anlar dear de Promo general Corea Suprens ecat oii este fundamental pe trl Brumaresn” din 399 2001, ade cle de mal ss, se pote coneluons cf exestars hot CE pe ternul ancl al Convene - cea, apt misud ueonce individual, pe treat de Cune, pan formull mit, fn principal prin resture 1 seen eal prin plat de despigubiri materiale morale: Totodat, ces nacurd” parte gato guvernameniale, ele ale administrate locate oe Jatcateioate a demonstrat Incorporaren in ordinen jurdld o¥er™ ‘lsporitilor Jursaeine pec a jrapradenfl Cari Europene, altel spus fects ret a facestora in sisternul nafional roménese. Ln cepitoll masuri cu earacter general, princi jn anulare la dispoztia Procurorului general {nealearsimilare ale Conventiei Europene, prineipiulul scuritii juridice. Pt pons anterior modiicare prin Ordonana de urgent ne. 13H oct 2000 etl 330 Cod de procedurh civil, prin cae era inrdust nee To ecursului in anulare pronunjarea de ci ‘Aeest Ivers a fost salutat de Comitetal ‘ie itr a postilii de redeschidere reexamine proces SA interne, Blan ner os faen Rec(200) 2 Comite Mini. Aces cle exons cord Rest nih lei, dupl abrogaca in 2003 arco 330 CPC, forma rvizuri’ aera pablemd in supenie arias task aclu 330 pet | CPE as nee Pe nana deere Protroal general, chiar in config Se dcaarn resus previzt i roll 330 fesese ros I Wt tape a r7N7 fbmare 197. De afl, Comite Minion» soe) Pe age oood Tcl. printro serge adres Rerezenanfe Permanent Fin Pblice 3402001 dn 2020 aes Drpunor Om in 23 anal 200) oni de plata Minis re lua J rgent Cave. $725 06200, 2 Roe ole pa 24 i Cot > Pa 9 aot 322 CP, ods Capitol Vit= Mecanismul de protcteacreptrilorfandameniale ale om. 229 ee — cost cannes nie rae eeeee iar tccstusemmr miso rarem ene Ssiraes a canine tetas : = aman et os canta sehen Gee un» Ove Parlament la 25.05.2004, pot « eee eno ett nt Tot la capitolul masuri c ter licarea a vais Tener cy Se Soto Se ae ae eae tt eae To om or coat pe ggg St Toh Seas ahamster soe meme St ve Van Sa nuit einne mun cle Comitetul Minitilor Is 20 iunie 2007, i jor Is 20 iunie 2007,"in eadrul celei i sit et ral celei de-a 997-2 reuniuni, 2 umentul arti ci Comitetal Mingtrlo, ,dup8 examsinarea masurilor tute de statul _emenat ce ce PSR ce i ei aor 64, Consideraft splinentare ens pel came lege de deepal de ear a Rcattton aleaeeiepen naa despigubirilor la veloarea de piafa pentru imobilele Scaace ae me nce at fs wy pe ma satineait hes toon aoe ns bane os Se te tae : Fr "ec ir rg ois eh wos SS, emmy pena. ot es Ip gu irilor previzute de lege etc.). + ins eee 9 it aaron < Soe wis pea nema ines j legislatic complicatd cu modificari numeroase $i repetate; Siniicars ‘anal anne Seapine ee one irs deme f¥ja CEDO au fost generate de mat mule ‘nea 12 ‘Ne eden Superson ofthe xculon a. stra rept to itp 18 230 ‘Protect europeans! international x Drepturilor Ono amas on eas ei ert pee depen ans de sacle deo poi acer input YEE SUCHE), Ue ‘modalitatea aleast de statul romin de a ‘acorda despagubiri Ia valoarea de piajl ® inane it pon stn ding ee fe pi na decline eo ei interes ime rion decoeda« deczon seta pan cir de equ surest math Capitol VII « Mecanismul de protecte a creptrilorfudamentale ale oom 231 * Car eo cre conse sr ak ve te ol sare nae apt gle te dn tee oan Den el op oinnesee m alco none ea cree alten tl ieee sa, pep aCe ae © Identifcarea unui remedis intern; © Punerea in apicare a unui sistem simplificat gi i ng Fang apts wna stem simpli! eae bz pe mas legate, © Plafonarea si eventual, esalonarea indermizailor, 64. Principat problems a saisfocerit drepulor persoanelor Indep ° consi ile, adie resursee financiare ale statu i gue vfspndenii CEDO, dnte categorie de persoane ssseniernss Confom elo de condamnare « Roménei, nu doxr persone or 8 {ocat oe fe dexpbgbie care mu 0 fst despagubie fet i # es perscanelor aa ufone adminisratva sau jdiciard learecunoscu ep ro antral mecansml inter ese wl compareare, Ca uct eant's repair Om (CEDO) a decis st inex fl de Romer procedura Fit i emuzle care au co cbestintiearea dreptulut de peace ‘enim accasth aa ajc cazcle Atznasa gi Poenar con Romani si Sofon coin roel a oct 2010 pronto pilin cee dukes aI aprile 2012, 5 ps in dsc publi prinulateprois de lege eaborat de 6:1. Cauza pilot Marla Atanasiu st alti contra Roméniel pets salto ate publi p intermiisteril care a vizt, im principal, urmatoaree aspect: up eniteres reali ne tn ena Brame cons Rom 5 a) accelerarea proceurilor administrative: Dupe emir ior av cosrum sh fe sus constant de pines 6) plafonarea qi eglorarea despagubirlor ~ 15% din valoarea reall a bunu pein ep er rac ane eras || ee ant 9S trae Nee 0 Resinies scale arc eg pei ct we Sicilridate de (oevespecaea epi de propia in ROM 1 necesnrt | psioadt de 10 ani, ane, anual, ealonat, pe © mrolemelo iat vulnerable sistem rmnesc const de Cte 0 ©) reglementatea unor jie 2007 ‘Masuri de executare Principal dimensine tn proedura de excut : enti Jara de exccntare consist cen a misartor ca i ‘general, mai ales reforma legislativii solicitath de Curtea European. mi _ oe 2010, prin decizia primului ministru, s-a constituit 1 Com interministerial, cu scopul de 2 elabora un project de lege in vederea exect tai ari pi Ds it mis in @ ep 0, prin me ite st esr decir condo ini previa in anc la dee Primul proiect de lege i de ata interne efective in ‘cadrul reuniunii din perioada 4-6 iunie 2012, CM & cl eles, fen ve Sov de xceuarshourtior CEDO. Eveanrea 2 fost in priccphu una poz (rai aes in ccea co prvese misuile de accoerare a See eee Se eee ee ee ne ee Ss chat oe ascent as ay a Gb Confit titi Hear non ov és sem ae de eae compere: aoe ertinderea obictuuilgilor de reparai Ia cateporilrgi de bunusi Ps 4 oe ml pafn in materi de despues . “Anita a At ae proc de ge TESS une practi jdiiare untae, ct al de incoerenfa legs in decembrie 2012 Avioriatea Nain i “Lips ne ell a ae arene etd fain elaes npc gears dna solute pe pee pec fa Sogn cee ats Se oe tal is tenet pera een erg acest pa dla de 12 apie 2013, retpet 12 msi 20 ‘Eres sua sh ide 8 mide UR nn mech! aera Pe baza acest e Comiterul ial * Cont nurse! a eet nano ce tpt iro rit ni ee nn et ee 013 sta dh ip uf on ps men ve ec ft ar, endo ind nea, ems ep de pope un a amplsament (resents ‘Aspecte favorabile: Pesta eri l acest hor fost mult mai siz ect se antcipa # ect existent in alte hots avind acelas obiect, “Termeaul de 18 luni acordat Guvernuh (anterior asemenea suspend fe nu aa vin roprezint o premier in pratica corde, fie era de 6 luni sav tan). proteia europeans sl internationalt Drepturlior Ont Grinialle dewent ale nui antepoiet de ep, ag eum a fos abort de ANRP sf iseutat de Comite sunt urmatoaree: 22 zu este resiniren in natu. fa, stai wat nice ee ea Pela data inn tamper pin pet 0 atin wgoare# lpi 0 Sei pace cd ae i date ge ve pedi pn ea am 216 se i Unpneteloe e ars de i Se one petal de eae pny acti ee ame a om i ees age came bt si (ea aan nna ADS, comia abile e minis ADS, noe aera de compensa rin pre, 8 a semen, nen or, han poate op pu vale pas a pen gets prose ive prvadsohjinaea eer = ctor administrative privind so : errs eats al nied emetic previa ermere Suan corelave . eee de ge fost psn debut pi ada de mari 201 Aric ge OS gt econ ine sora amine 5 ae In a de 5 ar, zara tor CEDO ql reel CEDO, eu ri ze ace proiect de lege primelsinisy al Guverul 8 eve ser ene lege he adopt du consular en pe olin ce see oaae = tem Con one, ek sbie previa sou Ieee ‘Sragpndtexgrnor CEDO. a nr prt sacl aspect no cont i Set mole nor pevede ale pre Os ps pl is et Sy ne mice cone : se ed ay, tte modifi convene cl a ang cal rose Dem ge lege fos copes expe ec ao ee, nel nc he puna preceptor xpi ree i Bape : elect em nda de 10 ape 203, fost aoa pol rs de Guero arn. Gaver fa angi purr eb 2 ge care a fs adopt in data ili fxat de CEDO. & ‘hie realist, viable a saad Cla Se cate CCoptolut VI + Mecanismul de proectie a drepurilr fundamental ale omull 233, ‘turd sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimulul ‘comunist in Romine, in raport de enticile formulate. ‘Unmare @ promulgirt legit ia data de 15 mai 2013, aceasta a fost publcatd in Monitoral Oficial in data de 17 mai 2013 gi ese in vigoare incepind din data de 20 mai 2013. La data de 7 mai 2013 CEDO a decis mentnetea suspend analizei cereilor pivind ‘estituitea proprictflor pind fn momentul in eare Curtea va lua una sau mai multe deci de principiu eu privire la masurile uate de clive autoritiile romine pentru executarea hota pilot. La data de 29 iunie 2013 au fost publicate in Monitorul Oficial normele de aplicare ale nol leg Unteror adopttii Legit ar. 1652013, a avut loc la Strasbourg o reuniune a Comittului ‘Cu aceasth ocazie, CM a sala hotrirea de care au dat dovadd autortfie romaine in executarea acestei horde, care a permis adoptarea unci noi legisla de reformare a tmecanismuiui de reparai, in scopul sigur eicacii acestia. A fost apreiat fn mod deosebit faptl eX autoriafle romdne au calaborat tn. mod sens. cu repezentani CConsiiuui Europei gia fost incurajath coninvarea aeselcolaborii In ceea ce privese risurile vitoare, sa sublniat imporania monitoraiii punert tn aplieare 2 nilor pevedeilepsaiveg informarea periodic a CM cu prvi la progresle inregisrate Procesul de nplicare anol eisai In vederea apicri unitare nol legisla, ANRP a emis o serie de citcular si a onganizato serie de intilnc cu autre competentes cu ascii de propria. De asemenes, in veerearemediei uno dsfunchonali apie in apicrea leg, a fost adoptath Legea nr. 368/18.122013 si O.U.G. ar. 118723.12.2013 Schimbarle vzate de ele doud act normative, cre mu afecteazi in ansamblu mésurile propuse pin nous less, vizeaa in eseia modiicarea unor competene (privnd condicerea comisile locale entra invenaierea terenurlr) si prelungiea unor tenmene (efeitoae la inventariereaterenurilor agricole i forester, competrea dosarelor eu insu). Prin deciiaPrimului-minisu nr. 469 din 21 noiembce 2013, fost infinjat Comitetl Inerminsterial pentru monitorzarea gi spiinitea pune in aplcare anol legisla avind rept principal obiectv ca, in situa aparifet nor disfneyonalii sau inci, 8 ropund eu celeriate toate misurilenccesare pentru corectarea acesora. Comitetl se va San in eine perodi, el pun da dou ns in eine exrordinre, oi este necesar. 64.13. Controlul executériihotdrdri pilot CComitetal Minigtrlo a salutat la reuniunea sa (DH) 1172 din junie 2013 adoptarea noi lee care reformeaz mecanismul de despagubir ia subliniat necestatea unei supravegheri PYofunde si constantea implement sale In eontinuare la nivel national! " “At is 11720d mesing Gone 2013) (OH, he Commitee welemal the sept of the new ive mig the cpain mechan wa ndertined th mporane of haoaph a cont sel ie fon at atonal Ievelso compere suas could iisvene mpi, if neces" Protetia curopeand s international a Drepturlor Omulut Ta rindul sau, pozifia Curt Europene privind efectvitates nouluimecanism ‘repartoru pleach de la considerenele sale dint-o hotirdre ultrioa, Preda i ali, pronunjaa impotriva Roméniei la 29 aprile 2014. Cartea decide ea nova lege ofer8, tn Frincipt, un cada accesbil i efectv pentru ada satsasieplangerilor formulate in acest (pup de cauze? De alte, hotirrea pronunata in Preda gi afl a fost urmath de doun ake Fotirir prin care Curtea respingea 442 de plingc drept inadmisibile pe motiv de neepuizae a cfilor de recurs inter, ca dovadé a validii efectvitaii noului mecanism de ‘esplgubire adopat in Romlnia pe calelegslativ, fn bazainformafilortransmise CM de autortile roméne in octombrie 2014 privind ide aplicare a noii_legi, Comiteral Minigtlor a reaizat o novk evaluare la Froniunea sa (DH) 1214 din 2-4 decembrie 2014 CM a constatat ca un progres ‘Somnificativ a fost ealizat in plata compeasafilorcorespunzind unui drept deja recunoscut ‘de 0 decizie judiciara sau administrative finals. In consecings, CM adopt Rezoluia ‘DH(2014)2744, prin care constaa inchideea examintri unui grup de 85 de cauze simitare {2 obiect Impoliva Rominie, datortéadoptiri de cre autriiile romaine a masurlor ca Caracter individual, dar gi datortt consltiilor CEDO (In cauza Preda st alt) si CM. privindefieaciaes, ca misura cu carcter general, anoil ci de recurs intem repezental {de Legea nr. 165/2013. Totodats, CM decide e& va continua controlul asupra execu ‘cauzl pilot Maria Atanasin si respect asupra implerentri noutui mecanism legisla fnsttujonal de despigubire din Romania taint adootri unt rezolui finale. 234 6.4.2, Causa Preda st altit contra Roméntet Curtea European « Drepturlor Omului a confinmat into hotkrire promunjat de 29 aprile 2014 caracteralefectiv al prevederile noi legislaii in materia rest proprietiilor, legislaie eare ofr posibilttea de soluionare adecvats a cererilor de {eparai, pentru majortateastuailor incidente In cauzele alate pe rolul st. ‘rapornvaoninvdlphnonioringeectonReparlpendingesenaspCeseiteOeNomber-Maris* Ail ‘iu SuteColeROMASectonCole= ‘Ver seonea 4 2 See Pade ond Olesen, low-up judge othe pit deen rendered on 29 2014 jh Europes Cou ede tt then uw proved in pnp, acesibe wd fetve ‘Ta tsb of be comple rite in soup of ces p/h co nighinonoig FReswipendngCisessnarpaeTakOrhember-MaiesAatusStatcCode-ROMASecionCod fate Meng (et December 2014)" Note dasesomo of the progress mode by the eho wogre the inlemenaon ofthe fist sages of te aw & evel ery enoirging, Ths, ii ews tu became inthe spe of compensation coespading 0 «gh aeay recog ty 4 lmintrtve ode decision” fon ane inghlionterie/eecuonRepaspeiingCaes enapCesTit “shun teCoerROMBSectCode= " Rtsculon CHMRESDHGDLOI7« Excuon ofthe jadgaens of he Eurpean Court of Homan act aod #8 oer ese nuit Romani 2 apt) doped bythe Commie of Mines ‘Decomber 014 tthe 214th eating of ho Moises Dept Tae Commitee of Mise, onde he ems of Arie 46, praroph 2 of the Conenan Prion of Human Righs and Findanesl Freedoms whch provides ht the Coomitee Sin oil Jodgnets of the Evapemn Coit of Haran Riis (hesneer Je Convention” (Gear) DECLARES that kta exercod is functions unter Ace 46, parpaph 2 of te {hes cocsand DECIDES a clr he examine" Snpltnnraoc a) UnonlosnpenecaaRependpeningCass_enaspiCaeTiteOrN ‘+ Aan SatCadeeROMESecnCoe= ny ola YO Coplolal Vil» Mecanismul de proteteacrepturior fundamental ole oma Analizind garanile oferite de noua Prevaibile, insofte de termene imperati ‘onchuzionst c& aceasta oferi in principi “ FE = diet oe tea trees ae aac ch CD04 ees Cit priveste termenele i iarea Ide eet, hia dack a onsale ot conc a fai ceponlt exe meee um mut mare de ani, CEDO a consider aces suai a esi Danae Nose compleisien cal i jriekce privet In consecing, a respins pentru neepuizarea cilor interme privind coexistenga maim hi ee ae rane ie cma Farnese eval (Parsgrfcle 124 si 130 din hotrre). Pe eale de consecil, x sion incdleare dept de pro inna rab fe meetae ae Rodan, oblgdnd statulromén fie ln restitu es : wa icina, fie la plata unei sume compensatorii, cu ‘une suri; told ufos acoraedaune more gic de ude oe zie, prin hove Preda Je judecath 65. Cauza Petra contra Romania 1.3.23 septembrie vnc} Selmi 1998 Cure In spets, reciamantul reel oun Pee cx ; Ado fay ; aca prind ext fo dp de 1 an chou pest oma aeons Ca eas Neon st Conia Ege ‘Protectiaeuropeand sinternafionalé a Drepturilor Ome Tpacama ancolusi 8 al Convenii Europene, care garantea rep 9 reapctan we piv neler rela in Inridies eps recamantt in corespondentf. S-a consata .969, in vigoare Ia ace! moment, isa prea 236, plus, regulamentul de aplicre a legit ere eunogtinis deel; seca. articolului 25 pa. 1, in conde tn care dept reciamantuii He & connate es festa Comisie European a Drepturlor mull it a anor $8 coms ai enone de ore, (leu scopl dea erage stu modifen cape de cerere, a fost in mod vit neat, Tretecins, Cura, Europeand a condamnat sal min pent, Weare convejel Europe a Drepuor Omuli gi obliga! a pla sume de 1000 font Convent veto i Te, eu ilu de dane morale, im tenmen de tre ni de a ‘promuntareahotirri wna de execuare a hoi, supush contollui Comitelui Minion, + on coca pe suri cu caracter general 5 nis peo dui de spreare 2 ni pind la momentul adoptrirezolufie final. ‘Singura masurd fa nivel individual care s-3 impos i cefectuarenpliit despigubiril fixate de Curt care sa realiza utoriiilr romdne eu marital Lacapi i m inti traducerea text be ifzare lrg in atta autrtiilor de executare a fot a 21.12.1998, in termenal interesate gi respect publicarea in Monitorul Oficial In iret de un apr expla fot transmis Cnt de informare al Cons ‘dein Bucuregi, Cur Supreme de Juste si Cui Constitutional, ‘Din eral ministului jstifei, principalele aspesteridiate de houirica uropene au fost pezeats gi dscutate cu personell pentenciarlor cu stl re na Miniscu usted ne. 2037 din 24.11.1997 raportl explca etn Orta de Steg din zone de competent inte cate, au fost Pas enh deficense leistatve gi de ordin practic tm materia corespondenet eqintilon Pace recant de subliniat cb emitereaordinului s-afeut cu un an insntea Prt Eas Ferenc, dar fou ef roblemele er cunoscut gt = dono stone orm normelor prtinents ale administail penitenciarelor Ia 19.10.1998 si 19.11.1999. a fat rin, Minsterl Justi » labora un sti eferior ld iejinaton, desinal mags, direfckgenerale pentencirsio, "noe Sena pole st Parlamentlu, cae a inchs, ine altel, considera efor rept la corespondent, asfel cum este garaniat de Convent * Hoare Pea coat Rom eetson etsp SEK Sido, 38,38. 3 Meal ial a. 637 in 27 deer 199. cen. tetas fneits_B sefinen ‘normativa intreprinsd in paralel de autoritafi, naan ae pede ea ot ee int refrma lola dome misror de exer «peep, apes h siete nace det conte ale ri Ch Eicon ost eign expt 4 isa Mini expr asa Rom. Deol ety tee i Gorrie ixafi de hotdrirea Curii si si find cont, in acelagi timp, de necesiotea cfimin deisel leslie romdnest nate, n vigor elmo a aie renal ‘similare ale Conventiei. ‘moment penis Test ac 3 pl meron ans Pane neu nl 90, SS eer CComitetului Minigtrilor, acolo unde & isrilo,aeolo unde fusese comunicat de autoritile roméne pentru evaluare anu taal prove ssa pci, so scale fnnenaloprh h iene eS nee ae tirea ea rel de rezolutie interimara, a cérui adoptare, la leant lezbaterea pe marginea cazului 2 pe 0 durat i hing de spn ade ia eco eur one's ales ee ae = tame else ar cver la ive! jon lea onda ae oe ent deka emda sat unin sa rs wh ese Sp es pa ‘ative : sare itarea a fost acceptati. prosdurlor nr Tomine eet alae ses wen ti ne pl sce soa pe cle we ws sci esr pn ned Pata Sm wae ie Rona Cea Mgr ht caminarea actului normativ a condus la conchuzi st zenjele ean cof sani gee ‘gid dette la deci incur caueisPo tn a an -aflate in asteptarea adoptarii rezolutiei finale. * cick psd de Cm or siege sce a Shs ont rereia 2 at ues ‘masurlor care retricjionearh drepturile detnufor. Legea prev sie Pe nd psi oe Se eee toe Penne ite Caren Europeand a Drepturlor Omuui sunt acoperite de administaia ee Ps lui. [n final, legea se aplic si persoanclor aflate in arest preventiv™. nt ee eee wis ene est ene te pa une a thie nicl al rp ot Conea wince feiss _ in timp practice institujionala roméneasca si de a avea confi a zor de tp Pst", Aces cond repent ip © paced desl de {Gaede Gra 62506 Seen cnn Protectia european si iternatlonali a Drepturilor Onvulut rvalesteuropene, recent edmise in Consitu! Europei 238. ‘liza, in spesal in cazl statelor cer Jace! moment. fh Rea Comitetal Minigilor a adoptat Rezoluia final CM ReesDH(2007)92 '9 cos de-a 597ra euniune din 20 ine 2007, document are conchuzionesz& ch acest organism: Se erat fucfunl in vest cuzin bazaartcohli 46 par 2 al Convent si Decide st Fnchidé examinareacauze.” 6.6, Cazul Partidulul Comunigtlor (Nepecerigt) 41 Ungureanu contra Romania a3 februare 2005 Curtea Europeané a Drepturilor Omolui a eondarnat Rominis pent inccrea arco 11 (Gepul Ie her esocire) al Convene Eworens & Brcpuuor Omuli in cazul,Patidlut Comunislr (Nepecerig) si Ungureana conta Romina’ ‘Hotirirea a devent definitiva entra supervizares executiri sae, Conveatii Europene. i Trapeth, condarnarea Roménie s-adatorat refi de aires un parti pole ip 1906 ssceid progemulul poi, in cudafepuui ck acest mu chem Ia volt su ale forme de respingere a prneipiilor democraice™ ‘La orignes eauze se afl cerereainiodush impotiva status romin de o formating pcs denumita Partido! Corunigtor (Nepeceis) (Patil comunistor care 9 08 at ror ai Partiduai Comurist Romén ~ ,PCN") si pregedintele shu, Gheorghe Ungursens arava fel Cami Europene a Dreptrioe Omi, fn emeelfstus acl 25 al Conveniei Europene™ clung invoeau rspingerea cerei or pen inegstrarea PCN ca arid poi prin husten Cur de Apel Bucur din 26 august 1996, care conmase hota FFabunallui Municipiului Bucuresti ca instant de fond, din 19 aprile 1996. enfeuarn ck plingerea amintis fost ranma Cutt Ewopene 1s 1 noiembri 1998, daa ina in vigoare a Protocol 11 fa Conventia European’ Pentru interesul judi, dar i important lgat de libertatea de asociere, ste see in apdrare de Guverul romén, dar si de insanelerominesti amintite mai ss Sena a admis, in cadcl proceduri,c& refizul inrcgistrri PCN ca partid po repre mgenth in dreptl de soos, dar aceasta ete prev de lege, Te Top leit siete neces int-o societate democratcA pentru atingere sees S06 (Cerny previzue de Conventia European’ in atcoal 11 pa. 2). Te real a invocatfaplule& obiesivele menfonate de PCN in staut sin 16 jute 2005 gi fost transmis& Comitetului Ministritor ‘in baza compete prevlzute in aticolul 46 par. 2 al Trininile democrafi, asfl eum sunt recuoseite de Conse gi de Consent aaa ch inten tanspar gi din mai multe arfcolepubliate de Gheorghe Un _—_——_——_— "Avo. 1 A0e 2 spessn ofthe ection t,t anal report top is. 6, Seen ae nae in cas Paral Comnigioe (Neproi) # Uren Romi in azure Romi! pet, 230231 emitter tmtit___29 Se ee ueamna vow de reclamanti, guvemul consider cA ar trebui se aplce fr rae ee eset tn ek ‘Convenfie', intrucdt PCN ar afecta fundamentul ‘ib Ses ————— vie af ones Dae iran alec epa fonaat acces ee ln Sate Secon marca Ge Ehneatomafmctiaseen canta tetas! alt mie ana Suni id 0 tinh. omni, Ggataghecarscomson nanan irate mars cee peat a ae ee suveranitafi, iar mijloacele de realizare a scopului: ie: ir ec Ss ae folie si tet at : a ipeemengemien* ne enn »Cat priveste ultima critica a ee ci prevederile din statut incalc& dispozitiile 1 we mordinea Se dep aes ne ot Sa te op un tga em modului in care curtile romiinesti au interpret 2 tellin sine, arath sa i pata et apa et 2 spend ecm an etn eet Sie eat cece aac eee cee ae ar ipa es sgn aera pe ey ioe nee creer cae ESS LS oan aetna area SLES ee ponies hal on nO Sry pr pop care vizeazd distrugerea acesteia ... nu se poate prevala : scoiiiguctieiedetse cota ert wee ‘ilar Cl opens ca Pal Come Ibidem, p. 234-235, sl Commie inept. 282, Ln Protectia curopeant si international « Drepturilor Omului 240 i Cpl Mean dps prone skomil, 24 “Joaliind Sans @ roganul politcal PCN, Curtea noteaz ci ele nu euprind nekea crear poten Irerniderat chemare Ia volen ln revolt sa Ie orice al ri pest eingere a prindpordemocratice, even ce ete un element seni, ce trebuie luat in considerare sau la ,dictatura prole stariatului™, Ta aes rat Carta tote cafegried in concloia sa ok ou poate admite argument Gavernull confirm chain Romfala nu pont accept cx aparifa unui partid comunist si faci obiectal unel dezbateri ‘democratice”. ie ren Teall rjionamentlu In dept cf 0 misord att de radical ex resplagion corer elamantir de inreitrare PCN ca parti poi, ut nine eee wercesta ob inceapl desfsurarea active, este dlsproportionatd cu scopul ntti Mingo in 27 mae 2008 props shin consecin{i, nu este ecesara intr-osocitate democraticd, conch net de vedere al analzei proceduri de executare, se rn conelusie, Gurtea Europeant a condamnat Romnia penru inedleareaanticolul 11 cn osm mpi ‘impun urmitoarele seurte al Conveniel Europe ¢a considerate fptul de a consas inelcarea constitu in sine 0 este cea mai rapida procedurt de executare de pi Scns schiabila sufientA pentru prejadiciul moral suferit de Gheorghe Ungurean sendannae «Romi i Cen European ns ® PERN # wel Ror de Totodati, Curtea a obligat statul romfn Ta plata a 0 suti euro, pentru cheltuieli de judecath, ~ procedura a pus in evi ‘exist plus suma datoratf cu titlu de impozit. situafia individuald e. Eee tents unui remedy inter eficae, report cu Fase priveste executarea hotiriit a capitoul masuri cu earacter individual, = a fost confrmatefectl direct al Convenfiei Ei plata nl doce ds Corea Eopeand sa fcut lre relamantul Ungurean tn emer, I Cui Europene in ordinea juried din Rominia, prin inteanedich woel oon en 51.09.2005. tonal care a secepit cee de reve fmdaenatd pe hts Gath a estabiirea drepturlor reclamanflor, fn baza prinipivul resid in integram, cexamiarea procedsior nationale in baza haddrior Gort Eerseos oe a conn principal puncal procedure tere Roma nt fname leg a nmr Ca Earpene ae ast In ee eres realzat prin intermedinl acfiuni in revizire, admis la 902.2006 de ‘Comitetlui Minisrilor R(2000)2, fenjal, find conforma Recomandarit ie ears et imesvare a PCN ca pati poli in Romina eat ‘Tribunalul Bucuresti, soluie care a devenit definitva la 28.06.2006. Tribunalul « dees a {nregistrarea primull reclanant in ealitate de partid politic sia oferit un termen de 6 prima facie” de fire ,ribunalul” de la Ste sbourg, printr-ohotirire cu autritate cu autoritate de luera Tuni'pentry ca. acesia si trdeplineasch conditile impuse de nous legisatie pent judecat recunoscutd in ordinea juridies ix et nina temant erp fiee | Pitino Sanaa Sn OAM cei ct de nous legislate mins, exprse anterior oluta Tribunalulai sa fundamentat pe rafonamentel in drept gi concezile 6.7, Cauza Dalban contra Roman hotirarii Curti Europene™, La 28 ie Te captoul misur eu caracter general, autoritile romdne au asigua, in primi) ncscareg septembrie 1999 Romi rand, publicarea textului hotrri: Curt Europene in Monitor Oficial la 24 noiembri articolului 10 al Convenyii ans Botte Ii are ocginea tn pingerea formula la 20 api principal yet de nts al Comisili Minor In acai sete a pros Daten, de poise jr cite Comisi European 2 Dreuror Oar nna de exertze a docs din fall et problema sesizatd de Curtes Europeans rezult covet conduur sd he sia in Romi ena ccm rans Pathe ‘tte din exigentole legit roméinesti (inclusiv noun leislaje) im sine, eft mal ales pes a uno anicole de ineres publi, se pono! opetanian dk ee interpretaren dati de instanfleroménestdispoifilorlegae. bein fj insane in spin afar sale. Reclamantal mal sernalaseyncatoncs ‘De aceen, autoriile romane au avut in vedere, in cazul exccutiri, mu doer publi Imtcolul 6 ar. 1, datoritl carcterululinechitebil al ‘mai semnalase gi incdlearea foe at pc ci gio larg dire gi debater sain medial a tcnisi ptogeri de he Comb, Caren aft sess ma i coc tee rominese interesat. ; ‘ 102? apie 1998 si uteri, Ia $ mai 1998, de cite vd ‘mai inti de estre Comisie ‘De altfel, textul tradus a fost transmis in primul rind in atentia Consilfului Superior! ute 1998, luva reclamantului, decedat ta 13 Magisrour, Cari de Apd Bucuresti si Tribunalului Municipal Bucuresti, actin sa, Cutea European deci oan . competent si decida asupra inregstrari patidelor politic onvenjei Euopene, e8 nu mai este cazl 38 exammnese 0 orn arco 10 a Sed rr de p67 ten p26 Amat ‘hele Ronin Canc dep. 27. dem A. ‘ormoral Cons Europ lai cept argumentajia cial sa decis dupa mai putin ia_a fost condemns in cua ; Daan” pena Europee, care garni Hitertica de egret ropa 1 Depo Om (Se et Merl Maco Ese Bae a2 Protecfia curopeand si internationald Drepturilor Omului ‘articolului 6 par 1 gi eb statal roman este obligat st pliteasd, in temen de tei luni, ‘chivalentul in let «20.000 fran francezi cu tu de daune morale vaduvel reclamantuli ‘Ca gin alte cazur, si aceastl spe a ridicat doud eategori de masuri afi adoptate de storitile naionale pentru e asigura executarea hotirii,respectiv misuri eu earacter individual si cele cu caracter general. ‘Guvernul informat Comittul Ministrilor cu privire Ia urmitoarele mAsuri eu caracter Individual: plata la 15 decembrie 1999, in termenul prevazut, a despSgubii fixate de Cute, cite sofa reclamantulu decedat nie timp; ~ declangarea de ete Procurorul general a nei ci extra de ata si achitarea reclamantului in martie 1999 de edtre Curtea Supremd de Jusiie pentru unele din capetcle ‘pentru care fusese anterior condamnat; += deschiderea pos dreptul inter, urmare unor modifiar de ordin legisativ, a redeschideri procedurii penal naionale, pe baza unei decizii a Curtis Europene, in vederea ‘bjineritanulisi condamndrii pronunjate contrar dispozfllor aricolului 10 al Conventci Eur In ceea ce privete misurile cw caracter general, acestes au fost solicitate de Comitetul Minigtilor in lumina problemelor ridicate de Curtea Europeant in ‘tionamentul fu in dept” i care vizau In esenf dispozifile articolului 206 Cod Penal Drivind calomnia si posibiltaiea producerit unor cauze similare in practica instanelor Tominest de condarmnare a uncejurmalisti,culimitarea dreptul Ia fiber exprimare, ‘Pind la inceputul anului 2005 guveraul romén a comunicat Comitetului Ming umitoarele elemente de reflec i misuriefective adopate la acest capitol: ™ publicarea in Monitorul Ofcial din 20 iunie 2000 a traducerit in limba roman ‘hotrarii Cui Europene, insoft de organizarea mai multorconferine,cursuri de pregtie §51 seminar pent judecdtori.procuroriavind ca tematica garantarea liberi de expresie ‘nlumina arteoluli 10 af Conventiei Europene; v"introducerea unui curs de jurisprudenss 8 Curji Europene Incepind cu 2000 le Institutul Naional al Magistaturi, pentru pregitirer corespunzitoae # judeeitorior procurorilor; lansarea de eftre auorti a unui proces de reflectic intend care sf genereze misur practic si legislative care 38 asigure ojurisprudengt a instanelorrominest pe linia celei fn Strasbourg. Modifiedri de ordin lepislativ ale Codului Penal, egate de aspectle semnalate de Curtea European In spefz .Dalban” au apirut ca necesare, penta gar Tiberi de exprimare, cu posbilitate pentra acuzat, de exemplu, si invoce buna credia {in pararea sa. ‘Un prim pas a fost ficu in 2002 prin adoptarea Ordonanjei Guverului ne. $8, care redus pedeapsa peatru infactinea de ealoranie; “La 28 lunie 2004 fost adoplat un nou Cod Penal (nite inclus preveder ptrvit etrorjumaigti pot publica anicole confndnd informs ‘public in concordanté cu prncipiile consacrate de jurisprudenta Curii Europene. As Insulla a fost dezincriminat, iar calomnia mu a fost sanejonata cu inchiscares, deep pirare find lirgit, pin inrodacerea invocdi elerentului de bund credints. ‘Unmare scestor informati transmise Comiteului Minigtrilor, guvernul romin ‘conchizionat la inceputul anslui 2005 c& ,noile prevederi ale Codului Penal pracica tot mai extinsé a curjilor de jusiie njionale de a se ane tn a aplica sarc LL Coptoll Vi Mecanisrul de protcteadrepturilor fundamental ale om. 243, Pine eticlor care iy exeseazd lbertatea de exrese cu bund eredinitnscopal de Enrpene vor fener toes open orf ete vitor” Deak, gavel comuniaue Contac See ni czar de coma eens ‘exemple de jurisprudentnajionall in dm. Tan aoe clement a ot _ 2 et pie n tx une zi ner Comistl Maisior i &freare 2005s ner delete na Pease fin seit cel mane pom Deal mie Maer Ss a famine sinner pen dele sth dre a jake ae ls el ne nama or fers a iformeze Comitetul Ministrilor in legitura cu progresele met sent a rey ‘Si fie reluate la sfirsitul anului 2005, SPE asses ek ar nr fp in prin jute a am 205 gwemal omin a mode arin oon de gens Col Pent rea Vira not modi (ze ere ec menjonte ma Se ene ea inia a hotirarii Curtit Eun ita Sie ot lor oc mom ccm ae, pease ——— IgP eee ante evtinneronmanneon ar Stine eon ce, asa eta 90 laa nesta consolaren el eee Je eventual exe Jurnaitc care al nt en Protectia europeans si international Drepturilor Omulul superiare = miso ena, De ait prelongea period! de supervare = musor Theta aie ‘legislative sau de ordin practic adoptate de eae areca osnund slor legate de executare, se explici prin dorinta ms ren SeeRt nr des ven cercodnes wor evolves pe Une i ir expresie fo ile consistent st info spose ah nal in cauza ,Dalban™, rezolufie here ‘in eadrul celei de-n 1115, { 244 cerry bre cara rac ne Sc et oie reuniune DH, sub codul Res DH (2011) 73: 38 cx seman mui cise nie “ ee fost soe eae ome -actelor de torturi si rele tratamente!. ned roe tat sas cate moe ath acne ora Sern area a er nis "Ales da 7 i AL Pe {Ate Powel Rayner dnt nae BN al ee Sowing’ dn? ie 1988, Pati ga,.p can *CatatMoionan ‘ Moldovan ahi ona Romina (Cal den) 90 olen 2008, ‘si mecanisme de reglere races judiciard. gi adminisrativd absolut necesare pentru repturilr si ibertlr fundamentale ale om "Astfel de deciait adoptate de Curtea European’ impotiva Romlnie, prima facie de ‘natura sancionatorie, onalizath ulterioard a Este de astepiat insh ca dupa aceasth perioada necesard ‘administra, justia si cele de ordin legslativ, potrvit prinepiulu subsiiaiti, spre {nteo, misurd tot mai. consistent povare gestiondnit si replrii in plan intern rerutumiilor jusifabililr sau a dfiienelor, chiar de sistem, pan la urmi explicable in Drive societate democratica. Pentru ed, In defini, Curtea Europeand a Drepturtor Gulu’ si mecantsmul execuional gestionar de Comietul Minigrlor trebule i fie excepfia, simu regula. ne Anexa | 255 a DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI' PREAMBUL Comiderdnd e recumongterea demi tumane gi drepturlor lor gale gi inalien ropa gi ci in tame, (Considerdnd cd ignorarea i disprejuiren drepturitor omului au condus ta acte e barbarie care revolt constinja omeniri gf luitea une! lumi tn care nla lumane vor tenefcie de libertatea cuvintlui a convingerlo, liberate de teroar de mizerie «fost proclamatt drop cea mai inal aspiraie x mul, ‘Considerdnd e8 este esenial ea dreprile mula i ie prtejte de un sistem rept petra ea omul si nu fe constns, ca mijloc supemy, la revels impotice ‘iraict ya asprii, Considerénd c& este esenjal si fe incurajts de2voltarca relaiorprietenesti inte naan, Considerdnd ci in Cans popostele Najiuilor Unite ou proclamat din nou zedinja lor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitaen 4! in veonee pervoane! ua, in eglitates in dreptur a barbailor yi femeilor gi e& Sau hotdet od favorizeze progresul social gist instaureze condi mai bune de visit iy ealal ao ibera mai mari, Considerdnd 8 satele membre s-au angajat sk promoveze, in coopera cu Oreanzatia Nainilor Unie, rexpectl universal efectv al deptrlor onal gi al liberia Raxdamentae, Constderdnd c8 0 concepliccomund despre aceste drepturi si ibe este de ‘ea mai mare importa pentru Fealizares deplinh sassstui angjament, “Adunorea General, Proclaa prezenta Declaraje Universal & Drepturlor Omului ca ideal comun fre care tebui st tnd popoarele gi tate naiuile pentru ca toate perouncle {ale organele societifit, avind in vedere permanent aceastt Decieic, at striduase, prin invitur gi educa, i dezvote respect pentru aceste repaet ‘ibera sst asigure, prin misuri progreive de ordin nalional Wi intemnaponsh, ecunoayteea gi aplicaren lor universala i efectivé ait in cad Satelor mooted ‘seq lg terior aflate sub jursditia lor. ARTICOLUL 1 ‘Toste finfele umane se nase libere si egal in demnitate gi i drpturi. Ele sunt inzesrate curajiune si eonginj gi rebuie sh se comport uncle Taf de eeeloe oe spiral tert ARTICOLUL2 1. Fiecie e poate provala de toate droptuile gi de toats liberi proclamate 'n prozenta Declarajie, fet nici o deosbit, in special de rach de culone de ase de | fiber eramats de Aaron genera 9 ONC prin Retbe 217 hn 10 decembre Jtominig surat Declare 14 decenbrie 1985 cand prin R988 0 a Adi gonrale a ONUL ‘fot cs nar lor mom 256, Protects european sl international » Drepturilor Omulul eer socield, de avere, de naylere $44 secu dine a ti, Re errr ree rit ret a ee hone ARTICOLUL3 (Grice fing uman are deepal vo, a Tibertate il securitaten 6, ARTICOLUL4 [Nimeni au va fit in clave, nici in robe; selavia i taficul cu seavi sunt intertite sul toate formele lo. ARTICOLUL 5 |Nimeni nave fi sopus Ie tort nc la pedepse suv tratamente era, inumane sau degradants ARTICOLUL 6 Ficcare ave deeptul i ise rcunessos personalitate sa juriie§, oriunde sar af, cement silo i in ein tne 1 Mire ats ha semen ae SAR Sa Beans leat on suena ssncouns cc ptr we eet toe sy Oe te oon Seas ne css Ga ae et i amcouA em ep ey oe mi sen Tit nes ee a frepirilor st obligailor sale, fie asupratemeinicieiorctreiscurs Indrepattimpotiva i | Areca 257 ARTICOLUL 11 1. Orice persoant acuzalé de un delict este prezomatd nevinovath pind cénd novia save fi dovedi in mod legal in cuaul unti proces public in cadval etre t ‘au asigurat toate garanile necesare apt sale, 2. Nimeni nu va i condamnat pent actiun sau om care au fost comise, nts consi i cre, in momenta in tm act delictuos potrivitdreptlui national sau aplica ici o pedeapsd mal aspra decitaccea care fost comis etl dslictos, ARTICOLUL 12 ARTICOLUL 13 1, Orice persoank are dreptul st circle liber gi ati imerioral unui stat, 2, Orice persoand are gh regedinja tn repli plrSseescl orice fr, inchusv fara sa gi de & reveni in ara sa, ARTICOLUL 14 4. In cazul persecujci, orice persoand are drepul st eae azil gt beneficiere | de wil in ae fi 2. Acest dept mu poate fi invocat in eazul unor sem emule mame oe me 44 cispund de timpul gi de Inlesnitle necesare pregétri aparail sale; nn 8 nu pune de mijencelenecsar peu =p SEfeatzion in nod gate un sven neh, sunk isabel oar | Anesad 291 ¢ 33 intrebe sau 58 solcite audierea martorior acuzirit gi sf objina Staves, | audiereamartorior apérari In aceleasi conctt et 31 ‘mertoriacuzari ©. 3 fi cel nd grat un nape, ach nu nelege sa ny Vorbeste limba folositi la audiere, me Articolul 7 ~ Nici o pedeapsa fara lege roma tu poate f condamnat pentru o gctune sau o omiiune care, in momentul in care a fost sdvargits, nu constituls Sere nafnal sau inernajenal, Oe asemenea, nu oo paste enae ee crest mal Sever decat aceea care era aplcabilé'In mormcta ‘Savargitinractiuni: 2 Prezentul arco! nu va aduce atngere julecdi $1 pedepsiti une! Pera erinevate de o actiune sau de o omisiune care, in moment} Saar sale, era considerat inttactune pottvtpriniplor gerovo ‘rept recunoscute de natjunile civilizate, Articolul 8 ~ Dreptul la respectarea Viti private si de fami 1. Orive persoand are dreptul ta respectarea vi ‘@ domiciiului sau sia corespondenta sale 2 este admis amestecul unel auto pubice in exerctarea acest rept decat in masura in care ie sale private si de familie, atonal, siguranfa pubes, bundstares 2 {Rt _apararea ‘ordini’ si preveniti fapolor penale, Freee sansa sau a more ri protaarea drepturiors Ieatloe Articolul 9~ Libertatea de ganire, de constlintl sl de rlighe rao emscand are creptl la libetatea de gAncire, de constinté si de cereeyentest dept include lbertatea de asi schimba Telida sce

    S-ar putea să vă placă și