LUCRAREA NR.

Dispozitivul de ridicat prezentat în figură trebuie să învingă o forţă F2 = 15000 N. Fiind cunoscute
ariile pistoanelor A1 = 40 cm2, A2 = 1200 cm2 şi cursa celui de-al doilea piston x2 = 20 cm, calculaţi:

1. Forţa F1 [N] necesară la primul piston, pentru ca sistemul sa fie în echilibru.

2. Dacă pistonul 2 este deplasat pe distanţa x2, care este valoarea cursei primului piston x1 [cm]?
3. Calculaţi valoarea presiunii lichidului din interiorul cilindrilor, p [bar].

Circuit hidraulic de inversare

Circuitele hidraulice de inversare asigură pornirea, oprirea şi inversarea sensului de deplasare a

unuia sau mai multor motoare hidraulice simultan.

A B
1 - Rezervor
2 - Pompă hidraulică

7 P T 3 - Motor electric de acţionare

4 - Robinet pentru depresurizare
5 - Ventil limitator de presiune
6 - Manometru
5
6 7 - Distribuitor 4/3
34,5 bar (max.)
8 - Motor hidraulic liniar
(Cilindru hidraulic)

ME 9 - Filtru de retur
4
3 2 9

Circuit hidraulic de inversare

1
Sarcini de lucru:
a) Identificaţi aparatele din sistem, utilizând simbolurile prezentate în schemă;
b) Puneţi în funcţiune instalaţia, măsuraţi şi notaţi presiunea:
- în timpul mişcării pistonului cilindrului hidraulic;
- la capătul cursei pistonului cilindrului hidraulic;
c) Fiind cunoscut diametrul pistonului, dp = 32 mm, calculaţi forţa F [N] generată de acesta
pentru ambele situaţii descrise anterior (în timpul mişcării şi la capătul cursei);
d) Ştiind presiunea maximă din sistem, p = 34,5 bar, determinaţi diametrul minim necesar
pentru pistonul cilindrului dp [mm], astfel încât să poată ridica o masă m = 2000 kg.

2
 LUCRAREA NR. 2

Relaţii uzuale pentru calculul parametrilor funcţionali ai pompelor şi motoarelor hidraulice

Legea lui Pascal: Ecuaţia de continuitate:

F p - presiune Q - debit
p F- forţă Q V A V- viteză
A
A - arie A - arie
Debitul furnizat de pompe / necesar motoarelor rotative:
Q - debit
Q  Vu  n Vu - volum unitar
n - turaţie

Momentul necesar pentru antrenarea pompelor / dezvoltat de motor:

M - moment
Vu  p
M Vu - volum unitar
2  p - presiune

Puterea necesară pentru antrenarea pompelor / dezvoltată de motor:

N - putere [W]
N Q p Q - debit
p - presiune

Exerciţiu
Cilindrul hidraulic prezentat în figură este alimentat prin racordurile A şi B (alternativ), în
camerele 1, respectiv 2, cu debitul Q = 8 l/min la o presiune p = 20 bar. Fiind cunoscute diametrul
pistonului dp = 32 mm şi diametrul tijei dt = 20 mm, calculaţi:

1. Viteza Va [cm/s] şi forţa Fa [daN] de avans a tijei (pistonului).

2. Viteza Vr [cm/s] şi forţa Fr [daN] de retragere a tijei (pistonului).

Aplicaţia nr. 1 - Măsurarea debitului pompelor

Obiectiv: Aplicaţia propune măsurarea debitului pompei cu roţi dinţate 7, QR [l/min], plasată pe
standul experimental, cu ajutorul debitmetrului 16.
Componenţa standului experimental:
1 - rezervor 7 - pompă cu volum unitar fix
4 - robinet pentru depresurizare 8 - motor electric pentru acţionarea pompei
5 - ventil limitator de presiune 16 - debitmetru
6 - manometru 28 - filtru de retur

Calculaţi debitul teoretic al pompei QT [l/min] şi randamentul volumic al acesteia V [%], dacă se
cunosc volumul unitar al pompei Vu = 7,84 cm3/rot şi turaţia motorului electric n = 1450 rot/min.

3
 16

5
6
34,5 bar/500 psi

ME
4
8 7 28

Aplicaţia nr. 2 - Calculul puterii şi cuplului necesare pompei hidraulice

A B
1 - Rezervor
2 - Pompă hidraulică

7 P T 3 - Motor electric de acţionare

4 - Robinet pentru depresurizare
5 - Ventil limitator de presiune
6 - Manometru
5
6 7 - Distribuitor 4/3
34,5 bar (max.)
8 - Motor hidraulic liniar
(Cilindru hidraulic)

ME 9 - Filtru de retur
4
3 2 9

Circuit hidraulic de inversare

Sarcini de lucru:
a) Identificaţi aparatele din sistem, utilizând simbolurile prezentate în schemă,
realizaţi conexiunile dintre aparate şi puneţi în funcţiune sistemul hidraulic;
b) Cu ajutorul manometrului 6, măsuraţi presiunile obţinute la cursa de avans pavans,
respectiv de retragere pretragere a tijei (pistonului) cilindrului hidraulic;
c) Calculaţi puterea necesară N [W], respectiv momentul necesar M [daN·cm] pentru
antrenarea pompei în ambele cazuri (avans / retragere tijă cilindru hidraulic).
4
 LUCRAREA NR. 3

1. Circuite hidraulice regenerative

În vederea realizării unor ieşiri rapide ale pistoanelor motoarelor cu tijă unilaterală (diferenţială) şi
pentru a face economie de debit (de putere) se folosesc circuitele regenerative (diferenţiale). Acestea
presupun ca în timpul ieşirii pistonului, una din camerele motorului să funcţioneze ca şi o pompă,
trimiţând ulei în circuitul de alimentare al camerei opuse, figura1.

22

A B
x

12 P T

5
6
34,5 bar/500 psi

ME
4
8 7 28

Figura 1. Circuit hidraulic regenerativ

Sarcini de lucru:
a) Identificaţi aparatele din sistem.
b) Descrieţi funcţionarea sistemului.
c) Pornind de la ecuaţia de continuitate, determinaţi o relaţie de calcul pentru viteza
pistonului cilindrului hidraulic la cursa de extindere.
d) Care este efectul asupra forţei pistonului în timpul funcţionării regenerative?
e) Redesenaţi simbolul distribuitorului 12 pentru varianta funcţională prezentată.
f) În timpul funcţionării, întregul debit al pompei merge spre motor? Cum vă puteţi
da seama?
5
 2. Sincronizarea mişcării motoarelor hidraulice liniare

Aplicaţia propune realizarea unui circuit hidraulic în care tijele pistoanelor motoarelor hidraulice
liniare 22 şi 24 să se mişte sincron, adică să atingă în acelaşi timp punctul final la extindere şi la retragere
(la capetele de cursă). Sincronizarea mişcării motoarelor este utilizată atunci când cilindrii hidraulici
trebuie să ajungă în aceeaşi poziţie în acelaşi timp, figura 2.

25
22

A B

14 P T

5
6
34,5 bar/500 psi

ME
4
8 7 28

Figura 2. Circuit pentru sincronizarea mişcării cilindrilor hidraulici

Sarcini de lucru:
a) Menţionaţi câteva dezavantaje ale acestui circuit, privitoare la forţele dezvoltate de
motoare, pornire, respectiv reglaje?
b) Mişcarea motoarelor este sincronizată în cazul modificărilor de sarcini/presiuni?

3. Decelerarea mişcării motoarelor hidraulice liniare

Aplicaţia propune realizarea unui circuit hidraulic în care mişcarea tijei motorului hidraulic liniar
este decelerată pe o porţiune a cursei sale. Acest tip de circuit reprezintă o metodă de reglare a vitezei
cilindrilor hidraulici, în situaţia în care sarcina de lucru efectivă are loc spre capătul cursei, iar în rest,
aceştia trebuie să funcţioneze cu viteză ridicată, figura 3.
6
 19 22

24
A B

14 P T

5
6
34,5 bar/500 psi

ME
4
8 7 28

Figura 3. Circuit pentru decelerarea mişcării cilindrilor hidraulici

Sarcini de lucru:
a) Identificaţi aparatele hidraulice prezentate în circuit?
b) Care este scopul droselului? Reglaţi câteva debite distincte urmărind efectul asupra vitezei
de deplasare a motorului.

7
 LUCRAREA NR. 4

1. Funcţionarea succesivă a motoarelor hidraulice

Circuitele hidraulice din categoria prezentată în figura 1 se bazează pe utilizarea ventilelor de

cuplare (de succesiune) şi pot asigura mişcarea succesivă, după o ordine prestabilită a motoarelor
hidraulice liniare şi rotative.

22

15

25

A B 24

14 P T

5
6
34,5 bar/500 psi

ME
4
8 7 28

Figura 1. Circuit hidraulic pentru asigurarea funcţionării succesive

a două motoare hidraulice liniare

Sarcini de lucru:
a) Identificaţi aparatele din sistem.
b) Descrieţi funcţionarea sistemului.
c) Care este ordinea de mişcare a pistoanelor cilindrilor?
d) Care este rolul aparatului nr. 24?
e) Redesenaţi circuitul astfel încât să inversaţi ordinea de mişcare a pistoanelor
cilindrilor.
f) Redesenaţi circuitul astfel încât să acţionaţi succesiv un motor hidraulic liniar şi
motorul hidraulic rotativ.
g) Realizaţi la standul experimental cele trei circuite hidraulice şi urmăriţi funcţionarea.
8
 2. Reglarea ventilului de reducţie
Circuitul din figura 2 prezintă soluţia corectă pentru reglarea ventilelor de presiune (a ventilului de
reducţie în cazul prezentat). Realizaţi montajul şi observaţi pe cadranele manometrelor 17 şi 18
presiunile de la intrarea, respectiv ieşirea din aparat, în timp ce efectuaţi reglajul.
17 18

26

X
A B

14 P T

5
6
34,5 bar

ME
4
8 7 28

Figura 2. Reglarea presiunii ventilului de reducţie

3. Circuit hidraulic cu ventil de reducţie

În circuitul hidraulic din figura 3 este prezentată o soluţie constructivă dedicată funcţiilor de
strângere/fixare în care se pot utiliza cilindrii hidraulici. Deoarece presiunea necesară pentru aceste
operaţii este de obicei una mai mică decât cea reglată la ventilul limitator de presiune este obligatorie
includerea în circuit a unui ventil de reducţie.
22

18

26
24

A B

14 P T

5
6
34,5 bar

ME
4
8 7 28

Figura 3. Circuit de strângere cu ventil de reducţie

a) Identificaţi aparatele din sistem.
b) Observaţi modificările apărute în funcţionarea motorului hidraulic liniar, în
concordanţă cu reglajul realizat la ventilul de reducţie.
c) Care este rolul aparatului nr. 24?

9
 LUCRAREA NR. 5

Reglarea vitezei (turaţiei) motoarelor hidraulice

Reglarea vitezei de deplasare a motoarelor liniare sau a frecvenţei de rotaţie (turaţiei) motoarelor
rotative se poate realiza prin dozarea debitului de alimentare a acestora cu ajutorul ventilelor pentru
reglarea debitului, drosele sau ventile regulatoare de debit.

22

23

A B

12 P T

5
6
34,5 bar/500 psi

ME
4
8 7 28

Figura 1. Circuit hidraulic pentru reglarea vitezei motoarelor hidraulice liniare

Sarcini de lucru:
a) Identificaţi aparatele din sistem.
b) Care este traseul pe care se realizează reglarea debitului?
c) Modificaţi circuitul astfel încât reglajul debitului să se realizeze pe traseul pompă - motor.
d) Schiţaţi un circuit hidraulic în care regaljul debitului să se realizeze cu un singur drosel pentru
ambele sensuri de deplasare ale cilindrului hidraulic.

10
Realizaţi montajul din figura 2 pe standul experimental.

26 Se cunosc:
16 20 13 - pentru pompă
Vup = 7 cm3/rot
X np = 1500 rot/min
A B
- pentru motor

12 P T Vum = 10 cm3/rot

Relaţii de calcul:
5 Q  n  Vu
6
34,5 bar/500 psi
Vu  p
M
2 
ME
N Q p
4
8 7 28

Figura 2. Circuit hidraulic pentru reglarea turaţiei motoarelor hidraulice rotative

Sarcini de lucru:
a) Identificaţi şi numiţi aparatele din circuit. Menţionaţi utilitatea lor în instalaţie.
b) Reglaţi două debite diferite cu ajutorul droselului.
c) Notaţi în tabel valorile indicate de aparatele de măsură (debitul pompei, presiunea la ieşirea din
pompă, debitul care parcurge motorul, presiunea la intrarea în motor), pentru fiecare reglaj de
debit şi calculaţi mărimile indicate în tabel.

Presiune Presiune Putere Turaţie

Nr. Debit pompă Debit motor
ieşire pompă intrare motor pompă motor
crt. Qp [l/min] Qm [l/min]
pp [bar] pm [bar] Np [W] nm [rot/min]
1
2

11