GENEZA POLUANŢILOR LA

MOTOARELE CU ARDERE
INTERNĂ

Curs 5
Analiza condiţiilor şi a factorilor de
influenţă în emisia compuşilor: NOx

10/29/2019 1
 Analiza compuşilor pe bază de oxigen şi azot

NO
NO2

N2O
N2O3

N2O4 N2O5

10/29/2019 2
 Compuşi generaţi din combinaţii ale oxigenului şi
azotul
Proprietăţi şi caracteristici:
densitate: 1.3 × 103 kg m−3 (în fază lichidă)
1.34 g dm−3 (sub formă de vapori)
masa molară: 30.0061 g/mol
punct de îngheţ:−163.6°C (109.6 K) (-262.48°F)
punct de fierbere: −151.7°C (121.4 K) (-241.06°F)
caracteristici:
substanţă chimiluminiscentă, limitează transferul de căldură pe care o
transformă în lumină;
Este responsabil pentru creşterea nivelului de ozon troposferic!
Indice de risc: R23: toxic prin inhalare
R24: toxic în contact cu pielea
R25: toxic la ingurgitare
R34: cauzează arsuri
R44: risc de autoexplozie la temperaturi ridicate
10/29/2019 3
 Compuşi generaţi din combinaţii ale oxigenului şi
azotul
Proprietăţi şi caracteristici:
densitate: 1443 kg/m³ (în fază lichidă)
3.4 kg/m³(sub formă de gazoasă la 294,25 K)

masa molară: 46.0055 g/mol

punct de îngheţ:-11.2°C (261.95 K)

punct de fierbere (vaporizare): 21.1°C (293.25 K)

caracteristici: substanţă de culoare maronie, care îşi schimbă intensitatea

culorii funcţie de temperatură;
Este principalul cauzator al ploilor acide

Indice de risc: R26: foarte toxic prin inhalare

R34: cauzează arsuri

10/29/2019 4
 Reacţiile de formare a ploilor acide
1. Reacţia cu vapori de apă atmosferici:
2NO2 + H2O → HNO2 + HNO3

2. Descompunerea acidului nitros :

3HNO2 → HNO3 + 2NO + H2O

3. Reacţia oxidului de azot în oxigenul atmosferic şi în prezenţa vaporilor de

apă:
4NO + 3O2 + 2H2O → 4HNO3 (acid nitric → ploaie acidă).
Concentraţia NO în aer Timp de reacţie
Instabilitatea NO în (ppm) necesar: pentru a oxida la NO2
atmosferă constituie factor (min)
favorizant în obţinerea NO2 20,000 0.175
şi implicit constituie factor 10,000 0.35
favorizant declanşării 1,000 3.5
reacţiilor de formare a 100 35
10 350
ploilor acide:
1 3500

10/29/2019 5
 Referinţa: Raport UE 2016.
10/29/2019 6
 Compuşi generaţi din combinaţii ale oxigenului şi
azotul
Proprietăţi şi caracteristici:
densitate: 1222.8 kg m−3 (în fază lichidă)
1.8 kg m−3 (sub formă gazoasă)
masa molară: 44.0128 g/mol
punct de îngheţ: -90.86 °C, 182 K, -132 °F
punct de fierbere: -88.48 °C, 185 K, -127 °F

caracteristici:
- substanţă chimică cu efect hilar, durata de activare: 5 minute;
- este o substanţă cu rol în generarea efectului de seră

Indice de risc: R8: uşor inflamabil Oxid

azotos
Este utilizat ca şi element de îmbunătăţire a
arderii la m.a.i şi la motoare cu reacţie!

10/29/2019 7
 Motivaţie:
-Densitate ridicată;
-Toxicitate redusă (controlabilă)
-Poate fi păstrat la temperatura ambientală;
-Stabilitate chimică la temperaturi medii şi joase, ridicată;
-Acumularea în recipiente de transport nu necesită presiuni mari.

Efect: injectat în galeria de admisie asigură un plus de oxigen în procesul de ardere

La temperaturi de peste 570 0C, se descompune eliberând oxigen atomic în masa

de aer din camera de ardere:

N 2O → N 2 + O
Dacă aerul atmosferic conţine 21% oxigen, prin injecţia de N2O se asigură
o îmbogăţire a aerului la admisie cu până la 33 % oxigen

Efecte adverse:
Azotul eliberat reacţionează cu metalele şi produce o oxidare rapidă, fapt ce scade
durabilitatea motoarelor cu până la 50%

10/29/2019 8
 Este interzisă echiparea
motoarelor cu sisteme de
injecţie N2O, atât a celor
destinate circulaţiei pe
drumurile publice cât şi
celor pentru competiţii
sportive!

10/29/2019 9
 Reacţii tipice în geneza NOx
1. Mecanismele producerii compuşilor ce au la bază radicalul NO au fost dezvoltate de:
Zeldovich (n.1914 – d.1987) (Thermal NO Mechanism or Zeldovich Mechanism - 1936)

N2 + O ↔ NO + N: reacţie endotermă se dezvoltă la temperaturi de (>2000°C)

N + O2 ↔ NO + O: reacţie cu grad ridicat de instabilitate
N + OH ↔ NO + H: la m.a.i. are loc pentru λ > 1,2

2. Reacţia în prezenţa oxigenului din în aerul atmosferic (cu conţinut de N):

combustibil + aer atm. → caldura + H 2O + CO2 + N

10/29/2019 10
 Factori de influenţă în emisia de NOx
A. Influenţa calităţii amestecului
Lipsa oxigenului face ca reacţiile Aportul de NOx este
de oxidare să fie reduse maxim pentru λ cuprins în
limitele 1,02 – 1,05) când
condiţiile de temperatură
5000 şi volum de oxigen
NOx [ppm]

favorizează arderea

4000 Predomină tipul III de

reacţie (de stingere)
3000

2000

1000

0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 λ

10/29/2019 11
 Variaţia NOx şi HC:

Predomină efectului de chimioluminiscenţă ce duce la stingerea reacţiei şi parţial

prin creşterea cantităţii de oxigen ce duce la reducerea concentraţiei de
hidrocarburi care constituie factor neutralizator al radicalului NO
NOx [g/h]

Temperatură normală
λ 1,2
Temperatură înaltă

λ 1,2

HC [g/h]
10/29/2019 12
 Influenţa avansului la aprindere:
NOx
[g/kWh]
Utilizarea ca factor de reglare
a avansului la aprindere face
ca prin micşorarea unghiului
de avans, procesul de ardere
să fie deplasat în destindere,
scade nivelul presiunii
gazelor şi implicit creşte
temperatura gazelor de
evacuare, fapt ce reprezintă
factori favorizanţi în
reducerea concentraţiei de
NOx

10/29/2019 13
Influenţa turaţiei

6 Teste MAS

NOx [g/kWh]
4

2000 3000 4000

[Turaţia rot/min]

10/29/2019 14
Influenţa geometriei camerei de ardere

6000

Concentraţia NOx [ppm]

5000

4000

3000

2000

1000

100 150 200 250

Raportul Aca/Vca
Cauze:
1. Volumul gazelor de ardere este proporţional cu vol. camerei de ardere;
2. Creşterea suprafeţei camerei de ardere favorizează fenomenul de stingere a flăcării
10/29/2019 15
 Influenţa raportului de comprimare

Emisii NOx

10/29/2019 16
 Influenţa solicitărilor termice ale motorului

1000

NOx [ppm]
900

800

700

600

500

400

40 50 60 70 80 90 100
Temperatura agent răcire [0C ]

10/29/2019 17
 Sisteme şi tehnici de măsurare a concentraţiei
de NOx

Există o varietate de senzori şi implicit tehnici de măsurare care sunt

dezvoltate în următoarele direcţii:
• Sisteme cu potenţiometre ce valorifică diferenţele de potenţial;
• Sisteme cu semiconductori ce valorifică efectul rezistiv
• Sisteme voltmetrice ce sunt bazate pe creşterea tensiunii funcţie de
creşterea curentului în circuit
• Sisteme ampermetric difuze bazate pe modificările de curent la
menţinerea constantă a tensiuni
• Măsurare în infraroşu;
• Chemiluminiscenţă;
• Undă acustică;
• Gas crematograf.

10/29/2019 18
 Ce este NOx?

Uzual, pentru a găsi valoarea de NOx se prelevează o proba de gaze evacuate

și se măsoară nivelul de NO.
Este necesar să se înmulțească această valoare cu 1.1 pentru a ține cont de
NO2 suplimentar.
Această metodă de măsurare este acceptabilă în funcție de procesul de
raportare, dar ea nu este cel mai exact mod de a măsura cantitatea de NOx
deoarece raportul de NO la NO2 poate varia.
Din aceste considerente s-a introdus tehnica de măsurare a valorii reale de NOx:

Metoda presupune măsurători paralele de NO şi NO2, după care valorile obţinute

se însumează.

Datorită solubilităţii NO2, este mai dificil de efectuat măsurători directe.

Se impune condiţia ca peste 50% din NO2 să fie în fază gazoasă la momentul
prelevării probei

10/29/2019 19
 Calculul emisiilor de NOx
În calculul emisiilor de NOx se utilizează relaţia specifică Factorului de emisie:

 20,9 
FE NOx = C d ⋅ F 
 20,9 − %O 2 
Unde: Cd este concentratia de poluant măsurată
F fiind factor de emisie

10/29/2019 20
 Contribuţia EGR la reducerea emisiilor de NOx
O modalitate adoptată pe scară largă de reducere a emisiilor de NOx este de
recirculare a gazelor de evacuare ( EGR ) .
Acest lucru implica recircularea unei proporții controlabile de gaze de evacuare
în aerul de admisie la motor.
O supapă comandată prin actuator, este utilizată de obicei pentru a controla
fluxul de gaze recirculate, aceasta având şi poziţie complet închisă.
Mecanismul de reducere NOx prin EGR
În cazul aerului bogat în oxigen, substituirea unei părţi a acestuia cu gaze arse,
reduce proporţia de oxigen ce intră în cilindri (gazele arse nu participă la ardere).
Aceasta determină o eliberare de căldură corespunzătoare mai mică și implicit
temperaturi maxime în cilindru mai reduse, astfel reducându-se şi posibilitatea de
formare a NOx.
La trecerea gazelor arse prin răcitorul EGR, se reduce temperatura fluidului
introdus în cilindru obţinându-se două avantaje evidente:
-Se reduce temperatura fluidului admis în cilindru cu efect asupra temperaturii
maxime atinse în procesul de ardere;
-- temperatura mai redusă face ca densitatea de gaze recirculate să fie mai
mare.
-La motoare Diesel în funcţionare se poate ajunge la un procent de 50% gaze
recirculate.
10/29/2019 21
1. compresor
2. turbină
3. sondă lambda
4. supapă EGR cu comandă electro-pneumatică
5. obturator admisie
6. galerie admsie
7. galerie evacuare
10/29/2019 22
8. injector
Recircularea gazelor arse în galeria de admisie nu se face continuu în timpul
funcționării motorului. Unitatea de control electronică (ECU) comandă supapa EGR
(4) pentru a permite gazelor arse să intre în admisie. Pe motoarele supraalimentate
controlul debitului de gaze arse se face și cu ajutorul obturatorului(5) care, prin
închidere, scade presiunea în galeria de admisie și facilitează curgerea gazelor
dinspre galeria de evacuare.
Sistemul EGR reduce semnificativ cantitatea de NOx dar, dacă gazele de evacuare
sunt introduse excesiv în admisie, poate avea impact asupra creșterii emisiilor de
monoxid de carbon (CO), hidrocarburi (HC) și particule (PM), deoarece acestea se
produc ca urmare a arderii incomplete a combustibilului din lipsă de oxigen.

Utilizarea EGR-ul se face în domeniul sarcinilor parțiale ale motorului și la turații

mici și medii, domenii în care oxigenul este în exces. În cazul în care
conducătorul dorește un cuplu ridicat de la motor sistemul EGR este dezactivat.

10/29/2019 23
 Domeniul de utilizare al EGR-ului pentru motoarele pe Otto și Diesel

10/29/2019 24
 Eficienţa EGR
Se utilizează relaţia de calcul care face legătura între procentul masic de gaze
recirculat şi amestecul total din admisie:
M EGR
FEGR = ⋅100; [%]
Ma

O relaţie alternativă de calcul face referire la măsurări de dioxid de carbon în

infraroşu nedisipativ şi efectul EGR, pornind de la:

int
PCO − P 0
CO 2
FEGR = 2
ev
PCO 2
− P 0
CO 2

Pint – presiunea de intrare în EGR

Pev – presiunea la ieşirea din EGR
P0 – presiunea în lipsa EGR
10/29/2019 25
 CO [g/kW h]

Încărcare motor [%]

Oxigen redus disponibil pentru combustie reduce eficient raportul aer-combustibil.

Această reducere eficace în raportul aer-combustibil afectează emisiile de gaze
substanţial. În plus, amestecarea gazelor de ardere, cu admisia de aer, face să
crească căldura specifică a amestecului de admisie, ceea ce duce la reducerea
temperaturii flăcării.
Faptul favorizează reducerea emisiei de NOx şi implicit creşte emisia de CO şi HC

10/29/2019 26
 Influenta EGR asupra emisiei de
HC
Emisii HC [g/kWh]

Sarcina motor [%]

10/29/2019 27
Sisteme cu potenţiometre ce valorifică diferenţele de potenţial;

Principiul constă în dependenţa logaritmică dintre tensiunea celulei

galvanice şi concentraţia de NOx. (Ecuaţia lui Nernst).
Metoda este mai puţin aplicată în construcţia aparatelor pentru
măsurarea concentraţiei de NOx datorită dependenţei capacităţii de
detecţie de presiunea şi cantitatea de oxigen din gazele de evacuare.

Pentru exemplificare se consideră cazul unei celule de măsurare a

concentraţiei de oxigen dintr-o probă de gaze.
Deoarece tensiunea elementului de măsurare este dependentă de temperatură,
celula este menținută la o temperatură constantă.
Temperatura se măsoară în mod continuu și valorile citite sunt utilizate în calculul
software.
Conținutul de oxigen se determină din Ecuația lui Nernst:
R, F constante
R ⋅ T  O1 
E= ln  T – temperatura absolută
4 ⋅ F  O 2  O1, O2 – concentratia relativă a oxigenului pe cele
două feţe ale celulei de măsurare

10/29/2019 28
Celula produce tensiune zero când aceeași cantitate de oxigen este de ambele
părți și tensiunea crește concentrația probei scade.
Tensiunea creată prin diferența dintre oxigenul din gazul eșantion și aerul de
referință se transmite la un procesor unde are loc analiza de semnal care de
regulă este afişat ca valori liniarizate.

Probă eşantion
gaze arse Probă aer de
referinţă

Strat ceramic
izolator termic

10/29/2019 29
 Concentratia O2

10/29/2019 30
 Cauze tehnice privind emisii excesive de NOx

Disfuncţiuni la sistemul de răcire:

- răcire radiator sub capacitate;
- nivel insuficient de agent de răcire;
- termostat blocat;
- radiator înfundat
Amestec excesiv de sărac;
Senzorul de oxigen:
- sondă “lentă”;
- tensiune incorectă spre 0.2 V
Sistemul EGR nu funcţionează în parametrii:
Avans injecţie incorect
Depuneri de carbon pe supapele de admisie - evacuare

10/29/2019 31