Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Valerica Baban
UMC

22/11/2015 Valerica Baban UMC

 Lucrul mecanic
Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl
deplasează pe o distanţă d.

Lucrul mecanic al unei forţe constante F este o mărime fizică

scalară egală cu produsul dintre mărimea forţei care acţionează L  Fd
pe aceeaşi direcţie şi în acelaşi sens cu deplasarea şi valoarea deplasării.
În cazul mai general în care forţa constantă F face un unghi α cu
direcţia deplasării lucrul mecanic reprezintă produsul scalar
dintre vectorul forţă şi vectorul deplasare.
L  F  d  Fd cos 

Unitatea de măsură pentru lucru mecanic în Sistemul Internaţional este Joule-ul .  LSI  Nm  J ( Joule)
22/11/2015 Valerica Baban UMC
 Lucrul mecanic motor. Lucrul mecanic rezistiv.

Dacă lucrul mecanic efectuat de o forţă este pozitiv se numeşte lucru mecanic
motor. Lucru mecanic motor efectuează în general forţele de tracţiune.

Dacă lucrul mecanic efectuat de o forţă este negativ se numeşte lucru mecanic
rezistiv sau rezistent Lucru mecanic rezistiv efectuează în general forţele de
frecare.

Dacă o forţă este perpendiculară pe direcţia deplasării corpului eceasta nu efectuează

lucru mecanic pentru că nu contribuie în nici un fel la deplasarea corpului.

Un exemplu care ilustrează situaţiile prezentate mai sus este dat în slide-ul următor.

22/11/2015 Valerica Baban UMC

 Exemplu

Considerăm un cal care trage de o căruţă cu o forţă F=100N orientată

sub un unghi de 30 grade faţă de orizontală pe o distanţă de 10m. Forţa
de frecare este de 10N.

22/11/2015 Valerica Baban UMC

 Exemplu
Se deplasează pe o anumită
distanţă d =10m

Forţele perpendiculare pe
deplasare (G greutatea, N
normala) nu efectuează
lucru mecanic
LG  Gd cos 90  0
LN  Nd cos 90  0

Ff  10 N Lucrul mecanic efectuat de

forţa de tracţiune F
Lucrul mecanic efectuat de forţa
de frecare LF  Fd cos   100 N 10m  0,866  866 J
LFf  10 N 10m  100 J Lucru mecanic motor > 0

Lucru mecanic rezistent < 0 22/11/2015 Valerica Baban UMC

 Puterea mecanică
Puterea medie reprezintă lucrul mecanic efectuat L J
într-un interval de timp şi se calculează conform relaţiei: Pm   Pm SI   W (Watt )
t s
Exemplu privind modul în care se calculează puterea mecanică.
Peter şi Ema urcă nişte trepte efectuând lucru
mecanic impotriva propriei greutăţi. Forţa minimă
necesară urcării este egală cu greutatea fiecăruia.

Ema
L1  G1h  300 N 1, 2m  360 J
L 360 J
P1  1   18W
t1 20s

Peter
L2  G2 h  500 N 1, 2m  600J
L2 600 J
P2    60W
t2 10s
22/11/2015 Valerica Baban UMC
 Problemă
Ce mănâncă fiecare animăluţ. O pisică un căţel şi un şoricel deplasând un sa

Am tras cu 2N o distanţă
de 8m timp de 4s

Am tras cu 3N o distanţă de 4m
timp de 7s

Am tras cu 3N o distanţă de 9m
timp de 5s

1. Cine efectuează cel mai mult lucrul mecanic? 2. Cine dezvoltă cea mai mare
3. Cine este cel mai eficient ? putere ?
22/11/2015 Valerica Baban UMC
 Răspunsul la problemă
1. Cine efectuează cel mai mult lucrul mecanic? 3. Cine este cel mai eficient ?

Pisica L1  2 N  8m  16 J Eficienţa (randamentul) este dată de

măsura în care energia consumată se
Câţelul L2  2 N  4m  12 J transformă în lucru mecanic util .
În acest caz este vorba de energia
Soricelul L3  3N  9m  27 J
consumată prin ceea ce a mâncat
2. Cine dezvoltă cea mai mare putere ? fiecare.
L1 16 J
Pisica L 16 J Pisica 1    0,516  51, 6%
P1  1   4W E1 31J
t1 4s
Câţelul L 12 J 2 
L2 12 J
  0, 75  75%
P2  2   1, 7W Câţelul E2 16 J
t2 7s
Soricelul L3 27 J L3 27 J
P3    5, 4W Soricelul 3    0,586  58, 6%
t3 5s E3 46 J

22/11/2015 Valerica Baban UMC

 Lucrul mecanic al unei forţe variabile
Dacă forţa care acţionează asupra unui
sistem nu este constantă atunci relaţia
nu poate fi aplicată .
L  Fd cos   F  d
x2
Lucrul mecanic poate fi interpretat ca
fiind aria cuprinsă între graficul F(x) şi
axa Ox (axa deplasării)
L12   F ( x)dx
x1
a) F = const
x2 x2

L12   Fdx  F  dx  F ( x
x1 x1
2
 x1 )  Fd

b) Forţă variabilă
x1  2m
F ( x)  x 2  5 x  2 x2  10m
x2 10
L12   F ( x)dx    5x  2)dx
2
( x
x1 2

3 10 2 10
x x 1 5
L12   5 2x2  (1000  8) J  (100  4) J  2(10  2) J
10

3 2
2 2
3 2
L12  (330  240  16) J  586
22/11/2015
J Valerica Baban UMC
 Energia mecanică
Energie cinetică
Energia mecanică este o mărime fizică scalară care
măsoară capacitatea unui sistem de a efectua lucru
mecanic. Orice corp sau sistem care poate efectua
lucru mecanic spunem că are energie.
Spre deosebire de lucru mecanic care este o
mărime ce descrie un proces, energia mecanică
descrie starea unui sistem.
Energia mecanică poate fi:
 energie cinetică (de mişcare). Balon umflat
Orice corp care are viteză are energie
cinetică.
 energie potenţială gravitaţională,
este dată de poziţia unui corp sau
sistem de corpuri în câmpul
gravitaţional al Pământului. Balon care se
 energie potenţială elastică, este dată dezumflă
de deformarea corpurilor elastice.
Energie potenţială
gravitaţională
Energie potenţială
elastică
22/11/2015 Valerica Baban UMC
 Cum se calculează energia mecanică
Energia cinetică – energia datorată mişcării unui corp
1 2
Ec  mv
2
Peter

MAX

m1  70kg m2  20kg
v1  3m / s v2  2m / s
1 1 2
Ec1  mv12  315 J Ec 2  mv2  40 J
2 2
22/11/2015 Valerica Baban UMC
 Cum se calculează energia mecanică
Energia potenţială gravitaţională – datorată poziţiei unui corp în
câmp gravitaţional

m=40kg
E pg  mgh

G
E pg  mgh  40kg  9,8m / s 2  3m  1176 J

h=3m

Epg = 0
Nivel de referinţă pentru energia potenţială gravitaţională

22/11/2015 Valerica Baban UMC

Cum se calculează energia mecanică
Energia potenţială elastică – energia înmagazinată de orice
corp deformat.
1 2
E pe  kx
2

Resort nedeformat, Epe = 0J

Resort
comprimat

1 2 1
E pe  kx  10 N / m  (0, 02m) 2  0,1J
2 2
22/11/2015 Valerica Baban UMC
 Conservarea energiei mecanice
Legea de conservare a energiei mecanice
Este o lege fundamentală în fizică
Legea conservării energiei afirmă că într-un sistem de forţe conservativ, în absenţa forţelor
de frecare, energia totală a unui sistem fizic se conservă (adică rămâne constantă în timp).
Etotal = const.
Exemplul 1
m=10kg Considerăm cazul unui corp care cade liber.
g=10m/s2 În absenţa frecării energia totală în starea A
este egală cu energia totală în B.
Starea A

Epg = mgh = 400J Ec = 0J Etotal =400J

4m
Starea B

Nivel de referinţă Epg=0

Epg = 0J Ec = 400J Etotal =400J

22/11/2015 Valerica Baban UMC

 Conservarea energiei mecanice
Exemplul 2 Etotal  Ec  E pg  1920 J
v0
1
Ec  mv 2  0 J
Mişcarea se consideră fără frecare 2
E pg  mgh  1920 J
E pg
h  3, 2m
mg

1
Ec  mv 2  1320 J
2
1 E pg  mgh  600 J
Ec  mv 2  1920 J
2 Etotal  Ec  E pg  1920 J
E pg  mgh  0 J
Etotal  Ec  E pg  1920 J

Nivel de referinţă pentru energia potenţială gravitaţională Epg=0J

22/11/2015 Valerica Baban UMC

 Conservarea energiei mecanice
Exemplul 3

m = 0,2kg

Resort iniţial nedeformat E total = 0J

1 1
Ec  0 J E pe  kx 2  10 N / m  (0, 2)2 m2  0, 2 J Etotal  0, 2 J
2 2

v 1 2
Etotal  0, 2 J E pe  0 J Ec  mv  0, 2 J
2
Ec  0, 2 J 2 Ec
v  1, 41m / s 2
m
22/11/2015 Valerica Baban UMC
 Ce se întâmplă când nu se conservă energia?

Final

Considerăm o maşină în frânare, motorul este

decuplat ( nu există forţă de tracţiune)

20 Ec  ?
Ff  20%  mg   2000 10 N
100
FFf  4000 J E E
totalá c0

1 1 m2
Ec 0  m  v0  2000kg  400 2
2

2 2 s
Ec 0  400000 J
Ec  Ec 0  LFf  Ec 0  ( Ff  d  cos180)  Ec 0  ( Ff  d )
Ec  400000 J  40000 J  360000 J
22/11/2015 Valerica Baban UMC
Ce se întâmplă când nu se conservă energia?

Etot _ final  Etot _ initial  LFf Legea de variaţie a energie totale

http://blogs.warwick.ac.uk/vchui/entry/teaching_energy_power/

La ce distanţă se opreşte maşina ?

22/11/2015 Valerica Baban UMC
 Teorema de variaţie a energiei cinetice

Cât este lucrul mecanic efectuat de fiecare forţă ?

Cât este lucrul mecanic total ?

Ec _ final  Ec _ initial  Lrezul tan t Teorema de variaţie a energie cinetice

22/11/2015 Valerica Baban UMC