Bilan]ul puterilor active.

Cuplul electromagnetic al MAT

S.III.21. Bilanţul puterilor active în MAT. Expresia cuplului

electromagnetic. Caracteriticile M(s) şi n(M). Formula lui Kloss.

a) Bilanţul puterilor active în motorul asincron trifazat.

Bilanţul puterilor active în motorul asincron se poate deduce folosind

proiecţia ecuaţiilor de tensiuni şi curenţi din diagrama fazorială, pe direcţia
fazorilor I 1 , I 2 şi respectiv  E1 .
Puterea electrică activă absorbită de motor de la reţea, P1 este :
P1  m1U1 I1 cos 1 (1)
După ce se acoperă pierderile Joule-Lenz în înfăşurarea statorică, p J 1
puterea rămasă este transferată câmpului magnetic, cantitate ce corespunde
termenului, notat Pc mag .
Puterea transferată câmpului magnetic, Pc mag se compune din
puterea corespunzătoare piederilor în fier, pFe şi un termen preponderent,
constituind puterea electromagnetică, Pem transmisă rotorului prin întrefier.
Piederiler în fier pFe au loc în miezurile feromagnetice statoric şi
rotoric, p Fe  p Fe1  p Fe 2 şi sunt determinate de două fenomene disipative,
(histerezisul magnetic şi efectul Joule-Lenz al curenţilor turbionari-Foucault),
dependente de valoarea frecvenţei de variaţie a câmpului şi de valoarea inducţiei
magnetice. Pierderile în fier în miezul rotorului se neglijează în regim normal de
funcţionare, p Fe 2  0 deoarece frecvenţa de magnetizare aici este foarte mică,

f2=sf1, ( sn=0,01-0,06; f1 =50Hz, f2n = (0,5-3)Hz )  pFe 2  0 (2)

Se pot scrie următoarele relaţii de bilanţ energetic activ:
P1  p J1  Pc mag  p J1  ( pFe 1  Pem ) , unde (3)
pJ1  m1 R1 I 12
.
Pc mag  pFe1  Pem
pFe1  k H f1 B α  k F f12 B 2

Puterea electromagnetică, Pem este puterea transmisă prin intermediul

fluxului magnetic util rotitor, prin întrefier, din stator către rotor şi este egală,
conform relaţiei (4) cu produsul între cuplul electromagnetic M şi viteza
unghiulară a rotorului, 1 ; la nivelul rotorului, din puterea electromagnetică se
acoperă pierderile electrocalorice în înfăşurarea secundară, pJ2, iar cantitatea
rămasă, preponderentă, se transformă în puterea mecanic, Pmec, ca rezultat al
conversiei energetice electromecanice:

Pem  M   1  M  2  n1 , (4)
Pem  p J 2  Pmec (5)

Pierderile Joule-Lenz în înfăşurarea rotorică, pJ2 au expresia:

p J 2  m1R2' I 2' 2  m2 R2 I 22 (6)
Puterea mecanică Pmec produsă la arborele motorului asincron se exprimă
prin produsul dintre cuplul electromagnetic şi viteza de rotaţie a rotorului,
 Bilan]ul puterilor active.Ccuplul electromagnetic al MAT

conform relaţiei (7) şi rezultă de asemeni din (5), în urma scăderii pierderilor
Joule-Lenz în înfăşurarea rotorică, pJ2 din puterea electromagnetică Pem,:

Pmec  M   M  2  n (7)
Pmec  Pem  p J 2 . (8)

Puterea mecanică utilă P2, furnizată la arbore, rezultă după scăderea din
puterea mecanică totală, Pmec a pierderilor mecanice pmec (pierderi prin frecări
în lagăre, prin ventilaţie, prin frecarea rotorului cu aerul şi a periilor pe inele,
pierderi dependente de turaţia rotorului) şi a pierderilor suplimentare ps
(produse de acţiunea fluxurilor de dispersie în piesele auxiliare, de influenţa
armonicilor superioare din curba solenaţiei etc):
(
P2  Pmec  pmec  p supl . 9
)
În fig. 1 este reprezentat bilanţul energetic al motorului asincron (diagrama
Sankey). Relaţiile de mai jos, sintetizează mărimile şi relaţiile din bilanţul puterilor
active implicate în conversia electromecanică a energiei la funcţionarea MAT .

Fig. 1 !! PM=notează puterea electromagnetică, ( în text notată Pem)

P1  m1U1 I1 cos 1 (10)
P1  p J1  Pc mag  p J1  (p Fe 1  Pem ),
p J1  m1 R1 I 12
Pc mag  p Fe  Pem
p Fe  p Fe1  p Fe2  p Fe1 ; p Fe 2  0
α
p Fe1  k H f 1 B  k F f 12 B 2
Pem  M  1  M  2n1
Pem  p J 2  Pmec
p J 2  m1 R2' I 2' 2  m2 R2 I 22
Pmec  Pem  p j 2
Pmec  M   M  2n
Pmec  p mec  supl  P2 ;
Pmec  P0  P2  M 0   M 2 
P0  (  p mec  supl )  M 0 
P2  M 2    M 2  2n
(M  M 0  M 2 )

Din relaţia de bilanţ:

Bilan]ul puterilor active. Cuplul electromagnetic al MAT

Pmec  Pem  p j 2 rezultă expresiile :

1  s ' '2 1 s
Pmec  m1 R2 I 2  m2 R2 I 22
s s
(11)
p j2 R 2
Pem   m1 I 2 2 (12)
s s
ceea ce arată că :
R2
- puterea electromagnetică este egală cu puterea disipată pe rezistenţa , iar
s
1 s
- puterea mecanică este egală cu puterea disipată pe rezistenţa R2 din
s
schema echivalentă în T, a motorului asincron trifazat.

b) Expresia cuplului electromagnetic al MAT

Din expresia de mai sus a Pem: ,
Pem  Pmec  p J 2
(13)
ţinând cont de relaţia între mărimile mecanice,
Pem  M   1  M  2  n1
Pmec  M    M  2  n
p J 2  m1 R 2' I 2' 2
şi explicitând valoarea efectivă a curentului I 2' , rezultă în final următoarea
expresie a cuplului electromagnetic dezvoltat de MAT:
R2
2
m p U s
M  1 2 1 2 . (14)
2k E 1  R 
f
 
 s   X d2
2 2
 
 
Expresia (14) permite studiul influenţei diverşilor parametri asupra
cuplului dezvoltat de maşina asincronă.

Caracteristica mecanică a unui motor este, prin definiţie, curba de

variaţie a turaţiei n în funcţie de cuplul dezvoltat, n = f(M), când tensiunea de
alimentare şi frecvenţa acesteia sunt constante. Deoarece între turaţia n şi
alunecare există relaţia n = 60 f1(1 - s) /p, caracteristica mecanică a maşinii
asincrone se poate exprima, într-un nou sistem de coordonate, prin curba M =
f(s). La trasarea caracteristicii mecanice se consideră constante toate mărimile
care intervin în relaţia (14), cu excepţia alunecării (m1, p, R1, R 2' , X1, X 2' , c1
sunt parametri constructivi fixaţi, ai maşinii).

Se pot pune în evidenţă anumite puncte particulare pe caracteristica M =

f(s) şi anume:
1) la s = 1 (n = 0), în momentul pornirii, motorul dezvoltă cuplul de
pornire, Mp:
 Bilan]ul puterilor active.Ccuplul electromagnetic al MAT

m1 p U 12 R2
Mp 
   X 
(Mp)
2k E2 f1 R2 2 2
d2

Dacă acest cuplu este suficient, rotorul accelerează şi turaţia sa creşte până
ce cuplul motor M devine egal cu valoarea cuplului rezistent la arbore Mr , la
alunecarea nominală sn şi turaţia n.

2) având în vedere că pentru s=0, M=0, iar pentru s   , M  0 rezultă că

există un punct de maximum al curbei M=f(s), numit punct critic, notat K.
Există o valoare a alunecării sk , numită alunecare critică, deci o turaţie
nk, pentru care cuplul M atinge valoarea maximă, critică, Mk. Pentru
determinarea alunecării sk, corespunzătoare cuplului maxim, se anulează
derivata funcţiei M(s):
dM
 0 , din a cărei rezolvare rezultă: (15)
ds
La maşinile normale-convenţionale, la care rezistenţa înfăşurării
statorului, R1, reprezintă cel mult 20% din valoarea sumei (Xd1 + c1 X d' 2 ),
aceasta poate fi neglijată ( R1  0 ) şi pentru alunecarea critică, sk se obține
expresia:
R2
sk   . (16)
Xd2
Valoarea cuplului maxim (critic), Mk rezultă din (14), dacă se
înlocuieşte alunecarea s cu valoarea sa critică (16), respectiv:

m1 p U 12 1
Mk   2
  . (18)
2k E f1 2 X d 2

Din relaţiile sk şi M k rezultă următoarele:

- Cuplul maxim, Mk este proporţional cu pătratul tensiunii de alimentare,
la frecvenţă constantă şi parametri daţi ai maşinii. Valoarea cuplului maxim nu
depinde de rezistenţa circuitului rotoric R 2' ; în valoare absolută, cuplul maxim
obţinut pentru sk < 0 este mai mare decât cel obţinut pentru sk > 0.
- Cuplul maxim se obţine la o alunecare cu atât mai mare cu cât este mai
mare rezistenţa circuitului rotoric R/2, când reactanţele de dispersie sunt
constante; valoarea alunecării critice nu depinde de tensiunea de alimentare.
- La o frecvenţă dată, cuplul critic este practic invers proporţional cu
suma reactanţelor de dispersie.
Se defineşte capacitatea de suprasarcină a motorului asincron prin
raportul dintre cuplul maxim (de răsturnare) şi cuplul nominal:
  Mk / Mn . (19)
Bilan]ul puterilor active. Cuplul electromagnetic al MAT

Fig.2

c) Caracteristica mecanică MAT este funcţia n = f(M)

Fig.3.
În fig.2 şi fig.3 se prezintă curbele M = f(s), respectiv n = f(M), pentru
alunecări cuprinse între - şi +.
 Bilan]ul puterilor active.Ccuplul electromagnetic al MAT

d) Relaţia lui Kloss

Caracteristica M(s) a motorului asincron poate fi dedusă din datele de
catalog ale motorului, cu ajutorul relaţiei lui Kloss. In catalog sunt
indicate cuplul nominal Mn, alunecarea corespunzătoare sn și capacitatea de
suprasarcină  ( se pot calcula așadar cuplul critic Mk și alunecarea critică, sk ).

Pentru deducerea relaţiei lui Kloss se face raportul dintre cuplul electromagnetic
M (14), în care R1  0 şi cuplul critic Mk (18), cu considerarea alunecării critice
sk (16):
R2' (20)
M s
 
2c1 X 1  c1 X 2'
2 M
2 Mk
  , de unde rezultă: s sk
Mk  R  ' 2 s s 
 c1 2
 
  X 1  c1 X 2 ' 2
sk
 k
s s k s
 s 

Pentru alunecări mici, corespunzătoare sarcinii 2 Mk

nominale (s << sk), se poate considera în (20) la M  s, (21)
numitor, numai termenul sk/s: s k

relaţie ce arată că, în domeniul s  (0; sk), cuplul variază practic direct
proporţional cu alunecarea.
Pentru alunecări superioare celei critice, s >> sk, 2 M k sk
relaţia (20) evine: M (22)
s

şi indică faptul că în acest domeniu caracteristica M = f(s) are formă

hiperbolică.

Din relaţia lui Kloss (20) se poate deduce expresia alunecării critice în
funcţie de capacitatea de suprasarcină  (19), înlocuind M = Mn şi s = sn,
respectiv:
 
sk  s n    2  1  .
  (23)