*Activitati cu organisme modificate genetic si cu produse rezultate din acestea – pg.

494 – 511 din

Tratat

Curs 9 – 9 decembrie

Fondul forestier national

Fondul forestier national cuprinde totalitatea terenurilor destinate impaduririi, a padurilor, a
terenurilor care servesc nevoilor de cultura, productiei sau adm silvice, a iazurilor, a alibiilor paraielor,
a altor terenuri cu destinatie forestiere, inclusiv cele neproductive, incluse in amenajamente silvice la
data de 1 ian 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata conform operatiunilor de intrari-iesiri
efectuate in conditiile legii, indiferent de forma de proprietate.

Potrivit Codului Silvic sunt considerate paduri si sunt incluse in fondul forestier national terenurile cu
o suprafata de cel putin 0,25 ha acoperite cu arbori, arborii trebuie sa atinga o inaltime minima de 5
metrii la maturitate, in conditii normale de vegetatii.

Reguli generale, stabilite de Codul Silvic pentru asigurarea conservarii si dezvoltarii durabile a fondului
forestiee. Fondul forestier national, indiferent de forma de proprietate, constituie bun de interes
national. Fondul forestier national este supus regimului silvic, reprezentat de un sistem unitar de
norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza
fondului forestier in scopul asigurarii gestionarii durabile. Respectarea regimului silvic este obligatorie
pentru toti proprietarii sau detinatatorii de fonduri forestiere.

Ca regula generala, reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa. Prin exceptie, este
permisa reducerea fondului forestier national prin scoatere definitiva din fondul forestier pt realizarea
obiectivelor de interes national declarate de utilitate publica in conditiile legii. Solicitarile de scoatere
definitiva sau de ocupare temporara ..din fondul forestier, in conditiile prevazute de lege, se acorda de
catre urmatoarele autoritati:

- Conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale ce raspunde de

silvicultura pentru suprafete de pana la un hectar.

- Conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura cu avizul structurii de

specialitate, pentru suprafete de la un hectar pana la 10 ha inclusiv.

- Guvern la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura cu avizul

structurii teritoriale de specialitate pentru suprafete de peste 10 ha.

Este interzisa trecerea terenurilor cu destinatie forestiera din domeniul public al UAT in domeniul
privat al acestora prin hotarare a CL, a CJ, respectiv a CG al Municipiului Bucuresti. Este interzisa
inculderea padurilor in intravilan.

Punerea in valoare economica, sociala si ecologica a padurilor este un atribut al statului care se exercita
prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Dezvoltarea fondului forestier national
si extinderea suprafetelor de padure constituie o obligatie a autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura si o prioritate nationala in vederea asigurarii echilibrului ecologic la nicel local, regional
si global si se realizeaza prin programul national de impadurire. Autoritatea publica centrala care
raspunde de silvicultura realizeaza continuu si actualizeaza periodic la fiecare 5 ani inventarul forestier
national aliniat la standardele UE in scopul obtinerii de informatii de actualitate despre starea si
evolutia vegetatiei forestiere de pe intreg teritoriul tarii.
Proprietatea asupra fondului forestier – fondul forestier national este dupa caz proprietate publica sau
privata. Potrivit C Silvic, dupa forma de proprietate, fondul forestier national poate fi:

- Fond forestier proprietate publica a statului

- Fond forestier proprietate publica a UAT

- Fond forestier proprietate privata a PJ sau PF

- Fond forestier proprietate privata a UAT

Exercitarea dr de proprietate publica sau privata asupra fondului forestier se face in conditiile legii,
urmarind conservarea si dezvoltarea durabila a padurilor. Proprietarii fondului forestier au
urmatoarele obligatii in aplicarea regimului silvic: sa asigure elaborarea si sa respecte prevederile
amenajamentelor silvice si sa asigure administrarea sau serviciile silvice pentru fondul forestier aflat in
proprietate in conditiile legii, sa asigure fauna si integritatea fondului forestier,sa realizeze lucrarile de
regenerare a padurilor, sa execute lucrarile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si
daunatorilor padurii, sa asigure respectarea masurilor de prevenire si de stingere a incendiilor, sa
exploateze masa lemnoasa numai dupa punerea in valoare, autorizarea pachetelor si eliberarea
documentelor de catre personalul silvic. Pachetul in sensul Codului Silvic reprezinta suprafata de
padure in care se efectueaza recoltari de masa lemnoasa in scopul realizarii unor taieri de ingrijire, a
unui anumit tratament, a lucrarilor de conservare sau a extragerii produselor accidentale ori de igiena,
sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in proprietate sau in
administrare, sa aiba delimitat fondul forestier aflat in proprietate in conformitate cu actele de
proprietate sau cu documentele cadastrale dupa caz, prin semne de hotar si sa le mentina in stare
corespunzatoare, sa notifice structurii tertoriale de specialitate, a autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura in termen de 60 zile cu privire la transmiterea proprietatii asupra terenurilor
forestiere etc.

Terenurile forestiere aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea, in ordine, a dreptului de
preemptiune a coproprietarilor sau vecinilor.

Administrarea fondului forestier

Potrivit legii sunt obligatorii administrarea sau dupa caz asigurarea serviciilor publice pentru intregul
fond forestier, indiferent de forma de proprietate prin ocoale silvice, iar administrarea fondului
forestier proprietate publica a statului detinut de institutul national de cercetare si dezvoltare in
silvicultura se realizeaza de catre structurile din cadrul acestuia. Ocoalele silvice sunt de doua feluri:

- Ocoale silvice de stat din structura ROMSILVA si din structura regiei autonome administratiei
patrimoniului protocolului de stat care administreaza fond forestier proprietate publica a
statului si care sunt infiintate de acesta. Institutul national de C si D in silvicultura poate asigura
administrarea prin ocoale experimentale care se asimileaza ocoalelor silvice de state, insa doar
pt fondul forestier prop publica al statului pentru care are calitatea de administrator potrivit
legii

- Ocoale silvice de regim, infiintate in regimul legii de UAT, de pf sau pj care au in proprietate un
fond forestier sau de asociatii constituite de acestea. Ocoalele silvice sunt de interes public,
conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic de regim sunt asigurate de seful de ocol
silvic. Acesta este numit de proprietarul unic, de CL, Consiliul de administratie sau de AG pt
persoane juridice, de aut publica centrala care raspunde de silvicultura.
Conducerea ocolului silvic de stat este asigurata de seful ocolului silvic care este numit in functie
de catre conducerea regiei nationale a padurilor ROMSILVA.

Ocoalele silvice se autorizeaza prin inscriere in registrul national al administratorilor de paduri si al

ocoalelor silvice tinut la nivelul autoritatii public centrale care raspunde de silvicultura.

Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza de regia nationala a padurilor

ROMSILVA, regia autonoma de interes national aflata sub autoritatea statului prin autoritatea
publica centrala, care raspunde de silvicultura, de institutul national de C si D in silvicultura si de
regia autotnoma de adm a patrimoniului protocolului de stat prin ocolul silvic propriu constituit in
conditiile legii.

Fondul forestier, prop publica a statului se adm si de institute publice de cerctare sau de instutii
de invatamant de stat cu profil silvic.

In litigiile referitoare la administrarea fondului forestier proprietate publica, titularul dreptului de

administrare va sta in instanta in nume propriu.

In litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publica a

statului titularul dr de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de
proprietate potrivit prevederilor Codului de Procedura Civila. Titularul dreptului de adm raspunde
in conditiile legii pentru prevederile cauzate ca urmare a neindeplinirii a acestei obligatii.

Fondul forestier proprietate publica a UAT se administreaza prin ocoale silvice de regime care
functioneaza ca regii autonome de interes local sau pe baza de contracte cu ocoale silvice de stat.

Pt fondul forestier proprietate privata a pj sau pf.administrarea se realizeaza prin ocoale silvice de
regim care functioneaza similar organizatiilor si fundatiilor reglementate de OG sau ca societati
comerciale reglementate de L societatilor sau pe baza de contract cu alte ocoale silvice.

Amenajamente silvice (AS)

Modul de gestionare a fondului forestier se reglementeaza prin amenajamente silvice care... a

caracterului de specialitate si a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate
publica a statului.

Amenajamentul silvic este studiul de baza in gestionarea padurilor, cu continut tehnico-

organizatoric, juridic si economic, fundamentat ecologic.

AS se elibereaza pe unitati de productie si/sau de protectie, cu respectarea normelor tehnice de

amenajare. Elaboararea AS se face:

- In concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului aprobate in conditiile legii

- Sub coordonarea si sub controlul APC care raspunde de silvicultura

- Prin unitati specializate atestate de APC care raspunde de silvicultura.

Contravaloarea AS se suporta:

a. De administratorl fondului forestier proprietate publica a statului

b. De proprietar a unitatii de fond forestier mai mari de 10 ha ori de administrator in cazul in care
proprietarul care a infiintat ocol silvic de regim si care administreaza fondul forestier
 Cheltuielile privind elaborarea AS se suporta din fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinatie silvica pt suprafata de maximum 10 ha/propietate, indiferent daca aceasta este sau nu
cuprinsa intr-o asociatie cel putin autentificata in mod variat. AS sunt aprobate prin ordin al
conducatorului APC care raspunde de silvicultura.

Perioada de valabilitate a AS este de 10 ani, cu exceptia AS intocmite pentru padurile de plop,

salcie si alte specii care cresc repede pentru care perioada de valabilitate este intre 5 si 10 ani. Pe
perioada de valabilitate a unui AS este interzisa elaborarea altui AS pentru padurea respectiva sau
pentru o parte din aceasta, cu exceptia cazurilor prevazute in normele tehnice.

Exploatarea masei lemnoase

Se face dupa obtinerea autorizatiei de exploatare si predarea pachetului cu respectarea regulilor silvice
si in conformitate cu instructiunile privind termenele, modalitatile si perioadele de corectare, scoatere
si transport a materialului lemnos aprobate prin ordin al conducatorului APC ce raspunde de
silvicultura.

Autorizatia de exploatare se elibereaza de ocolul silvic care asigura administrarea si cuprinde obligatii
referitoare la conditiile care trebuie respectate dpdv al protectiei mediului pentru desfasurarea
activitatii si masurile pentru monitorizarea acesteia. Exploatarea masei lemnoase se face doar de catre
operatori economici atestati de o comisie de atestare legal consitiuita.

..de completat..Persoane fizice pot exploata fara atestare, din proprietatea lor un volum de pana la 20
m3/an in conditiile legii.

Arborii destinari taierii se inventariaza si dupa caz, in functie de natura taierii se marcheaza cu
dispoztive speciale de catre personalul silvic imputernicit in conformitate cu normele legii. Titularii aut
de exploatare raspund pe toata durata exploatarii pentru prejudiciile cuprinse in continutul pachetului
si drumurilor forestiere auto pe care circula. In scopul asigurarii fondurilor necesare pentru acoperirea
cheltuielilor privind eventualele prejudicii cauzate din vina titularilor aut de exploatare. Acesta depune
la ocolul sivlic anticipat o cautiune de minimum 5% din valoarea contractului. Cuantumul cautiunii se
stabileste la data contractarii masei lemnoase sau a lucrarii de exploatare a lemnului. Exploatarea
lemnului prin traversarea terenurilor ce apartin altor proprietari se face cu plata servitutilor de trecere
si dupa caz a despagubirilor stabilite prin intelegerea partilor.
Raspunderea juridica in dreptul mediului
Consideratii general
In dreptul mediului raspunderea juridica este o institutie care se aplica din ce in ce mai mult
datorita multiplicarii si diversificarii riscurilor ecologice, a inmultirii prejudiciilor aduse
dreptului mediului si a cresterii gravitatii lor determinate de adancirea crizei economice
mondiale agravate de consecintele automatizarii si industrializarii, de aplicarea tehnologiilor
de varf in foarte multe domenii ale activitatii umane fara suficiente si severe mijloace de
protectie a mediului, de exploatarea irationala a resurselor etc.
Angajarea unor astfel de activitati de catre state sau persoane private duce la provocarea de
pagube ecologice intentionate sau accidentale cu un grad ridicat de periculozitate pentru
mediul natural. Aceasta a generat amplificarea tehnicilor de reparatie, stabilirea unor reguli
speciale ale raspunderii si adoptarea unor masuri menite sa asigure aplicarea principiului
general recunoscut conform caruia cel care polueaza trebuie sa suporte consecintele actelor
sale cu impact negativ asupra mediului.
Nu este mai putin adevarat ca raspunderea juridica pentru incalcarea cerintelor pt protectia
mediului si dezvoltarii durabile constituie in sistemul ocrotirii mediului si a folosirii rationale a
resurselor numai unul din aspectele acestui ansamblu de raporturi avand in vedere in primul
rand rolul masurilor cu caracter economic, organizatoric si educativ, menite sa asigure
eficienta activitatilor in acest domeniu. In Romania, reglementarea raspunderii juridic pt
nerespectarea normelor j de dr al mediului isi are sediul in principal in OG 195/2005, Og
168/2007 privind raspunderea de mediu cu privire la prevenirea si repararea prejudiciului
asupra mediului completate cu reglementari sectoriale speciale care determina actiunile sau
inactiunile ce contravin cerintelor ecologice atragand una sau mai multe forme ale
raspunderii. Pe langa raspunderea speciala de mediu, cu referire le prevenirea si repararea
prejudiciului asupra mediului, categoriile de raspundere care sunt aplicate pentru incalcarea
dispozitiilor legale cu privire la protectia mediului inconjurator sunt raspunderea civila,
contraventionala si penala. Necesitatea existentei mai multor forme de raspundere pentru
mediu rezulta din acea ca insasi notiunea de mediu are un caracter deosebit de complex,
reprezentand lato sensu tot cea ce ne inconjoara.
Raspunderea generala pt prejudicii aduse mediului conform OG 195/2005
Temeiul juridic general al raspunderii pt prejudicii cauzate mediului sunt OUG195/2005
aprobata cu modificari si completari de l a 265/2006 care stabileste reguli ale raspunderii civile
delictuale pt incalcarea prevederilor legale, reglementeaza mecanismul actiunii preventive al
utilizarii durabile a resurselor naturale, principiul poluatorul plateste(interpretat atat ca
obligatie de internalizare a costurilor poluarii, cat si ca fundament al raspunderii pt prejudiciile
efective cauzate prin poluare ) precum si numeroase obligatii juridice privind protectia
resureslor naturale si a biodiversitatii, protectia apelor si a ecosistemelor acvatice, protectia
atmosferei, a solului si a monumentelor naturii, protectia asezarilor umane.
Incalcarea oricarei dintre aceste obligatii poate cauza prejudicii insemnate componentelor de
mediu, atragand raspunderea juridica a celor care le-au cauzat. Ca urmare, cerintele protectiei
mediului in conditiile pericolului poluarii presupun depunerea unor eforturi adecvate in
indeplinirea obligatiilor privind utilizarea mediului. Reglementarea data prin OUG 195/2005
consacra la nivel de principiu caracterul obiectiv al raspunderii pt prejudiciul cauzat mediului,
independent de culpa, si prevede raspunderea solidara in cazul pluralitatii de subiecte – art
95 alin2. Potrivit aln 2 al art 95, numai in mod exceptional raspunderea pot fi si subiectiva si
anume pt prejudiciile cauzate speciilor protejate si habitatelor naturale conform
reglementarilor specifice.
Textul legal consacra 2 principii complementare in materie de raspundere care se completeaza
cu dispoztiile codului civil.
Prejudiciul este definit in OG 195/2005 ca fiind efectul cuantificabil in cost a daunelor asupra
sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului provocat de poluant, activitati daunatoare si
dezastre. Notiunile de activitati daunatoare si dezastre nu sunt definite de OG, insa notiune
de poluant este ca fiind orice substanta preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub
forma de vapori sau de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau
vibratii care introdusa in mediu modifica componenta acestuia si al organismelor vii si aduce
daune bunurilor materiale. In privinta raspunderii obiective, aceasta are la baza ideea de risc
sau de garantie, existand si obligativitatea asigurarii in cazul activitatilor generatoare de risc,
aceasta nefiind expres mentionata in legea cadru, ci in majoritatea reglementarilor cu caracter
sectorial.
Raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediuluiu
Raspunderea de mediu are si o reglementare speciala data de OUG68/2007 care transpune in
dreptul national D2004/35/CE. OG 68 se aplica doar anumitor categorii de prejudiciu de mediu
produse de activitati considerate deosebit de periculoase pentru mediu. Actul normativ
mentionat ofera autoritatilor competente dreptul de a dispune luarea de masuri de prevenire
sau de reparare a prejudiciului de mediu. Potrivit OUG 68, prin prejudiciu de mediu se intelege
prejudiciulu asupra speciilor si habitatelor protejate, asupra apelor, asupra solului.
Domeniul de aplicare – OUG 68 permite prevenirea si repararea prejudiciului de mediu cauzat
de activitatile profesionale definite de lege ca fiind orice activitate desfasurata in cadrul unei
activitati economice, afaceri sau a unei intreprinder, indifernt de caracterul sau privat/public,
de profit/non-profit. OUG 68 se aplica prejudicului asupra mediului cauzat de orice tip de
activitate profesionala prevazuta in anexa nr. 3 la actul normativ mentionat si oricarei
amenintari iminente cu un astfel de prejudicu, det de oricare dintre aceste activitati. Pt
activitatile din anexa 3 legea stabileste ca raspunderea este obiectiva. In anexa 3 sunt
prevazute activitati precum: functionarea instalatiilor care fac obiectul procedurii de
autorizare de mediu, activitatile de gestionare a deseurilor, evacuarea sau injectarea unor
poluanti in apele de suprafata sau subterane care necesita un aviz, o autorizare sau o
inregistrare pe baza unor reguli general obligatorii conform Legii apelor 107/1996, utilizarea
in conditii de izolare inclusiv trasportul microorganismelor modficate genetic, introducerea
deliberata in mediu, orice transport sau orice introducere pe piata a organismelor modificate
genetic, producerea, utilizarea, depozitarea, procesarea sau ruperea recipientilor si eliberarea
in mediu si transportul pe amplasament a substantelor si a preparatelor periculoasa, precum
si a substantelor de protectie a plantelor anume prevazute de lege.
 OUG 68 se aplica si prejudiciului asupra speciilor si habitatelor protejate si oricaror amenintari
iminente cu un astfel de prejudiciu cauzat de orice activitate profesionala, alta decat cea
prevazuta de anexa 3 ori de cate ori operatorul actioneaza cu intentie sau din culpa.
OG 68 nu da dreptul pf sau pj de drept privat la compensatie ca o consecinta a prejudiciului
asupra mediului sau amenintarii iminente cu un astfel de prejudiciu. In aceste situatii se aplica
prevederile dreptului comun. Persoanele anterior mentionate au insa dreptul de a sesiza
autoritatile pt declansarea mecanismelor specifice.. Astfel, orice p f sau p j care este afectata
sau posibil a fi afectata de un prejudicu asupra mediului sau care se considera vatamata intr-
un drept al sau sau interes legitim are dreptul: - sa transmita comisariatului judetean al garzii
nationale de mediu orice observatii cu privire la producerea unui prejudicu asupra mediului
sau a unei amenintari iminente cu un astfel de prejudiciu
- Sa solicite agentiei judetene pt protectia mediului, inscris sau electronic, sa ai masurile
prevazute de lege
Se poate adresa acestor autoritati si orice organizatie neguvernamentala care promoveaza
protectia mediului si indeplineste conditiile legale, considerandu se ca e vatamata intr-un
drept sau interes legitim. Partile interesate se pot adresa instantei de contencios
administrativ competente pt a ataca procedural sau substantial actele, deciziile sau
promisiunile autoritatilor competente prevazute de lege.
Caracterele generale ale raspunderii instituite de OG 68/2007:
1. OUG 68 permite atat luarea unor masuri preventive, cat si a unor masuri reparatorii
privind prejudiciul de mediu
2. Fara a renunta vreodata la teoria raspunderii bazate pe culpa, OUG 68 instituie o
raspundere obiectiva pt prejudiciului asupra mediului cauzat prin anumite activitati
considerate a fi intrinsec periculoasa (anexa 3). Pt celelate activitati care nu sunt
periculoasa per se se instituie o raspundere bazata pe culpa, aplicabila doar in cazul
producerii unui prejudiciu asupra speciilor si habitatelor naturale protejate.
3. Da competente speciale in privinta masurilor prevenite si reparatorii anumitor
autoritati – agentia judeteana pt protectia mediului este autoritatea competenta
pentru stabilirea si luarea masurilor preventive si reparatorii, precum si pt evaluarea
caracterului semnificativ al prejudiciului asupra mediului. La stabilirea masurilor
preventive, agentia judeteana pentru protectia mediului se consulta cu comisariatele
judetene ale garzii nationale de mediu. In functie de elementul de mediu potential
afectat, agentia judeteana pt protectia mediului se poate consulta si cu urmatoarele
autoritati si institutii: directiile nationale de apa, consiliile stiintifice organizate la
nivelul ariilor protejate, oficiile de studii pedologice si agrochimice judetene,
inspectoratele de regim silvic si vanatoare. La evaluarea caracterului semnificativ al
prejudiciului si la stabilirea masurilor reparatorii, agentia judeteana pt protectia
mediului, consta pe langa instutiile mentionate anterior si agentia nationala pt
protectia medilui.
4. Desi OUG 68 nu legitimeaza particularii sa angajeze raspunderea poluatorilor, permite
totusi acestora si ONG urilor sa declanseze actiunea autoritatii. Pentru a se evita
dificultatile in identificarea autorului poluarii, OUG 68 canalizeaza raspunderea spre
operatul activitatii care a cauzat dauna de mediu. Prin operator se intelege orice p f
sau p j de drept public sau de drept privat care desfasoara sau detine controlul unei
activitati profesionale sau in cazul in care legislatia prevede acest lucru a fost investita
cu putere economica, decisiva asupra functionarii tehnice a unei asemenea activitati,
inclusiv detinatorul unui act de reglementare pt astfel de activitate ori persoana care
inregistreaza sau modifica o astfel de activitate.
5. Cauzele exoneratoare de raspundere ale operatorului sunt expres reglementate,
operatorul nu este obligat sa suporte costul ....activitatii intreprinse, cand poate dovedi
ca prejudiciul adus mediului sau amenintarea iminenta cu un asemenea prejudicu a
fost cauzat de o terta parte si s-a produs chiar daca au fost luate toate masurile de
siguranta corespunzatoare ori s-a produs ca urmare a conformarii cu o dispozitie sau
instructiune obligatorie emisa de o autoritate publica, alta decat un ordin sau o
instructiune date ca urmare a unei emisii sau incident cauzat de activitatile
operatorului.
6. Defineste in mod specifc atat masurile preventive, inclusiv operatiunile legate de
realizarea acestor masuri si obligatiile operatorilor in aceste situatii.......de completat
7. Raspunderea pentru acoperirea prejudiciului de mediu apartine in primul rand
autorului acestuia(operator), totusi autoritatile sunt obligate sa aplice ele insele
masurile preventive obligatorii si necesare daca autorul nu le aduce la indeplinire , nu
poate fi identificat sau nu este tinut sa raspunda. Autoritatile pastreaza dreptul de a
introduce o actiun ein regres impotriva autorului, daca nu se aplica situatiile
exoneratoare de raspundere.