Controlul unui motor DC cu ajutorul unui

microcontroller si a unei punti H

Tema propusa se refera la controlarea unui motor de curent continuu cu ajutorul unui
microcontroller si a unei punti H. Prin controlul unui motor DC se intelege atat reglajul turatiei cat si
sensului de rotatie. Gradul de dificultate al proiectului este scazut.

Scopul acestei teme este:

 Initierea studentilor in sisteme electronice de tip embedded, precum si analiza unor

factori ce tin de semnale.
 Generarea software a semnalelor PWM de diverse frecvente si cu factor de umplere
diferit pentru realizarea controlului turatiei
 Intelegerea functionarii unei punti H.
 Analizarea cerintelor de proiectare a unui sistem sau subsistem electronic (
impartirea acestuia in blocuri functionare si analiza acestora, in scopul de a ajunge la
o schema optimizata ).

Pe parcursul proiectului, studentii participanti vor fi ghidati catre initierea in proiectarea unui
sistem cu microcontroller, initiere in tehnici CAD si in programarea microcontollerelor. Se vor utiliza
familiile de microcontrollere de la Microchip ( PIC18F45K20 ), si vor fi puse la dispozitie materiale si
placi de devoltare pentru acestea. Controlul turatiei motorului va fi realizat in tehnica PWM. Motorul
va fi un motor DC de mica putere cu o tensiune nominala de 9 V.

Ce cunostiinte sunt necesare ?

 Cunostiinte elementare de electronica ( semnale simple, frecventa, masura cu

osciloscopul )
 Cunostiinte de ANSI C

Ce cunostiinte se vor dobandi ?

 Initiere in proiectarea cu microcontollere ( proiectarea alimentarii, setarea pinilor –

intrari/iesiri – pull-up/pull-down ).
 Initiere in programarea microcontrollerelor folosind ANSI C.
 Utilizarea tehnicii de calcul in proiectare ( OrCAD ).
 Generarea de semnal dreptunghiular PWM.
 Masurarea semnalelor cu ajutorul aparaturii de laborator ( osciloscop, multimetru )
 Masurarea tensiunilor cu ajutorul convertorului analog-digital incorporat in
microcontroller.
 Intocmirea documentatiei tehnice.
Ce materiale se vor pune la dispozitie ?

 Mediul de programare MPLAB ( site Microchip )

 Versiune academica a compilatorului de C pentru microcontrollerul PIC
 Module si placi de dezvoltare
 Aparatura de masura pentru calibrarea freventelor aferente notelor muzicale
 Componente necesare pentru realizarea circuitului ( placuta separata cu 8 butoane )
 Tutoriale OrCAD, precum si varianta academica a OrCAD 9.2
 Bibliografie ( site CETTI, biblioteca virtuala CETTI )

U2 +9V
VCC R4
+9V 1 3 D4 D9
GND

IN OUT
J1 680 1 1
2 C5 STABILIZATOR 5V C6 D1 MG1
2

1
1 10uF 10uF LED U3
16V 16V L298/MULTIH
I1 5 2
CON2 I2 7 IN1 OUT1 3
10 IN2 OUT2 13 C9
12 IN3 OUT3 14
IN4 OUT4 100n
1

2
15 ISENA
ISENB
E1 6
11 ENA D5 D6
ENB
2
+12V 4 2

GND
VCC +5V 9 VS
VSS

8
R1
10k
U1
LS1 1 40
2 MCLR RB7/KBI3/PGD 39
3 RA0/AN0 RB6/KBI2/PGC 38
4 RA1/AN1 RB5/KBI1/PGM 37 VCC
VCC 5 RA2/AN2/VREF-/CVREF- RB4/AN11/KBI0/CSSPP 36
SPEAKER 6 RA3/AN3/VREF+ RB3/AN9/CCP2(1)/VPO 35
7 RA4/T0CKI/C1OUT/RCV RB2/AN8/INT2/VMO 34
8 RA5/AN4/SS/HLVDIN/C2OUT
RB1/AN10/INT1/SCK/SCL 33
C3 9 RE0/AN5/CK1SPP RB0/AN12/INT0/FLT0/SDI/SDA 32
10 RE1/AN6/CK2SPP VDD 31 C4
100n RE2/AN7/OESPP VSS
11 30 100n
12 VDD RD7/SPP7/P1D 29
13 VSS RD6/SPP6/P1C 28
14 OSC1/CLKI RD5/SPP5/P1B 27
C2 22p 15 OSC2/CLKO/RA6 RD4/SPP4 26
Y1 16 RC0/T1OSO/T13CKI RC7/RX/DT/SDO 25
17 RC1/T1OSI/CCP2(1)/UOE RC6/TX/CK 24
CRY STAL RC2/CCP1/P1A RC5/D+/VP
18 23
19 VUSB RC4/D-/VM 22
20 RD0/SPP0 RD3/SPP3 21
C1 22p RD1/SPP1 RD2/SPP2
PIC18F4250-I/P
E1 I1

I2

Figura 1 – Schema electrica proiectului

Circuitul va fi realizat tinand seama de urmatoarele restrictii in alegerea componentelor:

 Sa se identifice rezistoarele R1 si R4 intr-un catalog al unui producator de rezistente. Acestea

trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. RN ( rezistenta nominala ) R1 = 680 Ω, R2 = 10 KΩ
2. Tolerana maxima admisa este de 10%.
3. UN ( tensiunea nominala minima admisa ) este de 10 V.
4. PN ( puterea nominala ) de cel putin 0.1 W.
5. Intervalul temperaturilor de utilizare [-40, +85] oC

 Sa se identifice cristalul de quartz Y1 intr-un catalog al unui producator de cristale. Acesta

trebuie sa aiba frecventa de oscilatie f = 20,000 MHz, si sa functioneze fara abateri in
intervalul de temperatura [-40,+85] oC
  Sa se identfice condensatoarele electrolitice C5 si C6 intr-un catalog al unui producator de
condensatoare. Aceste condensatoare au rol de filtraj pentru tensiunea de intrare ( 9V ),
trecuta prin stabilizatorul de 5V. Parametri acestor condensatoare sunt:
1. CN ( capacitatea nominala ) de 10 µF
2. Toleranta maxima admisa de 10%
3. UN ( tensiunea nominala maxima de functionare ) de 16 V
4. RIZ ( rezistenta de izolatie ) de 10 GΩ

 Sa se identfice condensatoarele ceramice C1 si C2 intr-un catalog al unui producator de

condensatoare. Aceste condensatoare au rol de filtru pentru circuitul de filtrare aferent
oscilatorului cu cuart. Parametri acestor condensatoare sunt:
1. CN ( capacitatea nominala ) de 22 pF
2. Toleranta maxima admisa de 5%
3. UN ( tensiunea nominala maxima de functionare ) de 16 V
4. RIZ ( rezistenta de izolatie ) de 10 GΩ

 Sa se identfice condensatoarele ceramice C3 si C4 intr-un catalog al unui producator de

condensatoare. Aceste condensatoare au rol de filtraj pentru tensiunea de 5V de la intrarea
in microcontroller. In proiectarea PCB aceste condensatoare trebuiesc plasate cat mai
aproape de pinii microcontrollerului. Parametri acestor condensatoare sunt:
1. CN ( capacitatea nominala ) de 100 nF
2. Toleranta maxima admisa de 10%
3. UN ( tensiunea nominala maxima de functionare ) de 16 V
4. RIZ ( rezistenta de izolatie ) de 10 GΩ

 Sa se identfice condensatoarele didoda electroluminiscenta ( LED ) D1 intr-un catalog al unui

producator de LED-uri. Acest LED are rol de martor pentru tensiunea de iesire. Parametri
acestor condensatoare sunt:
1. UN ( tensiunea nominala maxima de functionare ) de 1.8 V
2. IN ( curentul nominal maxim acceptat de LED ) de 25 mA

Sa se proiecteze montajul din Figura 1 astfel incat:

 Condensatoarele C3 si C4 sa fie cat mai aproape de terminalele VSS si VDD ale

microcontrollerului.
 Cristalul de cuart sa fie cat mai aproape de terminalele OSC1 si OSC2 ale microcontrollerului,
iar condensatoarele C1 si C2, cat mai aproape de pinii cristalului, iar in jurul acestora sa se
realizeze o zona „Copper Pour Area” legata la masa ( GND ), pentru a izola oscilatorul de
zgomotul radio exterior.
 In Figura 1 nu este proiectat un buton de RESET pentru microcontroller. Se cere sa se
proiecteze acest buton, astfel: cand valoarea logica a pinului 1 al microcontrollerului ( bitul
Non Memory Clear - MCLR negat ) este 1, microcontrollerul ruleaza in regim normal, iar cand
valoarea logica este 0, microcontrollerul este in starea de reset. NOTA: in Figura 1,
microcontrollerul este proiectat sa ruleze in regim normal tot timpul.
 In Figura 1 avem proiectate toate elementele montajului ( alimentare, controller, punte H,
motor ), dar pe StarterKit-ul primit de la Microchip, nu avem montata/prevazuta puntea H si
diodele aferente acesteia. In figura 2 avem aceasta schema, care trebuie realizata separat,
pentru a putea fi apoi conectata la placa de dezvoltare.

+9V

D4 D9
1 1
MG1

1
U3
L298/MULTIH
I1 5 2
I2 7 IN1 OUT1 3
10 IN2 OUT2 13 C9
12 IN3 OUT3 14
IN4 OUT4 100n
1

2
15 ISENA
ISENB
E1 6
11 ENA D5 D6
ENB
2
+12V 4 2
+5V 9 VS
VSS 8
GND

Figura 2 – Schema electrica de conectare a motorului

 Deoarece puntea H folosita ( L298 ) reprezinta de fapt doua punti H in aceeasi capsula, vi se
cere sa proiectati conectarea unui al doilea motor la aceasta punte, si de asemenea,
conectarea partii aferente celui de-al doilea motor catre microcontroller. In acest fel vor
putea fi controlate doua motoare independent unul de celalalt.