CAP VI

TULBURARI DE LIMBAJ .Forme De manifestare a tulburarilor de limbaj

Insusirea si dezvoltarea limbajului sunt activitati care presupune un effort indelungat din partea
individului , in decursul dezvoltarii ontogenetice . Activitatile respective se realizeaza spontan in
relatiile cu cei din jur , dat fiind tendinta copilului de a verbalize actiunile desfasurate ( mai cu
seama cele cu joc) dar activitatile cu scop educative ( ascultarea si reproducerea de povesti ,
citirea imaginilor ) .
O serie de factori influenteaza evolutia limbajului si anume :
- Mediu de viata si activitatile copilului
- Preocuparea adultilor pentru stimularea vorbirii sale
- Eficienta procesului instructive educative
- Capacitatile intelectuale ale copilului
I TULBURARI DE PRONUNTIE SAU DE ARTICULATIE
Tulburarile de pronuntie sunt : DISLALIA , RINOLALIA , DIZARTRIA
DISLALIAEtiologia cuvantului dislalie provine din grecescul “ dys” care inseamna greu , dificil
si “lalein” care semnifica a vorbi.Dislalia este cea mai raspundita forma de pronuntie .Dislalicul
nu prezinta dificultati in intelegere si in exprimare ci doar in dificultati de realizare sonora .La
copii apar relative frecvent ,tulburari de pronuntie (articulatie) constand in deformarea
subsitutiva , emiterea si inversarea anumitor sunete in vorbire spontana si in cea reprodusa . Daca
dislalia este sub forma usoara , se numeste dislalie simpla sau monomorfa si avem dea face cu
tulburari care se manifesta numai la nivelul unor sunete izolate sau la familia unor sunete (
siflante si suieratoare) si de obicei aceste sunete se pronunta in ontogeneza ( de obicei aceste
sunete se pronunta mai tarziu in ontogeneza .
- Dislalie polimorfa cand tulburarile se extind asupra mai multor sunete sau asupra
majoritatii sunetelor
- Dislalia generala sau totala – cand sunt afectate toate sunetele .
Aceasta clasificare este realizata pe baza criteriului simtomatologic si este cea mai des
folosit sic el mai complet .
Dar dislalia se poate imparti dupa criteriul etiologic :
- Dislalia mecanica ( dislogie) si dislalia functionala
Dupa criteriul timpului de aparitie – congenital si dobandita
Dupa criteriul dislaliei in raport cu alte tulburari – primara si secundara
Aceste forme au character general si mai putin précis , fapt care specialisti fac trimitere
sporadic la ele
In dislalie polimorfa – vrobirea devine mai greu accesibila pentru inlocuitor , iar in
exprimarea gandirii dislalicul are dificltati . Specific pentru dislalic , este existenta
tulburarilor de articulatie, a unor foneme sau combinatii dintre ele .Sunetele care apar
primele la copiii nu sunt frecvent afectate, printre acestea a, e ,u , urmeaza b, d, t ,m , n
 .Vibranta r apare mai tarziu si este des afectata precum si africatele c , g, ţ , siflatele s – z
si suieratoarele ş – j .
Normalitatea limbajului impreuna cu alti factori ca inteligenta , varsta , educatie ,
influenteaza bogatia si varietatea vocabularului .Cauzele :
- Imitarea unor modele gresite de pronuntie
- Existent unor modele gresite de educatie
- Lipsa de stimulare a pronuntarii corecte
- Anomalii anatomofunctionale ale aparatelor periferice si ale sistemului nervos central
La copii stangaci intarzierea in aparitia si dezvoltarea limbajului se intalnesc intr-un procent
mare , comparative cu dreptacii de aceeasi varsta .
In dislalie grupa sigmatismelor si a parasigmatismelor ocupa un loc central . in general
sunetele siflante si suieratoare apar mai tarziu in vorbirea copilului , iar emisia lor presupune
miscari fine ale aparatului fonoarticulator .
Cauzele aparitiei sigmatismului o reprezinta :
- Imitarea de modele de pronuntie neadecvata sau desfasurea unor activitati in mediu
social putin stimulativ
- Anomaliile dentomaxilare , despicaturile de val palatin si a buzelor
- Cresterea deficitara a buzelor , lipsa acestora , muscatura deschisa si oblica – buze de
iepure , gura de lup
Pe baza criteriilor simtomatologice specialistii in logopedie descriu mai multe forme de
stigmatism :
 Sigmatism interdentar – ia nastere prin pronuntarea sunetelor siflante cu limba intre
dinti – cea mai frecventa forma ( la copii mici aceasta forma este cea mai des intalnita
datorita lipsei dintilor din fata )
 Sigmantismul lateral – cand iesirea jetului de aer se face prin dreapa si nu pe la mijloc
 Sigmatismul addental – varful limbii se sprijina pe dintii si acestia sunt prea apropiati ,
nepermitand aerului sa iasa prin aerul interdental ( aceasta forma de stigmatism nu apare
la hipoacuzici datorita perceperii corecte a pronuntiei )
 Sigmatismul palatal se produce din cauza re trageriii varfului limbii mult spre bolta
palatine.
Mai exista si stigmatism labial si labio-dental , stigmatism nazal , laringual
Din punct de vedere ontogenetic sunetul r apare deobicei in urma siflantelor si suieratoarelor .
Deformarea , omisiunea sau inlocuirea cu un alt sunet se numeste rotacism si inlocuirea cu un
fonem pararotacism
Majoritatea copiilor anteprescolari nu resusesc sa-l pronunte pe r inlocuindu-l cu n , d, h , in
acest caz se rezolva de la sine prin dezvoltarea aparatului fonoarticulator .
Cauzele aparitiei rotacismului si pararotacismului :
 Unele anomalii anatomice sau functionale ale limbii
 Constructia prea groasa a limbii
  Deficienta ale auzului fonematic
 Imitarea unor modele deficitare de pronuntie
Exista mai multe forme de rotacism :
 Rotacismul interdental – se produce prin vibrarea varfului limbii sprijinit pe incisivii
superioari , chiar pe buza superioara
 Rotacismul apical – se produce din cauza ca limba este strns lipita de alveoli in timpul
pronuntiei
 Rotacismul velar – nu vibreaza varful limbii , ci valul palatin
 Rotacismul bucal – frecvent de regaseste la dislalicii de limba romana , ia nastere prin
scurgerea aerului prin limba si obraji ce intra in vibratie
 Mai avem rotacismul nazal si uvular .
In cadrul tulburarilor dislalice mai avem :
1. Lamdagismul si paralamdagismul – inlocuirea sunetului si fonemului l
2. Betacismului si parabetacismului – inlocuirea sunetului si fonemului B
3. Gamacismului si paragamacismului – inlocuirea sunetului g
4. Fetacismului si parafetacismului – inlocuieste sunetul f
5. Nutacismului si paranutacismului – inlocuieste sunetul n
RINOLALIA
Termenul provine din grecescul “rino” – nas si “ lalie “- vorbire , inseamna vorbire pen as – voce
fonfaita . Se poate produce datorita unor malformatii ce sunt localizate la nivelul valului palatin
sau datorita insuficientei dezvoltarii acestuia.
Rinolalia se poate imparti :
 Rinolalia aperta , numita si deschisa , in care suflul aerului necesar pronuntarii
sunetelor se scurge pe cale nazala
 Rinolalia clausta sau inchisa , cand unda expiratorie , necesara pronuntarii sunetelor
nazale ( m , n ) este impiedicata sa treaca pe cale nazala si se scurge pe traiectul bucal
 Rinolalia mixa , in care unda expiratorie trece alternative de pe cale bucala pe cea nazala
Rinolalia deschisa este determinata de o serie de malformatii localizate la nivelul valului palatin
sau de insuficienta dezvoltare a acestuia provocata de o maladie de timp organic .Rinolalia de tip
functional este cauzata de incapacitatea valului palatin si a muschilor farongo-nazali care nu
reusesc sa realizeze inchiderea necesara intre cavitatea bucala sic ea nazala .
Rinolalia functionala poate fi provocata si de unicitatea vorbirii unor personae rinolalice , mai cu
seama la copii , in perioada insusiri vorbirii.
Despicaturile palatine care provoaca tulburarile rinolalice sunt cuprinse si sub denumirea de
palatolalie , determina o nazalitate accentual si o tulburare articulatorie pronuntata .
Cele mai afectate sunete sunt siflatele ,deoarece pronuntarea lor presupune o unda a suflului
puternica si concentrate care nu se poate realize din cauza scrugerii aerului prin cavitatea nazala .
TERAPIA LOGOPEDICA A RINOLALIEI poate fi inceputa si inaintea interventiei chirurgicala
, car cele mai bune rezultate se obtine dup ace s-a inlaturat cauza care provoaca tulburarea de
vorbire – Un rol important il au exercitiile cu character general descries si in dislalie
Etapele corectarii rinolaliei ( N Toncescu)
- O prima etapa este cea pregatitoare , in care se aplica metode si procedee de pregatire
psihoca si fizica a handicapatului pentru activitatea logocpedica
- A doua etapa consta in crearea unui tonus afectiv favorabil corectarii rinolaliei
- O serie de exercitii logopedice pentru ameliorarea sunetelor afectate , ulterior
consolidarea cuvintelor
- O ultima etapa , are loc exersarea sunetului corectat in propozitii si povestiri in scopul
automatizarii si autocontrolului .
Spre deosebire de dislalie in rinolalie activitatea logopedica trebuie sa inceapa in perioada
formarii vorbirii copilului. Este indicat ca la intrarea in scoala a copilului sa fie tratat medical si
logopedic pentru a crea conditii de dezvoltare armonioasa a personalitatii .
DISARTRIA
Din grecescul dys – greu , arthria – articulatie este o tulburare complexa de vorbire , vorbire
neclara , confuza , disfonica , cu rezonanta nazala , monotona , determinate de afectiunea cailor
centrale si ale centrilor nervosi in procesul articulatiei .
Dizartria nu este o tulburare de vorbire , ci mai degraba de rostire .
Deci ea nu afecteaza vorbirea in general ci numai vorbirea rostita .
Formele de manifestare – in literature de specialitate sunt descries mai multe forme de disartrie
1. Disartria corticala – se produce prin aparitia deficientelor de la nivelul scoartei
cerebrale , care pot avea la baza meningoencefalita , tulburarile vasculare , traumatismele
cranio-cerebrale . Acestea provoaca in plan verbal , nu numai dificultati de pronuntie dar
si tulburari de ritm si fluent vorbirii .
2. Disartria subcorticala , in care predomina tulburarile cailor extrapiramidale de unde
si existent disartriei piramidale si extrapiramidale .La aceasta cuprinde si alte tulburari
de pronuntie , vorbire de tipul rinolaliei , tulburari de voce , de ritm si de fluent a
vorbirii , retard verbal si dificultati de comunicare prin mimica si gestica .
3. Disartria cerebeloasa –determinate de leziuni ale cerebelului si ale cailor
cerebeloase . Este o vorbire neclara , monotona , bolborosita , greu de inteles
4. Disartria bulbara – caracterizata prin tulburari neuromotorii si ai nervilor din bulb ,
are efecte negative in coordonarea miscarilor limbii , a faringelui si a laringelui , a celor
legate de respiratie . Ca urmare a tulburarilor organice , se produc paralizii bulbare cu
efecte dizgratioase asupra miscarilor faciale ( ticuri , strambaturi , eschimoseli) care
insotesc vorbirea
5. Disartria pseudobulbara – este marcata de afectiune ale cailor cortico- bulbare , de
unde si aparitia de paralizii totale sau partiale la nivelul buzelor , limbii , valului palatin
.Vobirea este tulburata sub aspectul pronuntiei , fonatiei , rezonantei .Datorita tulburarilor
muschilor se produce un dezechilibru la nivelul sincronizarii expiratiei- inspiratiei
TULBURARILE DE RITM SI CADENTA VORBIRII
Din aceasta categorie fac parte : BALBAIALA , LOGONEVROZA , TAHILALIA ,
BRADILALIA , AFTONGIA , TULBURARI PE BAZA DE COREE , TUMUTHUS
SERNONIS
BALBAIALA
Repetarea unor silabe la inceputul si mijlocul cuvantului cu prezentarea unir pause intre acestea
sau prin aparitia spasmelor la nivelul aparatului fonoarticulator care impiedica desfasurarea
vorbirii ritmice si cursive .
~ FRECVENTA maxima de aparitie a balbismului este in jurul varstei de 2 ani , atunci cand
copilul prezinta o capacitate intelectiva mai mare decat capacitatea de verbalizare ( gandeste mai
repede decat vorbeste)
 Sexul – frecventa aparitiei este mai mare la baieti
 Dezvoltarea psihica – afost demonstrate o corelatie pozitiva intre nivelul intellectual si
capacitatea de vorbire
 Factorii personali – tipuri de temperament si maturitate emotional
 Factori climatici ~
Balbaiala poate fi :
a. Clonica – repetarea unor silabe la inceputul sau mijlocul cuvintelor cu prezentarea unor
pause
b. Tonica – aparitia spasmelor la nivelul aparatului fonoarticulator care impiedica
desfasurarea vorbirii ritmice
c. Mixta – cand se manifesta si clonica si tonica
Exista asa numita preferinta pentru unele sunete sau grupuri de sunete , gen (pl , bl , cr , ca , ci
) .Spasmele la nivelul aparatului fonoarticulator sunt insotite de miscari usoare ale buzelor ,
grimace , incordari ale fetei si chiar intregul corp.Mai exista si schimbari neorovegetative
precum transpiratia , schimbarea culorii fetei , tulburari de somn , creste agitatia si nervozitatea .
Balbaiala se transforma in logonevroza atunci cand exista si apare un fond nevrotic ca urmare a
constientizarii handicapului si a trairii acestuia ca o drama
Factorii cauzali aparitiei balbaiala si logonevroza sunt :
- Imitatia copiilor mici 2 – 3 ani a unor peroane adulte sau copii
- Bilingvismul – ce determina supraincordarea nervoasa
- Traumele psihice , stresul determinate de emotii soc , pserieturi spaime
- Factori de natura ereditara in special cei proveniti de natura paterna
- Stangacia sau contrarierea stangaciei
LOGONEVROZA – este o tulburare de ritm si fluent vorbirii care presupune pe langa repetarea
sunetelor , silabelor , cuvintelor si o prezenta a spasmelor , incordarii a unei preocupari exagerate
fata de propria vorbire ( se mai numeste si teama de a vorbi in public )
Aparitia ei poate fi :
 - Prima forma precedata de balbism , anturajul si apartinatorii fixeaza balbismul prin
comportamente de sanctionare , persoana dezvolta in timp logonevroza si agravata se
poate transforma in logofobie .
- O a doua categorie de aparitie poate fi la adolescent si tineri corelata cu inalta stima si
statut
TAHILALIA – caracterizata printr-o vorbire exagerata de rapida si care apare frecvent la
persoanele cu instabilitate nervoasa . Opusul tahilaliei este bradilalia – care inseamna vorbirea
rara .
Pot aparea in urmatoarele circumstante:
- Fiziologica intr-un anumit tablou temperamental
- Psihiatrice – isterii , schizofrenie depresie
- Somatice – tulburari neurologice , tulburari endocrine
TULBURARI ALE LIMBAJULUI SCRIS - CITIT
Multi autori din punct de vedere simtomatologic se refera la DISGRAFIE-DISLEXIE pentru
tulburare partial si pentru tulburari totale sau cu o arie complexa de intindere AGRAFIE-
ALEXIE
Ele apar datorita factorilor psihopedagogici necorespunzatori la structura psihica a subiectului , a
insuficientei dezvoltarii psihice si a personalitatii , a modificarii morfo- functionale de la nivelul
sistemului nervos central , a nedezvoltarii vorbirii sau deteriorarii , care se manifesta prin aparitia
de confuzie frecventa intre grapheme si letere asemanatoare , inversarii , adaugirii , omusiunii ,
substituirii de grapheme si litere
Cauzele:
- insuficienta functional in elaborarea limbajului , ale schemei corporale
- Lipsa omogenizari stangaciei , lateralizare incrucisata ,tulburari spatio-temporale
,influenta ereditati
- Afectiuni corticale si ale tulburarii vazului si auzului
- Bilingvismul
Dislexia si disgrafia se manifesta la scolar prin incapacitatea de a invata citirea si scrierea.
Subiectul de acest gen face confuzii constant si repetate intre fonemele asemanatoare acustic ,
litere si grafismele lor . In schimb citirea cifrelor se face de catre acestia cu mai mare usurinta .
Forme de manifestare
1. Dislexo- disgrafia specifica sau propriu –zisa ,manifestata printr-o incapacitate in
formarea abilitatilor de a citii si a scrie .Dificultatea apare la dictare dar subiectul poate
copia unele grapheme si poate silabisi la citire
2. Dislexo- disgrafia de evolutie , se manifesta prin faptul ca subiectii nu pot realize
progrese inseminate in achizitia scris- cititului
3. Dislexo-disgrafia spatial sau spatio-temporara , se manifesta printr-o scrire pe
diagonal
4. Dislexo – disgrafia pura , pentru ca se constata frecventa cu alte handicapuri
 5. Dislexo-disgrafia motrica – apare ca urmare a tulburarilor de motricitate si
psihomotricitate . citit scrisul acestora este neingrijit , neregulat , inegal , prost organizat ,
tremurat
6. Dislexo disgrafia liniara – incapacitatea de a trece de la randul parcurs la urmatorul
TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ – TERAPII SPECIFICE
Terapia tulburarilor de limbaj este fundamentata de o serie de principia logopedice si anume :
A. Principiul interventiei timpurii – tratarea tulburarilor de limbaj chiar in faza de debut
inlaturarea insuccesului scolar
B. Principiul parteneriatului in interventia terapeutica – parteneriatul intre gradinita ,
scoala ,familie in scopul prelungirii interventiei logopedice si in mediu scolar dar si in
viata copilului
C. Principiul respectarii particularitatii de varsta si individuale. Interventia terapeutica
trebuie adaptata varstei ,nivelului de dezvoltare mintala , particularitatile personalitatii
acestuia
D. Principiul exercitiilor de scurta durata cu copii datorita oboselii rapide este necesara
exersarea doar de cateva minute
E. Principiul utilizarii sunetelor ajutatoare – se utilizeaza mai intai sunetele pe care
copilul le poate utilize ca mai apoi sa treaca la sunetele noi
F. Principiul utilizarii autocontrolului auditiv – logopedul va demonstra pe organele lui
articulatorii deosebirile de acestea
G. Principiul actiunii minime , este eficient ca sunetele noi sa se exerseze la inceput cu
voce scazuta , fara exagerare
Metode si procedee generale din terapia de limbaj:
1. Gimnastica generala – se poate folosi o gama variata de ecercitii rotiri ale bratelor ,
aplecari ale capului , miscari ale trunchiului
2. Gimnastica fonoasticulatorie –necesita o serie de exercitii precum gimbastica limbii ,
mandibulara si a buzelor
3. Gimnastica respiratory – suflarea in lumanare , aburirea oglinzii , instrumentele de suflat
4. Educarea auzului fonematic – prin stimuarea perceptiei fonematice ( legatura dintre
imagince si sunet)
5. Educarea personalitatii –inaturarea copiilor a unor manifestarii neuropsihice secundare ,
determinate de tulburari de vorbire ( timiditate exagerata , nervozitate , iritabilitate)
Metode si procedee specific
 Emiterea sunetului – in etapa emiterii sunetului se recurge in mod current la medode
demonstratiei articulatorii .la exercitii , comparative precum si metode derivarii sunetului
 Consolidarea sunetului – se recurge la metoda exercitiului si a comparatiei prin
efectuarea repetata a unor serii de exercitii , cat mai variate
 Diferentierea sunetului – se umrareste dezvoltarea autzului fonematic si a capacitatii de
diferentiere fonematica prin exercitii si comparatii
  Automatizarea sunetului – se face apel la metode precum – exercitiu compunerea
povestirea conversatia integrand sunete corecte in diverse context
DEMUTIZAREA
Trecerea de la limbajul mimico-gesticular la cel verbal .Demutizarea preupune insusirea a trei
componete ale vorbirii
- Component fonetica
- Lexical
- Structura gramaticala
Demutizarea nu se termina odata cu terminarea ciclului scolar ci se prelungeste in timp ,intr-
uncat noile structure fonetice si lingvistice trebuie assimilate tot pe cai specific . Demutizarea se
face cu pregadere a copiior cu handicap de auz
Referitor la AUDIOLOGIA EDUCATIONALA SI TEHNOLOGICA observam ca interventia
compensatory – recupedatori in deficient de auz sunt de trei feluri
a. Chirurgicala
b. Protetice
c. Psihopedagogice
Chirurgicale – au drept scop remedierea sau ameliorarea deficientelor cu origine organic
.Interventiile chirurgicale sunt recomandate in cazul implantului cohlear ,metoda de protezare ce
da rezultate abia dupa derularea unui program de educare a auzului fonematic.Interventiile
proteice unele sunt pe system IR altele folosesc banda FM .Cele ami folosite sunt protezele
retroauriculare (analogice sau digitale) precum si cele intrauriculare.
Proteza nu imbunatateste auzul , trebuie sa treaca o periaoda de acomodare cu ceasta , iar apoi un
program de educarea ascultarii.Interventiile psihopedagogiece –in acest caz demutizarea se
defineste ca un process de activitati de invatare.
Activitatile de structurare a limbajului se poate clasifica
- Activitati pe parcursul programului zilnic al copiilor
- Activitati de invatare in clasa , in conditiile orei scolare
- In cazul activitatilor de structurare a limbajului la copiii mici pot fi formulate o serie de
obiective
- - evaluarea in sinteza a achizitiilor verbale
- Verificarea potentialului perceptive (visual,auditiv, vibrotactil)
- Initierea copiilor in perceperea mesajului
- Formarea deprinderilor de a se integra active in dialog
ORTOFONIA
Cunoscuta ca si terapia tulburarilor de limbaj.Se ocupa cu emiterea corecta a sunetelor
/fonemelor si exersarea si invatarea pronuntiei de catre elevii cu deficient de auz in vederea
realizarii comunicarii orale.Ea urmareste
 Exersarea miscarilor respiratorii necesare procesului vorbirii
 Exersarea organelor fonoarticulatorii si pregatirea acestora
 Educarea sensibilitatii vibrotactile si pregatirea acestora \
  Emiterea si educarea vocii
 Emiterea si automoatizarea pronuntarii sunetelor
 Invatarea de ritm , accent , intonatie
Metodologia audiologiei educationale (cunoscuta si sub denumirea de educarea
auzului)presupune mai multe etape
1. In prima etapa se urmareste ascultarea sunetelor si adaptarea in conditii protezarii
copilului (asculta spontan sunete, zgomote)
2. A doua etapa –copilul sad ea de inteles ca a inteles
3. A treia etapa va fi invatat sa localizeze sunetul
4. In a patra etapa se urmareste diferentele sunetului
5. In a acincea etapa se vor diferente si sunete verbale
Desfasurarea activitatilor trebuie facuta de varste mici si presupune respectarea unor conditii de
ordin tehnic.
EDUCATIA VIZUAL PERCEPTIVA
In cazul deficientelor vizuale , exista trei posibilitati de interventie.: chirurgicala , protetica,
psihopedagogica
Prin interventiile chirurgicale se rezolva sau se amerioreaza deficientle vizuale cu etiologie
organic precizata .Compensarea proteica se refera la corectarea sau ameriorarea tulburari de
refractice optica prin recurgerea la lentil , dar exista si protezare intraoculara (cristalin artificial) .
interventia psihopedagogica vizeaza imbunatatirea eficientei vizuale . Aceasta poate fi definite ca
un raport intre nivelul restauratului visual si capacitatea subiectului de a-l valorifica in atingerea
acelui optim functional reprezinta obiectivul general al educatiei vizuale
Principiile metodice ale educatiei visual perceptive
- Educatia vizuala face parte din procesul compensator –recuperator si formative ,avand
allocate ore in planul de invatamant special al elevilor cu deficient de vedere
- Educatia vizuala se realizeaza individual sau in grupuri mici
- Se realizeaza in cabinet special amenazate
- Proiectarea exercitiilor tine seama de diagnostic oftamologic si recomandarile medicului
- Activitatile de educatie vizuala se integreaza in contextual activitatilor cognitive si
practice la alevi
- In orice activitate de genul acesta este necesara gradarea efortului visual prin marirea
rationala a complexitatii , duratei , dificultatii exercitiilor
- Antrenametul visual trebuie sda aibe un character systematic si continuu
- Strategiile de educatie vizuala trebuie personalizate
ORINTAREA SPATIALA SI MOBILITATEA
Orientarea spatiala prezinta urmatoarele componente: componeta motrica , component
senzuala , component cognitive , component afectiv motivationala.Obiectivele acestor
componente este dobandirea autonomiei in deplasare , element fundamental in independent
socio profesionala de mai tarziu
Nevazatorii trebuie sa stapaneasca trei spatii:
 - Spatial imediat (accesibil numai prin tact si prehensiune)
- Spatiu mediat (accesibil cu ajutorul bastonului)
- Spatiu indepartat ( accesibil cu ajutorul auzului)
O atentie deosebita trebuie acordata cunoasterii propriei scheme corporale .
Utilizarea de mijloace :
- Dispositive de marire a materialelor si tiparire , lupe de diferite puteri de marire, sisteme
de televiziune de circuit inchis etc
- Computer cu printare si tastatura in Braille , sistemul poate fi adaptat in diverse
configuratii care sa permita redactarea si tiparirea in alb –negru sau transpunere vocala
- Computer portabile destinate nevazatorilor . Acestea au toate facilitate de editare ale
computerelor obisnuite adaptate la scrierea in Braille .
- Casetofoane portabile cu viteza de inregistrare reglabila , acestea permit redarea
materialului inregistrat cu o viteza superioara celei inregistrare
- Aparate de transpunere a textului obisnuit in tactileme Braille
- Figure in relief( desene tiflografice)
PSIHOTERAPIA COMPORTAMENTALA
Comportamentul este dependent de nivelul intelectului , de cunostintele si experienta de viata a
individului , de caracteristicile organizarii sociale si functionalitatea relatiilor intersubiective .
Unele comportamente aberante se produc si prin fixarea obisnuintelor negative sau prin repetarea
unor experiente negative pe care individual le percepe ca avantajoase , fara a face o evaluare de
ansamblu a situatiei si fara sa ia in consideratie efectele pe care le au asupra celor din jur .
Cu privire la masurile psihopedagogice care se aplica pentru deficientii de comportament , cu cat
se aplica mai devreme cu atat este asigurata o dezvoltare armonioasa a personalitatii .
Seurmareste dezvoltarea maturitatii sale in raporturi collective si scolare , iar acolo unde relatiile
interpersonal si activitatile organizate contribuie la dezvoltarea personalitatii , se insisnta pe
acestea si se creaza un cadru favorabil interventiei psihologice de consiliere si indrumare a
subiectului .