ŞCOALA POSTLICEALĂ CONDURACHE CAMELIA

Cursul: ALIMENTAŢIA ÎN DIFERITE BOLI

Anul I Tehnician Nutriţionist

Referat
Plante vindecătoare: Feniculul
Feniculul, planta magică, vindecătoare, cu gust dulce, înrudită cu pătrunjelul, morcovul și
mărarul, este folosită ca ingredient în rețete și ca plantă medicinală de sute de ani.
Feniculul sau molura (Foeniculum vulgare) este o specie de plantă perenă comestibilă din genul
Foeniculum, familia Apiaceae (Umbelliferae), originară din zona Mediteranei, folosită din Antichitate și în
Asia. Deși încă mai crește în sălbăticie, feniculul este cultivat pe toate continentele. La noi, feniculul crește
numai cultivat.
El are trei părți, fiecare cu propria sa valoare nutritivă: bulbul, tulpina verde pal și frunzele penate. Este
o plantă erbacee cu tulpina dreaptă, înaltă până la doi metri și ramificată începând de la bază. Frunzele,
asemănătoare cu ale mărarului, au o aromă între lemn dulce și anason. Florile sunt mici, galben-aurii,
dispuse în umbrele mari, terminale. Fructele, denumite de obicei în mod eronat semințe, au gust dulceag
ușor mentolat și miros aromat.
Feniculul, pe lângă gustul deosebit conferă o sursă inegalabilă de vitamina C, vitamina A,
antioxidanți, potasiu, acid folic și fibre.

Beneficiile nutritive ale feniculului

Un bulb crud de fenicul conţine doar 73 de calorii, 2,9 grame de proteine, 17 grame de carbohidraţi, 7
grame de fibre alimentare (28% din necesarul zilnic) şi furnizează 27% din necesarul zilnic de
potasiu, 5% din sodiu, 6% vitamina A, 11% calciu, 46% vitamina C, 9% fier, 5% vitamina B-6 şi
10% din necesarul zilnic de magneziu.

În plus, acesta mai conţine fosfor, zinc, cupru, mangan, seleniu, niacina, acid pantotenic, acid folic,
colina, beta-caroten, luteina si zeaxantina (viziune), vitamina E şi vitamina K şi este o sursă naturală
de estrogen.

1
 Fructele de fenicul, în afară de valoarea lor fitoterapeutică, reprezintă și un foarte apreciat condiment. Ele
conțin 2-7% ulei volatil format din anetol, transanetol și cisanetol, limonen, alfa-pinen, fenconă,
metilcarvicol, extragol; lipide, aleuronă, derivați cumarinici, flavonoide (cvercitin, camferoglicozid,
flavonol-3-glucuronid), zaharuri, substanțe minerale, mucilagii, stigmasterină, potrivit www.csid.ro.
Teoretic, toată planta este comestibilă. Frunzele sale aromatizează salatele sau sunt utilizate ca ingredient
pentru sosuri. Tulpina și bulbul, în afară de salate, pot fi consumate alături de brânză. Depinde însă de
specie.

Grecii l-au considerat ca pe un medicament, dar și ca produs alimentar, iar romanii l-au apreciat mai mult
ca pe un condiment. De asemenea, ei au făcut un extract de fenicul pentru a trata boli oculare, în special
cataractele. În China Antică, unde era foarte popular, era folosit ca antidot împotriva mușcăturilor de șarpe,
egiptenii și romanii îi cunoșteau calitățile stomahice și antitoxice. Împreună cu mărarul era folosit pentru
prepararea așa-numitei “ape împotriva colicilor” și era utilizat în curele de slăbire datorită senzației de
sațietate pe care o conferă.

Ce beneficii potenţiale pentru sănătate are consumul de fenicul

Pentru sănătatea inimii

Fibrele prezente în fenicul, împreună cu potasiul, vitamina C şi vitamina B6 contribuie la menţinerea
unei inimi sănătoase.

Vitamina B6 şi acidul folic previn acumularea homocisteinei, un aminoacid ce este asociat cu

infarcturile miocardice şi cu atacurile cerebrale, care odată prezentă în corp poate conduce la
probleme cardiace şi la deteriorarea vaselor de sânge.

enicul conţine cantităţi semnificative de fibre, care ajută la scăderea cantităţii totale de colesterol din
sânge, scăzând astfel riscul bolilor de inima.

Într-un studiu publicat în Jurnalul American de Nutriţie Clinică, cei care au consumat 4069 mg de
potasiu pe zi au avut un risc de 49% mai mic de deces de boli cardiace ischemice, comparativ cu cei
care au consumat mai puţin potasiu (aproximativ 1.000 mg pe zi).

Tensiunea arterială
Datorită efectului vasodilatator al potasiului şi datorită prezenţei calciului şi magneziului, tensiunea
arterială poate scădea în mod natural prin consumul acestei legume.

2
Reducerea colicilor în cazul sugarilor alăptaţi la sân
Cercetările au arătat că administrarea uleiului din seminţe de fenicul poate duce la reducerea colicilor
sugarilor cu vârsta între 2 şi 12 săptămâni, iar oferind un ceai pe bază de fenicul, museţel, verbinţă,
lemn dulce şi roiniţă poate reduce severitatea colicilor la sugari.

Sănătatea oaselor
Componentele feniculului ce contribuie la construirea şi menţinerea unei structuri osoase sănătoase şi
puternice sunt fierul, fosforul, calciul, magneziul, zincul, manganul şi vitamina K.

Protecţie împotriva cancerului

Consumul de fibre din fructe şi legume, precum feniculul, este asociat cu un risc redus de cancer
colorectal.
Celulele sunt mai bine apărate de radicalii liberi prin intermediul antioxidanţilor precum vitamina C,
vitamina A şi beta carotenul.

Seleniul este un mineral care nu este prezent în cele mai multe fructe şi legume, dar poate fi găsit în
fenicul. Acest element are un rol important în asigurarea funcţionării corecte a enzimelor hepatice. În
plus, seleniu previne inflamaţia şi scade rata dezvoltării tumorilor.

Fenicul conţine, de asemenea, acid folic, care joacă un rol în sinteza şi repararea ADN-ului,
prevenind astfel formarea celulelor canceroase datorită mutaţiilor în AND.

Controlul greutăţii
Fibrele dietetice cresc senzaţia de saţietate şi reduc apetitul, ceea ce duce la un aport mai scăzut de
calorii. În acelaşi timp ajută la prevenirea constipaţiei şi la buna funcţionare a tractului digestiv.

Frumuseţea pielii
Feniculul este o sursă excelentă de vitamina C, iar aceasta prin efectul de antioxidant ajută în
prevenirea daunele cauzate de soare şi poluare. Vitamina C influenţează capacitatea colagenului de a
netezi ridurile şi de a îmbunătăţi textura pielii în general.

Creştere absorbţia de fier

Deficienţa de fier este una dintre cele mai comune deficienţe nutritive în ţările dezvoltate şi una
dintre principalele cauze ale anemiei. Consumul de alimente cum ar fi feniculul, care sunt bogate in
vitamina C alături de alimente care sunt bogate în fier va creşte capacitatea organismului de a absorbi
fierul.
3
Metabolismul energetic

Feniculul este o sursă de vitamina B-6, care joacă un rol esenţial în metabolismul energetic prin
transformarea carbohidraţilor şi proteinelor în glucoză şi aminoacizi, componente ce sunt mai uşor
folosite la producerea energiei de către organism.

Efect anti inflamator

Colina este un nutrient foarte important din fenicul, fiind benefică pentru somn, mişcările musculare,
în procesul de învăţare şi memorare. Colina, de asemenea, ajută la menţinerea structurii membranelor
celulare şi la transmiterea impulsurilor nervoase, la absorbţia de grăsime şi reducerea inflamaţiei
cronice.

Estrogenul
Estrogenul, care se găseşte în mod natural în fenicul, este esenţial în reglarea ciclului de reproducere
feminin şi poate afecta, de asemenea, fertilitatea.

Feniculul în alimentaţie

Feniculul poate fi incorporat în orice preparat datorită texturii crocante şi a gustului uşor
dulce. Poate fi consumat atât crud cât şi gătit.
Frunzele şi tulpinile acestuia pot fi gătite împreună cu bulbul pentru a realiza o garnitură sau pot fi
folosite ca o bază pentru supe. În cazul în care doriţi un preparat mai uşor, puteţi amesteca feniculul
tăiat cu alte legume pentru a realiza o salată răcoritoare.

Seminţele sale sunt adesea folosite ca un condiment în unele reţete. Se găseşte frecvent în
magazine, la piaţă, în majoritatea supermarketurilor, uneori sub denumirea "fennel" din limba
engleză.
Când cumperi un fenicul, uită-te la bulbul său, acesta trebuie să fie ferm şi alb sau alb spre verde pal,
evită-l dacă are pete şi este zdrobit. Dacă planta are boboci de flori, înseamnă că este prea copt.

Fenicul proaspăt pot fi stocat în frigider pentru aproximativ patru zile. Cel mai bine este să-l consumi
imediat ce a fost cumpărat, deoarece îşi pierde aroma în timp. Seminţele uscate de fenicul pot fi
păstrate până la şase luni într-un container etanş în dulapul din bucătărie.

Alte utilizări ale feniculului:

4
- Pudra de fenicul este folosită ca o cataplasmă pentru muşcăturile de şarpe.
- Seminţele coapte şi uscate de fenicul, şi uleiul obţinut din acestea, sunt folosite în producerea unor
medicamente.
- Unele femei consumă fenicul pentru a mări fluxul de lapte matern şi pentru a uşura procesul
naşterii.

Feniculul este contraindicat în ulcerul gastric și duodenal, în enterocolite cronice și acute. Foarte rar
apar reacții alergice cutanate, gastrice și intestinale.

BIBLIOGRAFIE

1. Bojor Ovidiu, Popescu O. — Miracolele terapeutice ale plantelor, ed. I, Ed. Edimpex-
Speranţa, Bucureşti, 1993.
2. Bojor Ovidiu, Alexan M. — Plantele medicinale de la A la Z, ed. a Vl-a, Ed. Ulpia Traiana,
Bucureşti, 2000.
3. Borza, Al. —Dicţionar etno-botanic, Ed. Academiei, Bucureşti, 1968.
4. Ciobanu M. Gh. — Sănătatea optimă. Ciclul vieţii, Ed. Ponto, Constanţa, 2000.
5. Culda Eleonora, Culda Cezar — Dietoterapie — Alimentaţia în medicina tradiţională chineză, Ed.
Licorna, Bucureşti, 1995.
6. Savin I. — Să ne tratăm fară medicamente, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1990.