Structuri 2

partea a II-a

Planşee din beton armat

 2
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Conform dex on line:

- planşeu - element de construcție de lemn, de beton armat etc. care serveşte ca
suport pentru fixarea unei maşini, formează partea carosabilă a unui pod, separă
etajele unei clădiri (constituind duşumeaua sau acoperişul) etc.

- planşeele: sunt elemente de construcţie de regulă plane, orizontale sau înclinate,

ce compartimentează clădirea pe verticală, şi formează împreună cu celălalte
elemente structurale (verticale) structura de rezistenţă.

Planşeele servesc la:

- preluarea încărcărilor verticale şi transmiterea lor către reazeme, caz în care
eforturile se dezvoltă normal (perpendicular) pe planul planşeelor;
- preluarea încărcărilor orizontale şi distribuirea lor la elementele portante
verticale, asigurând comportarea solidară a acestora sub acţiunea forţelor
orizontale, jucând rol de şaibă rigidă, de diafragmă. În acest caz eforturile se
dezvoltă în planul planşeelor.

O sintagma care defineste modul lor de comportare este: “Planșeele sunt infinit
rigide în planul lor și infinit flexibile perpendicular pe planul lor” (în realitate nu sunt
nici infinit rigide dar mai ales nici infinit flexibile).
 3
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Clasificarea planşeelor:
-după modul de realizare: - planşee monolite;
- planşee prefabricate;
- planşee mixte (din elemente prefabricate şi beton monolit).
- după modul de rezemare şi alcătuire:
- planşee cu plăci rezemate continuu pe două sau mai multe laturi:
- planşee cu plăci;
- planşee cu plăci şi grinzi;
- planşee cu nervuri dese;
- planşee casetate.
- planşee cu plăci rezemate pe stâlpi:
- planşee ciuperci;
- planşee dală (cu dala plină sau nervurată).
 4
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Clasificarea planşeelor:
-după modul de transmitere a încărcărilor la reazeme;
- planşee care transmit încărcările după o singură direcţie;
- planşee care transmit încărcările după două direcţii.

-Alegerea tipului de planşeu se face pe considerente tehnico-economice cu

respectarea condiţiilor de rezistenţă, de rigiditate şi de funcţionalitate privind:
- izolarea fonică;
- izolarea termică;
- izolarea hidrofugă (la terase şi acoperişuri);
- protecţie anticorozivă;
- protecţia contra incendiilor.
 5
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeele simple (cu placi).

- sunt alcătuite din plăci de beton armat rezemate direct pe elementele portante
verticale (de regula pereţi structurali de beton armat sau zidărie);
- se recomandă ca suprafaţa acoperită de planşeele simple să nu depăşească
35-40mp (înainte de 1990 valoarea recomandata era 20-25mp);
- Ca elementele verticale să fie considerate portante trebuie să aibă grosimea
de cel puţin 15cm la pereţii de beton armat şi de 25cm la pereţii din zidărie.
 6
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeu simplu - din beton armat monolit:

Planşeu simplu – alcătuit din elemente prefabricate, monolitizate pe reazemul

intermediar:
 7
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeu simplu - din elemente tip predală prefabricată cu suprabetonare:

 8
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşee cu plăci şi grinzi:

- este cazul general al planşeelor;

- dimensiunile secţiunii transversale pentru grinzi vor fi:

D0 D0 1 2
hw   bw      hw
12 8 3 3
t0 t0 1
hw   bw  hw - în zone seismice
12 8 2
 9
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşee cu plăci şi grinzi - alte criterii şi condiţii puse grinzilor:

- lăţimea minimă a grinzilor participante la structuri cu ductilitate înaltă este 20cm

(conform P100-1/2013 – cap.5.3.2.1.)
- raportul între lăţimea bw şi înălţimea secţiunii hw nu va fi mai mic decât 1/4;

-excentricitatea axului grinzii, în raport cu axul stâlpului la noduri, va fi cel mult 1/3
din lăţimea bc a stâlpului, normală la axa grinzii.

- la grinzi solicate predominant gravitaţional raportul hw / bw se alege corespunzător

secţiunilor zvelte ( >=3), dar trebuie acordată atenţie verificărilor privind deschiderea
fisurilor şi deformaţiile, condiţia de rezistenţă nefiind, de regulă, dimensionantă.
 10
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşee cu plăci şi grinzi:

- dacă încărcările utile sunt mari (3-
30kN/mp), se recomandă utilizarea
planşeelor cu grinzi principale şi
secundare. Grinzile secundare se dispun
în lungul deschiderii mai mici la distanţe
care să conducă la o descărcare
unidirecţională a plăcilor. Utilizarea numai
a grinzilor principale ar necesita creşterea
grosimii plăcii către valori nejustificate
economic conducând la creşterea
consumului de beton şi a greutăţii
planşeului.
 11
Structuri 2 – Planşee din beton armat
 12
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşee cu plăci şi grinzi:

- grinzile secundare pot avea înălţimi reduse (nivelul de solicitare este moderat):
t0
hw  
t0 1 1
bw      hw
16 12 4 2

- grinzile secundare se folosesc atunci când celulele sunt mari iar grosimea plăcii
devine foarte mare;

- grinzi secundare se mai dispun şi sub ziduri sau alte sarcini concentrate mari;

- grinzile secundare au rol şi de sporire a rigidității planşeului;

- grinzile secundare se dispun din considerente structurale sau arhitecturale.

 13
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Placile planşeelor:
 14
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Placile planşeelor:
 15
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşee speciale ... ( cum apar ? )

- a) placa planşeu cu grosime constantă ...

- b) se concentraza armatura din placa în zone la distanţa d ...
- c) se elimina betonul din zona întinsă dintre grinzile ce se formează.
 16
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşee cu nervuri dese:

-sunt planşeele cu rezemare continuă la care lumina dintre nervuri nu depăşeşte
700mm; pot avea forme dreptunghiulară, poligonală, circulară, etc.

-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese: - după modul de dispunere a nervurilor:

- cu nervuri dispuse pe o singură direcţie;
 17
Structuri 2 – Planşee din beton armat

-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese: - după modul de dispunere a nervurilor:

-cu nervuri dispuse pe două direcţii ortogonale (planşeu chesonat), la care
distanţa între nervuri este aceeaşi după cele două direcţii.
 18
Structuri 2 – Planşee din beton armat

-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese:

- după modul de alcătuire a planşeului:
- planşeu alcătuit din nervuri şi placă la partea superioară;

- planşeu alcătuit cu nervuri şi placă la partea superioară, şi corpuri de

umplutură;
 19
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Clasificarea planşeelor cu nervuri dese:

- după modul de alcătuire a planşeului:
- planşeu alcătuit din nervuri şi placi la partea superioară şi la partea
inferioară;

- Nervurile pot fi: - din beton armat monolit;

- din prefabricate de beton armat, sau din beton precomprimat.

- Plăcile pot fi: - turnate monolit;

- prefabricate din beton armat.

Sunt planşee cu consumuri de oţel şi beton moderate, dar cu consumuri de cofraj şi

manoperă ridicate, pentru care execuţia trebuie atent realizată pentru a evita
lucrările de rectificare.
 20
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Prevederi generale privind utilizarea planşeelor cu nervuri dese:

- se pot utiliza când încărcările temporare sunt uniform distribuite (sau
asimilabile cu acestea) şi sunt aplicat static, iar valoarea încărcărilor temporare nu
depaşeşte de 1,5 ori valoarea încărcărilor permanente.
În cazul încărcărilor aplicate dinamic nu se folosesc corpuri de umplutură.
Dacă sunt încărcări concentrate mari mai mari de 7,5kN acestea se transmit
nervurilor prin intermediul unor nervuri transversale.
Nu se recomandă utilizarea planşeelor cu nervuri dese în cazul încărcărilor
concentrate, dinamice aplicate direct pe placă şi mai mari de 3kN.
- planşeele chesonate se recomandă a fi utilizate dacă raportul deschiderilor
nervurilor după cele două direcţii este 1.0 ,,, 1.5
- pe planşeele cu nervuri pe o singură direcţie se permite asezarea de ziduri
despărţitoare uşoare şi numai dacă sunt asezate perpendicular pe nervuri.
 21
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor cu nervuri dese:

- înălţimea minimă a nervurilor se recomandă să fie de
- 1/20•L la planşee cu nervuri pe o singură direcţie, simplu rezemate;
- 1/25•L la planşee cu nervuri pe o singură direcţie, cu continuitate pe
cel puţin un reazem; unde L este deschiderea de calcul a nervuri.
- 1/30•L•L la planşee chesonate, simplu rezemate pe contur;
- 1/35•L•L la planşee chesonate, cu continuitate pe cel puţin una din
laturi; unde L•L este deschiderea cea mai mică dintre deschiderile de calcul ale
nervurilor planşeelor chesonate.
- dacă încărcările depăşesc valoarea de 5kN/mp înălţimea minimă a
nervurilor se determină şi din condiţiile de limitare a deplasărilor.

- lătimea minimă a nervurii la planşeele monolite este de 60mm, iar la

nervurile prefabricate lăţimea minimă este de 50mm.
 22
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor cu nervuri dese:

- grosimea minimă a plăcii trebuie să fie minim 1/10 din lumina dintre nervuri
sau 30mm la planşeele cu corpuri de umplutură sau prefabricate, respectiv 50mm la
planşeele turnate monolit fără corpuri de umplutură;
- la planşeele cu nervuri dispuse pe o singură direcţie şi deschidere mai mare
de 4.0m se prevăd nervuri tranversale de rigidizare la distanţa de maxim 3.0m.
- la planşeele chesonate dimensiunile secţiunilor nervurilor se stabilesc cu
aceeaşi dimensiune pe ambele direcţii.
 23
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşee casetate (cu reţele de grinzi):

- sunt planşeele alcătuite din grinzi cu secţiuni transversale identice, dispuse
după două direcţii, alcătuind o reţea pe care reazemă o placă continuă, legată
monolit de grinzile reţelei. Lumina dintre grinzile retelei este de minim 700mm.
 24
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor casetate (cu reţele de grinzi):

- la planşeele cu grinzi ortogonale raportul între laturi trebuie să fie mai mic
decât 1.50, iar la planşeele cu grinzi diagonale raportul trebuie să fie mai mic de 3.0;
- casetele trebuie să aibă dimensiuni identice în plan, admiţându-se diferenţe
de maxim 5% între ele;
- casetele trebuie să aibă raportul laturilor mai mic de 1.50;
- latura mare a unei casete trebuie să aibă maxim 2.0m;
- grosimea minimă a plăcilor planşeelor casetate este de 60mm;
- planşeele cu grinzi diagonale se alcătuiesc astfel încât în fiecare punct de
intersecţie a laturilor planşeelor să concure câte o grindă;
- planşeele casetate sunt rezemate întotdeauna pe tot conturul;

- la stabilirea dimensiunilor secţiunii transversale se pastrează aceleaşi criterii

de la planşeele cu nervuri dese.
 25
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeele dală
- sunt planşee din beton armat monolit, alcătuite din plăci plane rezemate
direct pe stâlpi sau pereţi.
- secţiunea transversala a planşeelor dală poate fi plină sau chesonată (cu
goluri interioare); totodată secțiunea chesonată este mai eficientă pentru că măreşte
braţul de pârghie al armăturii (capacitatea portantă) păstrând greutatea limitată în
acelaşi timp, dar pe de altă parte (spre deosebire de planşeele casetate) duce la un
tavan neted (dorit la spitale, cantine) cu pierderea cofrajelor; la astfel de planşee
secţiunea din jurul stâlpilor va fi plină.
- se recomandă să se evite folosirea lor în zone cu seismicitate ridicată,
pentru că sunt elemente structurale foarte grele şi nu permit dezvoltarea unui
mecanism favorabil de disipare de energie.
- prezintă avantaje din punct de al reducerii înălţimii constructive prin
suprimarea spaţiului dintre placă şi faţa inferioară a grinzii.
 26
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeele dală
- grosimea plăcii planşeului dală va fi L / 30÷35, unde L este deschiderea cea
mai mică dintre dimensiunile tramei.
- Pentru mărirea portanţei şi/sau
reducerea grosimii se poate recurge la
precomprimarea planşeelor.
- planşeele dală se pot realiza
cu predală şi suprabetonare, păstrându-se
monolite benzile din dreptul stâlpilor,
pe ambele direcții.
 27
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeele dală
- principala problemă în cazul planşeelor tip dală este străpungerea sau
poansonarea sau forfecarea în jurul stâlpului.

Q
- verificarea grosimii dalei:  0.75  f ctd
Acr
unde
Acr  hpl U cr

 hpl hpl   hpl hpl 

U cr  2   bst     2   hst   
 2 2   2 2 
 28
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeele dală
- dacă verificarea grosimii dalei nu este respectată, adică pentru
preîntâmpinarea fenomenului de poansonare, se recurge la mărirea suprafeței
critice de forfecare (la mărirea perimetrului critic). Pentru a evita îngroşarea întregii
dale se localizeaza zonele îngrosate în jurul stâlpilor, rezultând capiteluri sau
ciuperci.
 29
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeele dală
- rolul principal al capitelului, în cazul planşeelor dală, este de a micşora
deschiderea de calcul a plăcii şi de a asigura rezistenţa la străpungere a plăcii.
 30
Structuri 2 – Planşee din beton armat

Planşeele dală
- există şi “capiteluri” metalice incluse în grosimea plăcii dală.
 31
Structuri 2 – Planşee din beton armat

planşeu cu capitel planşeu dală

planşeu cu GP şi GS planşeu casetat

 32
Structuri 2 – Planşee din beton armat