Cred ca aceasta sumara analiza demonstreaza

faptul ca termenul
II (> /// fxlholcrapla orlodoxa psyche are multiple sensuri in
Sfanta Scriptura. El se refera la om in intregimea
sa, la dimensiunea spirituala a omului, precum si
la viata care se manifesta in om, in plante, in
animale si in toate lucrurile care se impartasesc
de dumnezeiasca energie datatoare de viata.
Referindu-se la lumina necreata care
salasluieste in sufletul teofor „prin Dumnezeul
Cel launtric", Sfantul Grigorie Palama afirma
ca ea nu constituie esenta, ci energiile lui
Dumnezeu - dar esenta numindu-se lumina, si
energiile se numesc, tot lumina; aceasta afirmatie
se aplica si sufletului. Desi se cunoaste faptul ca
viata spirituala difera de cea biologica, amandoua
sunt cunoscute drept „suflet":
„Precum sufletul impartaseste viata trupului,
iar noi numim aceasta viata «suflet» - desi ne
dam seama ca sufletul nostru, care impartaseste
viata trupului, este diferit de aceasta viata-tot
astfel Dumnezeu, Care salasluieste in sufletul ce-
L poarta in el, il impartaseste de lumina"1.
Am recurs la acest citat pentru a arata cat de
bine cunosteau Sfintii Parinti diferenta dintre cele
doua sensuri ale termenului suflet: cel care se
refera la dimensiunea spirituala a existentei
umane si cel care se refera la viata in sine.

« Sf. Grigorie Palama, Triade, 1, 3, 23, apud CWS, p. 39.

 Vom aprofunda aceasta chestiune intr-unul
din capitolele
II (> /// fxlholcrapla orlodoxa urmatoare, cand vom analiza
deosebirea dintre sufletul oamenilor sufletul
animalelor.

..\COPIA\ROMEO\Sfinti ; Parinti
duhovnicesti; Personalitati\Parintele Hierotheos
Vlachos\Hierotheos Vlachos -Psihoterapie
ortodoxa.docx , pag. 6

Vorbind despre Botezul Mantuitorului in

apele Iordanului, Sfantul Grigorie Palama
explica de ce „taina [omului] creat si recreat
dezvaluie taina Sfintei Treimi" si invata ca
aceasta se intampla nu pentru ca omul este
singurul pamantean preamaritor al Sfintei Treimi,
ci mai ales pentru ca „el singur a fost zidit dupa
chipul lui Dumnezeu".
Animalele, necugetatoare dar simtitoare, au
un spirit vital care nu poate exista in sine,
deoarece ele nu sunt inzestrate cu minte si
cuvant. Ingerii si arhanghelii au minte si cuvant
- sunt deci fiinte noetice si inteligente - dar nu au
duh datator de viata, intrucat nu au un trup care
sa primeasca viata de la duh. Prin urmare,
„numai omul a fost facut dupa Chipul Cel in
trei ipostasuri"2, intrucat numai el e inzestrat cu

15 Sf. Grigorie Palama, Omilia 60, EPE 11 (orig.

gr.), p. 512.
 minte, cuvant si duh datator de viata care da viata
trupului
II (> cu orlodoxa
/// fxlholcrapla care este unit.
In Tomul aghioritic, Sfantul Grigorie
Palama trateaza toate aceste notiuni pe larg.
Precum Dumnezeul treimic este alcatuit din
Minte, Cuvant si Duh, tot astfel e si omul. Duhul
omului, „cel care face trupul viu, este o dragoste
intelegatoare"; „el este din minte si al cuvantului,
si se afla in cuvant si in minte, si omul are
cuvantul si mintea in duh"3.
Desi „firea intelegatoare si rationala a
ingerilor are si ea minte, cuvant din minte si duh,
acest duh nu este de viata facator"4.
Asa cum am aratat deja, plasmuirea omului
dupa chipul lui Dumnezeu se refera in special la
suflet, dar intrucat duhul este cel care da viata
trupului, chipul lui Dumnezeu este mai pregnant
in duhul omenesc decat in ingeri.
De asemenea, Sfantul Grigorie Palama
remarca deosebirile dintre chipul omului si
chipul ingerilor dintr-un alt unghi. Potrivit
invataturii palamite, in Dumnezeu coexista
atat esenta cat si energiile, ele fiind unite in
despartire si despartite in unire; aceasta este taina
indivizibilei uniri dintre esenta si energiile
dumnezeiesti.

3
Idem, Tomul aghioritic. cap. 38, Filocalia, vol. 7, p. 448.
4
Ibidem.
 Avand in vedere faptul ca nu esenta lui
Dumnezeu este impartasita omului, ci energiile
II (> /// fxlholcrapla orlodoxa
Lui, precum si acela ca omul este zidit dupa
chipul lui Dumnezeu, aceasta invatatura despre
esenta si energii se aplica si sufletului omenesc;
sufletul deci se imparte in mod inseparabil in
esenta si energii.
Comparand sufletul omenesc cu cel al
animalelor, Sfantul observa ca ele au un suflet
care nu se manifesta ca esenta, ci ca energie:
„Sufletul fiecaruia din dobitoacele
cuvantatoare este viata trupului insufletit prin el.
Ele au viata nu ca fiinta, ci ca lucrare, nefiind in
sine, ci pentru altul". Prin urmare, deoarece
sufletul lor are doar energie („lucrare"), el moare
odata cu trupul lor.
Sufletul omului insa are atat esenta („fiinta")
cat si energie („lucrare"): el
„are viata nu numai ca lucrare, ci si ca fiinta,
fiindca sufletul e viu prin el insusi si pentru el
insusi. De aceea, chiar desfacandu-se trupul,
sufletul nu se destrama". Sufletul ramane
nemuritor. Sufletul „rational si intelegator este
oarecum compus, datorita lucrarii mai sus
pomenite"5.

" Ibidem, cap. 31-32, pp. 441-442.

 Sfantul Maxim Marturisitorul considera ca
II (> /// fxlholcrapla orlodoxa
exista trei puteri sufletesti:

„una hraneste si sustine cresterea, alta este

imaginativa si impulsiva, iar alta este rationala si
intelectuala. De cea dintai se impartasesc plantele.
Fiintele nerationale, pe langa aceasta, se mai
impartasesc si de a doua. Iar oamenii, pe langa
acestea doua, si de a treia"6.

Aceste invataturi ale Sfantului Maxim pun

in lumina deosebita valoare a omului fata de
„fiintele rationale". In mod asemanator, cele
mentionate anterior evidentiaza deosebirile dintre
oameni si ingeri. Asadar, atunci cand Hristos S-a
facut om, El nu a luat forma ingereasca, ci a luat
trup omenesc - devenind Dumnezeu-Om, nu
Dumnezeu-Inger.

..\COPIA\ROMEO\Sfinti ; Parinti duhovnicesti;

Personalitati\Parintele Hierotheos Vlachos\Hierotheos Vlachos
-Psihoterapie ortodoxa.docx, pag. 15

6
Sf. Maxim, o.c., Ill, cap. 32, p. 109.
II (> /// fxlholcrapla orlodoxa